FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIARCONTABIL, BUCURESTI

CONTABILITATEA AGENTILOR ECONOMICI SI A INSTITUTIILOR PUBLICE

METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR (MCC)

CUPRINS:

1.INTRODUCERE 2.STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN SA

2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6.

pag pag

3 5

Date generale. Organizarea firmei............................................................................................ Programarea cheltuielilor de productie.......................................................... Programarea cheltuielilor directe Programarea cheltuielilor indirecte Programarea costului unitar

pag 5 pag 5 pag 7 pag 8 pag 9 pag 10

3.CALCULUI COSTULUI EFECTIV 3.1. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie .. 3.2.Repartizarea cheltuielilor de administratie si de desfacere... 3.3.Determinarea cantitativa si valorica a productiei neterminate. 3.4.Contabilitatea productiei finite obtinute. 3.5.Calcului costului unitar. 4. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT-COSTING LA SC PANIFICATIE DOBRUN SA... 4.1 Pragul de rentabilitate... 4.2 Factorul de acoperire. 4.3.Coeficientul de siguranta dinamic 4.4 Intervalul de siguranta..

pag pag pag pag pag pag

13 13 16 17 18 19

pag 20 pag Pag pag pag 21 22 23 23

CONCLUZII.. BIBLIOGRAFIE ANEXE..

pag 24 pag 25 pag 26

METODA DIRECT-COSTING 1 INTRODUCERE Diversificarea activittilor de producie si desfacere, sub aspectele organizrii, functionrii , dotrilor i chiar rezultatelor obinute, a cerut si in materie de costuri o alternativ, o alta opiune decat cea a costurilor complete. Alternativa o reprezint costurile pariale care conin numai cheltuieli strans legate de volumul activitii. Ne referim la cheltuielile variabile, care depind de volumul de activitate i la cheltuielile directe, care se identific pe un anumit purtator de costuri care poate sa fie un produs, o comand, o lucrare, un serviciu, un contract etc. Ambele categorii de cheltuieli sunt ocazionate exclusiv de producie, de prestarea de servicii sau de execuia de lucrri. Pe de alt parte, relaia cauz-efect este cel mai coerent i profund analizat prin intermediul cheltuielilor variabile i fixe. n noul mediu economic costurile pariale i-au extins sfera conceptual, cuprinzand n opinia multor specialiti, pe lang costurile variabile, costurile directe, si categorii de costuri care, alt dat, erau considerate exclusiv apanajul costurilor complete . Astfel : costul produsului, poate fi inclus in categoria costurilor pariale, el neluand in seam cheltuielile generale de administrare i cheltuielile de desfacere ; costul marginal sau incremental, care se refera la consumurile aferente ultimei uniti(serie, lot, produs) adiionale produciei precedente. Aceast categorie de costuri este parial pe de o parte, prin prisma faptului c se refer la o parte a produciei i nu la intreaga producie. Lrgirea sferei conceptuale a costurilor pariale d acestora posibilitatea de a satisface cerinele din ce in ce mai diverse si mai profunde ale managementului, in condiii de concuren, de eficien maxim si de castigare a supremaiei in cadrul ramurii, activitii, domeniului in cauz. n sfera metodelor bazate pe conceptul costurilor pariale se nscriu metoda direct- costing, cunoscut i sub numele de metoda costurilor variabile i metoda costurilor directe. Elemente ale metodei direct costing au fost relevate de catre economistul german Schmalenbach, pe la sfaritul secolului al XIX-lea prin cercetarea comportamentului cheltuielilor n raport cu volumul produciei i elaborarea a doua feluri de calculaie : o calculaie simpl a cheltuielilor i o calculaie a valorii de exploatare . n opinia specialistului german, esena acesteia o reprezint mprirea costurilor n fixe i proporionale, cu imputarte asupra unitii de produs, doar a cheltuielilor proporionale nu i a celor fixe. El propunea, de asemenea, separarea cheltuielilor fixe ntr-un cont colector i trecerea lor asupra rezultatelor, prin ocolirea calculaiei costurilor. n Germania au mai fost i ali specialiti 3

care au utilizat cate un concept sau au remodelat unul deja existent, prin prisma a ceea ce mai tarziu avea sa devina metoda costurilor variabile. Astfel, Fr. Schar n anul 1923 folosete noiunea de beneficiu brut determinat ca diferen ntre cifra de afaceri i cheltuielile variabile i W. Hasenack n 1929 acrediteaz, i el, ideea eliminrii cheltuielilor fixe din calculaia costurilor. Prima meniune a utilizrii metodei costurilor variabile s-a facut n 1908, de ctre o ntreprindere care o folosea pentru elaborarea unui sistem de preuri, continuand nsa s i evalueze stocurile la costuri complete. Donaldson Brown a colabroat pentru prima dat o calculaie directcosting n 1923 la General Motors, far a utiliza raionamentul decizional pe termen scurt care este asociat metodei. Modelarea costurilor potrivit schemei direct-costing s-a manfiestat i n Europa in 1934, la uzina de autoturisme Citroen. Metoda direct-costing se mai numete i metoda costurilor variabile, intrucat costul produsului cuprinde doar cheltuielile variabile, nu i pe cele fixe. Acesta este motivul pentru care autorii lucrrilor de specialitate renun tot mai mult la termenul direct-costing, nlocuindu-l cu cel de costuri variabile. Metoda costurilor variabile, n forma sa de baz are o serie de caracteristici care o individualizeaz i i-au conferit statutul de metod. O partre din aceste caracteristici sunt : utilizeaz comportamentul cheltuielilor pentru a le separa pe cele ncorporate n costuri(variabile) de cele nencorporabile(fixe) ; calculaia specific se sprijin pe indicatori care construiesc judeci, suport pentru deciziile managementului ; prestaiile sau serviciile reciproce, ntre diferite segmente organizaionale se deconteaz la nivelul cheltuielilor variabile care sunt imputabile purtatorilor de costuri ; nu este doar o calculaie de costuri, ci i una a rezultatelor pe termen scurt, este un instrument util n managementul ntreprinderii, scopul principal constituindu-l elaborarea unor decizii pe perioade scurte. Metoda se bazeaz pe repartizarea cheltuielilor variabile (directe i indirecte) asupra fiecarui produs, n timp ce totalul cheltuielilor fixe nu este supus repartizrii, acestea fiind considerate costuri ale perioadei. Logica metodei const n faptul ca fiecare produs contribuie cu o marja bruta la acoperirea totalului cheltuielilor fixe. Rentabilitatea fiecrui produs se apreciaza prin existena unei marje pozitive. Indicatorii specifici metodei sunt: punctul de echilibru; factorul de acoperire; intervalul de siguran; coeficientul de siguran dinamic; 4

 coeficientul de volatilitate sau levierul operaional. 2. STUDIU DE CAZ LA SC PANIFICATIE DOBRUN S.A . 2 . 1 D a t e g e n e r a l e c u p r i v i r e l a S . C . Panificaie Dobrun S.A. Societatea s-a desprins din ntreprinderea de morrit si panificaie Sibiu si s-a privatizat in anul 1995, adoptnd sistemul de privatizare MEBO. nfiinata in anul 1878 ca brutrie militara, mult timp numindu-se manutana, SC Panificaie Dobrun S.A. este astzi o societate cu capital privat, avnd ca obiect de activitate fabricarea si comercializarea produselor de panificaie, patiserie, cofetrie, biscuii si paste finoase. La ora actuala exista doua secii de panificaie, una patiserie si biscuii, o secie de producere a pastelor finoase si mai multe magazine de desfacere proprii. 2.2 ORGANIZAREA FIRMEI
DIREC TOR DIRECTOR PRODUCTIE DEPART. CTC SI PROT MUNCII DIRECTOR COMERCIAL CONTABILITATE DIRECTOR ECONOMIC

SERV APROVIZIONARE SI DESF

PERS SALARIZARE

SEF SECTIE 1

COMPART MARKETING

SEF SECTIE 2

COMPART TRANSPORT MAGAZINE

COMPART TRANSPORT

Managerul - este principalul coordonator al activitii unitii i ndeplinete unele funcii

manageriale cum ar fi: Proiectare programare Formuleaz obiectivele care s asigure eficiena activitii.

Redacteaz planul de afaceri n care sunt cuprinse aciuni concrete pentru realizarea obiectivelor propuse Managerul este cel care negociaz cu diveri furnizori i cu clienii fiind principalul coordonator. Realizeaz programul zilnic 5

Organizeaz ncadrarea personalului Evalueaz activitile personalului

Directorul comercial are n subordine serviciul aprovizionare desfacere care se ocup

cu aprovizionarea de materii prime, materiale etc. necesare produciei precum i cu desfacerea pe pia a produselor firmei i care coordoneaz compartimentul marketing. Acest compartiment are urmtoarele atribuii: Gestioneaz sistemul de stabilire a preurilor i tarifelor aferente activitii societii comerciale i verific preurile i tarifele suportate de firm. ntocmete documentaiile pentru propuneri de preuri i tarife la produsele i serviciile noi, asigurnd corecta determinare a costurilor. Urmrete i analizeaz evoluia preurilor i tarifelor proprii i prezint factorilor de decizie propuneri de mbuntire Directorul comercial este cel care se ocup de partea comercial a firmei si de relaiile clienifurnizori. De asemenea are in subordine compartimentul Transport si reeaua de magazine proprii.

Directorul de producie mpreun cu compartimentele din subordine, organizeaz,

programeaz i controleaz activitatea de realizare a produciei, urmrete respectarea msurilor de protecie a muncii de paz i securitate i de stingere a incendiilor.

Directorul economic este coordonatorul activitii n domeniul financiar contabil i este

cel care prezint managerului i Consiliului de Administraie situaia financiar lunar i trimestrial a firmei. n cadrul acestei funcii se integreaz activitile prin care se asigur fondurile financiare necesare desfurrii activitii economice a societii, precum i utilizarea lor eficient, evidena n expresia valoric a resurselor intrate n procesul de producie i obinute n urma desfurrii lui. Este subordonat managerului general al societii i are atribuiile: Organizeaz i controleaz direct i permanent ntreaga activitate financiar - contabil i evidenta tehnico-operativ, contabil-statistic la nivelul societii. Rspunde de respectarea disciplinei financiare i contractuale avnd obligaia de a refuza n condiiile legii orice operaie patrimonial care contravine dispoziiilor Legii Contabilitii nr.82\1991 modificata, completata si actualizata. Organizeaz, coordoneaz i stabilete circuitul documentelor de evident primar, tehnic operativ i contabil privind micarea valorilor materiale i bneti, control preventiv post calcul. 6

Organizeaz activitatea de control financiar preventiv i exercit direct sau prin delegare de competen controlul financiar preventiv al actelor de cheltuieli i angajamente care conduc la efectuarea de pli precum i micri de valori materiale i bneti i ndrum din punct de vedere metodologic activitatea de control financiar intern.

Adopt msuri pentru ntocmirea, circulaia i pstrarea documentelor justificative care stau la baza nregistrrii n contabilitate precum i pentru preocupri i propuneri pentru informatizarea lucrrilor financiar contabile

Asigur ntocmirea la timp i n conformitate cu dispoziiile legale a balanelor de verificare, bilanurilor i a altor documente prin care se evideniaz activitatea economico-financiar a unitii i rezultatele sale.

Angajeaz unitatea prin semntura sa alturi de director n toate operaiunile patrimoniale ale unitii Organizeaz, ndruma, adopt msuri i controleaz proiectul bugetului de venituri i cheltuieli, credite i pli cas pe baza analizelor i studiilor proprii i a celor de la ceilali componeni ai compartimentului financiar contabil.

Adopt msuri de urmrire i control a realizrii bugetului de venituri i cheltuieli i a celorlalte planuri financiare aprobate. Stabilete msuri pentru cunoaterea i aplicarea de ctre ntregul personal a tuturor actelor normative n vigoare Serviciul contabilitate asigur organizarea i funcionarea n bune condiii a contabilitii

generale a firmei respectnd prevederile Legii Contabilitii. Acesta rspunde pentru efectuarea corect i la timp a tuturor nregistrrilor contabile. Serviciul personal salarizare - primete date i informaii n legtur cu resursele umane i transmite conducerii societii informaii privind nivelul de salarizare, gradul de calificare a personalului ,ntocmete lunar listele de plata ale salariailor si documentele justificative de nregistrare a reinerilor salariailor si contribuiile datorate la bugetul statului.

2.3 Programarea cheltuielilor de producie Programarea produciei In cadrul SC Panificaie Dobrun S.A. elaborarea programului de producie este precedata de evaluarea obiectiva a cererilor pieei, deci a potenialului de vnzare, previziunea vnzrilor constituind elementul fundamental in programarea produciei. In general, programul de producie se stabilete, cu variaii in plus sau in minus reduse ca mrime, la nivelul produciei din perioada precedenta. 7

Un element important in stabilirea programului de producie l constituie capacitatea de producie care reprezint producia maxima cu o anumita structura si calitate pe care o poate obine unitatea de producie in cursul unei anumite perioade, de regula un an, in condiii tehnico economice optime. O data determinata capacitatea de producie si programul de producie, pe baza acestora se stabilete programarea principala a produciei de produse finite pe o perioada convenabila. In raport cu programarea principala se detaliaz: lansarea in producie; programarea aprovizionrilor ce trebuie efectuate; elaborarea documentaiei tehnologice; pregtirea fabricaiei; asimilarea in fabricaie a noilor produse.

2.4 Programarea cheltuielilor directe Programul cheltuielilor directe se elaboreaz in cadrul SC Panificaie Dobrun S.A. pentru fiecare fel de produs din nomenclatorul de fabricaie. Cheltuielile directe (cheltuieli care se repartizeaz direct pe unitatea de produs) sunt formate din: cheltuieli cu consumul de materii prime si materiale directe; cheltuieli cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora.

Procedeul folosit la SC Panificaie Dobrun S.A. pentru programarea cheltuielilor directe este Procedeul ponderrii cantitilor cu preturile. Acest procedeu se folosete pentru determinarea acelor cheltuieli care au la baza consumuri ce se pot exprima cantitativ cum ar fi: consumul de materii prime si materiale, de combustibili, de energie, apa, aburi, de obiecte de inventar. Expresia bneasca a valorii unor asemenea consumuri pe unitate de produs se determina, in genere, potrivit formulei:

Chi = Cij * Pi in care: Ch expresia bneasca a valorii unui consum productiv; C cantitatea consumata productiv; i felul materialului, combustibilului; j produsul pe care se identifica respectiva cheltuiala; P preul unitar al materiei prime, materialului consumat.

Cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale se determina specificaiei de materiale conform urmtoarei relaii de calcul: Chi = (norma consum * P.U.) * numr bucati i numr curent al materialelor din specificaia de materiale;

pe baza

Pentru exemplificare se vor ntocmi programele cheltuielilor materiale directe pentru cele doua faze, in luna martie 2008 (anexele 1, 2, 3). Calculul cheltuielilor cu salariile directe se realizeaz avnd in vedere un element cantitativ (timpul de munca; normele de munca pe operaii) si un element valoric care este tariful de salarizare corespunztor gradului de pregtire profesionala. La acestea se aduga 20,8% CAS si 0,5% CFS. Deci, calculul cheltuielilor cu salariile directe se efectueaz dup formula: Chi = (norma de munca pe operaie * tarif orar) * numr bucati j numr curent al operaiei din fisa tehnologica. Pentru exemplificare se vor ntocmi programele cheltuielilor cu salariile directe, CAS si CFS aferente acestora pe cele doua faze de calculaie (anexele 4, 5, 6). 2.5 Programarea cheltuielilor indirecte In fundamentarea cheltuielilor de producie, cheltuielile indirecte sunt formate din cheltuieli generale ale seciei si cheltuieli generale de administraie si desfacere. In continuare, cheltuielile generale ale seciei sunt formate din: cheltuieli pentru ntreinerea si funcionarea utilajului; alte cheltuieli materiale indirecte; salariile personalului indirect productiv inclusiv CAS si CFS aferente acestora; amortizarea mijloacelor fixe; cheltuielile cu consumul de energie electrica, termica, apa, gaze.

In componenta cheltuielilor generale de administraie si desfacere sunt cuprinse: cheltuielile gospodreti; salariile personalului administrativ si de conducere inclusiv CAS si CFS aferente acestora; uzura mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar cu caracter administrativ gospodresc; cheltuieli cu protecia muncii; 9 cu consumul de materiale pentru nevoi administrativ -

cheltuielile cu consumul de energie electrica, termica, apa, gaze folosite in scopuri administrativ gospodreti; taxe potale, telefon; cheltuieli privind desfacerea (costul ambalajelor, plata facturilor ntreprinderilor de transporturi, alte prestaii, etc.).

Programarea cheltuielilor indirecte se va face dup o metodologie unitara, dar difereniat pentru cheltuielile generale ale seciei si pentru cheltuielile generale de administraie si desfacere. Avnd in vedere ca in postcalculaie baza de repartizare a cheltuielilor generale ale seciei este constituita din salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora, programarea cheltuielilor generale ale seciei se realizeaz prin ponderea cheltuielilor cu salariile directe cu un coeficient prestabilit (1,57655). Acest coeficient este ponderea medie a cheltuielilor generale ale seciei efective in manopera directa efectiva pe anul 2009 (anexa 7). Pentru programarea cheltuielilor generale de administraie si desfacere se folosete aceeai metodologie, cu deosebire ca pentru determinarea procentului stabilit in loc de Manopera directa se vor folosi Total cheltuieli directe (anexa 8). Pentru nlesnirea calculelor procentul de 0,998% a fost rotunjit la 1%. Pentru luna martie a anului 2009 in cadrul SC Panificaie Dobrun S.A. s-au nregistrat urmtoarele cheltuieli generale ale seciei (prin aplicarea indicelui de 1,57655 la salariile directe, inclusiv CAS si CFS aferente acestora) pe fiecare baza: FAZA I PAINE FAZA II PAINE ALBA FAZA II PAINE CU CEREALE 76.149,96*1,57655=120.054,22 lei 40.296,88*1,57655 = 63.530,04 lei 83.995,63*1,57655 = 132.423,31 lei

Prin aplicarea procentului de 1% in totalul cheltuielilor directe se vor obine cheltuielile generale de administraie si desfacere:
FAZA I PAINE FAZA II PAINE ALBA FAZA II PAINE CU CEREALE 340.077,10*1% = 3400,77 lei 10 300.014,66*1% = 3.000,15 lei 1.889.126,99*1% = 18.891,27lei

2.6 Programarea costului unitar Costul unitar pe produs se programeaz la SC Panificaie Dobrun S.A. pentru fiecare produs in parte din nomenclatorul de fabricaie. Programarea costului unitar se finalizeaz prin elaborarea Fiselor de antecalculaie ale produselor, fise pe baza crora se fundamenteaz preul de vnzare. Pentru realizarea antecalculaiilor se vor parcurge urmtoarele etape: a) programarea cheltuielilor directe; b) programarea cheltuielilor indirecte. In programarea costului unitar, se folosete tot procedeul ponderii cantitii cu preul unitar, procedeu explicat in paragraful anterior. a)Cheltuielile directe cuprind cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale directe si cheltuielile cu salariile directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Pentru programarea cheltuielilor materiale se folosete specificaia de materiale si urmtoarea relaie de calcul: Chm = (norma consum i * pre unitar), unde: Chm cheltuieli materiale pe unitatea de produs; i numrul curent al materialelor din specificaie. FAZA I PAINE FAZA II PAINE ALBA FAZA II PAINE CU CEREALE Chm = 2.079.883,60 lei Chm = 1.449.883,60 lei Chm = 2.897.905,20 lei

Pentru programarea salariilor directe se au in vedere normele de munca pe operaii (schemele om-utilaj) si tarifele de salarizare. Potrivit procedeului ponderrii cantitii cu preturile, se pondereaz timpul de munca pe operaii cu tariful de salarizare corespunztor operaiilor pe baza urmtoarei relaii de calcul: Ch s = (norma de munca pentru operaia j * salariul tarifar normal), unde: Ch s cheltuieli cu salariile directe pe unitatea de produs; j numrul curent al operaiilor din fisa tehnologica. Rezultatele se nscriu in fisele de antecalculaie: FAZA I PAINE Ch s = 59.996,88lei 11

FAZA II PAINE ALBA FAZA II PAINE CU CEREALE Ch s = 54.392,83lei Ch s = 28.783,49lei

La cheltuielile cu salariile directe astfel determinate se aplica procentul de 20,8% corespunztor CAS pentru a determina totalul manoperei directe. Se folosete urmtoarea relaie de calcul: TOTAL MANOPERA DIRECTA = Ch + Ch s * 20,8% + Ch s * 1% Rezultatele se trec in fisa de antecalculaie: FAZA I PAINE Total manopera directa = 59.996,88+20.998,91+2.999,84=83995,63lei FAZA II PAINE ALBA Total manopera directa = 28.783,48+10.074,22+1.439,17=40296,88lei

FAZA II PAINE CU CEREALE Total manopera directa = 54.392,83+19.037,49+2.719,64=76.149,96lei

b) Cheltuielile indirecte cuprind cheltuielile generale ale seciei si cheltuielile generale de administraie si desfacere. Programarea cheltuielilor generale ale seciei se realizeaz prin aplicarea coeficientului prestabilit de 1,57655 la total manopera directa determinata in fisa de antecalculaie cu ajutorul relaiei: CGS = Total manopera directa * 1,57665 unde: CGS cheltuieli generale ale seciei.

12

Rezultatele se trec in fisele de antecalculaie: FAZA I PAINE CGS = 83.995,63 * 1,57655 = 132.423,31lei FAZA II PAINE ALBA CGS = 40.296,88 * 1,57655 = 63.530,05lei FAZA II PAINE CU CEREALE CGS = 76.149,96 * 1,57655 = 120.054,22lei Cheltuielile nsumate pana la acest punct determina costul unitar al produciei antecalculat. Programarea cheltuielilor generale de administraie si desfacere se realizeaz prin aplicarea procentului prestabilit de 1% (calculat anterior) la totalul cheltuielilor directe (total materiale directe + total manopera directa), determinate in fisa de antecalculaie. Se va folosi relaia: CGAD = Total cheltuieli directe * 1% unde: CGAD cheltuieli generale de administraie si desfacere. Rezultatele se trec in fisa de antecalculaie pentru ca prin nsumare, sa rezulte costul complet unitar antecalculat. FAZA I PAINE CGAD = 1.829.126,99 * 1% = 18.291,27lei FAZA II PAINE ALBA CGAD = 300.014,66 * 1% = 3.000,1466lei FAZA II PAINE CU CEREALE CGAD = 340.077,10 * 1% = 3.400,77 lei 3.CALCULUL COSTULUI EFECTIV 3.1 Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie Repartizarea cheltuielilor indirecte de producie presupune urmtoarele etape:

13

1. Repartizarea cheltuielilor comune de producie ale fazelor, care se face separat pentru cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor si pentru cheltuieli generale ale seciei. 2. Repartizarea cheltuielilor de administraie si desfacere. 1. In cadrul SC Panificaie Dobrun S.A., pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de producie pe faze se folosete procedeul suplimentarii. Din punct de vedere teoretic, aceasta presupune urmtoarele etape: a) Alegerea unui criteriu sau al unei baze de repartizare comuna cu natura tuturor produselor care constituie obiecte de calculaie, dar diferite ca mrime (nivel) pentru fiecare din ele. b) Calculul coeficientului de suplimentare prin raportarea cheltuielilor de repartizat (Chr) la baza de repartizare in cazul fiecrui produs folosind formula:
Chr

Ks =

B
j= 1

unde: K s - coeficientul de suplimentare; Ch r - cheltuieli de repartizat; B j - baza de repartizare corespunztoare produsului; n - numrul de produse. c) Calculul cotei de cheltuieli C, care revine unui produs oarecare j se determina folosind formula: Cj = Bj * Ks In contabilitate cheltuielile de ntreinere si funcionare a utilajelor (CIFU) se in separat. Acestea se compun din : - cheltuieli curente efectuate cu forte proprii; - cheltuieli cu reparaii curente efectuate cu terii; - cheltuieli cu reparaiile capitale executate cu forte proprii; - cheltuieli cu reparaii capitale efectuate cu terii; - amortismente; - alte cheltuieli. Pentru repartizarea cheltuielilor cu ntreinerea si funcionarea utilajului, ca baza de repartizare se considera salariile directe, inclusiv CAS si CFS aferente acestora. Se calculeaz un coeficient K CIFU astfel: K CIFU =
Cheltuieli.cu.ntrentreea.i. funcunci ea.utilajului Salarii.directe + CAS + CFS

14

K CIFU = 109.935,40 = 1,131632 Coeficientul determinat se inmulteste - La produsul pine alba: cu baza de repartizare obinndu-se cheltuieli cu ntreinerea si funcionarea utilajelor pe faze. CIFU = 43.988,31*1,131632 = 49.778,58lei - La produsul pine cereale: CIFU = 65.947,09*1,131632 = 74.627,86lei Cheltuielile generale ale seciei specifice seciei Pine se compun din salarii indirecte inclusiv CAS-ul si CFS-ul acestora, amortismentele utilajelor indirecte, cheltuielile cu poluarea, cheltuielile efectuate de laboratorul CTC aferent, cheltuieli cu protecia muncii, alte cheltuieli. Pentru repartizarea cheltuielilor generale ale seciei, baza de repartizare o constituie tot manopera directa. Se calculeaz urmtorul coeficient: K CGS =
CHELTUELI ..GENERALE.. ALE..SECTIEI SALARII ..DIRECTE + CAS + CFS

124.406,44

481.87,98 K CGS = 109.935,40 = 0,4383

Coeficientul astfel determinat se aplica la baza de repartizare, obinndu-se cheltuielile generale ale seciei: - La produsul Pine alba: CGS = 43.988,31 * 0,43833 = 19.281,39lei - La produsul Pine cereale: CGS = 65.947,09 * 0,43833 = 28.906,58lei Situaie de repartizare a CIFU si CGS

PRODUS

SALARII DIRECTE + CAS + CFS 43.988,31 65.947,09 109.935,40

CIFU

CGS

CGS (total)

Pine alba Pine cereale TOTAL

49.778,57 74.627,85 124.406,42

19.281,39 28.906,58 48.187,97

69.059,97 103.534,45 172.594,42

In contabilitate se vor nregistra cheltuielile indirecte pe total, respectiv cele translocate din faza I in faza II si cele nregistrate in faza II efectiv. Rezulta ca vom avea urmtoarele: - La Pine alba: CIFU = 59.997,86+49.778,57=109.776,44lei CGS = 23.238,99+19.281,39= 42.520,39lei - La Pine cu cereale: CIFU = 35.009,75+74.627,86=109.637,61lei 15

CGS = 13.560,94+28.906,59= 42.467,53lei nregistrarea contabila este urmtoarea: 921Cheltuielile Pine alba CIFU Pine alba CGS Pine cereale CIFU Pine cereale CGS = 923Cheltuieli indirecte de producie 304.401,97lei --------------1.976,44lei 42.520,39lei 109.637,61lei 42.467,53lei

activitii de baza

3.2 Repartizarea cheltuielilor de administraie si de desfacere . Pentru repartizarea acestor cheltuieli se calculeaz coeficientul KCGA si KCGD dup formulele: KCGA = KCGD =
CGA Total .cheltuieli.directe CGD Total .cheltuieli.directe

Se poate observa ca baza de repartizare o constituie totalul cheltuielilor directe, adic cheltuieli materiale directe inclusiv CAS si CFS aferente acestora. K CGA = 626.349,63 = 0,006291 = 0,63% Coeficientul astfel determinat se aplica la bazele de repartizare astfel: - La pine alba: CGA = 331.607,93 * 0.006291 = 2.086,14lei - La pine cereale: CGA = 294.741,50 * 0.006291 = 1.854,22lei Se nregistreaz in contabilitate cheltuielile de administraie translocate din faza I in faza II. Astfel vom avea: La Pine alba: CGA = 7.642,13 + 2.086,14 = 9.724,87lei
3.940,37

La Pine cereale: CGA = 4.487,17 + 1.854,22 = 6.341,39lei Formula contabila prin care se nregistreaz CGA este: 921Cheltuielile baza Pine alba = 924Cheltuieli ----------------9.724,87lei 16 16066,26lei activitii de generale de administraie

Pine cu cereale

6.341,39lei

272,64 K CGD = 626.349,63 = 0,004107 = 0,41%

Aplicat acest coeficient la bazele de repartizare, rezulta: - La pine alba: CGD = 331.607,93 * 0,004107 = 1.362,01lei - La pine cereale: CGD = 294.741,50 * 0,004107 = 1.210,50lei nregistrarea contabila a cheltuielilor de desfacere se face cu formula contabila: 921Cheltuielile activitii de baza Pine alba Pine cereale = 924Cheltuieli de desfacere 2572,63lei ----------------1362,01lei 1210,50lei

3.3 Determinarea cantitativa si valorica a produciei neterminate Desfurarea normala a fabricaiei presupune in permanenta existenta unei cantitati de producie aflata in prelucrare la locurile de munca purtnd denumirea de producie neterminata. Aceasta producie lipsete in mod fizic doar acolo unde fabricaia se desfasoara instantaneu sau are o durata foarte scurta. Spre a determina costul produciei finite se pune problema separrii din total a costurilor aferente produciei neterminate. Aceasta separare nu este ntotdeauna necesara. Acolo unde producia neterminata ramane constanta din punct de vedere fizic si deci valoric, ea nu trebuie luata in considerare la calcularea produciei finite. Aa este cazul ntreprinderilor cu producie de masa. Determinarea corecta a costurilor privind producia neterminata, condiioneaz nu numai exactitatea calculului costului produciei finite ci si a altor indicatori privind eficienta activitii ntreprinderii. In cazul SC Panificaie Dobrun S.A., metoda folosita pentru determinarea produciei neterminate este inventarierea, metoda ce presupune urmtoarele etape: Pregtirea inventarierii, ce consta in: - recepia produciei terminate pana la data inventarierii si depunerea ei la magazia sau depozitul de produse finite; - aranjarea in loturi omogene si etichetarea loturilor de producie neterminata. 17

2. Constatarea cantitilor de producie neterminata, care se efectueaz de o comisie tehnica prin: - cantarire; - masurare; - numararea produselor aflate la locurile de munca; - inscrierea in liste de inventariere. Evaluarea stocurilor de producie neterminata nscrisa in listele de inventariere se efectueaz in raport cu gradul de finisare tehnica. Acest grad se stabilete sub forma procentuala de ctre comisia tehnica de inventariere cu ocazia constatrii faptice a stocurilor de producie neterminata. Calculul se efectueaz pe structura articolelor de calculaie, iar evidenta produciei neterminate se tine pe faze. Cota de cheltuieli generale ale seciei nu se include in costul produciei neterminate, deoarece, conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitii, acestea sunt considerate cheltuieli fixe ce aparin perioadei in care au fost efectuate si nu se pot relua in perioada urmtoare, incarcand costul acesteia. nregistrarea in contabilitatea de gestiune interna a produciei neterminate: 933 Costul produciei in curs de execuie 3.4 Contabilitatea produciei finite obinute Produsele finite sunt nregistrate in contabilitatea SC Panificaie Dobrun S.A. in contul 931COSTUL PRODUCTIEI PRIVIND OBTINUTE PRODUCTIA prin creditul la contului costul 902DECONTARI antecalculat. In cursul lunii martie s-au obinut 880 tone din produsul finit Pine alba. De asemenea, se consemneaz ca nu avem sold de producie neterminata nici la nceputul si nici la sfritul lunii si ca nu rezulta produse secundare. Organizarea contabilitii produselor finite urmrete pe deoparte modul in care producia obinuta se ncadreaz sau nu in planurile de producie si vnzare, si pe de alta parte, este o etapa necesara in determinarea costului unitar efectiv al produselor realizate. Pe baza antecalculaiilor, produselor finite obinute le corespund urmtoarele cheltuieli: - pentru produsul Pine alba: 880 * 2.120 = 1.865.600lei 18 INTERNE OBTINUTA = 921 Cheltuielile activitii de baza

- pentru produsul Pine cu cereale : 520 * 2.460 = 1.279.200lei Formula contabila pe baza creia se face nregistrarea in conturi este urmtoarea: 931Costul produciei obinute Pine alba Pine cu cereale 3.5 Calculul costului unitar Calculul costului unitar se realizeaz prin cumularea cheltuielilor pe fiecare sort de produs finit, prin adugarea soldului produciei neterminate la nceputul lunii sau deducerea soldului produciei neterminate de la sfritul lunii si prin raportarea la cantitatea obinuta din fiecare produs. Pe baza calculelor efectuate in capitolele anterioare putem determina calculul costului unitar efectiv pe cele doua produse finite, Pine alba si Pine cu cereale, care se realizeaz astfel: = 902Decontari interne privind producia obinuta 3.144.800lei ----------------1.865.600lei 1.279.200lei

ARTICOL DE CALCULATIE Producia fabricata Materii prime si materiale directe Salarii directe

PAINE ALBA 880 tone 1.162.378,11 + 287.619,62 = 1.449.997,73 37.424,45 + 31.420,21 = 68.844,66 7.297.77 + 13.424.71 374.24 + 6.126.94 =

PAINE CU CEREALE 520 tone 682.093,38 + 228.794,61 = 910.887,99 22.267,90 + 47.105,06 = 69.372,96 4.342.24 + 9.185.49 = 13.527.73 222.68+ 471.05 = 693.73

CAS (20,8%)

CFS (0,5%)

314.20 = 688.44

19

4. IMPLEMENTAREA METODEI DIRECT-COSTING IN CADRUL SC

PANIFICATIE DOBRUN S.A SC Panificaie Dobrun S.A. folosete pentru determinarea rezultatului financiar brut metoda direct-costing sau metoda costurilor variabile. Aceasta metoda consta in separarea cheltuielilor de producie si de desfacere in raport de variaia volumului fizic al produciei si desfacerii in cheltuieli variabile si fixe si luarea in considerare la calculul costului unitar pe produs numai a cheltuielilor variabile. Cheltuielile fixe se scad pe total din rezultatul financiar brut al ntreprinderii. In conceptul acestei metode, cheltuielile variabile se identifica si se colecteaz direct pe purttorii de cheltuieli (respectiv pe produs) deoarece se considera ca numai ele depind de fabricarea si desfacerea acestora, deoarece cresc si descresc in raport cu mrirea sau micorarea volumului produciei si desfacerii. Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structura sau ale perioadei, cheltuieli ce se efectueaz indiferent de volumul produciei si privesc in ansamblu capacitatea ntreprinderii de a produce si a vinde. De aceea ele se programeaz si se urmresc global si nu se includ in costul fiecrui produs, ci se reduc direct din rezultatele financiare brute. Costul unitar se determina prin raportarea cheltuielilor variabile (Ch v ) la cantitatea de producie rezultata (Q f ), dup urmtorul model: Ct u =
Chv Qf

Folosind aceasta metoda se urmrete pe langa determinarea costului pe fiecare produs in parte si calcularea rentabilitii totale, la nivelul ntregii ntreprinderi. Pe fiecare produs se calculeaz numai contribuia bruta la beneficiu (marja bruta). Contribuia bruta unitara la beneficiu (Cb u ) se calculeaz ca diferena intre preul de vnzare unitar (Pv u ) si costul unitar (Ct u ), calculat in funcie de cheltuielile variabile astfel: Cb u = Pv u Ct u Determinarea rezultatului financiar total la nivelul ntregii ntreprinderi consta in nmulirea cantitii vndute din fiecare produs in perioada respectiva (Qv) cu contribuia bruta unitara la beneficiu. Astfel se obine contribuia totala la beneficiu (Cb), din care se scade totalul cheltuielilor fixe din perioada respectiva (Ch f ). Modelul de calcul este urmtorul: B/P = (Qvi * Cbu i ) Ch unde: i = produsele 1,2,3,,n. 20

Calcularea indicatorilor metodei direct-costing se prezint astfel : 4.1. Pragul de rentabilitate: Determinarea aritmetica: Cb Cb u =

Qv
i =1

Cb u =

465.159,18 = 332,25 lei 1400

Pe =

97.792,38 = 294,3 tone 332,25

Cele 294,3 tone care constituie pragul de rentabilitate, nu pot fi insa considerate sui generis, ci au la baza o anumita structura stabila prin programul de producie si de desfacere care in situaia noastr va fi dup cum urmeaz: Pine alba = 294,3 * 62,9 = 185,1 tone

Pine cereale = 294,3 * 37,1 = 109,2 tone Deci numai respectnd aceasta structura, secia poate avea pragul de rentabilitate situat la 294,3 tone.

PRODUS Pine alba Pine cu cereale TOTAL

VOLUM FIZIC AL PRODUCTIEI Absolut (tone) Relativ (%) 880 62,90 520 37,10 1400 100,00

EXPLICATII Pine alba Pine cu cereale TOTAL 880 * 2120 520 * 2460

SUME TOTALE 1.865.600 1.279.200 3.144.800 21

1. VOLUMUL DESFACERII LA PRET DE VANZARE

2. VOLUMUL DESFACERII LA COST PROGRAMAT Pine alba Pine cu cereale TOTAL Pine alba Pine cu cereale TOTAL 4. CHELTUIELILE VARIABILE Pine alba Pine cu cereale TOTAL 5. CONTRIBUTIA LIMITA LA BENEFICIU (1-4) Pine alba Pine cu cereale TOTAL 6. CHELTUIELI FIXE TOTALE 271.071,68 194.087,50 456.159,18 97.792,38 880 * 1.811,96 520 * 2.086,75 1.594.528,32 1.085.112,50 2.679.640,82 880 * 253,86 520 * 273,27 880 * 1.866,04 520 * 2.186,73 1.642.116,20 1.137.097,50 2779213,7 223.483,80 142.102,50 365.586,30

3. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-) PLANIFICATE (1-2)

7. BENEFICIILE (+) SAU PIERDERILE (-) 367.366,80 EFECTIVE (5-6)

4.2. Factorul de acoperire (Fa) acesta se calculeaz in procente, fie raportnd contribuia bruta la beneficiu (Cb) la volumul total desfacerilor la pre de vnzare (D) si apoi nmulind cu 100, fie raportnd cheltuielile fixe (Ch f ) la volumul desfacerilor (la pre de vnzare) la nivelul pragului de rentabilitate(d) si nmulind cu 100.
Cb 465.159,18 * 100 = * 100 = 14,79 % D 3.144.800

Fa =

Cu cat acest indicator va fi mai mare cu att si beneficiul va fi mai ridicat. Aceasta nseamn ca conducerea seciei si a ntreprinderii sa-si fac o politica de fabricaie si desfacere ctre produsul cu factorul de acoperire cel mai ridicat. Pentru produsele noastre factorul de acoperire este urmtorul: Pine alba =
271.071,68 * 100 = 14,53 % 1.865.600

22

Pine cu cereale =

194.087,50 * 100 = 15,71 % 1.279.200

Secia a optat in cursul lunii pentru o producie mai mare la Pine alba fata de cea luata in consideraie la nceputul lunii. Acest lucru a dus la diminuarea rentabilitii poteniale pentru Pine cu cereale. Aceasta rezulta si din compensarea beneficiilor planificate pe fiecare produs. La Pine alba beneficiul planificat pe produs este de 273,27 lei/tona. Din analiza celor doi indicatori (beneficiul planificat si factorul de acoperire) rezulta ca secia si conducerea au adoptat o politica greita de producie. Cunoscnd factorul de producie antedeterminat, pe cale inversa, determinam : - volumul desfacerii la nivelul punctului de echilibru (d), pe baza relaiei: d=
Ch f Fa
97.792,38 * 100 = 661.206 14,79

- si a preului de producie dup relaia: Ks =

D d 3.144.800 661.206 * 100 = * 100 = 78,98 % D 3.144.800

Acest indicator ne arata ca vnzrile pot sa scad cu 78,98% pentru ca secia sa nu intre in zona pierderilor. Scderea vnzrilor cu 78,98% aduce secia in situaia punctului de echilibru, dup care orice scdere ne duce la pierderi.

4.3.Coeficientul de sigurana dinamic se poate calcula si cu formula:

367.366,8 B * 100 = 465.159,18 * 100 = 78,98 % Cb

Ks =

4.4. Intervalul de sigurana . Pentru a vedea marja pana unde putem scdea vnzrile, dar exprimate in cifre absolute, putem calcula: Is = D d = 3.144.800 661.206 = 2.683.594 lei Deci, in mod absolut vnzrile pot sa scad cu 2.683.594 lei pentru ca secia sa nu intre in zona pierderilor.

CONCLUZII

23

Calculele efectuate pe baza relatiei pret-cost-volum reprezinta un instrument important al conducerii societatii, care poate fi folosit in scopul optimizarii rezultatului activitatii economice. Acest lucru este posibil prin determinarea influentelor pe care le are asupra rezultatului, modificarea factorilor care au stat la baza stabilirii lui, respectiv pretul de vanzare, volumul productiei, cheltuielile variabile, cheltuielile fixe si structura productiei. In urma analizei cheltuielilor si a modalitatii de calculatie a costurilor se poate concluziona daca : - Societatea este profitabila ; - Societatea are autonomie financiara si capacitate de autofinantare ; - Detine o structura organizatorica buna si are angajat personal specializat; - Are produse diversificate si de buna calitate; - Are o piata de desfacere stabila, cu posibilitatea largirii ei si daca detine si capacitate de productie si de vanzare mai mare ;

BIBLIOGRAFIE

24

1. Popescu Lucian, Blu Aurelian: Metode i procedee de calculaie i analiz a costurilor Editura Fundaiei Romnia de MineBucureti, 2007- ISBN 978-973-725-844-1; 2. Popescu Lucian: Costul instrument de manipulare a rezultatului ? Revista Gestiunea i contabilitatea firmei nr. 1 / ianuarie, Editura Tribuna Economic - 2007; 3. Iatan Elena, Contabilitate de gestiune - aplicatii, Editia a III a, Editura Muntenia, Constanta, 2007 4. Popescu Lucian: Procedee de calculaie a costurilor de producie Aplicaii on line, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2006; 5. Popescu Lucian: Calculul costurilor unitare ale produciei de fabricaie interdependent, Revista Gestiunea i contabilitatea firmei nr. 10 / octombrie, pag. 36 47, Editura Tribuna Economic - 2005; 6. Ion Ionacu, Andrei Tiberiu Filip, Stere Mihai: Control de gestiune, Editura Economic, Bucureti - 2003; 7. Clin O., Crstea Gh.: Contabilitatea de gestiune i calculaia costurilor, Ed. Genicod, Bucureti, 2002; 8. Ebbeken K., Possler L., Ristea M.: Calculaia i managementul costurilor, Editura Teora, 2000; 9. Popescu Lucian: Modele integrate de nregistrri contabile, Revista Gestiunea i contabilitatea firmei nr. 7 / iulie, pag. 54 - 64, Editura Tribuna Economic, 2001 - ISSN 1453-7516; 10.Popescu Lucian: Cost versus pre n contabilizarea produciei finite, Revista Tribuna Economic nr. 6 / februarie, pag. 35 - 38, 43 44, Bucureti, 2001 - ISSN 1453-7516; 11.Ristea M., Posseler L., Ebbeken M, Calculatia si managementul costurilor, Editura Teora, Bucuresti, 2000 12.Legea contabilitii nr. 82/1991 republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 454 din 18/06/2008; 13.Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea Precizrilor privind unele msuri referitoare la organizarea i conducerea contabilitii de gestiune publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 23 din 12/01/2004, Partea I;

25

SC Panificaie Dobrun S.A. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE

Martie 2009
Faza I PAINE Denumire material Unitate de msura 833 667 1.084 833 180 917 6,00 3,40 105,00 170,00 700,00 200,00 2.200,00 1.020,000 2.832,20 70.035,00 182.418,00 583.100,00 36.000,00 2.017.400,00 6.120,00 2.897.905,20 Cantitate Pre unitar Anexa 1 Valoare totala

Apa mc Ameliorator tona Faina tona Drojdie tona Sare tona Praf de ou tona Ulei mc TOTAL MATERIALE DIRECTE SC Panificaie Dobrun S.A.

PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE Martie 2009 Faza II Pine alba Denumire Unitate de Cantitate 416,50 333,50 542,00 416,50 90,00 458,50 3,00 Pre unitar 3,40 105,00 170,00 700,00 200,00 2.200,00 1.020,00 Anexa 2 Valoare totala 1.416,10 35.017,50 92.140,00 291.550,00 18.000,00 1.008.700,00 3.060,00 1.449.883,60 26

material msura Apa mc Ameliorator tona Faina tona Drojdie tona Sare tona Praf de ou tona Ulei mc TOTAL MATERIALE DIRECTE

SC Panificaie Dobrun S.A. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU MATERIALELE DIRECTE Martie 2009 Faza II Pine cu cereale Denumire Unitate de Cantitate 416,50 333,50 542,00 416,50 90,00 458,50 3,00 6,00 Pre unitar 3,40 105,00 170,00 700,00 200,00 2.200,00 1.020,00 105.000,00 Anexa 3 Valoare totala 1.416,10 35.017,50 92.140,00 291.550,00 18.000,00 1.008.700,00 3.060,00 630.000,00 2.079.883,60

Material msura Apa mc Ameliorator tona Drojdie tona Faina tona Sare tona Praf de ou tona Ulei mc Cereale tona TOTAL MATERIALE DIRECTE SC Panificaie Dobrun S.A.

PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE Martie 2009 Faza I Pine Denumire operaii Preparare aluat Malaxare aluat Porionare aluat Coacere Extragere din Unitatea de msura ora ora ora ora ora Norma de timp 3.096 2.268 3.348 2.232 1.548 1.044 Tarif orar 3,87 3,6075 5,0475 5,0475 5,0475 3,6925 Anexa 4 Total manopera 11.981,52 81.81,81 16.899,03 11.266,02 7.813,53 3.854,97 59.996,88 20.998,908 2.999,844 83.995,632

cuptor Ambalare ora TOTAL SALARII DIRECTE CAS 19.5% CFS 1% TOTAL MANOPERA DIRECTA SC Panificaie Dobrun S.A.

PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE Martie 2009 Faza II Pine alba Anexa 5 27

Denumire operaii Transport la secia CTC CTC Ambalare CAS 19.5%

Unitate de msura ora ora ora

Norma de timp 798 1.368 4.602

Tarif orar 4,0275 4,8650 4,1100

Total manopera 3.213,945 6.655,32 18.914,22 28.783,485 10.074,2198 1.439,1742 40.296,8790

TOTAL SALARII DIRECTE CFS 1% TOTAL MANOPERA DIRECTA

SC Panificaie Dobrun S.A. PROGRAMUL CHELTUIELILOR CU SALARIILE DIRECTE Martie 2009 Faza II Pine cu cereale Anexa 6

Denumire operaii Amestec cereale Transport la secia CTC CTC Ambalare CAS 19.5%

Unitate de msura ora ora ora ora

Norma de timp 4.168 2.388 1.704 3.870

Tarif orar 4,9375 4,0275 4,8650 4,1100

Total manopera 20.579,50 9.617,67 8.289,96 15.905,70 54.392,83 19.037,4905 2.719,6415 76.149,9620

TOTAL SALARII DIRECTE CFS 1% TOTAL MANOPERA DIRECTA SC Panificaie Dobrun S.A.

PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE ALE SECTIEI N MANOPERA DIRECTA 2009 Anexa 7 - mii lei Trim. Total manopera I directa 317,9562 Cheltuieli generale ale seciei 501,2752 Ponderea cheltuielilor generale ale seciei n total manopera directa 501,2752 / 317,9562 = 1,57655 28

II III IV Total

213,1370 269,0400 321,4604 1.121,5956

336,0744 424,2491 506,6495 1.768,2482

336,0744 / 213,1370 = 1,57680 424,2491 / 269,0400 = 1,57690 506,6495 / 321,4604 = 1,57609 1.768,2482/1.121,5956=1,57655

SC Panificaie Dobrun S.A. PONDEREA CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE I DESFACERE N MANOPERA DIRECTA 2009 Anexa 8 - mii lei Trim. Total cheltuieli directe Cheltuieli generale de administraie I II III IV Total 4.835,1030 3.241,1135 4.091,2410 4.888,2365 17.055,6940 i desfacere 42,6455 29,2025 50,7725 47,5625 170,1830 Ponderea cheltuielilor de administraie i desfacere n total cheltuieli directe (42,6455 / 4.835,1030) * 100 = 0,882% (29,2025 / 3.241,1135) * 100 = 0,901% (51,2725 / 4.091,2410) * 100 = 0,241% (47,5625 / 4.888,2365) * 100 = 0,973% (170,1830/17.055,6940)*100= 0,998%

SC Panificaie Dobrun S.A. SITUATIA DE TRANSLOCARE A CHELTIUELILOR DIRECTE I INDIRECTE DIN FAZA I N FAZA II Anexa 9

EXPLICATII Total cheltuieli materiale directe Total cheltuieli manopera Cheltuieli generale ale seciei Cheltuieli generale de administraie

PAINE ALBA 1.745.131,3645 * 800 / 1400 = 9.972.17,9.225 83.995,6320 * 800 / 1400 = 47.997,5040 132.423,3136 * 800 / 1400 = 75.670,4649 18.291,2700 * 800 / 1400 = 10.452,1543

PAINE CU CEREALE 1.745.131,3645 * 600 / 1400 = 747.913,4420 83.995,6320 * 600 / 1400 = 35.998,1280 132.423,3136 * 600 / 1400 = 56.752,8487 18.291,2700 * 600 / 1400 = 7.839,1157 29

SC Panificaie Dobrun S.A. FIA DE ANTECALCULATIE PAINE ALBA 800 tone Cantitate / Explicaii Materii prime Materiale directe translocate din faza I n faza II asupra produsului Pine alba Faina Amelioratori Drojdie Apa Sare Gaze Energie electrica Energie termica Cheltuieli transport aprovizionare lei/tona 8.412,0000 1.011.840,5835 kg kg kg mc kg mc kwh gcal 1.200 150 180 1.200 19.200 131 426.000 1.596 5,8125 3,1875 0,7000 1,4720 0,2315 301,5215 0,2005 72,4250 747.913,4420 6.975,0000 478,1250 126,0000 1.766,4000 4.444,8000 39.499,3165 85.285,2000 115.590,3000 U.M. Norma Pre unitar Valoare totala Anexa 10

TOTAL MATERIALE DIRECTE Salarii directe Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I n faza II asupra produsului Pine alba Amestec cereale Transport la secia CTC CTC Ambalare CAS 19.5% CFS 1% TOTAL MANOPERA DIRECTA TOTAL CHELTIUELI DIRECTE ora ora ora 2.388 1.704 3.870 4,0275 4,8650 4,1100 ora 4.168 4,9375

35.998,1280 20.575,9000

9.617,6700 8.289,9600 15.905,7000 19.037,4905 2.719,6415 112.148,0900 1.123.988,6735 30

Cheltuieli generale ale seciei translocate din faza I n faza II asupra produsului Pine cu cereale CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI N FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE ALBA COST SECTIE Cheltuieli generale de administraie translocate din faza I n faza II asupra produsului Pine alba CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE I DESFACERE N FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE ALBA COST COMPLET COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT PROFIT RENTABILITATE COST COMPLET (inclusiv beneficiu) PRET DE VNZARE 3.400,7710 1.312.035,6315 2.186,7260 136.964,3685 12,5% 1.476.000,0000 2.460,0000 7.839,1157 120.054,2226 1.300.795,7448 56.752,8487

SC Panificaie Dobrun S.A. FIA DE ANTECALCULATIE PAINE CU CEREALE 600 tone Cantitate / Explicaii Materii prime Materiale directe translocate din faza I n faza II asupra produsului Pine cu cereale Cereale Faina Amelioratori Drojdie Apa Sare Gaze combustibile kg kg kg kg mc kg mc 5.400 1.200 150 180 1.200 19.200 131 0,2500 5,8125 3,1875 0,7000 1,4720 0,2315 301,5215 747.913,4420 1.350,0000 6.975,0000 478,1250 126,0000 1.766,4000 4.444,8000 39.499,3165 31 U.M. Norma Pre unitar Valoare totala Anexa 11

Energie electrica Energie termica Cheltuieli transport aprovizionare

kwh gcal

426.000 1.596

0,2005 72,4250

85.285,2000 115.590,3000

lei/tona

8.412,0000 1.011.840,5835

TOTAL MATERIALE DIRECTE Salarii directe Cheltuieli cu manopera directa translocate din faza I n faza II asupra produsului Pine cu cereale Glazurare pine Transport la secia CTC CTC Ambalare CAS 19.5% CFS 1% TOTAL MANOPERA DIRECTA TOTAL CHELTIUELI DIRECTE Cheltuieli generale ale seciei translocate din faza I n faza II asupra produsului Pine cu cereale CHELTUIELI GENERALE ALE SECTIEI N FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE CU CEREALE COST SECTIE Cheltuieli generale de administraie translocate din faza I n faza II asupra produsului Pine cu cereale CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE I DESFACERE N FAZA A-II-A A PRODUSULUI PAINE CU CEREALE COST COMPLET COST COMPLET UNITAR ANTECALCULAT PROFIT RENTABILITATE COST COMPLET (inclusiv beneficiu) PRET DE VNZARE ora ora ora 2.388 1.704 3.870 4,0275 4,8650 4,1100 ora 4.168 4,9375

35.998,1280 20.575,9000

9.617,6700 8.289,9600 15.905,7000 19.037,4905 2.719,6415 112.148,0900 1.123.988,6735

56.752,8487

120.054,2226 1.300.795,7448

7.839,1157

3.400,7710 1.312.035,6315 2.186,7260 136.964,3685 12,5% 1.476.000,0000 2.460,0000

32