A.

Clasificarea calculatiilor
1) Calculatiile, n raport cu momentul elaborarii lor [CRI 85], se clasifica n: antecalculatii si
postcalculatii.
Antecalculatiile se elaboreaza nainte de nceperea procesului de productie la care se
raporteaza, obtinndu-se n acest fel, indicatorii previzionali [DAR, DRE 236]. Antecalculatiile mbraca
urmatoarele forme:
- calculatia de proiect;
- calculatia de buget;
- calculatia standard;
- calculatia normativa.
Constructia diferitelor bugete (bugetele cheltuielilor directe, bugetul cheltuielilor indirecte de
productie, bugetul cheltuielilor de desfacere, bugetul cheltuielilor generale de administratie) se
bazeaza pe elaborarea antecalculatiilor.
Alte forme ale antecalculatiei sunt cele specifice unor metode de calculatie precum:
calculatia standard, calculatia normativa, antecalculatiile tarif-ora-masina (THM), antecalculatiile
PERT-cost etc.
Postcalculatiile sunt acelea care se efectueaza la finalizarea procesului de productie a produselor,
lucrarilor, serviciilor la care se refera, obtinndu-se n acest mod indicatorii efectivi privind costurile
de productie.
Elaborarea antecalculatiilor si a postacalculatiilor trebuie sa se bazeze pe utilizarea aceleiasi metode,
ntruct att antecalculatiile ct si postcalculatiile folosesc, de regula:
? aceeasi purtatori de costuri;
? aceleasi sectoare (locuri) de cheltuieli;
? aceleasi procedee de determinare si delimitare primara a cheltuielilor pe sectoare si pe purtatori de
costuri;
? aceleasi baze si procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte si, n general, calculul acelorasi
indicatori intermediari (costuri de sectie).
2) O alta clasificare a calculatiilor se realizeaza n functie de intervalul de timp la care se elaboreaza
[DAR, DRE 237]:
- calculatii periodice care se elaboreaza la intervale egale de timp (costurile efective
elaborate n ntreprinderile cu productie de masa).
- calculatii neperiodice care se elaboreaza la intervale de timp inegale (n functie de data
lansarii unei comenzi, calculatiile de proiect prevazute pentru noile obiective ce urmeaza a fi lansate
n productie).

B. Sistemul metodelor de calculatie a costurilor

Prin metoda, n general, se ntelege un ansamblu de mijloace proprii pentru realizarea unui scop,
calea de solutionare a unei probleme. n cazul calculatiei costurilor metoda cuprinde deteminarea si
delimitarea primara a cheltuielilor de productie si de desfacere pe zone de cheltuieli si pe purtatori
de costuri; repartizarea cheltuielilor indirecte; determinarea costurilor unitare ale produselor [DAR,
DRE 238].
Modelul general al calculatiei costului produselor, lucrarilor executate si serviciilor prestate se poate
exprima sintetic prin relatia:
C = d + i n care:
C = costul unitar;
d = suma cheltuielilor directe aferente unitatii de produs;
i = suma cheltuielilor indirecte aferente unitatii de produs.
Metoda calculatiei costurilor, potrivit particularitatilor diferitelor ntreprinderi, n mod special
datorita tehnologiei si tipurilor productiei, se nfaptuieste practic n mai multe forme. Astfel ntlnim:
metoda globala, metoda pe faze, metoda pe comenzi etc. Acestea sunt metodele clasice care
prezinta dezavantajul ca, desi prin aplicarea lor se obtine costul efectiv al produselor, nregistreaza o
mare ntrziere n raport cu momentul desfasurarii proceselor economice care l-au generat.
Prin urmare, alaturi de metodele de calculatie de baza, au aparut unele metode evoluate: metoda
direct costing, metoda G.P. ( Georges Perrin), metoda PERT cost, metoda cost ora - masina,
metoda costurilor standard sau normate.
n toate cazurile, metodele sunt denumite prin obiectul de calculatie, acesta din urma fiind fie de
costuri, fie zona de cheltuieli, fie ambele.
Lund drept criteriu de delimitare obiectul de calculatie, se poate organiza urmatoarea schema a
metodelor de calculatie:

Tabelul M2U3.1 Schema metodelor de calculatie delimitate conform obiectului de calculatie
Metode de
calculatie Obiectul de
calculatie Purtatorul de
costuri Sectoare (zone)
de cheltuieli
1. Metoda globala Productia omogena dintr-o perioada a unei sectii sau ntrep. Unicul produs
Sectia (ntrepr.)
cu productie omogena
2. Metoda pe comenzi Comanda Produsul din comanda Atelierul sau sectia
3. Metoda pe faze Faza Produsele sau semifabricatele Faza tehnologica desfasurata ntr-o
instalatie sau sectie
4. Metoda THM
(Tarif-ora-masina) Centrul de productie si THM THM produsul Centrul de activitate
5. Metoda
PERT cost Activitatea sau pachetul de activitati ca subdiviziuni productive Produs Atelier, sectie
6. Metoda costurilor standard sau normate n faza de antecalculatie: produsele
n faza de urmarire: centrele de responsabilitate Sectiile, atelierele, fazele si alte
asemenea centre de responsabilitate