Managementul economic are nevoie de o mai buna cunoastere a mecanismelor de

formare a performantei. Este evident ca acest lucru nu se poate face din exterior, ci rezulta prin
corelarea eforturilor personalului operational si de conducere. Din aceasta perspectiva, nivelurile
de analiza la care se impun sunt procesele si activitatile.
Gestiunea pe activitati se bazeaza pe:
 analiza activitatilor si proceselor ce participa la livrarea produselor catre clienti;
 punerea in evidenta a modului de formare a costurilor;
 analiza valorii adaugate produselor de catre activitati.
Gestiunea pe activitati a fost conceputa pentru a raspunde urmatoarelor obiective:
 obtinerea de costuri cu fundamentarea profund economica si cresterea relevantei
informatiei de tip cost in procesul decizional;
 facilitarea dezvoltarii permanente si reducerea continua a costurilor;
 crearea permiselor desfasurarii strategiei prin actiunile pilotajului operational.
Gestiunea pe activitati nu se distinge prin scopurile urmarite, ci prin modul de reprezentare a
organizatiei cu ajutorul caruia se realizeaza:
 un decupaj operational si nu administrativ;
 o cercetare a cauzelor economice, fizice ale costurilor, in defavoarea repartizarilor prin
chei (coeficienti).
Metoda ABC este rezultatul unor cercetari justificate prin:
 nevoia de a elimina risipa;
 identificarea relatiilor cauza – efect intre cheltuieli si produse;
 alocarea rationala a cheltuielilor asupra produselor si nu de o maniera globala imprecisa;
 integrarea in calculul costului a diferentelor de cheltuieli impuse de personalizarea
produselor.
Originea metodei pe activitati se afla in SUA si lucrarea de baza se considera a fi „The
Hidden Factory” elaborata de Jeffrey G. Miller si Thomas E. Vollmaan. Cei doi autori au supus
unui studiu critic sectoarele si locurile de costuri comune (indirecte), ajungand la concluzia ca
pasul hotarator pentru controlul costurilor indirecte consta in elaborarea unui model care sa
detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri.
Totusi ei nu au elaborat un sistem de calculatie a costurilor. Prima incercare de realizare
a unui asemenea sistem de calculatie a costurilor dateaza din 1987 si apartine autorilor Kaplan,
Cooper si Johnson. Totodata in SUA a aparut un sistem denumit „Activity Based Costing”, iar
in Germania a inceput, in urma publicarii cartii lui Horvath/Mayer „Calculatia costurilor de
procese” in 1989 dezvoltarea calculatiei costurilor de procese. Notiunele „Activity Based
Costing” si „Calculatia costurilor pe evenimente” sunt utilizate sinonime in literatura de
specialitate, in acelasi sens fiind interpretate si notiunile „Transaction Costing” sau „Calculatia
costurilor pe evenimente”
Metoda ABC este o alternativa la contabilitatea traditionala. Este un model de calculatie a
costurilor care identifica blocurile de cost, sau centrele de activitate dintr-o organizatie si
repartizeaza costurile produselor si serviciilor, pe baza numarului de evenimente sau tranzactii
implicate in procesul obtinerii unu produs sau serviciu.
Gestiunea si implicit contabilitatea pe activitati are la baza decupajul organizatiei pe
activitati. Este deci obligatoriu un demers prealabil de analiza a activitatilor. Acesta este, de
obicei, realizat prin intermediul discutiilor directe cu manangerii de la toate nivelurile, in vederea
identificarii portofoliului de activitati din fiecare centru de responsabilitate. Analiza se
 completeaza cu determinarea si stabilirea, pentru fiecare activitate a unei marimi care sa exprime
cel mai bine volumul si natura activitatii.
Principiul de baza al metodei ABC este: activitatile consuma resurse si produsele
consuma activitati
Resurse efective
Resurse estimate

Evaluarea consumurilor pe activatati potrivit necesitatilor contabile

Activitati

Factori cauzali ai costurilor

Produse Piete
Procese

Premisele metodei ABC sunt urmatorele:

 obiectele de cost consuma activatati;
 activitatile consuma resurse;
 consumul de resurse este cel care genereaza costuri;
 intelegerea relatiilor cauzale este baza unui management de succes.

Etapele calculatiei costurilor in metoda ABC sunt:

Etapa 1: identificarea activitatilor si a costurilor aferente;
Etapa 2: stabilirea inductorilor de cost (stimulatori de cost) pentru fiecare activitate;
Etapa 3: constituirea centrelor de regrupare;
Etapa 4: calculul costului pieselor, subansamblul, componentelor produselor;
Etapa 5: calculul costului de productie, produselor, lucrarilor, serviciilor;
Etapa 6: calculul costului complet.

Etapa 1. Identificarea activitatilor si a costurilor aferente

Activitatea reprezinta un eveniment sau tranzactie purtatoare de costuri si care se comporta ca un
factor tipic in formarea costurilor dintr-o intreprindere.
Activitatea mai poate fi definite ca o misiune specifica sau un ansamblu de sarcini de aceeasi
natura effectuate pentru a adduce un plus de valoare la fabricarea produsului.
Exemple de activitati:
 intretinere echipamente;
 comenzi de cumparare;
 controlul calitatii;
  transport;
 receptia materialelor;
 inventarierea.
Numarul de activitati dintr-o intreprindere depinde de complexitatea operatiilor. Cu cat operatiile
sunt mai complexe cu atat creste numarul de activitati purtatoare de costuri.
Cea mai mare precizie a calculatiei se presupune a fi realizata prin stabilirea a patru niveluri
generale de activitati, unde dintre aceste niveluri fiind la randul lor divizate in centre de cheltuieli
specifice.
Activitati la nivel de unitate care sunt realizate de fiecare data cand o unitate este produsa. Sunt
acelea care apar ca un rezultat al volumului total de productie care trece printr-o intreprindere.
Activitati la nivel de lot care sunt realizate de fiecare data cand un lot de bunuri sunt produse sau
manevrate. Includ sarcini precum plasarea comenzilor de achizitie, echipamente, transportul la clienti si
receptiile pentru materiale. Costurile generate de activitatile la nivel de lot precum achizitionarea sunt in
functie de numarul de comenzi inaintate si in functie de marimea acestor comenzi.
Activitati la nivel de produs care sunt cerute de realizarea fiecarui tip diferit de produs. Aceste
activitati sunt realizate pentru a sustine productia fiecarui tip diferit de produs, prin urmare, activitatile la
nivel de produs vor fi legate doar de anumite produse si nu de altele.
Activitati la nivel de intreprindere care doar se refera la procesul general de fabricatie al unei
intreprinderi. Costurile la nivel de intreprindere se refera la conducerea intreprinderii, asigurari, taxe de
proprietate si facilitate pentru angajati.

Etapa 2. Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate

Inductorii de cost denumiti si “stimulatori de costuri” reprezinta marimile de referinta pentru
repartizarea costurilor indirecte. Inductorii de cost reprezinta cauza variatiei consumurilor de resurse si
serveste ca instrument de masura a volumului prestatiilor furnizate.
Inductorii de cost trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 sa fie usor de identificat si utilizat;
 sa fie cauza variatiei consumurilor de resurse;
 sa nu influenteze comportamentel personalului;
 sa fie usor accesibili.
Inductorii de cost pot fi grupati in:
a) inductori traditionali
 ore manopera;
 ore functionare utilaj;
 cost materii prime consummate;
 numar de produse.
b) inductori noi:
 numar comenzi de materiale;
 numar planuri elaborate;
 numar controale;
 numar comenzi de fabricatie;
 numar puncte de sudura etc.
 Etapa 3. Construirea centrelor de regrupare
Toate activitatile pentru care s-au identificat aceiasi inductori de cost se regrupeaza intr-un centru
de regrupare. In acest fel se usureaza calculul costului renuntand la un tratament individual al fiecarei
activitati. In acest moment se poate calcula costul unitary al inductorului cunoscand:
 costul centrului de regrupare format din totalul costului activitatilor componente;
 volumul total al inductorului.
Cost unitar inductor = Cost centru regrupare
Volum total inductori

Etapa 4. Calculul costului complet.

In aceasta etapa se calculeaza costul de productie al diverselor componente ale produselor. Costul
de productie va cuprinde cheltuielile directe si o doza din cheltuielile centrelor de regrupare (indirecte).
In general costul de productie se calculeaza pe trei componente:
1) cost functie de volum de productie care se refera la consumul de materii prime, manopera
directa, ore functionare utilaje;
2) cost lot cauzat de organizarea productiei care se refera la cost comenzi de fabricatie, cost control
calitate etc.;
3) cost piesa sau subansamble datorat existentei ca atare si care se refera la dosarul ethnic,
proiectare, reproiectare, stocare de informatii etc.

Etapa 5. Calculul costului de productie al produselor fabricate.

Aceasta etapa reuneste elementele:
 costul pieselor si subansamblelor;
 costul altor materii prime;
 manopera directa;
 costul fucntionarii utilajelor;
 costul activitatilor consummate de produsele fabricate.
Costul activitatii consummate se determina dupa relatia:
Cost activitate = Cost unitar inductor x Volum inductori utilizati
consumata la fabricarea unui produs

Etapa 6. Calculul costului complet al produselor vandute

Acesta etapa presupune suplimentarea costului de productie cu o parte din costul de administratie
si desfacere, parte stabilita prin intermediul inductorilor de cost specifici acestor activitati.

Posibilitatile oferite de metoda ABC si care nu se regasesc la metodele traditionale ar fi:

 identificarea celor mai profitabili (neprofitabili) clienti, produse, canale de distributie
 determinarea „contribuabililor reali” la performantele financiare
 previzionarea corecta a costurilor si resurselor legate de volumul productiei si structura
organizationala
 identificarea cauzelor performantelor slabe
 urmarirea activitatilor si proceselor
Avantaje competitionale ale celor care aplica metoda ABC sunt:
 identificarea profitabilitatii fiecarui client prin calculul distinct a doua costuri: cost
produs si cost client. Prin deducerea acestor costuri din pretul de vanzare se determina
profitul pe client si in plus pozitionarea cosrespunzatoare a produselor si serviciilor;
 responsabilizzarea personalului. Introducerea metodei ABC ajuta angajatii sa inteleaga
costurile, ceea ce le va permite sa le analizeze si sa identifice activitatile fara valoare cat
si sa aduca imbunatatiri sistemului;
 reducerea riscului economic prin adaptabilitate la piata cu preturi competitive.

Prin metoda ABC intreprinderile isi pot imbunatati eficienta si reduce costurile fara a sacrifica
valoarea pentru clienti

Aplicatii practice privind metoda ABC

Firma Soficon Consult are ca obiect de activitate productia de motoare electrice de

diferite modele.Pentru luna octombrie ex.N s-au lansat urmatoarele produse : motorul trifazic
MT2000 fabricat in doua modele, motorul electric asincron ME01 si motorul electric standard
MES01.Pentru perioada de gestiune dispuneti de urmatoarele informatii:

1) Date privind structura departamentelor si efectivul de personal aferent activitatilor

Nr crt Departamente/activitati Resurse umane
I DEPARTAMENT APROVIZIONARE 8
1 Selectarea furnizorilor 1
2 Lansarea si receptia comenzilor 3
3 Lansare ordine fabricatie 4
II SECTIA DE PRODUCTIE 20
4 Intretinere masini 1
5 Fabricatie 19
III DEPARTAMENTE DESFACERE 5
6 Facturare clienti 1
7 Expeditie 3
8 Promovare distributie 1
IV SERVICIUL ADMINISTRATIV 25
9 Inventarire 2
10 Administrare generala 17
11 Contabilitatea clientilor 1
12 Contabilitatea furnizorilor 1
13 Servicii interne (paza, psi,protectie muncii) 4

2)Date privind cheltuielile directe pe produse

Explicatii TOTAL MT.2000 ME 01 MES01
INTREPRINDERE
Cheltuielile cu 630.000.000 100.000.000 120.000.000 410.000.000
materiile prime
Salariile 515.800.000 85.000.000 100.000.000 330.800.000
personalului
Total 1.145.800.000 185.000.000 220.000.000 740.800.000
intreprindere

3)Cheltuieli indirecte pe departamente

DIVIZIUNI ORGANIZATORICE Total cheltuieli pe diviziuni
Departamentul aprovizionare 55.000.000
Sectia de productie 210.000.000
Departamnetul de desfacere 40.000.000
Serviciul administrative 120.000.000
TOTAL INTREPRINDERE 425.000.000

4)Date privind productia obtinuta si volumul inductorilor aferenti activitatilor conform tabelului
urmator:
Centru UM Total MT2000 ME01 MES01
intreprindere
Produse fabricate si vandute Buc 6.000 1.000 1.000 4.000
Pret de vanzare unitar Lei/buc 272.000 323.000 271.000
Ore fabricatie Ore 15.000 2.500 3.000 9.500
Loturi lansate Loturi 20 6 2 12
Comenzi clienti Comenzi 40 20 10 10
Modele produs Modele 4 2 1 1
Numar referinte referinte 150 80 30 40
componente

5) Date privind inductorii retinuti pentru fiecare activitate

Denumire activitate Denumire inductor
Simb.inductor
Slectarea furnizorilor NLL Numar loturi lansate
Lansarea si recepta comenzilor REF Referinte componente
Lansare ordine fabricatie NLL Numar loturi lansate
Intetinere masini NLL Numar loturi lansate
Fabricatie OF Ore fabricatie
Facturare clienti CC Nr. Comenzi clienti
Expeditie CC Nr. Comenzi clienti
Promovare distributie MOD Ne modele
Inventariere REF Referinte componente
Administratie generala CA Cost adaugat
Contabilitatea clientilor CC Nr. Comenzi clienti
Contabilitatea furnizorilor REF Referinte componente
Servicii interne(paza, psi, protectia muncii) CA Cost adaugat

Se cere : calculul costului de productie dupa metoda ABC

Rezolvare:
1) Identificarea activitatilor si calculul resurselor consumate pe baza proratei efectivului de
personal.Datele se prezinta in urmatorul tabel.relatia de calcul este a resurselor
consumate.

Cheltuiala pe activitate= Cheltuiala pe departament x Prorata efectivului de personal

Prorata= Numar persoane activitate/Numar total persoane de departament

Calculul resurselor pe activitati

Nr Diviuziuni organiz.
Total Nr Activitati Procent Cheltuieli
crt cheltuieli Crt. afectare pe
diviziuni activitate
I DEPARTAMENT 55.000.000 1 Selectarea 12,50% 6875000
APROVIZIONARE furnizorilor
2 Lansarea si receptia 37,50% 20625000
comenzilor
3 Lansare ordine 50,00% 27500000
fabricatie
I Total divizie 100,00% 55000000
II SECTIA DE 210000000 4 Intretinere masini 5,00% 10500000
PRODUCTIE 5 Fabricatie 95,00% 199500000
II Total divizie 100,00% 210000000
III DEPARTAMENT 40000000 6 Facturare clienti 20,00% 8000000
DESFACERE 7 Expeditie 60,00% 24000000
8 Promovare 20,00% 8000000
distributie
III Total divizie 100,00% 40000000
IV SERVICIUL 120000000 9 Inventariere 8,00% 9600000
ADMINISTRATIV 10 Administratie 68,00% 81600000
generala
11 Contabilitatea 4,00% 4800000
clietilor
12 Contabilitatea 4,00% 4800000
furnizorilor
13 Servicii interne 16,00% 19200000
IV Total divizie 120000000
TOTAL CHELT. 425000000 TOTAL CHELT. 425000000
INTREPRINDERE INTREPRINDERE

Nota: resursele pe activitati pot fi afectate i pe baza altor criterii sau chei de repartizare, cum ar
fi: valoarea mijloacelor materiale utilizate, afectare direta daca avem informatiile
ncesare.Afectarea directa ar fi posibila prin utilizarea unui sistem informatic integrat cu privire la
angajarea si efectuarea cheltuielilor in intreprindere.
 2) Constituirea centrelor de regrupare si calculul costului unitar pentru inductorul comun.
Centre Inductor de Activitati Cod Resurse Volumul Cost unitar
regrup. activitate implicate induct. consumate induct. inductor
C1 ORE Intretinere OF 199.500.000
masini
FABRICATIE TOTAL 1 199.500.000 15.000 13.300
C2 NUMAR Selectarea NLL 6.875.000
furnizorilor
LOTURI Lansarea NLL 27.500.000
ordine
fabricatie
LANSATE IN Intretinere NLL 10.500.000
masini
FABRICATIE TOTAL 2 44.875.000 20 2.243.750
Facturare CC 8.000.000
clienti
C3 COMENZI Expeditie CC 24.000.000
CLIENTI Contabilitat CC 4.800.000
ea clientilor
TOTAL 3 36.800.000 40 920.000.000
C4 MODELE Promovare MOD 8.000.000
distributie
FABRICATIE TOTAL 4 8000000 4 2.000.000
C5 REFERINTE Lansarea si REF 20.625.000
receptia
comenzilor
COMPONEN Inventariere REF 9.600.000
TE
UTILIZATE Contabilitat REF 4.800.000
ea
furnizorilor
Total 5 35025000 150 233.500
C6 IND DE Aministratie CA 81.600.000
CAPACITAT generala
E
COST Servicii CA 19.200.000
ADAUGAT interne
TOTAL 6 100.800.000 840.000.000 0,12
TOTAL 425.000.000
GENERAL

Calculul costului adaugat se face dupa formula:

cost adaugat = cost manopera + cheltuieli totale de prelucrare- cheltuieli centru de regrupare =
515.800.000+ 425.000.000 - 100.800.000 = 840.000.000 lei.
 3) Pe baza informatiilor privind volumul inductorilor consumati pe fieare produs se va
intocmi fisa costului unitar.
Fisa costului unitar pentru produsele: motor trifazic MT 2000, motorul electric asincron
ME01 si motorul electric standard MESO1 se prezinta in tabele urmatoare. In final se
determina si costul complet sau comercial dupa metoda centralor de analiza.
FISA COSTULUI UNITAR
PRODUS FABRICAT: MOTOR TRIFAZIC MT 2000
CANTITATE: 1000 buc
Nr crt ELEMENTE ALE COSTULUI UM COST SUMA
UNITAR
CHELTUIELI DIRECTIE
1 Materii prime KG 208.333 100.000.000
2 Manopera directa H 34.000 85.000.000
I TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 242.333 185.000.000
CHELTUIELI INDIRECTE
3 Gestiunea C1 H 13.300 33.250.000
4 Gestiunea C2 LOT 2.243.750 13.462.500
5 Gestiunea C3 COM 920.000 18.400.000
6 Gestiunea C4 MOD 2.000.000 4.000.000
7 Gestiunea C5 REF 233.500 18.680.000
8 Gestiunea C6 CA 0,12 20.735.100
II TOTAL CHELTUIELI 108.527.600
INDIRECTE
III TOTAL COST COMPLET 293.527.600
IV COST UNITAR(lei/buc) 293.528

FISA COSTULUI UNITAR

PRODUS FABRICAT: MOTOR ELECTRIC ASINCRON ME01
CANTITATE: 1.000 BUC
NR ELEMENTE ALE COSTULUI UM COST SUMA
CRT. UNITAR
CHELTUIELI DIRECTIE
1 Materii prime KG 120.000 120.000.000
2 Manopera directa H 33.333 100.000.000
I TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 220.000.000
CHELTUIELI INDIRECTE
3 Gestiunea C1 H 13.300 39.900.000
4 Gestiunea C2 LOT 2.243.750 4.487.500
5 Gestiunea C3 COM 920.000 9.200.000
6 Gestiunea C4 MOD 2.000.000 2.000.000
7 Gestiunea C5 REF 233.500 7.005.000
8 Gestiunea C6 CA 0,12 19.511.000
II TOTAL CHELTUIELI 82.103.600
INDIRECTE
III TOTAL COST COMPLET 302.103.600
 IV COST UNITAR(LEI/BUC) 302.104

FISA COSTULUI UNITAR

PRODUS FABRICAT:MOTOR ELECTRIC STANDARD MES01
CANTITATE:4000 buc
Nr crt ELEMENTE ALE COSTULUI UM COST SUMA
UNITAR
CHELTUIELI DIRECTIE
1 Materii prime KG 854.167 410.000.000
2 Manopera directa H 34.821 330.800.000
I TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 888.988 740.800.000
CHELTUIELI INDIRECTE
3 Gestiunea C1 H 13.300 126.350.000
4 Gestiunea C2 LOT 2.243.750 26.925.000
5 Gestiunea C3 COM 920.000 9.200.000
6 Gestiunea C4 MOD 2.000.000 2.000.000
7 Gestiunea C5 REF 233.500 9.340.000
8 Gestiunea C6 CA 0,12 60.553.800
II TOTAL CHELTUIELI 234.368.800
INDIRECTE
III TOTAL COST COMPLET 975.168.800
IV COST UNITAR(lei/buc) 243.792
CIG, an III, grupa 665