Sunteți pe pagina 1din 9

Control de Gestiune Curs 2-3

COSTURI PREVIZIONALE (STANDARDE DE COST)


METODA STANDARD COST
1.Prezentarea metodei
2.Calculatiile standard pe produs
3.Abaterile de la costurile standard
1.Prezentarea metodei
Metoda standard cost este o metoda de tip integral sau absorbant de determinare
a costurilor/cheltuielilor prestabilite/bugetate/antecalculate.
Structurarea cheltuielilor in cadrul metodei se face dupa doua critetii:
a.Dupa separarea cheltuielilor in directe si indirecte
b.Dupa separarea cheltuielilor in variabile si fxe
Acesta dubla clasifcare a cheltuielilor da posibilitatea atat a stabilirii legaturii intre
cheltuieli si purtatorul de cost /sectorul de activitate, respectiv intre cheltuieli si
evolutia volumului fzic al productiei.
Cheltuielile indirecte de impart in :
- cheltuieli variabile pe produs
- cheltueili fxe pe centru de responsabilitate
Acesta structurare va determina si articolele de calculatie specifce metodei,
respectiv:
* materii prime si materiale directe
* manopera directa
* regie ( cheltuieli indirecte de productie si cheltuieli generale si de administratie)
Defnitie: Standardele sunt marimi cu caracter de etalon stabilite pe baza de
studii, analize sau pornind de la unele masuratori precedente si corijate pe parcurs.
Standardele pot f cantitative si valorice .
In raport cu modul de calcul si cu conditiile la care se refera standardele pot f :
- ideale; - normale; - reale.
2.Elaborarea calculatiei costurilor standard pe produs
Aceasta presupune elaborarea calculatiilor standard pe structura articolelor de
calculatie specifce metodei respective:
- calculul costurilor standard pentru materiale
- calculul costurilor standard pentru manopera
- calculul costurilor de regie standard.
a. Calculul costurilor standard pentru materiale (directe)
Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care pot f identifcate pe
produs si implicit au o legatura directa cu realizarea produsului.
Pentru stabilirea costurilor standard cu materialele, trebuie cunoscute doua
elemente :
- norma de consum ( consumul standard )
- pretul standard.
Norma de consum este determinata prin studii, devize, masuratori, proiecte, etc.
Pretul standard este pretul din contractele principale incheiate cu furnizorii
pentru acele materiale.
Relatia de calcul este:
Control de gestiune Curs 2-3
.
*P
st mat s s
Ch C =
unde : Cs consumul standard si Ps - pretul standard
Cheltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea de produs indiferent
care este cantitatea previzionata ce se va fabrica. Cheltuielile standard pentru
materiale se determina pentru fecare material care intra in componenta unui produs.
Exemplu: Pentru a obtine o unitate de produs A se folosesc 3 materii prime si
materiale directe.
Cantitatile standard si preturile standard sunt redate de jos:
Calculul costului standard pentru materiale pentru produsul A
Fel material UM Cs Ps Valoare
(standard valoric) cost standard pt
materiale
Material X Kg 10 1.000 10.000
Y Buc 5 20.000 100.000
Z ml 2 80.000 160.000
Total 270.000
b. Calculul costurilor standard pentru monopera ( directa )
Se stabilesc pentru manopera directa identifcabila pe purtatorul de cost in momentul
identifcarii.
Pentru aceasta calculatie se impune a se cunoaste:
- timpul standard ( norma de timp) acesta se stabileste prin devize, antemasuratori
pentru fecare categorie de operatie care trebuie efectuata, intru-cat pentru o anumita
operatie este necesara o anumita califcare sau specializare;
- tariful de salarizare standard - acesta se regaseste de regula in contractul colectiv de
munca, unde tarifele sunt stabilite pe specializari sau categorii.
Costul standard pentru manopera se stabileste pe unitatea de produs pentru fecare
operatie in parte.
Relatia de calcul este:
.
*
st man s ss
Ch t T =
unde:
ts - timpul standard ( norma de timp)
Tss tariful de salarizare standard
Exemplu: Pentru obtinerea aceleiasi unitati de produs A se efectueaza trei operatiuni, Tss
si ts regasindu-se in tabelul de mai jos.
Calculul costului standard pentru manopera pentru produsul A
Fel material UM Ts Tss Valoare
(standard valoric) cost standard pt
manopera
Material X Ore 1,5 20.000 30.000
Y Ore 2 30.000 60.000
Z ore 5 35.000 175.000
Total 265.000
Calculul costurilor de regie standard
Costurile de regie se refera la :
- regia centrului de responsabilitate ( cheltuieli indirecte de productie );
- regia intreprinderii ( cheltuieli generale si de administratie).
Pentru determinarea calculatiilor standard de pleaca de la :
2
Control de gestiune Curs 2-3
* cheltuieli de regie standard din ultimul an sunt realiste pentru ca sunt din
perioada cea mai apropriata, dar find pe o singura perioada (1 an) nu dau posibilitatea
stabiliarii comportamentului cheltuielilor fata de volumul fzic al productiei in evolutia
acestora, inconvenient regasit in principal pentru cheltuielile cu caracter mixt, respectiv au
o componenta variabila si una fxa.
* evolutia cheltuielilor de regie pe ultimii 5-10 ani, caz in care se pot stabilii
stat cheltuielile medii cat si legaturi intre cheltuieli si productie in evolutie. Totusi, aceste
cheltuieli trebuie sa fe comparabile si reprezentative in timp, atat dpvd al cuantifcarii dar si
dpdv al capacitatii de productie la care se refera.
Indiferent de alternativa de mai sus, pentru calculul costurilor de regie standard se
folosesc doua procedee:
-a) procedeul analitic -b) procedeul global
PROCEDEUL GLOBAL
Aplicarea acestuia are la baza fe cheltuielile de regie din anul precedent, fe o medie a
cheltuielilor de regie pe mai multi ani.
Presupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent de comportamentul
acestora ( variabil, fx sau mixt).
Cheltuielile de regie standard se determina pe baza cheltuielilor de regie din anii
precedenti, cheltuieli care sunt corectate ( corijate ) cu cresterea sau micsorarea volumului de
activitate standard fata de volumul de activitate din perioada precedenta.
. . .
*
s
reg st reg per prec
Vh
Ch Ch
Vh
=
Vh
s
volumul de activitate standard pentru anul la care se refera caculul chelt. de regie
Vh
- volumul mediu de activitate din perioada precedenta
Din relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie sunt dependente de volumul de
activitate, dar in realitae numai cheltuielile variabile sunt dependenta de volumul de
activitate.
Procedeul este simplu dar inexact, poate f totusi utilizat atunci cand in cadrul
cheltuielilor de regie, cea mai mare pondere o au cheltuielile variabile.
Exemplu:
Cheltuielile de regie ale perioadei precedente = 500.000 um
Vhs = 40.000 h

Vh
= 600.000 h
Cheltuielile medii de regie au urmatoarea structura :
- 30% - cheltuieli variabile
- 70% cheltuieli fxe.
Nota : Procedeul nu necesita structurarea cheltuielilor dupa comportament, dar acestea
sunt prezentate numai pentru a prezenta inexactitatea procedeului.
.
40.000
500.000* 333, 333.
60.000
reg st
Ch um = =
Daca se tine seama de comportamentul cheltuielilor, vom avea aplicarea formulei de mai
sus numai pentru cheltuielile variabile intru-cat cele fxe find cheltuieli de structura sau de
capacitate raman nemodifcate
. . (var) . ( ) reg st reg st reg st fixe
Ch Ch Ch = +
Ch
= 500.000

Ch var = 30% = 150.000 um


Ch fxe = 70% = 350.000 um
.
40.000
150.000* 100.000.
60.000
reg st
Ch um = =
3
Control de gestiune Curs 2-3
. ( ) reg st fixe
Ch
= 350.000 um
.
100.000 350.000 450.000.
reg st
Ch um = + =
PROCEDEUL ANALITIC
Ia in considerare totalitatea datelor din perioada precedenta.
Presupune tratamentul cheltuielilor in functie de caracterul acestora, respectiv
varaiabil, fx sau mixt.
In cadrul cheltuielilor d eregie la nivelul unui centru de responsabilitate (cheltuieli
indirecte de productie) intalnim cheltuieli care au comportament variabil, fx sau mixt.
In cadrul cheltuielilor de le nivel de administratie cheltuieli generale, toate
cheltuielile au caracter fx .
Prezentarea procedeului se va face prin exemplifcare pentru prima categorie de
cheltuieli de regie.
Cheltuielile de regie se impart in :
- cheltuieli de regie pe centru de responsabilitate ( variabile, fxe, mixte)
- cheltuieli de regie generale (fxe).
Exemplu:
Situatia cheltuielilor efective de regie pentru un centru de responsabilitate pe
ultimii 5 ani se prezinta astfel:
Evolutia cheltuielilor de regie pe o perioada de 5 ani si calculul cheltuielilor de
regie standard / ( Bugetul cheltuielilor indirecte de productie )
Produs/fel
cheltuiala
Perioada precedenta Media Ch.regie
st.pt.ex.N
Ex.bugetat
N-5 N-4 N-3 N-2 N-1
Volumul de
activitate
ore/om
47.000 47.000 48.000 50.000 50.000 48.000 51.000
Cheltuieli fxe
- amortizari 12.100.000 12.100.000 12.100.000 12.100.000 12.100.000 12.100.000 12.100.000
- salarii TESA 3.000.000 3.000.000 3.000.000 3.000.000 3.000.000 3.000.000 3.000.000
Cheltuieli
variabile
- reparatii
utilaje
6.400.000 6.520.000 6.780.000 6.800.000 7.100.000 6.720.000 7.140.000
- energie
electrica
46.500.000 47.000.000 48.500.000 49.000.000 49.000.000 48.000.000 51.000.000
Cheltuieli
mixte
- salarii
personal
400.000 400.000 406.000 406.000 415.000 405.400 420.000
- energie
electrica in
scopuri
gospodaresti
300.000 300.000 304.000 305.000 309.000 303.600 312.000
Total 73.972.000
Pentru exercitiul N se cunosc:
- volumul fzic al productiei Q = 6.000 buc. Produsul A
Pentru obtinerea unei unitati de produs sunt necesare 8,5 ore/om (a se vedea
standardul pentru monopera)
Volumul de activitate standard ( capacitatea de productie) este:
4
Control de gestiune Curs 2-3
Vhs = 6.000 buc * 8,5 h = 51.000 ore/om
Se cere sa se determine cheltuielile de regie standard pentru ecercitiul N (bugetul
cheltuielilor de regie).
I.Cheltuielile fxe:
Cheltuielile fxe sunt cheltuieli de structura, nefind infuentate de volumul de
activitate. In consecinta, cheltuielile fxe medii ale perioaei precedente devin cheltuieli
standard.
. F st F
Ch Ch =
.
12.100.000
F amort
Ch =
II.Cheltuielile variabile:
Cheltuielile variabile sunt dependente de volumul fzic al productiei si in consecinta
vor f infuentate de acesta.
Etape:
1.Calculul cheltuielilor variabile medii potrivit relatiei:
.
vt
var u
Ch
Ch
Vh
=
2. Determinarea cheltuielilor variabile standard potrivit relatiei:
.
* vu
v st st
Ch Vh Ch =
a. Cheltuieli variabile cu reparatii utilaje :
1.
.
6.20.000
140
4!.000
vt
var u
Ch
Ch
Vh
= = =
2.
.
* vu
v st st
Ch Vh Ch = = 51.000 * 140 = 7.140.000
b. Cheltuieli variabile cu energia electrica :
III. Cheltuielile mixte
Pentru cheltuielile mixte nu poate f luata in considerare media acestora. Se
impune separarea partii variabile de partea fxa utilizand procedeul punctelor de
maxim si de minim.
Dupa separarea partii variabile si fxe, cele doua categorii de cheltuieli vor f tratate
dupa regula de mai sus.
Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim presupune :
- determinarea cheltuielilor variabile unitare
"a# "in
"a# "in
vu
Ch Ch
Ch
Q Q

Vh
max
- Vh
min
- determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada de
gestiune
( )
*
vt vu t
Ch Ch Vh =
- determinarea cheltuielilor fxe totale dintr-o anumita perioada de gestiune
. ( ) ( ) ( ) F T t t vT t
Ch ChT Ch =
Cheltuiala mixta standard se determina dupa relatia :
. . mixt st v st st
Ch Ch ChF = +
Cheltuielile variabile standard se determina pornind de la cheltuiala variabila
unitara determinata prin procedeul punctului de maxim si de minim ponderata cu
volumul de activitate standard.
.
( )
*
v st vu s
st t
Ch Ch Vh
ChF ChF
=
=
5
Control de gestiune Curs 2-3
a. Cheltuielile mixte cu salariile personalului
1. Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim
415.000 400.000
5.
50000 4000
vu
Ch um

= =

2. Determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada t(t=N-1)


( 1)
5*50.000 250.000.
T N
ChV um

= =
( 1)
( 1)
.
415.000 250.000 165.000.
165.000.
* 5*51.0000 255.000.
255.000 165.000 420.000.
N
st n
st u s
mixta st
ChF um
ChF ChF um
ChV ChV Vh um
Ch um

= =
= =
= = =
= + =
Observatie: Cheltuielile de regie standard cu materialele si manopera se
determina pe unitatea de produs, in timp ce cheltueilile de regie standard se determina
pentru intregul volum de activitate standard care la randul lui este determinat de
productia fzica tandard.
Cunoscand cheltuielile stabdard pe cele trei articole de calculatie specifce metodei
( materiale, manopera, regie), se determina in sinteza cheltuielile standard pe produs, pe
baza fsei cheltuielilor standard pe produs.
Fisa cheltuielilor standard pe produs/ Bugetul costului unitar
- Produsul A -
Articol de calculatie UM Norma de
consum Cs (ts)
Ps ( TSS) Valoare
(standard)
I. Materiale directe 270.000
- mat. X Kg 10 1.000 10.000
- mat. Y Buc 5 20.000 100.000
- mat. Z ML 2 8.000 160.000
II. Manopera directa
- operatia K Ore 1,5 20.000 30.000
- operatia L Ore 2 3.000 60.000
- operatia M Ore 5 35.000 175.000
III. Regie productie * 12.328,60
IV. Cost standard productie 547.328,60
* cheltuielile de regie standard se determina fe pe ora de activitate si, in mod implicit, pe
produs, in functie de numarul de ore pe produs, fe prin aplicarea unui procent la
cheltuielile directe [ ( materiale directe + manopera directa) * aplicarea de procent numai
la o anumita categorie de cheltuieli directe ].
In acest caz se impune a se determina cheltuielile directe totale in functie de
productia standard. 3.
CALCULUL ABATERILOR DE LA CHELTUIELILE STANDARD
Abaterile se determin pe structura articolelor de calculatie specifca metodei.
Astfel, vom avea :
- abateri de la cheltuielile standard cu materialele
- abateri de la cheltuielile standard cu manopera
- abateri de regie standard.
In cadrul acestora, abaterile vor f determinate pe cauzele care le-au generat.
1) Abateri de la cheltuieli standard cu materialele se determin pe cele dou
cauze care le-au generat :
a) norma de consum b) preul de aprovizionare
6
Control de gestiune Curs 2-3
In cadrul acestor cauze, abaterile pot f calculate att pentru o unitate de produs
ct i pentru ntreaga cantitate fabricat (producie efectiv i nu producie standard).
Relaii de calcul :
- abateri de la norma de consum pentru materiale
* pe produs ( )
( ) Ps Cs Ce A
p cm
* =
Ce- consum efectiv Cs- consum standard Ps- pre standard
* pe total producie fabricat
( )
( ) Q Ps Cs Ce A
Q tp cm
* *
$
= tp- total producie
Q- producia efectiv realizat
- abateri de pre pentru materiale
* pe produs
( )
( ) Ps Pe Ce A
p pm
= *
Pe- pre efectiv
* pe total producie
( )
( ) Q Ps Pe Ce A
tp pm
* * =
Abaterea de la cheltuielile standard cu materialele pentru ambele cauze, se
determin la rndul ei, att pe produs ct i pentru ntreaga cantitate de produs.
- abaterea de la cheltuielile standard cu materiale
# pe produs
( ) Ps Cs Pe Ce prod mat st ch A * * . . . =
sau

( )
( ) ( ) p pm p cm
A A prod mat st ch A + = . . . .
* total producie

( ) ( ) Q Ps Cs Pe Ce tp mat st ch A * * * . . . . =
sau

( )
( ) ( ) tp pm tp cm
A A tp mat st ch A
,
. . . . + =
tp total productie
APLICAIE
O unitate fabric un produs A obinut din trei feluri de materiale : x, y i z.
Cantitatea fabricat este de 5000 buc.
Consumurile standard, preurile standard, datele efective i modul de calcul al
abaterilor se prezint mai jos :
Fel
materi
UM Consu
m
Pre Ac Ap Atotala

. . . . Ach st mat
de %onsu"
(&'aterea de la %onsu"ul
standard )
de a(rovi)ionare
(&'aterea de la (retul
standard
(rodus
total (roduse
(rodus
total (roduse
Control de gestiune Curs 2-3
al Cs C
e
Ps Pe Prod. Q Prod. Q Prod Q
X Kg 10 9 1000 1200 -
1000
-
5000000
1800 9000000 800 4000000
Y Bu
c
5 6 2000
0
2000
0
2000
0
1000000
00
0 0 2000
0
1000000
00
Z ML 2 2 8000
0
7500
0
0 0 -
1000
0
-
5000000
0
-
1000
0
-
5000000
0
Total 1900
0
9500000
0
-
8200
-
4100000
0
1080
0
5400000
0
Q =5.000 buc pentru produsul A
( )
( ) Ps Cs Ce A
p cm
* =
( )
( ) Q Ps Cs Ce A
tp cm
* *
( )
( ) Ps Pe Ce A
p pm
= *
( )
( ) Q Ps Pe Ce A
tp pm
* * =
2) Abaterea de la cheltuielile standard cu manopera se determin pe cele
dou cauze care le-au generat :
a) abateri de la norma de timp (timpul standard)
b) abateri de la tariful de salarizare standard
Se calculeaz att pe produs ct i pe total produs, dar i pe fecare operaiune n
parte, efectuat pentru realizarea unui produs.
Relaii de calcul :
a) Abateri de la timpul standard cu manopera
( )
ts
A
* pe produs
( )
( ) Tss t t A
s e p man ts
*
.
=
e
t
- timpul efectiv s
t
- timpul standard
Tss- tariful de salarizare standard
* pe ntreaga producie
( )
( ) Q Tss t t A
s e Q tp man ts
* *
$ .

b) Abaterea de la tariful de salarizare standard cu manopera
( )
Tss
A
* pe produs
!
. . . . Ach st man
&'aterea de la ti"(ul
standard
&'aterea de la tari*ul de
salari)are standard
(rodus
intreaga (rodu%tie
(rodus
intreaga
(rodu%tie
Control de gestiune Curs 2-3
( )
( ) Tss Tse t A
e p man Tss
= *
.
Tse- tarif de salarizare efectiv
* pe ntreaga producie
( )
( ) Q Tss Tse t A
e Q tp man Tss
* *
$ .
=
Dup calculul abaterilor pe cele dou cauze, se determin i abaterea cumulat pe
cele dou cauze (abaterea total de la cheltuielile standard cu manopera).
* pe produs
( )
( ) ( ) ( ) p man Tss p man ts Q tp man st ch
s s p man st ch
A A A
sau
Tss t Tse t A
. . $ . .
. .
* *
+ =
=
* pe inteaga productie
( )

+ =
=
Q
tp
man ts
Q
tp
man Tss
Q
tp
man st ch
Q
tp
t man st ch
A A A
sau
Q Tss ts Tse te A
. . . .
. .
* * *
Exemplu: se calculeaz similar cu abaterile pentru materiale.
3) Abaterile de la cheltuielile de regie standard- se determin pe
urmtoarele cauze:
a) abateri de la bugetul nerecalculat sau calculat (abateri de volum)
b) abateri de capacitate
c) abateri de randament
a)Abateri de la bugetul nerecalculat sau recalculat
de la bugetul nerecalculat
Pe structura bugetului cheltuieli, se compar cheltuielile efective cu cheltuielile din
bugetul iniial (nerecalculat). Datele (abaterile) sunt mai puin relevante ntruct volumul
de activitate standard nu este comparabil ntotdeauna cu cu volumul de ac tivitate efectiv.
Desigur c pentru cheltuielile fxe, nivelul acestora rmne constant, dar cheltuielile
variabile sunt infuienate de volumul de ac tivitate.
de la bugetul recalculat
Presupun recalcularea bugetului (construcia unui nou buget) n funcie de volumul
efectiv de activitate.n acest fel datele sunt comparabile iar abaterile sunt relevante.
Abaterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt denumite i abateri de
volum.
b) Abateri de capacitate sunt determinate n funcie de gradul de utilizare a
capaciti de producie.
c) Abaterile de randament pe lng gradul de utilizare al capaciti, se ine seama
i de rentabilitatea realizat (volumul fzic de produse realizat.
Volumul activitatii exprimat in ore :
- standard 4.000

nu avem abatere de capacitate


- efectiv 4.000
Q (buc) 1 bucata la 2 ore :
- standard 2.000

abateri nefavorabile
- efectiv 1.500
+