CURSUL NR.

8
Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul,
a cheltuielilor materiale şi a cheltuielilor cu
dobânzile bancare

Cuprins
8.1. Scopul şi obiectivele cursului
8.2. Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul
8.3. Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale
8.4. Analiza diagnostic a cheltuielilor cu dobânzile bancare
Rezumat
Bibliografie minimală

8.1. Scopul şi obiectivele cursului

Scopul acestui curs este acela de a dobândi următoarele competenţe: cunoaşterea (distingerea,
identificarea, recunoaşterea), înţelegerea, aplicarea, analizarea, sinteza şi evaluarea (judecarea, argumentarea,
evaluarea şi compararea: erorilor, scopurilor, mijloacelor, alternativelor) aspectelor legate de analiza
diagnostic a cheltuielilor cu personalul, a cheltuielilor materiale şi a cheltuielilor cu dobânzile bancare.

La finalul studiului acestui curs vei fi capabil:

 să caracterizezi situaţia generală a cheltuielilor cu salariile;
 să analizezi eficienţa cheltuielilor cu personalul;
 să identifici corect măsurile de reducere a cheltuielilor materiale;
 să identifici corect modelele de analiză corespunzătoare cheltuielilor cu personalul, cu
materialele şi cu dobânzile bancare;
 să realizezi analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor cu personalul, a cheltuielilor cu
materialele şi a cheltuielilor cu dobânzile bancare.

8.2. Analiza diagnostic a cheltuielilor cu personalul

Analiza în dinamică a cheltuielilor cu salariile, permite evidenţierea evoluţiei în timp a acestora sub
impactul creşterii volumului de activitate şi a salariului mediu tarifar pe unitatea de timp de muncă.
Caracterizarea situaţiei generale a cheltuielilor cu salariile se poate face în mărimi absolute şi/sau în
mărimi relative.
Modificarea cheltuielilor cu salariile în mărimi absolute (ΔCs) se determină ca diferenţă între cheltuielile
cu salariile realizate (Cs1) şi cele aferente perioadei luată ca bază de comparaţie, reprezentând realizările
perioadei anterioare sau nivelurile programate ale perioadei curente (Cs 0), astfel:
Modificarea relativă a cheltuielilor cu salariile (ΔCs r), se stabileşte ca diferenţă între cheltuielile cu
salariile realizate (Cs1) şi cheltuielile cu salariile admisibile (Cs a), astfel:

unde: Iv - indicele volumului de activitate (cifra de afaceri sau producţia exerciţiului).

1
 Pot fi întâlnite următoarele situaţii:
a) Cs1 < Cs0 , reprezintă o economie relativă (E);
b) Cs1 > Cs0, reprezintă o depăşire relativă (D);
c) Cs1 = Cs0, reprezintă cerinţa de bază, respectiv menţinerea ratei de eficienţă a cheltuielilor cu salariile
la 1000 lei volum de activitate.
Din relaţiile prezentate se observă că se admite un nivel al cheltuielilor cu forţa de muncă, ca bază de
comparaţie mai mare, dacă indicele volumului de activitate este supraunitar sau mai mic, dacă indicele
volumului de activitate este subunitar. Cu alte cuvinte, dacă volumul de activitate este în creştere atunci se poate
admite într-o anumită măsură şi creşterea cheltuielilor salariale.
Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile poate fi efectuată cu ajutorul mai multor modele.
1. Modele în funcţie de rezultatele obţinute (venituri din exploatare, cifra de afaceri, valoarea
adăugată):
 modele de corelaţie:
- cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare

- cheltuieli salariale la 1000 lei cifră de afaceri

- - cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adăugată

 modele explicative:

-cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare

- cheltuieli salariale la 1000 lei cifră de afaceri

- - cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adăugată

unde:
Cs - cheltuieli cu salariile; - numărul mediu de salariaţi; Ve - venituri din exploatare; CA - cifra de
afaceri; VA - valoarea adăugată.
Creşterea eficienţei utilizării resursei umane presupune respectarea următoarelor corelaţii:
.

După modelul: explicarea factorială a cheltuielilor salariale la 1000

lei venituri din explotare se realizează astfel:

I. Abaterea cheltuielilor salariale:

II.Măsurarea influenţei modificării factorilor se face cu relaţiile:

1. Influenţa modificării numărului de salariaţi la 1000 lei venituri din exploatare:

2. Influenţa modificării cheltuielilor salariile pe un salariat:

2.1. Influenţa modificării timpului de muncă pe un salariat:

2
2.2. Influenţa modificării salariului mediu orar:

III.Verificarea:

2. Modele în funcţie de numărul mediu de salariaţi, productivitatea muncii şi cheltuielile cu salariile

la 1000 lei venituri din exploatare:

unde:
- productivitatea medie anuală calculată pe baza veniturilor din exploatare;

- cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare.

După modelul: explicarea factorială a cheltuielilor salariale

se realizează astfel:

I. Abaterea cheltuielilor salariale:

II.Măsurarea influenţei factorilor se realizează astfel:

1. Influenţa modificării numărului mediu de salariaţi:

2. Influenţa modificării productivităţii medii anuale:

unde:
2.1. Influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate pe un salariat într-un an:

2.2. Influenţa modificării productivităţii muncii:

3. Influenţa modificării cheltuielilor medii cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare:

III.Verificarea:

3. Model în funcţie de numărul mediu de salariaţi, timpul lucrat de un salariat şi cheltuielile salariale
orare:

3
 După modelul: explicarea factorială a cheltuielilor salariale se realizează
astfel:

I. Abaterea cheltuielilor salariale:

II.Măsurarea influenţei factorilor se realizează astfel:

1. Influenţa modificării numărului mediu de salariaţi:
2. Influenţa modificării timpului lucrat de un salariat:
unde:
2.1. Influenţa modificării numărului de zile:
2.2. Influenţa modificării duratei unei zile de muncă:
3. Influenţa modificării cheltuielilor salariile orare:
Pentru o apreciere mai obiectivă asupra situaţiei generale a cheltuielilor cu personalul trebuie
urmărită şi eficienţa acestei categorii de cheltuieli. În acest scop se folosesc următorii indicatori:
a) Fond de salarii la 1000 lei venituri din exploatare:

b) Fond de salarii la 1000 lei cifră de afaceri: .

c) Fond de salarii la 1000 lei valoare adăugată: .

Aceste modele pun în evidenţă corelaţia dintre dinamica indicatorului de efort (fondul de salarii) şi
dinamica indicatorului de efect (veniturile din exploatare, cifra de afaceri sau valoarea adăugată). Reducerea
fondului de salarii la 1000 lei venituri din exploatare, cifră de afaceri sau valoare adăugată reflectă o creştere a
eficienţei cheltuielilor cu personalul, ce trebuie obţinută pe seama sporirii mai accentuate a veniturilor din
exploatare, cifrei de afaceri sau a valorii adăugate faţă de creşterea fondului de salarii.

8.3. Analiza diagnostic a cheltuielilor materiale

Cheltuielile materiale deţin, în funcţie de profilul firmei, o pondere ridicată în cadrul cheltuielilor de
exploatare. Acestea sunt formate din următoarele elemente: cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu
materialele consumabile, cheltuieli cu energia, apa şi alte utilităţi, amortizarea mijloacelor fixe şi alte cheltuieli
materiale.
Analiza-diagnostic urmăreşte cheltuielilor materiale atât pe total, cât şi pe grupe (variabile şi fixe) sau pe
elemente componente (materii prime, materiale, energie şi apă, amortizări şi provizioane) şi analizează evoluţia
acestora intervenind ori de câte ori se constată abateri faţă de anumite normative sau prevederi.
Reducerea cheltuielilor materiale se realizează ca urmare a introducerii progresului tehnic, respectiv a
dotării firmei cu maşini, utilaje şi instalaţii de mare randament, a folosirii unor obiecte ale muncii cu parametri
superiori şi care determină micşorarea consumurilor specifice. De asemenea, cheltuielile materiale mai pot fi
diminuate şi prin folosirea unor înlocuitori, mai ieftini, dar fără a afecta nivelul tehnic şi calitativ al produselor.
Reducerea cheltuielilor materiale trebuie să constituie obiectivul major, hotărâtor al conducerii firmei în
folosirea cât mai eficientă a resurselor materiale pentru a asigura îmbunătăţirea performanţelor economico-
financiare şi a consolida poziţia pe piaţă a firmei.
Pentru exprimarea sintetică, generalizatoare, analiza cheltuielilor cu materialele se face pe baza
indicatorului sintetic – cheltuieli cu materiale la 1000 lei cifră de afaceri după următorul model:

4
unde:
Cm1000CA- cheltuieli materiale la 1000 lei cifră de afaceri; qvi-volumul fizic al producţiei vândute; cmi–
cheltuieli materiale aferente cifrei de afaceri pe produse; -preţul mediu de vânzare;

După modelul: explicarea factorială a cheltuielilor

materiale la 1000 lei cifră de afaceri se realizează astfel:

I.Abaterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri:

II.Măsurarea influenţei factorilor:

1.Influenţa structurii producţiei vândute:

2.Influenţa preţurilor de vânzare pe produse (ca preţuri medii):

din care:

2.1.Influenţa inflaţiei:

2.2.Influenţa preţurilor de vânzare pe produse exclusiv efectul inflaţiei:

3.Influenţa modificării costurilor materiale pe produse:

III.Verificarea:

8.4. Analiza diagnostic a cheltuielilor cu dobânzile bancare

Dobânzile reprezintă costuri ale capitalului împrumutat care fac parte din categoria cheltuielilor
financiare. Ele intră în categoria cheltuielilor financiare şi nu sunt incluse în costurile de producţie, dar prezintă
interes pentru analiza economică, întrucât reducerea lor se regăseşte în creşterea rezultatului financiar.
Pentru analiza eficienţei cheltuielilor cu dobânzile se poate utiliza următorul model:

5
unde:
Cd1000CA –cheltuieli cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri; Sd–suma cheltuielilor cu dobânzile; CA–cifra
de afaceri în preţuri de vânzare exclusiv TVA; -sold mediu al activelor circulante; K–cota de participare a
creditului la finanţarea activelor circulante; - procentul mediu al dobânzilor plătite.

Conform modelului: sistemul factorial se prezintă astfel:

CA
caz
1000CA
Cd Sm
v
Sd K
gi
P
Figura nr. 7.1.
rdi
Sistemul factorial aferent cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri

După modelul: explicarea factorială a cheltuielilor cu

dobânzile se realizează astfel:

I.Abaterea cheltuielilor cu dobânzile:

1.Influenţa cifrei de afaceri:

2.Influenţa sumei dobânzilor plătite:

din care:

2.1.Influenţa soldului mediu al activelor circulante:

2.2.Influenţa cotei de participare a creditului la finanţarea activelor circulante:

2.3.Influenţa procentului mediu al dobânzilor plătite:

6
Intrebari facultative
1. Cum caracterizaţi situaţia generală a cheltuielilor cu salariile?
2. Cum realizaţi analiza eficienţei cheltuielilor cu personalul?
3. Care sunt măsurile de reducere a cheltuielilor materiale?
4. Care sunt modelele de analiză corespunzătoare cheltuielilor cu personalul, cu materialele şi cu dobânzile
bancare?
5. Realizaţi analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor cu personalul, a cheltuielilor cu materialele şi a
cheltuielilor cu dobânzile bancare.

8.5. Rezumat
Acest curs abordează în mod unitar principalele aspecte teoretice şi metodologice privind analiza
diagnostic a cheltuielilor cu personalul, a cheltuielilor materiale şi a cheltuielilor cu dobânzile bancare.
Cursul prezintă o serie de aspecte generale privind cheltuielile menţionate mai sus şi modelele de analiză
corespunzătoare pe baza cărora se efectuează analiza diagnostic de tip factorial.
Structura acestui curs v-a permis înţelegerea şi asimilarea graduală a cunoştinţelor referitoare la analiza
diagnostic a cheltuielilor cu personalul, a cheltuielilor materiale şi a cheltuielilor cu dobânzile bancare.

Bibliografie minimală
1.Burja Camelia, Analiză economico-financiară, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2009, pag; 89;
2.Buşe Lucian, Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucureşti, 2005, pag.186;
3.Petrescu Silvia, Diagnostic economico-financiar, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2004, pag.104;
4.Popa Ion Lala, Miculeac Melania, Analiză economico-financiară, Ed. Mirton, Timişoara, 2009, pag. 276;
5.Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiză economico-financiară, Ed. Economică,
Bucureşti, 2005, pag.175.