Sunteți pe pagina 1din 24

1

UNIVERSITATEA DIN ORADEA


Facultatea de Ştiinţe Economice
Ciclul II MASTERAT

Proiect la Metode moderne de calculaţie


a costurilor

METODA PE COMENZI

Nune şi prenume
____MIA______
____
Master CAGA anul I

Oradea 2009
2

Cuprins

1. Prezentarea generală a metodei pe comenzi...............................................1

1.1 Varianta cu semifabricate.....................................................................2

1.2 Varianta fără semifabricate..................................................................2

2. Determinarea producţiei neterminate şi separarea cheltuelilor aferente


producţiei terminate ..................................................................................3

2.1 Metoda directă.....................................................................................4

2.2 Metoda indirectă..................................................................................5

3. STUDIU DE CAZ SC Mobexim. SRL.....................................................6

4. Prezentarea societăţi Mobexim.................................................................6

5. Bibleografie..............................................................................................22
3

1. Prezentarea generală a metodei pe comenzi

Metoda pe comenzi se aplică la întreprinderile cu producţie individuală şi de serie mică.


Specific acestui tip de producţie este că produsul finit se obţine prin asamblarea părţilor sale
componente fabricate anterior în paralel, în diferite secţii sau ateliere ale întreprinderii sau chiar
în alte întreprinderi. În acest caz purtătorul de cheltuieli utilizat în planificarea costurilor este
produsul, iar cel utilizat pentru înregistrarea cheltuielilor efective este comanda. Obiectul
comenzii poate fi:
- producţia individuală, care de regulă se organizează în varianta fără semifabricate;
- producţia de serie, care se organizează atât în varianta cu semifabricate cât şi în varianta
fără semifabricate.
Modelul de calcul al costului planificat este următorul:

m n
Σ Cdj + Σ Cik
j=1 k=1
ccp = ----------------------------
Q
4

în care: ccp - reprezintă costul complet planificat; Cdj- cheltuielile directe pe articole de
calculaţie; Cik - cheltuielile indirecte pe articole de calculaţie; Q- cantitatea de produse fabricate;
j = 1, 2, . . . , m - articolele de calculaţie pentru cheltuielile directe; k = 1, 2, . . . , n - articolele de
calculaţie aferente cheltuielilor indirecte.

Costul se obtine prin insumarea cheltuielilor directe cu cheltuielile indirecte, structurate pe


articole de calculatie.
K l
Ct = ∑ Ch Dd + ∑ Ch Ii
d =1 i =1 unde:

d – este articolul de calculatie pentru cheltuielile directe


i - este articolul de calculatie pentru cheltuielile indirecte

Metoda pe comenzi se aplica in doua variante1:


- varianta cu semifabricate
- varianta fara semifabricate
Indiferent de varianta aplicata, semifabricatele sau subansamblele circula fizic intre
sectoarele de activilate in acelasi fel, in functei de specificul tehnologic.

1.1 Varianta cu semifabricate

Costul produselor sau semifabricatelor din cadrul unui centru de responsabilitate ( sectie,
sector) se determina pe baza cheltuielilor directe si indirecte in cadrul centrului respectiv, la care
se adauga costul semifabricatelor primite de la centrele precedente.
In acest caz, costul se determina potrivit relatiei:

CtCR = ( Ct * cantitatea )CR-1 + ( ChD + ChI )CR

CR – 1 = CR anterior
Atunci cand comanda se formeaza din mai multe produse, costurile determinate mai sus
vor fi raportate la numarul de produse ( Q ) din cadrul comenzii respective.

1.2 Varianta fără semifabricate

Costul comenzii in cadrul unui centreu de responsabilitate va fi determinat prin


insumarea cheltuielilor directe di indirecte din centrul respectiv2:

1
Mihail Epuran Valeria Băbăită “Controlul şi contabilitatea de gestiune “ Ed Economică, Bucureşti 1999 p., 168
2
http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/detalii./contabilitate de gestiune
5

CtCR = ( ChD + ChI )CR

In acest caz, costul produselor finite se obtine prin insumarea costurilor partiale stabilite
in cadrul fiecarui centru de responsabilitate.
De cele mai multe ori, indiferent de varianta folosita, dat fiind specificul unei activitati,
exista atat productie terminata cat si productie neterminata. Pentru inregistrari corecte se
impune determinarea si evaluarea productiei terminate si a productiei neterminate.
Organizarea calculaţiei după metoda pe comenzi presupune după lansarea comenzii
deschiderea în cadrul contului 921 „Cheltuielile activităţii de bază” a analiticelor pe comenzi
(fişe de postcalcul) în care se colectează pe locuri de producţie (secţii, ateliere) şi pe articole de
calculaţie, în cursul lunii, costurile directe şi la sfârşitul lunii costurile indirecte repartizate pe
comandă din conturile 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”, respectiv 924 „Cheltuieli generale
de administraţie”, pe baza unor chei de repartizare.
Pentru aceasta, fiecare comandă primeşte un simbol cifric din registrul de comenzi care se
înscrie în toate documentele justificative de consum (bonuri de consum, fişe limită de consum,
bonuri de lucru, bonuri de predare produse etc.)
Costul efectiv pe comandă se stabileşte la terminarea comenzii prin relaţiile arătate.
În cazul unor comenzi cu ciclu lung de fabricaţie, dacă unele loturi parţiale se predau la
magazie sau clientului, înainte de terminarea întregii comenzi, ele se evaluează la costul
antecalculat sau efectiv al produselor similare, fără a depăşi însă costurile efective înregistrate la
comanda respectivă. metoda de evaluare adoptată la începutul anului pentru aceleaşi produse se
menţine până la finele anului.
Diferenţele care apar la terminarea comenzii între costul efectiv al ei şi costul la care s-au
înregistrat produsele predate se includ în costul efectiv al ultimului lot. Producţia neterminată
este reflectată de totalitatea costurilor de producţie privind comenzile aflate în curs de execuţie la
sfârşitul lunii.
Metoda pe comenzi prezintă avantajul că asigură o individualizare şi o calculare a costului
unitar al produselor cât mai apropiat de realitate. Cu toate acestea, prezintă şi următoarele
dezavantaje:
- nu asigură la finele perioadei de gestiune cunoaşterea costurilor reale de producţie, întrucât
execuţia unor comenzi continuă şi în perioadele viitoare;
- calcularea costului efectiv al comenzii la terminarea acesteia în totalitate nu permite
urmărirea operativă a costurilor în cazul comenzilor de lungă durată;
- posibilitatea trecerii unor consumuri de materiale şi manoperă în cadrul aceluiaşi produs de
la o comandă la alta, denaturând costul produselor;
- la sfârşitul perioadei de gestiune apar multe comenzi în curs de execuţie, iar determinarea şi
evaluarea producţiei neterminate necesită un mare volum de muncă, putând influenţa exactitatea,
calitatea şi operativitatea indicatorilor calculaţiei;
- evaluarea la costul standard, normat, sau a unor produse similare fabricate anterior a
produselor predate parţial clienţilor înaintea terminării integrale a comenzii face ca devierile faţă
6

de costul efectiv al produselor să fie suportate de ultima parte din comanda respectivă,
denaturându-se astfel costurile perioadei.

1. Determinarea productiei neterminate si separarea cheltuielilor


aferente productiei terminate de cele aferente productiei neterminate

Productia neterminata se evalueaza intotdeauna la cost efectiv. Productia neterminata se


poate stabilii prin urmatoarele metode3:
- metoda directa
- metoda indirecta

2.1 Metoda directa

Presupune in mod obligatoriu efectuarea inventarierii, care se realizeaza in raport cu


particularitatile procesului de fabricatie astfel:
- pe piese si operatiuni;
- pe stadii succesive de transformare de materii prime in produse finite.
Conform acestei metode, evaluarea stocurilor de productie neterminata inscrisa in listele
de inventar, se face prin urmatoarele procedee:

1. Evaluarea in raport cu gradul de finisare tehnica. In acest procedeu se


stabileste procentual care este gradul de realizare a productiei neterminate, respectiv cat s-a
realizat din produs, procent care se pondereaza fie cu costul prestabilit, fie cu costul efectiv al
perioadei respective.

2. Evaluarea de piese si operatii. In acest procedeu este necesara indentificarea


tuturor consumurilor efective. Este cel mai exact mod de evaluare.

3. Evaluarea productiei neterminate pe baza unui consum mediu om-ora


normata. Se aplica atunci cand toate partile componente ale unui produs prezinta aproximativ
aceasi structura a costuriloe de productie neterminata in ore normate. Se stabilesc costurile medii
ale unei ore normate si de pondereaza orele normate pentru productia neterminata cu costul
mediu al unei ore normate. Cunoscand costul productiei neterminate atat la inceputul perioadei
de gestiune ( productia neterminata de la sfarsitul perioadei precedente), cat si costul productiei
3
Constanţa Iacob “Contabilitatea gestiuni interne a unitatilor economice“ Ed Certi Craioava 1994 p., 237
7

neterminate la sarsitul perioadei de gestiune si implicit cheltuielile curente ocazionate in cursul


lunii, se poate stabilii costul productiei terminate potrivit relatiei:

CtpT = CtpN0 + ChC - CtpN1 unde:

CtpN0 – la inceputul lunii


ChC - curente
CtpN1 – la sfarsitul lunii

2.2 Metoda indirecta

Presupune determinarea cheltuielilor aferente productiei neterminate pe baza datelor din


contabilutate, respectiv pe baza documentelor justificative. Este un calcul aproximativ, dar
oricum, cel putin o data pe an este obligatoriu inventarierea totala atat a productiei terminate cat
si productiei terminate.
Costul unitar efectiv se determină la finalizarea comenzii, prin însumarea tuturor cheltuielilor
efectuate şi raportarea lor la cantitatea fabricată.
Dacă la finele unei perioade de calcul ( lună calendaristică ) unele comenzi sunt
neterminate, cheltuielile înregistrate pe acele comenzi se evidenţiază ca producţie în curs de
execuţie. În cazul comenzilor cu ciclu lung de fabricaţie, din care rezultă unele produse parţiale
ce se predau la depozit sau se livrează clienţilor înainte de finalizarea întregii comenzi, acestea se
evaluează la costul planificat. La terminarea comenzii, diferenţele ce rezultă între costul efectiv
şi costul planificat (de înregistrare) la care au fost înregistrate produsele înainte de finalizarea
întregii comenzi, afectează costul ultimului lot finalizat din comandă.
8

2. STUDIU DE CAZ

Prezentarea societăţi Mobexim

Mobexim SRL este o întreprindere ce are ca obiect de activitate fabricarea de serie a


mobilei, în baza comenzilor primite de la clienţi persoane fizice sau juridice, cu
proces de producţie simplu.
Societatea Mobexim îşi are sediul în mun. Oradea, str Borsului nr. 309
Este înfiinţată în anul 2005, având un număr de 50 salariaţi, organizarea
personalului societăţii fiind următoarea:

Compartimentul Nr. de salariati


Tesa 5
Producţie 42
Atelier reparaţii – întreţinere 3
TOTAL 50
9

Datorită tipului de producţie (serie) şi a procesului de producţie, care nu este un proces


de producţie complex, se utilizeaza metoda de calculaţie pe comenzi, fiind cea mai potrivită
pentru astfel de caracteristici ale societăţii.
Factorii de organizare ai contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor

Organizarea contabilităţii de gestiune şi calculaţie a costurilor depinde în mod direct de


mărimea şi modul de organizare a societăţii, de structura organizatorică a acesteia, de tipul de
producţie şi de tehnologia de fabricaţie utilizată in desfaşurarea activităţii.
Astfel, datorită faptului că Mobexim SRL este o societate din categoria întreprinderilor
mijlocii şi mici, contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor se ţine centralizat la nivelul
compartimentului contabilitate. Programarea şi urmărirea analitică a cheltuielilor se realizează pe
locuri structurale de cheltuieli, şi anume pe cele trei secţii, la care se adaugă cheltuielile de
organizare şi conducere.
Organizarea cheltuielilor de producţie
Consumurile care se supun contabilizării în secţia de productie, în conformitate cu
sistemul existent de organizare a evidenţei consumurilor, reprezintă consumuri directe
privind retribuirea muncii muncitorilor de producţie şi consumurile materiale.
În baza bonurilor privind consumurile de muncă compartimentul contabilitate întocmeşte
următoarele două registre:
1) Raportul „Calcularea consumurilor directe privind retribuirea muncii ale secţiei de
productie, întocmit după principiul contabilităţii consumurilor pe locuri de apariţie a
acestora şi centre de responsabilitate şi ţinînd cont de structura conturilor analitice ale
consumurilor;
2) Raportul „Calculul şi controlul abaterilor de la consumurile de producţie standard”.
Întrucât în bonurile consumurilor de muncă sînt indicate normele de timp pentru
prelucrare, tariful fiecărei operaţii tehnologice, numărul normativ de operaţii la
executarea unei comenzi concrete, consumurile privind retribuirea muncii înregistrate în
raport sânt consumuri normative (standard). Însă deseori datele efective despre
consumurile privind retribuirea muncii diferă de cele standard, de aceea pentru controlul
operativ şi evidenţierea a abaterilor raportul dat trebuie să conţină informaţia atât despre
consumurile standard, cât şi despre consumurile efective.
Pentru materia prima ( lemn si pal) care trece prin toate etapele tehnologice de debitare şi
10

asamblare au loc atât consumuri directe de materiale, consumuri directe privind retribuirea
muncii, cât şi consumuri indirecte de producţie. .
Costul produselor finite se determină prin însumarea consumurilor directe de
materiale, consumurilor privind retribuirea muncii a muncitorilor din secţiile de productie şi
consumurilor indirecte de producţie repartizate.
Din cele sus-menţionate rezultă că evidenţa consumurilor se ţine pe fiecare comandă
în parte, întrucât punctul de plecare în vederea lansării în producţie a modelului elaborat este
comanda de producţie.
Costurile generale de administraţie şi cheltuielile de desfacere sunt în general excluse din
costul de producţie în afară de cazul când condiţiile specifice de exploatare justifică luarea lor în
consideraţie. Dacă la costul de producţie se adaugă cheltuielile generale de administraţie şi
cheltuielile de desfacere rezultă costul complet al produselor.
Dacă cheltuielile generale de administraţie se includ în costul de producţie, repartizarea lor
în costul fiecărui produs se face similar cu costurile indirecte de producţie. Acestea fiind
generate de activitatea de conducere şi administrare a acesteia se repartizează asupra produselor
fabricate (terminate şi neterminate).
Din punct de vedere valoric, producţia în curs de execuţie cuprinde consumul de materii
prime, materiale în curs de prelucrare, manopera ocazionată de operaţiile de prelucrare până la
stadiul respectiv şi din costurile indirecte ale secţie.

Pentru exemplificarea modului de derulare a înregistrărilor contabile


privind contabilitatea de gestiune a costurilor pe comenzi de fabricaţie voi
prezenta următorul exemplu:

În luna mai anul curent s-au lansat în fabricaţie trei comenzi şi anume:

- Comanda interna de fabricatie numarul 1, pentru Dulap cu doua usi , model 0516 – L, 50 buc.
dimensiuni 130x80 cod FGTA 130X80
- Comanda interna de fabricatie numarul 2 pentru Bufet, model 0244 – D, 20 buc.dimensiuni
180x80, cod U 180x80
- Comanda interna de fabricatie numarul 3 pentru Birou model 0543 – C, 15 buc. dimensiuni
90x150, cod FGTL 90X150
11

Consumurile directe de materii prime, materiale şi manoperă aferente celor trei comenzi
interne de fabricaţie sunt centralizate în tabelul următor:

Centralizatorul consumurilor directe de materii prime, materiale şi manoperă

Comanda Explicaţii asupra Documentul Valoarea


internă nr. consumurilor directe
Materii prime Bonul de consum nr. 1 5 395
1 Materiale consumabile Bonul de consum nr. 4 1 115
Manoperă Statul de plată a salariilor 1 550
Total c-da nr. 1 8 060
Materii prime Bonul de consum nr. 2 3 900
2 Materiale consumabile Bonul de consum nr. 5 7 500
Manoperă Statul de plată a salariilor 1 000
Total c-da nr. 2 5 650
Materii prime Bonul de consum nr. 3 800
3 Materiale consumabile Bonul de consum nr. 6 300
Manoperă Statul de plată a salariilor 780
Total c-da nr. 3 1 880

Atelierul de tâmplărie unde se execută produsele lansate pe cele trei comenzi interne de
fabricaţie se va nota cu A. Pe lângă acest centru de cheltuieli întreprinderea mai are un atelier
mecanic de întreţinere, care se va nota cu B şi un sector al administraţiei generale a atelierului de
tâmplărie, notat cu C.
Consumurile de materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de
inventar aferente centrelor de cheltuieli B şi C, conform documentelor justificative (bonuri de
consum), sunt prezentate centralizat în tabelul următor

Centralizatorul consumurilor de materiale consumabile şi materiale de natura


obiectelor de inventar

Centrul Explicaţii asupra Documentul Valoarea


de consumurilor (în lei)
cheltuieli materiale
Materiale consumabile Bonul de consum nr. 7 300
B Materiale de natura Bonul de consum nr. 9 500
obiectelor de inventar
Materiale consumabile Bonul de consum nr. 8 650
C Materiale de natura Bonul de consum nr. 10 585
obiectelor de inventar

Consumul de energie electrică, conform facturii nr. 15987569 în valoare de 1 500 lei se
repartizează asupra celor trei centre de cheltuieli pe baza următorilor coeficienţi: pentru centrul
A = 0,86; pentru centrul B = 0,11 şi pentru centrul C= 0,03. Conform acestor coeficienţi
(stabiliţi pe baza unor calcule tehnice), repartizarea cheltuielilor cu energia electrică pe cele trei
centre de cheltuieli se face astfel:
- pentru centrul A = 0,86 x 1 500 lei = 1 290 lei;
12

- pentru centrul B = 0,11 x 1 500 lei = 165 lei;


- pentru centrul C = 0,03 x 1 500 lei = 45 lei.

Convorbirile telefonice, conform facturii de telefon, sunt în sumă de 280 lei.


Cheltuielile cu reclama şi publicitatea reprezintă 500 lei.
Cheltuielile de protocol efectuate în cursul lunii curente sunt în sumă de 900 lei.
Cheltuielile cu amortizarea, conform planului de amortizare, sunt repartizate pe centrele de
cheltuieli A şi C, deoarece centrul B nu are imobilizări, astfel :
- pentru centrul A = 3 000 lei;
- pentru centrul C = 2 500 lei;
Total = 5 500 lei.

Cheltuielile cu salariile aferente lunii curente, conform statelor de plată, pentru centrele de
cheltuieli B şi C sunt de 54 600 Lei
Cheltuielile cu combustibilul (conform centralizatorului bonurilor fiscale) sunt de 1 500 lei.
Cheltuielile cu chiriile plătite pentru spaţiile şi utilajele închiriate sunt în sumă de 900 lei.
Cheltuielile cu comisioanele bancare, conform extraselor de cont aferente operaţiunilor
bancare desfăşurate de către întreprindere, sunt de 185 lei.
Se recepţionează produsele finite obţinute pe cele trei comenzi interne de fabricaţie,
conform centralizatorului prezentat în tabelul următor

Centralizatorul notelor de predare a produselor finite


Număr Cant. Preţ unitar Valoare
ul notei Denumirea produsului (buc. (lei/buc.) (lei)
de )
predare
NP nr. 1 FGTA 130x80 40 360 14 400
NP nr. 2 U 180x80 20 600 12 000
NP nr. 3 FGTL 90x150 15 320 4 800
Total 31 200

Rezultă că întreprinderea rămâne cu o producţie neterminată aferentă celor 10 dulapuri cu


doua usi nefinalizate până la finele lunii curente (s-au finalizat doar 40 de bucăţi, din cele 50
lansate pe comanda internă nr.1). Valoarea acestei producţii neterminate este evaluată la suma de
2 000 lei (prin inventariere la finele lunii).
Pentru înregistrarea acestor cheltuieli în conturile contabilităţii de gestiune se va proceda la
dezvoltarea pe analitice a acestor conturi, ţinând cont de condiţiile şi necesităţile concrete ale
întreprinderii.

Contul 902 „Decontări interne privind producţia obţinută” se va defalca în analitice de


gradul I corespunzător celor trei comenzi interne, de exemplu: 902.1 „Decontări interne privind
producţia obţinută pe comanda internă nr.1”, ş.a.m.d.

Contul 921 „Cheltuielile activităţii de bază” se va defalca în analitice de gradul I


corespunzător celor trei comenzi interne, care constituie de fapt purtătorii de costuri. De exemplu:
921.1 „Cheltuieli directe aferente comenzii interne nr. 1 (50 bucăţi dulap 130x80);
13

Fiecare din aceste trei analitice de gradul I se va detalia pe analitice de gradul II, după natura
cheltuielilor. Pentru simbolizarea analiticelor de gradul II se vor utiliza ultimele două cifre din simbolul
conturilor din clasa 6 „Cheltuieli”, din cadrul contabilităţii financiare, astfel: 921.1.01 „Cheltuieli
directe cu materiile prime consumate pentru execuţia comenzii interne de fabricaţie nr.1;

Contul 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare”, se va defalca pe analitice de gradul I,


după natura cheltuielilor. Simbolizarea conturilor analitice se va face utilizând ultimele două
cifre din contul de evidenţă a cheltuielii respective, utilizat în cadrul contabilităţii financiare,
astfel: 922.02 „Cheltuielile atelierului de întreţinere şi reparaţii cu materiale consumabile”;
ş.a.m.d.

Contul 923 „Cheltuieli indirecte de producţie” se va defalca pe analitice de gradul I,


după natura cheltuielilor. Simbolizarea conturilor analitice se va face similar cu cele ale contului
922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare”.

Contul 924 „Cheltuieli generale de administraţie” se vor defalca în analitice de gradul I


după natura cheltuielilor, respectând acelaşi principiu de simbolizare ca şi în cazul analiticelor
conturilor 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare” şi 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”.

Înregistrarea operaţiunilor de colectare a cheltuielilor se va prezenta atât în contabilitatea


financiară, după natura lor, cât şi în contabilitatea de gestiune, pe locuri de cheltuieli şi pe
articole de calculaţie.

1. Colectarea cheltuielilor cu materiile prime, are la bază Centralizatorul bonurilor


de consum de materii prime, prezentat în tabelul de mai jos.

Centralizatorul bonurilor de consum de materii prime

Nr. Crt. Documentul (fel, număr) Valoarea ( lei)


1. B.C. nr. 1/3. 5 395
2. B.C. nr. 2/3. 3 865
3. B.C. nr. 3/3 876
Total 10 136

- în contabilitatea financiară se va efectua următoarea înregistrare:

601 = 301 10 136

- în contabilitatea de gestiune se va înregistra astfel:

% = 901 10 136
921.1.01 „Cheltuieli directe cu materiile prime
consumate pentru execuţia comenzii nr. 1 5 395
921.2.01 „Cheltuieli directe cu materiile prime
consumate pentru execuţia comenzii nr. 2 3 865
921.3.01 „Cheltuieli directe cu materiile prime
consumate pentru execuţia comenzii nr. 3 876
14

2. Colectarea cheltuielilor cu materialele consumabile directe se înregistrează în


contabilitate pe baza Centralizatorului bonurilor de consum de materiale consumabile,
prezentat în tabelul urmator.

Centralizatorul bonurilor de consum de materiale consumabile directe

Nr. Documentul (fel, număr, dată) Valoarea ( lei)


Crt.
1. B.C. nr. 4/4.04.2006 1 500
2. B.C. nr. 5/4.04.2006 650
3. B.C. nr. 6/4.04.2006 300
Total 2 450

- în contabilitatea financiară se va efectua următoarea înregistrare:

602 = 302 2 450

- în contabilitatea de gestiune se va înregistra astfel:

% = 901
921.1. „Cheltuieli directe cu 2 450
materialele consumabile
consumate pentru execuţia
comenzii nr. 1 1 500
921.2 „Cheltuieli directe cu
materialele consumabile
consumate pentru execuţia
comenzii nr. 2 650
921.3 „Cheltuieli directe cu
materialele consumabile
consumate pentru execuţia
comenzii nr. 3 300

3. Colectarea cheltuielilor cu materialele consumabile indirecte se înregistrează


în contabilitate pe baza Centralizatorului bonurilor de consum de materiale consumabile
indirecte, prezentat în tabelul urmator:

Centralizatorul bonurilor de consum de materiale consumabile indirecte

Nr. Crt. Documentul (fel, număr, dată) Valoarea ( lei)


1. B.C. nr. 7/7 2 500
2. B.C. nr. 8/7 3 000
Total 5 500

- în contabilitatea financiară se va efectua următoarea înregistrare:


15

602 = 302 5 500

- în contabilitatea de gestiune se va înregistra astfel:

% = 901 5 500
922 „Cheltuielile atelierului de întreţinere
şi reparaţii cu materiale consumabile” 2 500
924 „Cheltuieli generale de administraţie
cu alte materiale consumabile” 3 000

4. Colectarea cheltuielilor cu materialele de natura obiectelor de inventar


Se înregistrează în contabilitate pe baza Centralizatorului bonurilor de consum de materiale
consumabile indirecte, prezentat în tabelul urmator

Centralizatorul bonurilor de consum de materiale de natura


obiectelor de inventar

Nr. Crt. Documentul (fel, număr, dată) Valoarea ( lei)


1. B.C. nr. 9/11 4 800
2. B.C. nr. 10/11 5 600
Total 10 400

- în contabilitatea financiară se va efectua următoarea înregistrare:

603 = 302 10 400

- în contabilitatea de gestiune se va înregistra astfel:

% = 901 10 400

922 „Cheltuielile atelierului de întreţinere


şi reparaţii cu materiale de natura
obiectelor de inventar” 4 800
924.3 „Cheltuieli generale de administraţie
cu materialele de natura obiectelor de inventar” 5 600

5. Colectarea cheltuielilor cu consumul de energie electrică se înregistrează în


contabilitate pe baza facturii nr. 15987569 în valoare de lei, astfel:

- în contabilitatea financiară:
605 = 401 1500

- în contabilitatea de gestiune:

% = 901 1 500
922.05 „Cheltuielile atelierului de întreţinere
16

şi reparaţii cu energia electrică” 1 290


923.05 „Cheltuieli indirecte cu energia electrică” 161
924.05 „Cheltuieli generale de administraţie 45
cu energia electrică”

6. Colectarea cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate:

- în contabilitatea financiară:

623 = 401 500


- în contabilitatea de gestiune:

924.23 „Cheltuieli generale de administraţie = 901 „Decontări interne privind 500


cu protocol, reclamă şi publicitate” cheltuielile”
7. Colectarea cheltuielilor cu chiriile :

- în contabilitatea financiară:

612 = 401 900

- în contabilitatea de gestiune:

924.„Cheltuieli generale de administraţie = 901 „Decontări interne privind 900


cu chiriile” cheltuielile”

8.Colectarea cheltuielilor cu comisioanele bancare:


- în contabilitatea financiară:

627 = 5121 185

- în contabilitatea de gestiune:

924. „Cheltuieli generale de administraţie = 901 „Decontări interne privind 185


cu serviciile bancare şi asimilate” cheltuielile”

9. Colectarea cheltuielilor cu combustibilul utilizat:

- în contabilitatea financiară:

6022 = 5311 1 500

- în contabilitatea de gestiune:

924. „Cheltuieli generale de administraţie = 901 „Decontări interne privind 1 500


17

cu combustibilul” cheltuielile”

10.Colectarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor:

- în contabilitatea financiară:

6811 = 281 5 500

- în contabilitatea de gestiune:

% = 901 5 500
923. „Cheltuieli indirecte de producţie
privind amortizarea imobilizărilor” 3 000
924. „Cheltuieli generale de administraţie
privind amortizarea imobilizărilor” 2 50

11.Colectarea cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile asupra salariilor se


înregistrează în contabilitate în conformitate cu Centralizatorul statelor de plată a
salariilor, prezentat în tabelul urmator

Centralizatorul statelor de plată a salariilor

Nr Centrul Salarii Contribuţii asupra salariilor


. de brute Total Asigurări Fond Fond de Fond
crt cheltu- (în lei) contri- sociale de sănătate pentru
. ieli buţii de stat şomaj risc şi
accidente
1. A: 15.500 4.805 3.061,25 387,5 1.201,25 155
c-da 1
2. A: 9.500 2.945 1.876,25 237,5 736,25 95
c-da 2
3. A: 6.400 1.984 1.264 160 496 64
c-da 3
4. B 3.200 992 632 80 248 32
5. C 20.000 6.200 3.950 500 1.550 200
Total 54.600 16.926 10.783 1.365 4.231,5 546

- în contabilitatea financiară:

641 = 421 54 600


18

6451 = 4311 10 783

6452 = 4371 1 365

6453 = 4371 4 231

6458 = 4381 546

- în contabilitatea de gestiune se va inregistra astfel:

% = 901 „Decontări interne


privind cheltuielile 54600
921.1.41 „Cheltuieli directe cu salariile
personalului plătite pentru execuţia
comenzii interne de fabricaţie nr. 1” 1 550
921.2.41 „Cheltuieli directe cu salariile
personalului plătite pentru execuţia
comenzii interne de fabricaţie nr. 2” 950
921.3.41 „Cheltuieli directe cu salariile
personalului plătite pentru execuţia
comenzii interne de fabricaţie nr. 3” 640
922.41 „Cheltuielile atelierului de întreţinere
şi reparaţii cu salariile personalului” 320
924.41„Cheltuieli generale de administraţie
cu salariile personalului” 2 000

% = 901 „Decontări interne privind


cheltuielile 1 691
921.1.45 „Cheltuieli directe cu contribuţia
unităţii privind asigurările şi protecţia
socială aferente salariilor personalului
plătite pentru execuţia comenzii interne
de fabricaţie nr. 1” 480
921.2.45 „Cheltuieli directe cu contribuţia
unităţii privind asigurările şi protecţia
socială aferente salariilor personalului
plătite pentru execuţia comenzii interne
19

de fabricaţie nr. 2” 294

921.3.45 „Cheltuieli directe cu contribuţia


unităţii privind asigurările şi protecţia
socială aferente salariilor personalului
plătite pentru execuţia comenzii interne
de fabricaţie nr. 3” 198
922.45 „Cheltuielile atelierului de întreţinere şi
reparaţii cu contribuţiile la asigurările
şi protecţia socială aferente salariilor personalului” 99
924.45 „Cheltuieli generale de administraţie cu
contribuţiile la asigurările şi protecţia socială
aferente salariilor personalului” 620

Înregistrarea veniturilor se face atât pentru producţia finită obţinută cât şi pentru
producţia neterminată.

12.Înregistrarea veniturilor din producţia obţinută

Se face pe baza Centralizatorului notelor de predare, astfel:

- în contabilitatea financiară:

345 = 711 31 200

- în contabilitatea de gestiune:

931 „Costul producţiei obţinute” = % 31 200


902.1 „Decontări interne privind
producţia obţinută (c-da 1) 14 400
902.2 „Decontări interne privind
producţia obţinută (c-da 2) 12 000
902.3 „Decontări interne privind
producţia obţinută (c-da 3) 4 800

13. Înregistrarea producţiei neterminate, în sumă de 2000 lei, se înregistrează pe


baza procesului verbal de inventariere întocmit la finele lunii, astfel:

- în contabilitatea financiară:

331 = 711 2 000

- în contabilitatea de gestiune:

933 „Costul producţiei în curs = 921.1 „Cheltuielile activităţii


de execuţie” de bază, c-da 1” 2 000
20

14. Repartizarea cheltuielilor secţiei auxiliare

Asupra celorlalte locuri de cheltuieli se va face utilizând ca şi „cheie de repartizare” numărul de


ore prestat pentru fiecare secţie în parte.
Numărul total de ore prestate de către atelierul de întreţinere şi reparaţii în cursul lunii
este de 250 ore, iar costurile totale ale acestui atelier sunt de 1 195 lei, aşa cum rezultă din rulajul
debitor al contului 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare”.

Costul mediu al unei ore de lucru se determină raportând costurile totale la numărul de
ore prestate, adică:

1 195 lei : 250 ore = 4,78 lei/oră.

Conform Centralizatorului situaţiei lunare a prestaţiilor efectuate de către atelierul de


întreţinere şi reparaţii şi a costului mediu al unei ore de lucru se determină cheltuielile repartizate
celorlalte locuri de cheltuieli. Aceste calcule sunt prezentate în tabelul urmator:

Centralizatorul repartizării cheltuielilor secţiei auxiliare

Sectorul de cheltuieli Nr. de ore Tariful orar Cheltuieli


prestate (lei/oră) repartizate (lei)
Sectorul A 240 1 147
Sectorul C 10 48
Total 250 4,78 1 195

Înregistrarea acestei operaţii, de repartizare a cheltuielilor secţiei auxiliare, în


contabilitatea de gestiune se face astfel:

% = 922 „Cheltuielile activităţilor 1 195


auxiliare”
923 „Cheltuieli indirecte de producţie 1 147
924 heltuieli generale de administraţie” 48

15.Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie

Asupra celor trei comenzi interne de fabricaţie. Pentru alegerea cheii (bazei) de repartizare se
analizează structura cheltuielilor înregistrate în debitul contului 921 „Cheltuielile activităţii de
bază”, adică a cheltuielilor directe de producţie. Se observă că ponderea majoritară o constituie
cheltuielile cu materiile prime, adică:

(10 136 : 16 258) x 100 = 69,87%.

Calculul coeficientului de repartizare (Kr) se face cu relaţia următoare:

Kr = (Total cheltuieli indirecte : Total cheltuieli cu materia primă) x 100 =


21

[(3 218 + 1 147 ): 10 136] x 100 = 43,0767%.

Determinarea cotei de cheltuieli indirecte repartizată asupra fiecărei comenzi interne de


fabricaţie este prezentată sintetic în tabelul urmator
Centralizatorul repartizării cheltuielilor indirecte
Nr. Cheltuieli directe Coeficientul de Cheltuieli
comenzii cu materiile prime repartizare indirecte
interne (lei) (Kr) repartizate
(%) (lei)
1 5 395 2 323
2 3 865 1 664
3 876 377
Total 10 136 43 ,0767 4 366

Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a operaţiei de repartizare a cheltuielilor


indirecte de producţie se face astfel:

% = 923 „Cheltuieli indirecte


de producţie” 4 366
921.1 „Cheltuieli directe aferente
comenzii interne nr. 1” 2 323
921.2„Celtuieli directe aferente
comenzii interne nr. 2” 1 664
921.3„Cheltuieli directe aferente
comenzii interne nr. 3” 377

16.Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie

Asupra celor trei comenzi interne de fabricaţie.

- cheltuieli directe total: 16 258


- cheltuieli indirecte de producţie repartizate: 4 366
Total: 20 624

Coeficientul de repartizare (Kr) se determină cu relaţia:

Kr = (Cheltuieli generale de administraţie : Total cost de secţie) x 100 =


[(7 781 + 477) : 20 624] x 100 = 37,9616%.
Determinarea cotei de cheltuieli generale de administraţie repartizată asupra fiecărei
comenzi interne de fabricaţie este prezentată sintetic în tabelul urmator

Centralizatorul repartizării cheltuielilor generale de administraţie


Nr. Total cost de Coeficientul de Cheltuieli generale
comenzii secţie repartizare (Kr) repartizate
interne (lei) (%) (lei)
1 10 864 4 124
2 7 432 2 821
3 2 327 883
22

Total 20 624 37,9616 7 828

Înregistrarea în contabilitatea de gestiune a operaţiei de repartizare a cheltuielilor generale


de administraţie se face astfel:
% = 924 „Cheltuieli generale
de administraţie” 7 828
921.1 „Cheltuieli directe aferente
comenzii interne nr. 1” 4 124
921.2 „Cheltuieli directe aferente
comenzii interne nr. 2” 2 821
921.3 „Cheltuieli directe aferente
comenzii interne nr. 3” 883

După efectuarea acestor înregistrări, în contul 921 „Cheltuielile activităţii de bază” sunt
transferate toate costurile aferente producţiei finite fabricate în cursul lunii curente, defalcate pe
analiticele corespunzătoare celor trei comenzi interne, adică pe purtători de costuri.

Se observă că totalul costurilor din contabilitatea financiară, colectate după natura


cheltuielilor, şi a celor din contabilitatea de gestiune, colectate pe articole de calculaţie şi pe
locuri de cheltuieli, în sumă de 26 453 lei se regăsesc în contul 921„Cheltuielile activităţii de
bază”, repartizate pe cele trei comenzi interne, adică pe locuri de cheltuieli. În cazul comenzii
interne nr. 1 se înregistrează şi un volum de producţie neterminată în sumă de 20000 lei,
înregistrată pe creditul contului 921.1.
Raportând aceste costuri la cantitatea de produse obţinută pe fiecare comandă internă se
obţine costul unitar efectiv, astfel:

- pentru comanda internă nr. 1, costul unitar efectiv al celor 40 de dulapuri cu doua
usi, dimensiuni 130 x 80, cod FGTA 130x80, se determină astfel:

12 980 lei : 40 buc. = 324 lei/buc.;

- pentru comanda internă de fabricaţie numărul 2, costul unitar efectiv al celor 20 de


buc. bufet, dimensiuni 180 x 80, cod U 180x80, se determină astfel:

10 254 lei : 20 buc. = 512 lei/buc.;

- pentru comanda internă de fabricaţie numărul 3, costul unitar efectiv al celor 15 de


buc. de birou, dimensiuni 90 x 150, cod FGTL 90x150, se determină astfel:

3 211 lei : 15 buc. = 214 lei/buc.

17. Decontarea costului efectiv al producţiei obţinute:


902 Decontări interne privind = 921 Cheltuielile activităţii 26 453
producţia obţinută de bază
23

Această înregistrare se poate face şi pe analiticele celor două conturi sintetice,


corespunzătoare celor trei comenzi interne de fabricaţie, astfel:

902.1 Decontări interne privind = 921.1 Cheltuieli directe aferente 12 988


producţia obţinută pe comenzii interne
c-da internă nr. 1 nr. 1

902.2 Decontări interne privind = 921.1 Cheltuieli directe aferente 10 254


producţia obţinută pe comenzii interne
c-da internă nr. 2 nr. 2

902.3 Decontări interne privind = 921.3 Cheltuieli directe aferente 3 211


producţia obţinută pe comenzii interne
c-da internă nr. 3 nr. 3

18. Decontarea producţiei obţinute la preţ de livrare:


901 Decontări interne privind = 931 Costul producţiei obţinute 31 200
cheltuielile

19. Decontarea producţiei neterminate (la cost efectiv):

902.1 Decontări interne privind = 933 Costul producţiei în curs 2000


producţia obţinută pe de execuţie
comanda internă nr. 1

După efectuarea acestor ultime înregistrări conturile contabilităţii de gestiune prezintă


sold zero, cu excepţia contului 901 „Decontări interne privind cheltuielile”, care are sold creditor
2 000 lei şi a contului 902.1 „Decontări interne privind producţia obţinută la comanda internă nr.
1”, care are sold debitor 2000 lei, ceea ce reprezintă tocmai producţia neterminată la finele lunii
curente, exprimată în costuri de producţie efective.

Bibleografie

1. Constanţa Iacob Contabilitatea gestiuni interne a unitaţilor economice,


Editura: Certi Craiova 1994

2. Mihail Epuran Valeria Băbăiţă Controlul si contabilitatea de gestiune


Editura: Economică 1999

3. Legea nr. 82/1991 -Legea contabilităţii, republicată


24

4. http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/detalii./contabilitate de gestiune