Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cheltuieli de productie,
cheltuieli de desfacere .
Dupa natura si , respectiv , dupa continutul lor economic cheltuielile se clasifica
b)
in
cheltuieli cu munca materializata: consumurile de materie prima si materiale
consumabile , consumurile de obiecte de inventar , consumurile de energie si apa ,
amortizarea imobilizarilor
Cheltuielile fixe sunt acelea a caror marime ramane, relativ neschimbata, sau se
modifica in functie de cresterea sau scaderea productiei obtinute in marimi
nesemnificative . De exemplu: cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor, cu chiriile
platite, cu salariile personalului administrativ si de conducere .
Notiunea , importanta si sfera de cuprindere a calculatiei in contabilitate
Costurile de productie se calculeaza in baza unei calculatii, care reprezinta totalitatea
resurselor (materiale, munca, consumuri indirecte) si lucrarile concrete necesare de efectuat
pentru obtinerea produsului finit sau serviciului. Pentru intreprinderi producatoare Calculatia
este un document tehnologic obligatoriu. De exemplu, pentru producerea incaltamintei, in
calculatie se va indica ce cantitate de piele, vopsea, clei si alte materiale este necesara, cite
om/ore vor consuma muncitorii pentru producerea produsului dat, se va indica detaliat toate
procedurile de prelucrare tehnologica etc. Notiunea , importanta si sfera de cuprindere a
calculatiei in contabilitate
Astfel , calculatia se utilizeaza la:
Postcalculatiile - se fac dupa ce au avut loc operatiile si procesele economice si are drept
scop stabilirea indicatorilor economici efectivi ai intreprinderii pentru a controla modul si
masura in care s-au realizat indicatorii planificati in antecalculatii.
2)Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico-financiari in
continutul acestora , calculatiile se impart in:
cost pe comenzi si in cadrul acestora pe: sectii, ateliere, faze de fabricatie si pe unitati de
masura .
Pentru evidenta si calculatia costurilor productiei se utilizeaza diferite metode si procedee de
calculatie, cum sunt :
Metoda globala, sau simpla ;
Metoda pe faze de fabricatie ;
Metoda pe comenzi .
Metoda globala consta in colectarea intr-un singur cont a tuturor cheltuielilor facute intr-o
perioada de gestiune , care la sfarsitul perioadei se impart la cantitatea de produse fabricate ,
exprimate in unitati naturale (bucati , kg , tone , etc ) si astfel se obtine costul pe unitatea de
produs . Aceasta metoda se aplica in intreprinderile care fabrica un singur produs : energie
electrica, abur, carbune .
Metoda pe faze consta in evidentierea cheltuielilor de productie pe fazele prin care trec
produsele in pro-cesul de fabricatie , de la operatii de prelucrare a materiilor prime , pana la
obtinerea produsului finit . Prin insu-marea cheltuielilor din toate fazele se obtin cheltuielile
totale , care impartite la cantitatea de produse obtinute se obtine costul productiei . Aceasta
metoda se aplica in productia de masa unde materiile prime trec prin diferite faze succesive de
prelucrare . De exemplu , in prelucrarea petrolului sunt urmatoarele faze : distilarea primara ,
rafinarea , cracarea , fabricarea uleiurilor.
Metoda pe comenzi consta in organizarea contabilitatii analitice a cheltuielilor pe fiecare
comanda , iar in cadrul acesteia pe sectii si pe elemente de cheltuieli . Fisele de conturi deschise
pentru fiecare comanda colecteaza toate cheltuielile ocazionate de comanda respectiva , pe toata
durata executiei ei. Aceasta metoda se aplica in intreprinderile constructoare de masini unde
produsele finite se obtin sub forma de unicat prin asam-blarea pieselor si subansamblurilor,
precum si in alte ramuri: industria lemnului , intreprinderile de reparatii , intreprinderile de
constructii-montaj .
Acumularea consumurilor de producere are loc la conturile de gestiune clasa 81 sau, n cazul
intreprinderilor mici ce aplica sistemul simplificat de evidenta, la contul 215Producia n curs
de executie.
Reflectarea costurilor directe
La contul 811 Productie de baza sunt acumulate consumurile directe. Fiecare intreprindere
este in drept sa-si dezvolte conturile de gestiune dupa necesitatiele specifice de activitate.
In DT811 se vor acumula urmatoarele
- soldul productiei neterminate din perioadele precedente cont 215Producie n
curs de executie
811
P1
215
P2
216
211
213
217
216
531
533
535
539
538
823
813
211
213
217
216
531
533
535
539
538
812
813
211
213
217
216
531
533
535
539
538
811
813
Pn
714
C1
C2
812
Cn
S1
711
S2
211
Sn
713
EXEMPLU
La fabrica de producere a mezelurilor sunt produse doua feluri de productie Sunca afumata de
vita si Salamul Doktorskii. In luna ianuarie 2011 au fost produse 185 kg de Sunca si 350 kg
de Salam.
Cheltuielile perioadei:
1. Carne de vita dezosata 230 kg la costul de 45 lei/kg (din care 160 kg pentru Sunca, 70
kg pentru Salam)
2. Carne de porc 50 kg la cost de 65 lei/kg (consumata pentru Salam)
3. Amestecul de condimente si sare 20 kg la cost de 200 lei kg (14 kg pu Sunca, 6 kg pu
Salam)
4. Remunerarea lucratorului, care se ocupa de achizitia de carne 1500 lei
5. Remunerarea soferului , care transporta carnea la fabrica 600 lei
6. Consumul de motorina, pentru transportarea carnii la fabrica 150 litri/12 lei pentru 1
litru
7. Remunerarea muncitorilor sectiei de producere a salamului 6300 lei
8. Remunerarea muncitorilor sectiei de afumare 1200 lei
9. Remunerarea muncii sefului de sectie de mezelui 3500 lei
10. Uzura lunara a utilajului de producere 6500 lei
11. Obiecte de mica valoare si scurta durata consumate in producere 150 lei
12. Energia electrica consumata de sectiile de producere 1300 lei
Metoda de repartizare a CIP este valoarea materiaei prime consumate pu producere.