 Raportul între vânzările firmei și vânzările totale ale sectorului exprimat procentual, se numește:

a.cota de piaţă globală

b. cota de piaţă relativă
c. cota de piaţă specifică
d. toate răspunsurile

 Raportul între vânzările firmei analizate şi vânzările celui mai important concurent de pe piaţă (lider) exprimat procentual, se
numește:
a. cota de piaţă globală
b. cota de piaţă relativă
c. cota de piaţă specifică
d. toate răspunsurile

 Cota de piaţă care se determină doar pe segmentele de piaţă în care activează firma şi în raport cu vânzările totale înregistrate pe
aceste segmente, se numește:
a. cota de piaţă globală
b. cota de piaţă relativă
c. cota de piaţă specifică
d. toate răspunsurile

1
1. Raportul între vânzările firmei și vânzările totale ale sectorului exprimat
procentual, se numește:
a. cota de piaţă globală
b. cota de piaţă relativă
c. cota de piaţă specifică
d. toate răspunsurile

2. Raportul între vânzările firmei analizate şi vânzările celui mai important

concurent de pe piaţă (lider) exprimat procentual, se numește:
a. cota de piaţă globală
b. cota de piaţă relativă
c. cota de piaţă specifică
d. toate răspunsurile

3. Cota de piaţă care se determină doar pe segmentele de piaţă în care

activează firma şi în raport cu vânzările totale înregistrate pe aceste
segmente, se numește:
a. cota de piaţă globală
b. cota de piaţă relativă
c. cota de piaţă specifică
d. toate răspunsurile

2
 În anul 2021 volumul vânzărilor în sectorul construcții a fost de
990.000.000 euro, din care rezidențial 600.000.000 euro, iar diferența a
revenit construcțiilor industriale și de birouri. În plină pandemie cererea
pentru vile a fost mai mare decât cererea pentru apartamente la bloc.
Știind că, cele mai căutate au fost vilele (lider) din vânzarea cărora s-au
încasat 500.000.000 euro (diferența revine apartamentelor), iar piața
specifică a vilelor de 3 și 4 camere a avut un volum al încasărilor de
300.000.000 euro, să se calculeze cota de piață absolută a sectorului
rezidențial:
a. 60,61%
b. 39,39%
c. 20%
d. 100%

3
1. În anul 2021 volumul vânzărilor în sectorul construcții a fost de 990.000.000 euro, din care
rezidențial 600.000.000 euro, iar diferența a revenit construcțiilor industriale și de birouri. În
plină pandemie cererea pentru vile a fost mai mare decât cererea pentru apartamente la
bloc. Știind că, cele mai căutate au fost vilele (lider) din vânzarea cărora s-au încasat
500.000.000 euro (diferența revine apartamentelor), iar piața specifică a vilelor de 3 și 4
camere a avut un volum al încasărilor de 300.000.000 euro, să se calculeze cota de piață
absolută a sectorului rezidențial:
a. 60,61%
b. 39,39%
c. 20%
d. 100%

4
 ?????????

5
Analiza potenţialului intern
al entității economice

6
 Analiza gestiunii potențialului uman
 Analiza gestiunii potențialului material

7
 La nivel microeconomic:
 analiza modului de realizare a asigurării cu forţa
de muncă necesară din punct de vedere
cantitativ şi calitativ;
 analiza modului de utilizare
 analiza eficienţei utilizării forţei de muncă.

8
Indicatori:

?
9
 Indicatori:
 Numărul de salariaţi/personal la un moment dat
 Numărul mediu de salariaţi/personal
 Numărul maxim admisibil de personal

10
Clasificarea personalului pe ocupaţii:

11
Clasificarea personalului pe ocupaţii, cum ar fi:
muncitori: - direct productivi,

- indirect productivi;
personal tehnic: economic, ingineri, subingineri;
personal cu pregătire economică;
personal de conducere tehnică: maiştri, tehnicieni;
personal de conducere şi administrativ;
personal de deservire generală: de serviciu, de pază, pompieri.

12
?

13
 vârstă (sub 25 ani, 26-35 ani, 36-45 ani, 46-55 ani, peste 55 ani);
 vechimea în întreprindere (sub 1 an, 2-5 ani, 5-10 ani, ....);
 sex;
 pregătirea profesională:
 muncitori (calificaţi, necalificaţi);
 personal de specialitate (studii medii, superioare);
 personal tehnic-administrativ (studii medii, superioare);
 personal de conducere;
 funcţiile întreprinderii (cercetare-dezvoltare, producţie,
comercială, personal, financiar-contabilă).
Ca procedeu de analiză se utilizează metoda ponderii
fiecărei categorii în totalul personalului (ratele de structură).

14
 Analiza în dinamică a forţei de
muncă se realizează cu ajutorul:
 abaterilor absolute
 indicilor : - cu bază fixă
- cu bază în lanţ.

15
 Indicatori ai mobilităţii forţei de
muncă:
 indicatori ai circulaţiei forţei de muncă:
 coeficientul mediu al intrărilor de personal;
 coeficientul mediu al ieşirilor de personal;
 coeficientul mediu al mişcării totale;
 indicatori ai fluctuaţiei forţei de muncă;
Indicatori ai stabilităţii forţei de muncă.

16
 I
Coeficientul mediu al intrărilor de personal = Ci = , unde I = intrări
NP
și Np = număr de personal

E
Coeficientul mediu al ieşirilor de personal = C e =
NP

IE
Coeficientul mediu al mişcării totale de personal = Cm =
NP

EN
Coeficientul fluctuaţiei forţei de muncă = Cf = , unde EN - total ieșiri de
NP
personal din motive nejustificate

17
 Extensiv - utilizarea timpului de muncă;
 Intensiv - indicatorii ce reflectă eficienţa
utilizării forţei de muncă (productivitatea
muncii şi profitul pe salariat).

18
I. Analiza structurii timpului de muncă
a) Fond de timp calendaristic (Ftc)

Ftc(om  zile)  Ns  Nzc

Ftc(om  ore)  Ftc(om  zile)  d zn  Ns  Nzc  d zn

b) Fond de timp maxim disponibil (Ftmd)

Ftmd (om-zile) = Ftc (om-zile) – (Ftrs + Ftsl + Ftzn + Ftco)
Ftmd se formează din:
 Timp efectiv lucrat
 Timp nelucrat, care se împarte în:
 Timp nelucrat din cauze justificate
 Timp nelucrat din cauze nejustificate

19
 a) Gradul de programare a fondului de timp calendaristic (GFtc):
Ftmd
GFtc  100
Ftc
b) Gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic (GuFtc):
Fond de timp efectiv lucrat ( Ft1 )
GuFtc  100
Ftc
c) Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (GuFtmd) –
reprezintă ponderea timpului efectiv lucrat (Ft1) în timpul maxim disponibil:
Fond de timp efectiv lucrat
GuFtmd  100
Fond de timp maxim disponibil
d) Gradul de neutilizare a fondului de timp maxim disponibil:
Ftmd  Ft1  Ft1 
Gtn  100  1   100  100  GuFtmd
Ftmd  Ftmd 
e) Gradul de utilizare a duratei medii normale a zilei de lucru ( G udzn ) –
reprezintă ponderea în care a fost folosită durata medie normală a zilei de
muncă de către angajaţi:
dz
Gud zn  100
d zn
unde:
d z = durata medie efectivă a zilei de lucru.
20
Indicatori:
1. productivitatea muncii;
2. profitul pe salariat.

1. Analiza productivităţii muncii

Din punctul de vedere al analizei, prezintă interes indicatorii

productivitatea medie a muncii (fizică sau valorică) şi productivitatea
marginală a muncii, precum şi corelaţia dintre aceştia.

Efect Producţia exerciţiului

a) , de exemplu:
Efort Fond total de timp de muncă

Efort Fond total de timp de muncă

b) , de exemplu:
Efect Producţia exerciţiului

21
 1. Productivitatea medie a muncii, calculată pe baza producţiei obţinute
destinată vânzării:
1.1. productivitatea medie anuală:
Qf
W a (Qf ) 
Ns
1.2. productivitatea medie zilnică:
Qf Qf
W z (Qf )  
N s  N z T (om  zile )
1.3. productivitatea medie orară:
Qf Qf
W h (Qf )  
N s  N z  N h T (om  ore)

22
 a) Analiza factorială a productivităţii medii orare a muncii (calculată pe
baza Qf)
Modelul de analiză:
n

 gi  whi
W h (Qf )  i 1
100
Schema de analiză:

gi
Wh (Qf )
whi

23
 b) Analiza factorială a productivităţii medii zilnice a muncii (calculată
pe baza Qf)
Modelul de analiză:
W z (Qf )  N h  W h (Qf )

Schema de analiză:
Nh
Wz (Qf ) gi
W h (Qf )
whi

24
 c) Analiza factorială a productivităţii medii anuale a muncii (calculată pe
baza Qf)
Modelul de analiză:
W a (Qf )  N z  W z (Qf )
Schema de analiză:

Nz
Wa (Qf ) Nh
W z (Qf ) gi
Wh
whi

25
 Q Q1  Q0
Wmarg  
T T1  T0

Corelaţia dintre productivitatea marginală şi productivitatea medie:

Q
Q Wm arg
E 
T W
T

26
2. Analiza profitului pe salariat/angajat
Modele de analiză factorială a profitului pe salariat:
P Qf CA P CA
I.     W a (Qf )   pr
N s N s Qf CA Qf
Schema de analiză:

t
( Qf )
Wa gi
( Qf )
Wh whi
P
Ns
CA
Qf
g
pr p
c

27
 P CA P
II .    W a ( CA )  pr
N s N s CA
Schema de analiză:

t
( CA )
Wa gi
( CA )
Wh
P
whi
Ns
g
pr p
c

28
 P T CA P
III .     t  W h ( CA )  pr
N s N s T CA
Schema de analiză:
t
P
gi
Ns
( CA )
Wh
whi
g
pr p
c

29
 P Mf Mf ' CA P
IV .    
N s N s Mf Mf ' CA
Schema de analiză:

Mf
Ns
Mf '
Mf
P
Ns
CA
Mf '
P
CA

30
Analiza gestiunii potențialului material
_ _ _
Mf  S i  I  E
I
KI 
Mf
E
KE 
Mf
IE
K MT 
Mf 31
Analiza structurii potenţialului tehnic

O coeficientul de structură pe categorii de mijloace fixe –

evidenţiază apartenenţa sectorială şi modul de organizare a
întreprinderii:
mfi
KS 
Mf
O compoziţia tehnologică a capitalului fix – evidenţiază
modul de gestionare a potenţialului tehnic al întreprinderii:

Mf '
KT 
Mf
unde :
mf i = valoarea mijloacelor fixe pe categorii structurale
32
Mf ' = valoarea mijloacelor fixe active
 Amortizare
Gradul de amortizare   100
Valoarea brută a mijloacelo r fixe

Valoarea de achizi ţie a mijlocelor fixe noi

Coeficient de reînnoire 
Valoarea brută a mijloacelo r fixe totale

Valoarea medie a mijloacelo r fixe

Gradul de înzestrare tehnică 
Număr mediu de salariaţi
33
Eficienta mijloacelor fixe
a) eficienţa mijloacelor fixe exprimată în funcţie de
producţia obţinută destinată vânzării (marfă):

b) eficienţa mijloacelor fixe exprimată în funcţie de cifra

de afaceri:

c) eficienţa mijloacelor fixe exprimată în funcţie de

profitul aferent cifrei de afaceri:

34
INTREBARI!

35
36