Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea “PETRU MAIOR”

Masterat: CA
Anul 2

ALOCAREA COSTURILOR IN METODA ABC

MASTERANZI:

OLARIU GLADIN CLAUDIU


BERCHI MIHAELA

1
CAP. 1 Notiuni teoretice

Originea ei se afla in S.U.A.. Baza ei se considera a fi lucrarea „The


hidden factory”, elaborata si publicata de Jeffrey G. Miller si Thomas E.
Vollmann. Cei doi autori au supus unui studiu critic sectoarele si locurile
de costuri comune (indirecte), ajungând la concluzia ca pasul hotărâtor
pentru controlul costurilor indirecte consta in elaborarea unui model care sa
detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri. Totusi ei nu au elaborat si
prezentat un nou sistem de calculatie a costurilor. Cel caruia ii este
“atribuita” aceasta metoda este profesorul american Robert Kaplan si desigur
ca aparitia acestei abordari noi se datoreaza in primul rand neajunsurilor
cuprinse in metoda traditionala a absortiei. Cel mai important neajuns este
faptul ca in epoca moderna repere cum ar fi cantitatea de munca consumata
sau timpul de functionare a utilajelor nu mai sunt potrivite pentru alocarea
overheadurilor.
Logica este urmatoarea: resursele unei companii sunt consumate de
anumite activitati iar productia unui anumit produs presupune consumul
unui mix din aceste activitati. Se incearca gruparea activitatilor astfel incat
pentru operatiile de acelasi fel sa fie posibila identificarea unei chei de
absortie a costurilor cat mai potrivita.
Este evident ca pentru unele activitati volumul sau cantitatea bruta de
produs finit nu sunt reprezentative pentru a aloca overheadurile, de exemplu:
• Departamentul aprovizionare reprezentat de munca personalului care
se ocupa cu stabilirea necesarului, cu lansarea comenzilor sau cu
urmarirea acestora nu depinde neaparat de cantitatea de material care
trebuie comandata, ci depinde mai degraba de numarul de repere care
trebuie comandate, de numarul de comenzi care se plaseaza intr-o
luna sau de numarul de furnizori cu care se lucreaza.
• Departamentul de design/inginerie/proiectare reprezentat de costurile
generate de acest departament depind de numarul de piese noi care
trebuie proiectate, de numarul de proiecte noi care trebuie analizate si
transpuse in specificatii tehnice si nu neaparat de marimea seriei in
care se va realiza produsul respectiv.

2
Drept cauze ale aparitiei costurilor de proces pot fi considerate:
• modificari ale pozitiei strategice ale intreprinderii, schimbari la care
au contribuit esential dezvoltarile in tehnologia calculatoarelor
• modificari in cererea de informatii pentru management, informatiile
necesare referindu-se la intregul lant de creare a valorii din
intreprindere, inclusiv la toate sectoarele de productie si activitati
auxiliare, ajutatoare indirecte.
• deficientele sistemelor de calculatie a costurilor existente, deoarece
sistemele traditionale de calculatie a costurilor erau orientate spre
sectoarele efective de productie.
Exista mai multe definitii ale metodei ABC, date de diferiti autori sau de
diferite cabinete de consultanta, cum ar fi:
Dupa Horvart/Mayer, calculatia costurilor de proces se defineste astfel:
”Calculatia costurilor de proces poate fi inteleasa ca o noua abordare a
calculatiei in vederea cresterii transparentei costurilor in sectoarele de
activitati indirecte, a asigurarii unui consum eficient al resurselor,
evidentierii utilizarii capacitatii, imbunatatirii calculatiei pe produs si
evitarii, in acest fel a unor decizii strategice gresite”.
Dupa natura ei, calculatia costurilor de proces este o calculatie a costurilor
totale, deoarece deconteaza asupra produselor nu numai costurile individuale
directe, ci si pe cele comune indirecte. Acest concept al costurilor totale se
bazeaza pe faptul ca pe termen lung, toate costurile sunt variabile si deci au
o relevanta decizionala.
Calculatia costurilor de proces nu reprezinta un nou sistem de
calculatie intrucat in constructia si organizarea ei poate utiliza structura
traditionala folosita in calculatia costurilor: pe feluri, locuri si purtatori de
costuri.

3
CAP. 2 ETAPELE PARCURSE IN CADRUL METODEI ABC

2.1. Etapele analizei ABC

• Metoda debuteaza cu cuantificarea overheadurilor in aceeasi maniera


in care am face acest lucru in mod normal.
• Urmeaza apoi gruparea costurilor dupa activitatile care au consumat
resursa respectiva si nu dupa locatie, departament sau alte repere
traditionale. Iata in continuare o abordare la care este posibil sa nu va
fi gandit pana in prezent:
• Organizarea interna si planificarea
• Activitati logistice
• Activitati legate de calitate
• Activitati legate de relatia cu clientul
• Activitatile identificate mai sus se vor aloca apoi produselor pe baza
unor chei de alocare cat mai relevante pentru a pune in evidenta cat
mai bine consumul acestor activitati pe unitatea sau pe lotul de
produse.

2.2. Etapele calculatiei costurilor in metoda ABC sunt:

• identificarea activitatilor si a costurilor aferente;


• stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate;
• constituirea centrelor de regrupare;
• calculul costului complet ;
• calculul costului de productie, produselor, lucrarilor, serviciilor;
• calculul costului complet.

Etapa 1. Identificarea activitatilor si a costurilor aferente

Activitatea reprezinta un eveniment sau tranzactie purtatoare de


costuri si care se comporta ca un factor tipic in formarea costurilor dintr-o
intreprindere.
Exemple de activitati: intretinere echipamente, comenzi de cumparare,
controlul calitatii, transport, receptia materialelor, inventarierea.

4
Numarul de activitati dintr-o intreprindere depinde de complexitatea
operatiilor. Cu cat operatiile sunt mai complexe cu atat creste numarul de
activitati purtatoare de costuri.
Cea mai mare precizie a calculatiei se presupune a fi realizata prin stabilirea
a patru niveluri generale de activitati, unele dintre aceste niveluri fiind la
randul lor divizate in centre de cheltuieli specifice.
Activitati la nivel de unitate care sunt realizate de fiecare data cand o
unitate este produsa, sunt acelea care apar ca un rezultat al volumului total
de productie care trece printr-o intreprindere.
Activitati la nivel de lot care sunt realizate de fiecare data cand un lot
de bunuri sunt produse sau manevrate, includ sarcini precum plasarea
comenzilor de achizitie, echipamente, transportul la clienti si receptiile
pentru materiale. Costurile generate de activitatile la nivel de lot precum
achizitionarea sunt in functie de numarul de comenzi inaintate si in functie
de marimea acestor comenzi.
Activitati la nivel de produs care sunt cerute de realizarea fiecarui tip
diferit de produs, sunt realizate pentru a sustine productia fiecarui tip diferit
de produs, prin urmare, activitatile la nivel de produs vor fi legate doar de
anumite produse si nu de altele.
Activitati la nivel de intreprindere care doar se refera la procesul
general de fabricatie al unei intreprinderi. Costurile la nivel de intreprindere
se refera la conducerea intreprinderii, asigurari, taxe de proprietate si
facilitate pentru angajati.

Etapa 2. Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate

Inductorii de cost denumiti si “stimulatori de costuri” reprezinta


marimile de referinta pentru repartizarea costurilor indirecte. Inductorii de
cost reprezinta cauza variatiei consumurilor de resurse si serveste ca
instrument de masura a volumului prestatiilor furnizate.
Inductorii de cost trebuie sa indeplineasca anumite conditii, cum ar fi:
sa fie usor de identificat si utilizat, sa fie cauza variatiei consumurilor de
resurse, sa nu influenteze comportamentel personalului, sa fie usor
accesibili.

5
Inductorii de cost pot fi grupati in:
• inductori traditionali, care sunt: ore manopera,ore functionare utilaj,
cost materii prime consumate, numar de produse.
• inductori noi, care sunt: numar comenzi de materiale, numar planuri
elaborate, numar controale, numar comenzi de fabricatie, numar
puncte de sudura etc.

Etapa 3. Construirea centrelor de regrupare


Toate activitatile pentru care s-au identificat aceiasi inductori de cost
se regrupeaza intr-un centru de regrupare. In acest fel se usureaza calculul
costului renuntand la un tratament individual al fiecarei activitati. In acest
moment se poate calcula costul unitar al inductorului cunoscand: costul
centrului de regrupare format din totalul costului activitatilor componente si
volumul total al inductorului.

Etapa 4. Calculul costului complet


In aceasta etapa se calculeaza costul de productie al diverselor
componente ale produselor. Costul de productie va cuprinde cheltuielile
directe si o doza din cheltuielile centrelor de regrupare (indirecte).
In general costul de productie se calculeaza pe trei componente:
• cost functie de volum de productie care se refera la consumul de
materii prime, manopera directa, ore functionare utilaje;
• cost lot cauzat de organizarea productiei care se refera la cost
comenzi de fabricatie, cost control calitate etc.;
• cost piesa sau subansamble datorat existentei ca atare si care se refera
la dosarul ethnic, proiectare, reproiectare, stocare de informatii etc.
Etapa 5. Calculul costului de productie al produselor fabricate
Aceasta etapa reuneste elementele:
• costul pieselor si subansamblelor;
• costul altor materii prime;
• manopera directa;
• costul functionarii utilajelor;
• costul activitatilor consummate de produsele fabricate

6
Etapa 6. Calculul costului complet al produselor vandute
Acesta etapa presupune suplimentarea costului de productie cu o parte
din costul de administratie si desfacere, parte stabilita prin intermediul
inductorilor de cost specifici acestor activitati.

7
CAP.3 Exemplu privind metoda ABC

O societate comerciala fabrica si comercializeaza 2 produse A si B.


Informatiile communicate de contabilitatea de gestiune pentru luna ianuarie sunt
urmatoarele:

Elemente A B
Cantitate fabricata si vanduta 2000 buc 3000 buc
Materii prime 150 um/buc 300 um/buc
Manopera directa pe bucata 250 um/buc 350 um/buc
Pret vanzare unitar 330 um/buc 420 um/buc
Costul unei ore de manopera directa 2,5 um/h

Analiza si gruparea activitatilor de functionare pentru aceasta societate pot fi


rezumate astfel:
Activitatea Valoarea Inductorul
Comanda materii prime 24.000 Numar comenzi
Comercializare 8.300 Cifra de afaceri
Lansare in fabricatie 17.500 Numar loturi
Productie 55.000 Ore manopera directa
Gestiunea stocurilor 9.400 Numar tipuri de materii prime
Pregatirea productiei 4.800 Numar loturi
Administrare generala 14.500 Cost adaugat la costul direct

Informatii complementare:
Inductori Total Produsul A Produsul B
Numar comenzi 13 8 5
Numar tipuri de mat prime 7 4 3
Numar loturi 200 120 80

Cerinte :
1) Calculul costurilor unitare ale produselor.
2) Costul complet a produselor

Rezolvare:

Situatia cheltuielilor pe centre de regrupare

8
Centre de Cheltuieli pe Volum Cost unitar pe
Inductor Activitatea
regrupare activitate inductor inductor
CR1 Nr comenzi Comanda mat
24.000 13 1.846 lei/cmd
prime
CR2 CA Comercializare (*)
8.300 0,0043 lei/CA
1.920.000
CR3 Nr loturi Lansare in fabr 17.500
250 89,2 lei/lot
Pregatirea prod 4.800
CR4 Ore manopera Productie (**)
55.000 0,088 lei/ora
directa 620.000
CR5 Nr tip mat prime Gestiunea
9.400 7 1.342 lei/tip
stocurilor
CR6 Cost adaugat Administrare (***)
14.500 0,0096
generala 1.509.500

(*) Volum inductor CA:


Produsul A: 2000 x 330 = 660.000 um
Produsul B: 3000 x 420 = 1.260.000 um
Total: 115.000 + 252.000 = 1.920.000 um

(**) Volum inductor Ore manopera directa:


Produsul A: 2000 x (250 / 2,5) = 200.000 ore
Produsul B: 3000 x (350 / 2,5) = 420.000 ore
Total : 200.000 + 420.000 = 620.000 ore
Manopera directa:
Produsul A: 2000 x 200 = 400.000 lei
Produsul B: 3000 x 350 = 1005.000 lei
Total: 50.000 + 105.000 = 1.405.000 lei
(***) Volum inductor Cost adaugat:
Cost adaugat = Costul manoperei directe + Total ch indirecte – Ch pe centru de regrupare
= 1.405.000 + 24.000 + 8.300 + 17.500 + 55.000 + 9.400 + 4.800 – 14.000
= 1.509.500

Fisa costului unitar pe produs A

9
Explicatii U/M Cantitate Pret unitar Valoare
Mat prime 300.000
Manopera directa 500.000
I. Total ch directe 800.000
Ch indirecte pe CR
CR1 Nr comenzi 8 1.846 14.768
CR2 CA 660.000 0,0043 2.838
CR3 Nr loturi 120 89,2 10.704
CR4 Ore manopera directa 200.000 0,088 17.600
CR5 Nr tip mat prime 4 1.342 5.368
CR6 Cost adaugat (*) 551.278 0,0096 5.292
II. Total ch indirecte 56.570
III. Cost complet (I + II) 856.570
IV. Cost unitar (III/2000) 428,28 lei/buc

(*) Cost adaugat = 500.000 + 14.768 + 2.838 + 10.704 + 17.600 + 5.368 = 551.278

Fisa costului unitar pe produs B

Explicatii U/M Cantitate Pret unitar Valoare


Mat prime 900.000
Manopera directa 1.050.000
I. Total ch directe 1.950.000
Ch directe pe CR
CR1 Nr comenzi 5 1.846 9.230
CR2 CA 1.260.000 0,0043 5.418
CR3 Nr loturi 80 89,2 7.136
CR4 Ore manopera directa 420.000 0,088 36.960
CR5 Nr tip mat prime 3 1.342 4.026
CR6 Cost adaugat (*) 1.112.770 0,0096 10.682
II. Total ch indirecte 73.452
III. Cost complet (I+II) 2.023.452
IV. Cost unitar (III/3000) 674,48 lei/buc

10
(*) Cost adaugat = 1.050.000+9.230+5.418+7.136+36.960+4.026=1.112.770

Concluzii:

Metoda ABC stabileste costul produsului pe baza activitatilor ce se


desfasoara pentru fabricarea sa, oferind avantajul unui cost mai real, pe baza
caruia se pot lua decizii strategice.
Posibilitatile oferite de metoda ABC si care nu se regasesc la
metodele traditionale ar fi:

11
• identificarea celor mai profitabili clienti, produse, canale de
distributie;
• determinarea “contribuabililor reali” la performanetele financiare;
• previzionarea corecta a costurilor si resurselor legate de volumul
productiei si structura organizationala;
• identificarea cauzelor performantelor slabe;
• urmarirea activitatilor si proceselor.
Prin metoda ABC intreprinderile isi pot imbunatati eficienta si reduce
costurile fara a sacrifica valoarea pentru clienti.

Bibliografie:

1) Chirata Caraiani, Mihaela Dumitrana : Contabilitate de gestiune si control de


gestiune – Editia a II - a
2) Chirata Caraiani, Mihaela Dumitrana : Contabilitate de gestiune si control de
gestiune – aplicatii si studii de caz
3) Klaus Ebbeken, Ladislau Possler, Mihai Ristea „Calculatia si
managementul costurilor” Editura Teora, Bucuresti, 2001;

12
4) Ion Cucui, Vasile Horga, Mariana Radu „Control de gestiune” Editura
Niculescu, Bucuresti, 2003;
5) Oprea Calin, Gheorghe Carstea „Contabilitatea de gestiune si calculatia
costurilor” Editura Genicod, Bucuresti, 2002.
6) www. scribd.com
7) www.wikipedia.org

13