Ê


Producţia, în dubla ei ipostază de proces economic ce se desfăşoară într-un anumit cadru

organizatoric şi de rezultat al procesului de muncă, generează pe de o parte cheltuieli de
organizare, conducere şi control al procesului de muncă şi pe de altă parte, cheltuieli aferente
produselor obţinute, lucrărilor executate şi serviciilor prestate.
Prin particularităţile ce diferă de la o ramură la alta sau de la o firmă la alta, putem spune
că producţia determină conţinutul, nivelul, structura şi dinamica costurilor.
O firmă, în condiţiile economiei de piaţă, poate supravieţui în cazul în care obţine venituri care
să depăşească cheltuielile de producţie. De aceea o preocupare deosebită, pentru conducerea
firmelor este reducerea costurilor de producţie.
În proiectul de faţă am prezentat metoda de calculaţie a costurilor complete pe faze din
punct de vedere teoretic precum şi un studiu de caz privind organizarea şi conducerea
contabilităţii de gestiune în condiţiile aplicării acestei metode la S.C. TEHNOTOP S.R.L.
Aplicarea metodei pe faze implica luarea în considerare a particularitatilor procesului
tehnologic a caracteristicilor tipului de productie si a modului de organizare a productiei în
unitatile patrimoniale. Astfel, având în vedere încadrarea societăţii în industria siderurgică, am
ales metoda pe faze fără semifabricate. Aceasta se aplică atunci când nu este necesar să se
determine costul semifabricatelor după fiecare fază.

c
 Ê ‘ ^


 











^etodele de calculaţie a costurilor, numite şi metode de conducere prin costurilor

cuprind un ansamblu de procedee prin care se Ǝasigură cuantificarea corelaţiei dintre cheltuieli şi
producţia care le-a ocazionat, în calitatea lor de marimi economice determinabile prin măsurare
şi calculƎ.1
Această metodă de contabilitate şi de calculaţie a costurilor se aplică de către entităţile cu
producţie de masă sau de serie mare, unde procesul tehnologic are un caracter relativ omogen, iar
produsul finit se obţine din prelucrarea în faze succesive a materiei prime (de exemplu în cazul
entităţilor din industria siderurgică, alimentară etc.)
În cazul metodei pe faze, cheltuielile de producţie ale secţiilor de fabricaţie sunt
programate şi evidenţiate după structura de cheltuieli practicată de fiecare entitate, pe feluri de
produse şi pe fazele procesului tehnologic.
Deoarece se bazează pe conceptul costului complet, metoda e calculaţie pe faze implică
desfăşurarea lucrărilor privind determinarea acestuia potrivit schemei de principiu specifice
metodelor de calculaţie de tip absorbant.
Deşii în principiu parcurgerea etapelor în cauză comportă folosirea procedeelor având
valabilitate generală în calculaţie, totuşi aplicarea metodei pe faze la condiţiile concrete existente
în entităţile care utilizează această metodă presupune găsirea unor soluţii de rezolvare pentru o
serie de probleme importante, între care:

ÿ‘ Stabilirea fazelor de calculaţie a costurilor;

ÿ‘ Reflectarea costurilor de producţie pe faze de fabricaţie;
ÿ‘ Repartizarea cheltuielilor de producţie între produsele obţinute în aceeaşi fază.

Nu exista un model unic pentru aplicabilitate în practica, fiecare unitate patrimoniala îsi
stabileste numarul fazelor de fabricatie si raportul dintre acestea si fazele de calculatie. Fazele de
calculatie odata stabilite si delimitate sunt apoi simbolizate cu ajutorul unor simboluri atribuite
care se înscriu obligatoriu pe toate documentele privind consumurile ocazionate si productia
obtinuta în cazul lor.

c

 

  

   

        c
 c

0
 În etapa de lucru urmatoare sunt colectate cheltuielile directe pe fazele de calculatie
stabilite anterior, iar cheltuielile indirecte pe sectii omogene ca atelierele si sectiile de productie.
Repartizarea cheltuielilor indirecte între doua sau mai multe produse finite obtinute în aceiasi
faza de calculatie, se face la finele lunii, utilizând anumite procedee specifice.
Pentru calculul costului fiecarei faze si produselor rezultate se completeaza o Fisa de
calcul a costului pe faza. Aceasta fisa cuprinde o serie de informatii referitoare la productia în
curs de la începutul perioadei; cheltuielile perioadei; costul produselor transferate altei faze;
costul productiei în curs de la sfârsitul perioadei.
Fazele procesului tehnologic se realizează în cadrul secţiilor de bază, delimitate din punct
de vedere organizatoric, în care se execută mai multe operaţii care contribuie la obţinerea
produselor finite.
Fazele de calculaţie constituie expresia tehnico-economică a fazelor de fabricaţie
caracterizate printr-un anumit specific al nivelului şi structurii cheltuielilor de producţie şi a
costurilor de producţie. Ele se constituie în locuri de cheltuieli, ajutând din punct de vedere
contabil la determinarea si delimitarea cheltuielilor de producţie.
Fazele de calculaţie se determină prin decuparea procesului tehnologic, iar
semifabricatele sau produsele finite obţinute în cadrul acestora constituie purtătorul de cheltuială.
În consecinţă, fazele de fabricaţie stau la baza determinării fazelor de calculaţie, în raport cu care
se stabilesc şi se delimitează cheluielile de producţie ocazionate.
Odată stabilite fazele de calculaţie, acestea sunt simbolizate. Simbolurile se înscriu în
mod obligatoriu pe toate documentele privind consumurile ocazionate şi producţia obţinută în
cadrul acestora.
Cheltuielile pe baza carora se calculeaza costul sunt grupate în urmatoarele articole:

*‘ materiale directe aferente fazelor si produselor;

*‘ salarii directe aferente fazelor si produselor;
*‘ cheltuieli indirecte repartizate asupra fazelor si produselor prin intermediul ratelor
de absorbtie prestabilite sau efective.

Cheltuielile directe de producţie se determină şi delimitează pe faze de calculaţie,

respectiv pe feluri de semifabricate sau produse finite obţinute în cadrul acestora. Din ultima fază
a procesului tehnologic rezultă produsele finite.

ü
 Cheltuielile indirecte de producţie, în structura pe articole de cheltuieli se colectează pe
faze de calculaţie.
Teoretic cât şi practic, metoda de calculaţie a costurilor pe faze are două variante: cu
semifabricate şi fără semifabricate.
Varianta cu semifabricate se aplică în întreprinderile care fabrica un numar relativ redus
de produse, in cadrul unor produse tehnologice unde semifabricatele rezultate din diferite faze nu
se consuma imediat si integral in faza imediat urmatoare intervenind ca atare depozitarea si
manipularea gestioanara a lor. Varianta se mai utilizeaza si atunci cand din aceleasi semifabricat
se obtin mai multe produse sau cand o parte din semifabricate sunt destinate vanzarii.
Ca urmare a depozitării semifabricatelor între fazele de calculaţie se impune calculul
costului acestora pentru fiecare semifabricat. Calculul costului semifabricatelor se face ţinând
cont de costul materiilor prime sau al semifabricatelor primate din fazele anterioare, cât şi de
cheltuielile directe şi indirecte din faza respectivă.
Calculul costului semifabricatelor dupa fiecare faza de calculatie asigura concordanta
circuitului material al diferitelor semifabricate cu cel al cheltuielilor de productie.
Costul semifabricatului obtinut intr-o anumita faza de calculatie se transfera in faza
urmatoare. In acest mod costul calculat pentru productia ultimei faze reprezinta costul produsului
finit.
Costul unitar efectiv al semifabricatului obtinut in fiecare faza de fabricatie se determina
pe baza urmatorului model de calcul:





 
 

Cuf=


unde:

Cuf ± costul unitar efectiv al semifabricatelor obtinute in fiecare faza de fabricatie;

Csf ± consumul efectiv de semifabricate in faza ³n´ provenite din faza ³n-1´;

Cuf-1 ± costul efectiv al semifabricatelor obtinute in faza ³n-1´;

Chdf ± articole de cheltuieli directe, ocazionale in faza ³n´;

Chif ± articole de cheltuieli indirecte, ocazionale in faza ³n´

A
 Qsf ± cantitatea de semifabricate obtinute in faza de fabricatie ³n´

Daca cerintele nu impun folosirea variantei cu semifabricate, este preferabila utilizarea

metodei pe faze in varianta fara semifabricate ( fara mutarea cheltuielilor de productie de la o
faza la alta). In aceasta situatie in conturile de cheltuieli se deschid analitice corespunzatoare
fazelor, iar costul efectiv al produsului finit presupune insumarea cheltuielilor de la toate aceste
analitice ( faze ) si raportarea totalului obtinut in cantitatea productiei obtinute, astfel:

 

   
Cu =


unde:

Cu ± costul unitar pe produs;

f ± fazele de fabricatie;

Chd ± elemente sau categorii de cheltuieli directe;

Chi ± elemente sau categorii de cheltuieli indirecte;

Q ± cantitatea de produse obtinute;

În cadrul fiecărei metode de calculaţie a costurilor, implicit şi în situaţia aplicării metodei

pe faze, organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune trebuie să înceapă cu unele opţiuni
ale utilizatorilor. Aceste opţiuni trebuie să fixeze împrejurările precise, clare în care urmează a fi
organizată aceasta.

€
 ÊÊ ‘ "



 
     


  
  



 
    
 
  
 





SC TEHNOTOP SRL a obţinut în cursul unei perioade de gestiune trei produse: instalaţii
din inox pentru fabrici din industria alimentară (IA), recipienţi din inox pentru lichide alimentare
(RA), mobilier inox pentru bucătării profesionale (^ ). Acestea s-au obţinut în trei faze de
fabricaţie succesive: pregătirea materialelor, laminarea, sudarea.
Producţia în curs de execuţie la începutul perioadei se prezintă în tabelul 1.
În cursul perioadei de gestiune au loc următoarele cheltuieli:

*‘ Consum materii prime în faza 1 56600 lei

Din care: - pentru produsul ƎIAƎ 24600 lei
-‘ pentru produsul ƎRAƎ 16200 lei
-‘ pentru produsul Ǝ^ Ǝ 15800 lei
*‘ consum materiale directe nestocabile în faza 1 7200 lei
Din care: - pentru produsul ƎIAƎ 2950 lei
-‘ pentru produsul ƎRAƎ 2600 lei
-‘ pentru produsul Ǝ^ Ǝ 1650 lei
*‘ combustibili, energie şi apă 25000 lei care se repartizează pe faze şi produse în funcţie de
numărul orelor de funcţionare a utilajelor, respectiv:
În faza 1 950 ore
Din care: - pentru produsul ƎIAƎ 400 ore
-‘ pentru produsul ƎRAƎ 300 ore
-‘ pentru produsul Ǝ^ Ǝ 250 ore
În faza 2 850 ore
Din care: - pentru produsul ƎIAƎ 350 ore
-‘ pentru produsul ƎRAƎ 250 ore
-‘ pentru produsul Ǝ^ Ǝ 250 ore
În faza 3 700 ore
Din care: - pentru produsul ƎIAƎ 300 ore
-‘ pentru produsul ƎRAƎ 280 ore


 -‘ pentru produsul Ǝ^ Ǝ 120 ore
*‘ amortizarea imobilizărilor 2150 care se repartizează pe faze în funcţie de valoarea de
inventar a acestora de 1500000 lei în faza 1, 2000000 lei în faza 2, 2500000 în faza 3, iar
repartizarea pe purtători în cadrul fazei se realizează în funcţie de numărul orelor de
funcţionare a utilajelor
*‘ cheltuielile cu lucrările de întreţinere şi reparaţii executate de terţi sunt de 500 lei şi
privesc numai faza 2 repartizându-se pe purtători după numărul orelor de funcţionare a
utilajelor
*‘ salariile personalului 74000 lei
În faza 1 26500 lei
Din care: - imputabile: pentru produsul ƎIAƎ 10000 lei
pentru produsul ƎRAƎ 9500 lei
pentru produsul Ǝ^ Ǝ 4000 lei
-‘ neimputabile pe purtători 3000 lei
În faza 2 21500
Din care: - imputabile: pentru produsul ƎIAƎ 8000 lei
pentru produsul ƎRAƎ 7200 lei
pentru produsul Ǝ^ Ǝ 5150 lei
-‘ neimputabile pe purtători 1150 lei
În faza 3 16000
Din care: - imputabile: pentru produsul ƎIAƎ 6500 lei
pentru produsul ƎRAƎ 5000 lei
pentru produsul Ǝ^ Ǝ 3500 lei
-‘ neimputabile pe purtători 1000 lei

salariile personalului administrativ şi de conducere al entităţii 10000 lei

*‘ asimilatele aferente salariilor sunt 30%, identificându-se pe purtători după nivelul

salariilor imputabile celor trei produse, respectiv neimputabile pe purtători
*‘ alte cheltuieli de exploatare 15000 lei

ó
 *‘ repartizarea cheltuielilor cu salariile indirecte, asimilatele aferente acestora pe purtători se
realizează în funcţie de salariile directe totale, iar repartizarea altor cheltuieli de
exploatare se face în funcţie de cheltuielile materiale directe totale.

La sfârşitul perioadei au fost obţinute 1440 de bucăţi din produsul ƎIAƎ, evaluate la 95,5
lei»buc, 1350 de bucăţi din produsul ƎRAƎ evaluate la 96 lei»buc, 1550 de bucăţi din produsul
Ǝ^ Ǝ evaluate la 94,50 lei»buc.
Producţia în curs de execuţie la sfârşitul perioadei a fost stabilită prin inventariere
reprezentând 1% din totalul cheltuielilor din fiecare fază, pentru fiecare element de cheltuială.
S-a optat pentru calculul costurilor în structura pe elemente primare de cheltuieli şi în
consecinţă, pentru contabilizarea cheltuielilor directe se utilizează contul 921 Ǝcheltuielile
activităţii de bazăƎ, dezvoltat pe operaţionale de gradul II în structura amintită şi în analitic, pe
faze de fabricaţie şi pe purtători de cheltuieli. Fiecare fază de fabricaţie se desfăşoară în cadrul
unei secţii, iar pentru contabilizarea cheltuielilor indirecte ale acestora se utilizează contul 923
Ǝcheltuieli indirecte de producţieƎ dezvoltat în operaţionale de gradul II, astfel:
923.4 ƎSalariiƎ
923.5 ƎCheltuieli privind asigurările şi protecţia socialăƎ
Similar se procedează şi în cazul cheltuielilor generale de administraţie care sunt
contabilizate în contul 924 ƎCheltuieli generale de administraţie dezvoltat pe următoarele
operaţiuni de gradul II:
924.4 ƎSalariiƎ
924.5 ƎCheltuieli privind asigurările şi protecţia socialăƎ
924.8 ƎAlte cheltuieliƎ


 A.‘ La începutul perioadei, preluarea producţiei în curs de execuţie

% = 933 0

00
921.0 77810
921.0.I.IA 23500
921.0.I.RA 15000
921.0.I.^ 8550
921.0.II.IA 14000
921.0.II.RA 9560
921.0.II.^ 7200
921.1 8958
921.1.I.IA 1764
921.1.I.RA 1450
921.1.I.^ 1100
921.1.II.IA 1080
921.1.II.RA 954
921.1.II.^ 895
921.1.III.IA 650
921.1.III.RA 540
921.1.III.^ 525
921.2 7153
921.2.I.IA 1115
921.2.I.RA 1074
921.2.I.^ 1062
921.2.II.IA 930
921.2.II.RA 915
921.2.II.^ 800
921.2.III.IA 450
921.2.III.RA 413
921.2.III.^ 394


 % = 933
921.3 2430
921.3.I.IA 595
921.3.I.RA 498
921.3.I.^ 425
921.3.II.IA 313
921.3.II.RA 310
921.3.II.^ 289
921.4 71030
921.4.I.IA 19500
921.4.I.RA 10500
921.4.I.^ 7500
921.4.II.IA 10000
921.4.II.RA 6580
921.4.II.^ 5900
921.4.III.IA 4500
921.4.III.RA 3500
921.4.III.^ 3050
921.5 21309
921.5.I.IA 5850
921.5.I.RA 3150
921.5.I.^ 2250
921.5.II.IA 3000
921.5.II.RA 1974
921.5.II.^ 1770
921.5.III.IA 1350
921.5.III.RA 1050
921.5.III.^ 915

c
 % = 933
921.8 26832
921.8.I.IA 4236
921.8.I.RA 3450
921.8.I.^ 2975
921.8.II.IA 3996
921.8.II.RA 2845
921.8.II.^ 2620
921.8.III.IA 2325
921.8.III.RA 2205
921.8.III.^ 2180

.‘ Preluarea cheltuielilor perioadei de gestiune din contabilitatea financiară în

contabilitatea de gestiune pe baza tabloului de conversie (tabelul nr.2)
Tabelul nr.2
Tablou de conversie

c.f Conturi de cheltuieli Total

c.g 601 604 605 6811 611 641 645 658
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
921.0 56600 7200 - - - - - - 63800
921.0.I.IA 24600 2950 - - - - - - 27550
921.0.I.RA 16200 2600 - - - - - - 18800
921.0.I.^ 15800 1650 - - - - - - 17450
921.1 - - 25000 - - - - - 25000
921.1.I.IA - - 4000 - - - - - 4000
921.1.I.RA - - 3000 - - - - - 3000
921.1.I.^ - - 2500 - - - - - 2500
921.1.II.IA - - 3500 - - - - - 3500
921.1.II.RA - - 2500 - - - - - 2500

cc
921.1.II.^ - - 2500 - - - - - 2500
921.1.III.IA - - 3000 - - - - - 3000
921.1.III.RA - - 2800 - - - - - 2800
921.1.III.^ - - 1200 - - - - - 1200
921.2 - - - 2150 - - - - 2150
921.2.I.IA - - - 220 - - - - 220
921.2.I.RA - - - 165 - - - - 165
921.2.I.^ - - - 140 - - - - 140
921.2.II.IA - - - 300 - - - - 300
921.2.II.RA - - - 200 - - - - 200
921.2.II.^ - - - 200 - - - - 200
921.2.III.IA - - - 390 - - - - 390
921.2.III.RA - - - 364 - - - - 364
921.2.III.^ - - - 171 - - - - 171
921.3 - - - - 500 - - - 500
921.3.II.IA - - - - 200 - - - 200
921.3.II.RA - - - - 150 - - - 150
921.3.II.^ - - - - 150 - - - 150
921.4 - - - - - 58850 - - 58850
921.4.I.IA - - - - - 10000 - - 10000
921.4.I.RA - - - - - 9500 - - 9500
921.4.I.^ - - - - - 4000 - - 4000
921.4.II.IA - - - - - 8000 - - 8000
921.4.II.RA - - - - - 7200 - - 7200
921.4.II.^ - - - - - 5150 - - 5150
921.4.III.IA - - - - - 6500 - - 6500
921.4.III.RA - - - - - 5000 - - 5000
921.4.III.^ - - - - - 3500 - - 3500
921.5 - - - - - - 17655 - 17655
921.5.I.IA - - - - - - 3000 - 3000

c0
921.5.I.RA - - - - - - 2850 - 2850
921.5.I.^ - - - - - - 1200 - 1200
921.5.II.IA - - - - - - 2400 - 2400
921.5.II.RA - - - - - - 2160 - 2160
921.5.II.^ - - - - - - 1545 - 1545
921.5.III.IA - - - - - - 1950 - 1950
921.5.III.RA - - - - - - 1500 - 1500
921.5.III.^ - - - - - - 1050 - 1050
923.4 - - - - - 5150 - - 5150
923.4.I - - - - - 3000 - - 3000
923.4.II - - - - - 1150 - - 1150
923.4.III - - - - - 1000 - - 1000
923.5 - - - - - - 1545 - 1545
923.5.I - - - - - - 900 - 900
923.5.II - - - - - - 345 - 345
923.5.III - - - - - - 300 - 300
924.4 - - - - - 10000 - - 10000
924.5 - - - - - - 3000 3000
924.8 - - - - - - - 15000 15000
923.5.III 56600 7200 25000 2150 500 74000 22200 15000 202650

% = 901 00

921.0 63800
921.0.I.IA 27550
921.0.I.RA 18800
921.0.I.^ 17450
921.1 25000
921.1.I.IA 4000
921.1.I.RA 3000
921.1.I.^ 2500

cü
 921.1.II.IA 3500
921.1.II.RA 2500
921.1.II.^ 2500
921.1.III.IA 3000
921.1.III.RA 2800
921.1.III.^ 1200
921.2 2150
921.2.I.IA 220
921.2.I.RA 165
921.2.I.^ 140
921.2.II.IA 300
921.2.II.RA 200
921.2.II.^ 200
921.2.III.IA 390
921.2.III.RA 364
921.2.III.^ 171
921.3 500
921.3.II.IA 200
921.3.II.RA 150
921.3.II.^ 150
921.4 58850
921.4.I.IA 10000
921.4.I.RA 9500
921.4.I.^ 4000
921.4.II.IA 8000
921.4.II.RA 7200
921.4.II.^ 5150
921.4.III.IA 6500
921.4.III.RA 5000
921.4.III.^ 3500
921.5 17655

cA
 921.5.I.IA 3000
921.5.I.RA 2850
921.5.I.^ 1200
921.5.II.IA 2400
921.5.II.RA 2160
921.5.II.^ 1545
921.5.III.IA 1950
921.5.III.RA 1500
921.5.III.^ 1050
923.4 5150
923.4.I 3000
923.4.II 1150
923.4.III 1000
923.5
923.5.I 1545
923.5.II 900
923.5.III 345
921.8.III.RA 300
924.4 10000
924.5 3000
924.8 15000

C.‘ Repartizarea cheltuielilor indirecte

1.‘ Repartizarea cheltuielilor cu salariile indirecte fiecărei faze de fabricaţie:

azele de repartizare a cheltuielilor cu salariile indirecte pe purtători sunt reprezentate de

salariile directe totale.

921.4 = 923.4 5150

921.4.I.IA 1200 923.4.I 3000
921.4.I.RA 1140 923.4.II 1150

c€
 921.4.I.^ 660 923.4.III 1000
921.4.II.IA 400
921.4.II.RA 360
921.4.II.^ 390
921.4.III.IA 429
921.4.III.RA 330
921.4.III.^ 241

2.‘ Repartizarea asimilatelor aferente salariilor de mai sus:

921.5 = 923.5 1545

921.5.I.IA 360 923.5.I 900
921.5.I.RA 342 923.5.II 345
921.5.I.^ 198 923.5.III 300
921.5.II.IA 120
921.5.II.RA 108
921.5.II.^ 117
921.5.III.IA 129
921.5.III.RA 99
921.5.III.^ 72

3.‘ Repartizarea cheltuielilor cu salariile personalului administrativ şi de

conducere al entităţii:

921.4 = 924.4 10000

921.4.I.IA 1700
921.4.I.RA 1615
921.4.I.^ 680
921.4.II.IA 1360
921.4.II.RA 1224
921.4.II.^ 871

c
 921.4.III.IA 1105
921.4.III.RA 850
921.4.III.^ 595

4.‘ Repartizarea asimilatelor aferente salariilor personalului administrativ şi de

conducere al entităţii:

921.5 = 924.5 3000

921.5.I.IA 510
921.5.I.RA 485
921.5.I.^ 204
921.5.II.IA 408
921.5.II.RA 367
921.5.II.^ 261
921.5.III.IA 332
921.5.III.RA 255
921.5.III.^ 178

có
 5.‘ Reprezentarea altor cheltuieli generale de administraţieîn funcţie de
cheltuielile materiale directe totale (tabelul nr.3)

921.8 = 924.8 15000

921.8.I.IA 5210
921.8.I.RA 3602
921.8.I.^ 3295
921.8.II.IA 656
921.8.II.RA 468
921.8.II.^ 468
921.8.III.IA 556
921.8.III.RA 519
921.8.III.^ 226

D.‘ Stabilirea şi înregistrarea, la sfârşitul perioadei de gestiune a cheltuielilor aferente

producţiei în curs de execuţie conform datelor din tabelul nr 4:

933 = %   0
921.0 1416
921.0.I.IA 510
921.0.I.RA 338
921.0.I.^ 260
921.0.II.IA 140
921.0.II.RA 96
921.0.II.^ 72
921.1 340
921.1.I.IA 58
921.1.I.RA 44
921.1.I.^ 36
921.1.II.IA 46
921.1.II.RA 35

c
 921.1.II.^ 34
921.1.III.IA 37
921.1.III.RA 33
921.1.III.^ 17
921.2 93
921.2.I.IA 13
921.2.I.RA 12
921.2.I.^ 12
921.2.II.IA 12
921.2.II.RA 11
921.2.II.^ 10
921.2.III.IA 9
921.2.III.RA 8
921.2.III.^ 6
921.3 29
921.3.I.IA 6
921.3.I.RA 5
921.3.I.^ 4
921.3.II.IA 5
921.3.II.RA 5
921.3.II.^ 4
921.4 1450
921.4.I.IA 324
921.4.I.RA 228
921.4.I.^ 128
921.4.II.IA 198
921.4.II.RA 153
921.4.II.^ 123
921.4.III.IA 125
921.4.III.RA 97
921.4.III.^ 74

c
 921.5 435
921.5.I.IA 97
921.5.I.RA 68
921.5.I.^ 39
921.5.II.IA 59
921.5.II.RA 46
921.5.II.^ 37
921.5.III.IA 38
921.5.III.RA 29
921.5.III.^ 22
921.8 419
921.8.I.IA 94
921.8.I.RA 71
921.8.I.^ 63
921.8.II.IA 47
921.8.II.RA 33
921.8.II.^ 31
921.8.III.IA 29
921.8.III.RA 27
921.8.III.^ 24

E.‘ Decontarea cheltuielilor efective aferente producţiei terminate:

902 = %   
902.IA 182793 921.0 140194
902.RA 132582 921.0.I.IA 50540
902.^ 98616 921.0.I.RA 33462
921.0.I.^ 25740
921.0.II.IA 13860
921.0.II.RA 9464
921.0.II.^ 7128

0
921.1 33618
921.1.I.IA 5706
921.1.I.RA 4406
921.1.I.^ 3564
921.1.II.IA 4534
921.1.II.RA 3419
921.1.II.^ 3361
921.1.III.IA 3613
921.1.III.RA 3307
921.1.III.^ 1708
921.2 9210
921.2.I.IA 1322
921.2.I.RA 1227
921.2.I.^ 1190
921.2.II.IA 1218
921.2.II.RA 1104
921.2.II.^ 990
921.2.III.IA 831
921.2.III.RA 769
921.2.III.^ 559
921.3 2901
921.3.I.IA 589
921.3.I.RA 493
921.3.I.^ 421
921.3.II.IA 508
921.3.II.RA 455
921.3.II.^ 435
921.4 143580
921.4.I.IA 32076
921.4.I.RA 22527
921.4.I.^ 12712

0c
 921.4.II.IA 19562
921.4.II.RA 15211
921.4.II.^ 12188
921.4.III.IA 12409
921.4.III.RA 9583
921.4.III.^ 7312
921.5 43074
921.5.I.IA 9623
921.5.I.RA 6759
921.5.I.^ 3813
921.5.II.IA 5869
921.5.II.RA 4563
921.5.II.^ 3656
921.5.III.IA 3723
921.5.III.RA 2875
921.5.III.^ 2193
921.8 41413
921.8.I.IA 9352
921.8.I.RA 6981
921.8.I.^ 6207
921.8.II.IA 4605
921.8.II.RA 3280
921.8.II.^ 3057
921.8.III.IA 2852
921.8.III.RA 2697
921.8.III.^ 2382

F.‘ Înregistrarea producţiei obţinute în cursul perioadei de gestiune, evaluată la preţ

de înregistrare:

00
931 = 902  


931.IA 902.IA 137520
931.RA 902.RA 129600
931.^ 902.^ 146475

G.‘ Stabilirea şi înregistrarea diferenţelor de preţ:

903 = 902 


903.IA 902.IA 45273
903.RA 902.RA 2982
903.^ 902.^ 47852

H.‘ Închiderea conturilor de rezultate ale contabilităţii de gestiune:

901 = %   
931 413595
931.IA 137520
931.RA 129600
931.^ 146475
903  395
903.IA 45273
903.RA 2982
903.^ 47852

În urma efectuării acestor înregistrări, s-au soldat toate conturile cu excepţia celor ce
reflectă producţia în curs de execuţie, respectiv 933 ƎCostul producţiei în curs de execuţieƎ, care
are un sold de 4182 lei şi a contului 901 ƎDecontări interne privind cheltuielileƎ, care prezintă
acelaşi sold.

0ü
 a   

Fiind o metodă absorbantă, aplicarea metodei de calculatie pe faze la conditiile concrete

din unitatile de productie implica parcurgerea acelorasi etape succesive de desfasurare a
lucrarilor de calculatie a costurilor ca si celelalte metode de tip absorbant si anume: identificarea
si delimitarea fazelor de calculatie a costurilor; colectarea cheltuielilor directe pe faze si a
cheltuielilor indirecte pe sectiuni omogene; repartizarea cheltuielilor indirecte între doua sau mai
multe produse finite obtinute în aceiasi faza de calculatie; calculul costului unitar al
semifabricatelor interne pe faze de calculatie; determinarea cheltuielilor de productie aferente
productiei în curs de executie; calculul costului unitar al produselor finite.
Dezavantajul variantei : Acesta consta în faptul ca impune pe lânga calculatia
intermediara sau pe faze si o centralizare a cheltuielilor de productie din toate fazele de
prelucrare pe fiecare produs obtinut. În cazul ambelor variante ale acestei metode, daca la finele
unei faze de calculatie a existat productie în curs de ececutie , cheltuielile aferente acesteia se
scad din totalul cheltuielilor de productie ale fazelor unde au aparut.
Deasemeni din procesul de prelucrare pot rezulta doua sau mai multe produse principale
simultan sau cuplat, sau pe lânga produsul principal pot rezulta si produse secundare. În acest caz
se impune necesitatea utilizarii unor procedee specifice pentru separarea cheltuielilor de
productie si pe feluri de produse obtinute.

0A
 ‰


1.‘ Adrian Trifan Ä Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor´, raşov, 2007,

Infomarket
2.‘ Cârstea G., Călin O., Calculaţia costurilor, ucureşti, 1980, Editura Didactică şi
Pedagogică

0€