Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Centrul de Excelență în Economie și Finanțe

Studiu Individual nr.1

La analiza gestionară
Tema: “Analiza productivității muncii”

A elaborat: Chirița Ana

CON 1503 G
A verificat: Stratu Olesea

Chișinău, 2018
 Cuprins
INTRODUCERE.....................................................................................3
1. CAPITOLUL I: ANALIZA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII
1.1 Analiza productivității muncii............................................................4
1.2 Factorii aprecierii productivității muncii............................................5
2. CAPITOLUL II: EXERCIȚII PRACTICE..............................................9
3. CAPITOLUL III: CREATIVITATE......................................................13
4. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………….16
5. ANEXE……………………………………………………………....17
 Introducere
Productivitatea muncii este o categorie economică complexă, dinamică,
evidențiind însușirea muncii complete de a crea , în anumite condiții , o anumită
cantitate de valori de întrebuințare, într-o unitate de timp, cu o intensitate normală a
muncii. Productivitatea muncii reflectă eficiența cu care a fost cheltuită munca.

Productivitatea muncii este o categorie economică semnificativă care determină

eficiența utilizării resurselor umane în economia națională la diferite niveluri și în
diferite activități. Până în prezent indicatorul generalizator de eficiență privind
utilizarea personalului productiv este productivitatea medie a unui salariat. De
regulă majorarea acestui indicator în dinamică sau față de nivelul programat se
apreciază pozitiv, deoarece constituie un factor intensiv în activitatea de producție.

Întrucât în procesul productiv sunt nemijlocit legați nu toți salariații, ci numai

categoria de muncitori, în practica analitică se utilizează și indicatorul intermediar de
eficiență – productivitatea medie a unui muncitor.

Productivitatea muncii este unul din cei mai importanţi indicatori sintetici ai
eficienţei activităţii economice a întreprinderilor, care reflectă eficacitatea sau rodnicia
muncii cheltuite în procesul de producţie.

Problema cunoaşterii nivelului, a dinamicii productivitaţii muncii şi a factorilor care

contribuie la creşterea acesteia, capătă o importanţă deosebită constituind unul din
subiectele de cercetare de maxim interes în domeniul conducerii industriei în etapa
actuală, polarizând preocupările specialiştilor îndreptate spre măsurarea corectă a
cheltuielilor de munca şi a efectelor realizate în procesele de producţie.

Cercetarea detaliată a procesului de munca va permite stabilirea cu precizie a

diferitelor categorii de consumuri de timp care pot fi economisite cel mai adesea fără
investiţii şi cu o mare eficienţă, folosind tehnicile studiului muncii. Toate aceste aspecte
conduc la creşterea productivitaţii muncii în cadrul organizaţiilor.

Tot în acest sens studiul muncii este una dintre principalele tehnici prin care se
urmăreşte îmbunătăţirea metodelor de producţie prin utilizarea mai eficientă a forţei de
munca (planificarea muncii şi controlul producţiei), a materialelor şi nu în ultimul rând
a echipamentelor întreprinderii.

3
 CAPITOLUL I: ANALIZA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII
1.1 Analiza productivității muncii

Analiza productivității muncii începe cu examinarea generală a modificării

productivității medii anuale a unui salariat și a unui muncitor în dinamică sau față de
nivelul programat.

Productivitatea medie a unui salariat se calculează ca raportul dintre volumul

producției fabricate și numărul mediu scriptic al salariaților din activitatea de bază.

Întrucât de procesul productiv sunt nemijlocit legați nu toți salariații, ci numai

categoria de muncitori, în practica analitică se utilizează și indicatorul intermediar de
eficiență- productivitatea medie a unui muncitor.

Ținînd cont de evidența timpului efectiv utilizat, acest indicator poate fi divizat în:

a) Productivitatea ഥ
•𝑊𝑠=
𝑉𝑃𝐹
ഥ *000 (lei)
𝑁 𝑠

medie anuală a unui •unde VPF- volumul producției fabricate (mii lei)
ഥ Numărul mediu scriptic al salariaților, persoane;
ഥ
muncitor (𝑊𝑠)
•𝑁𝑠-

a) Productivitatea ഥ
•𝑊𝑚= ഥ
𝑉𝑃𝐹
*000 (lei)
𝑁𝑚

medie anuală a unui •unde VPF- volumul producției fabricate (mii lei)
ഥ Numărul mediu scriptic al muncitorilor, persoane;
ഥ
muncitor (𝑊𝑚)
•𝑁𝑚-

b) Productivitatea ഥ
•𝑊𝑧=
𝑉𝑃𝐹
𝑇𝑧
*1000 (lei)
medie pe zi a unui •unde Tz- fondul de timp efectiv utilizat în perioada de
gestiune, în om-zile;
ഥ
muncitor (𝑊𝑧)

c) Productivitatea ഥ =
•𝑊ℎ
𝑉𝑃𝐹
𝑇ℎ
*1000 (lei)
medie pe oră a unui •unde Th reprezintă fondul de timp efectiv utilizat în
perioada de gestiune, în om-ore;
ഥ
muncitor (𝑊ℎ)
 De obicei, ritmurile de creștere a productivității medii pe oră, zi și pe an a unui
muncitor nu coincid. Însă între acești indicatori calitativi există o legătură directă:

 Sporirea productivității medii anuale a unui muncitor este însoțită de majorarea

productivității medii respective pe oră și pe zi, în baza utilizării cât mai
eficiente a fondului de timp programat pentru perioada de gestiune la
întreprinderea analizată. Totodată, între productivitatea medie a unui salariat și
a unui muncitor există o legătură reciprocă care este determinate de influența
factorilor extensive și intensive asupra modificării acestor indicatori rezultativi.

Analiza productivității muncii începe cu examinarea generală a modificării

productivității medii anuale a unui salariat și a unui muncitor în dinamică sau față de
nivelul programat.

Pentru examinarea mai aprofundată a situației evidențiate în acest domeniu, vom

proceda la analiza factorială care se efectuează în două etape.

La prima etapă a analizei se examinează la nivel general influența următorilor doi

factori asupra modificării productivității medii a unui salariat :

a) Modificarea ponderii muncitorilor în numărul total al salariaților din activitatea

de bază (∆𝑃𝑚 )
ഥ 𝑚).
b) Modificarea productivității medii a unui muncitor (𝑊

Deci, la baza acestei analize factoriale stă formula:

ഥ 𝑠 = 𝑃𝑚 ∗ 𝑊
𝑊 ഥ𝑚

Unde Pm – factor cantitativ

̅𝑾
̅̅𝒎- factor calitativ.

Calculul și aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituției în lanț.

5
Totodată, pentru a asigura o apreciere mai obiectivă a rezultatelor obținute, în
̅̅̅𝒎). Anume
continuare se cere o examinare aprofundată a factorului calitativ (∆𝑾
acest fenomen va constitui a doua etapă a analizei factoriale care se efectuează după
următoareaformulă:

̅𝑾
̅̅𝒎 = 𝒁 ഥ ∗ ̅𝑾
ഥ∗𝒉 ̅̅𝒉

În acest context se poate menționa că productivitatea medie a unui muncitor poate

să se modifice pe parcursul perioadei de gestiune sub influența următorilor trei factori:

ഥ);
a) Modificarea numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an ( ∆ 𝒁
b) Modificarea duratei medii a zilei de lucru a unui muncitor (∆ ഥ𝒉);
c) Modificarea productivității medii pe oră a unui muncitor (∆ ̅𝑾
̅̅𝒉).

Primii doi factori sunt cantitativi, ultimul factor- calitativ.

Calculul și aprecierea influenței acestor factori asupra modificării indicatorului

rezultativ se poate efectua prin metoda diferențelor absolute.

Pe lângă etapele abordate la acest compartiment de analiză care rămân în vigoare

pentru unitățile economice de producție până în prezent, este necesar de menționat
încă un aspect esențial privind examinarea productivității muncii. Este știut că în
condițiile relațiilor economiei de piață accentul principal se pune nu atât pe activitatea
de producție, ci pe cea de desfacere, care utilizează alt sistem de indicatori rezultativi
cum ar fi: volumul vânzărilor nete, costul vânzărilor, profitul brut etc. În literatura de
specialitate unii autori propun ca productivitatea muncii în contextul noilor cerințe să
fie calculat ca raportul dintre volumul vânzărilor nete și numărul mediu scriptic al
salariaților. La prima vedere, totul este normal și această sugestie poate fi acceptată.
Însă, dacă luăm în considerație faptul că între activitatea de producție și cea de
desfacere există o interacțiune reciprocă, apare necesitatea utilizării unui nou indicator
pentru caracterizarea eficienței utilizării resurselorumane, fără a reduce sistemul
existent în acest domeniu. Mai mult ca atât, acest indicator trebuie să determine
posibilitatea evidențierii justificate a legăturii reciproce dintre activitățile menționate
mai sus.

Rolul de bază în acest caz poate să-l joace profitul mediu brut pe un salariat care
se calculează ca raportl dintre profitul brut dinn activitatea operațională și numărul
mediu scriptic al salariaților.Dacă luăm în considerație conținutul acestui indicator,
legătura factorială a celor două activități ( de producție și de desfacere) referitoare la
eficiența utilizării personalului productiv poate fi determinată prin următoarea relație:

𝑃𝑏 𝑉𝑃𝐹 𝑉𝑉 𝑃𝑏
ഥ𝑠
= ഥ𝑠
∗ 𝑉𝑃𝐹 ∗ 𝑉𝑉 sau 𝑃̅𝑏𝑠 = 𝑊
ഥ 𝑠 ∗ 𝐶𝑟 ∗ 𝑅𝑤 (𝑙𝑒𝑖)
𝑁 𝑁

Unde Pb- profitul brut din activitatea operațională;

VPF- volumul producției fabricate;

VV- venitul din vânzări.

Respectiv această relație reflectă următorii indicatori

𝑃𝑏
− 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑝𝑒 𝑢𝑛 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡 𝑠𝑎𝑢 𝑃̅𝑏𝑠
ഥ𝑠
𝑁

𝑉𝑃𝐹
ഥ𝑠
− 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙ă 𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡 𝑠𝑎𝑢 𝑊
ഥ𝑠
𝑁

𝑉𝑉
− 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖 ș𝑖 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐ț𝑖𝑒𝑖 𝑓𝑎𝑏𝑟𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝐶𝑟
𝑉𝑃𝐹
𝑃𝑏
– rentabilitatea venitului din vânzări sau Rw.
𝑉𝑉

Astfel, este de menționat că în baza modificării profitului mediu brut pe un salariat

poate fi evidențiată și determinată influența următorilor trei factori:

a) Modificarea productivității medii anuale a unui salariat (indicator

generalizator de eficiență privind activitatea de producție);
7
b) Modificarea corelației dintre venitul din vânzări și volumul producției
fabricate (indicator generalizator privind echilibrul dintre activitatea de
producție și cea de desfacere prin dirijarea justificată a soldurilor producției
finite aflate în stocuri);
c) Modificarea rentabilității venitului din vânzări ( indicator generalizator
privind eficacitatea activității de desfacere a produselor finite, vânzarea
mărfurilor, prestarea serviciilor etc.)

La prima etapă a analizei pentru se determină și se apreciazăa înfluența

acestor factori asupra modificării profitului mediu brut pe un salariat.
 CAPITOLUL II: EXERCIȚII PRACTICE

Vom examina poziția întreprinderii “Zimagro Plus” SRL pe piața de desfacere,

utilizând datele din Anexa 1, Anexa 2, Anexa 3 și Anexa 4.
Tabelul 1.1
Date inițiale pentru analiza indicatorilor productivității muncii

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune curent

A 1 2
1. Volumul producției 4 036 608 10 168 662
fabricate, lei
2. Numărul mediu 13 12
scriptic al
salariaților,
persoane
3. Numărul mediu 11 9
scriptic al
muncitorilor,
persoane
4. Timpul efectiv 2112 1728
lucrat în total de toți
muncitorii, om-zile
5. Timpul efectiv 13728 11733
lucrat în total de toți
muncitorii, om-ore
6. Ponderea 84,62 75
muncitorilor în
numărul total al
salariaților, %
7. Productivitatea 310 508,3 847 388,5
medie anuală a unui
salariat, lei
8. Productivitatea 366 964,36 1 129 851,3
medie anuală a unui
muncitor, lei
9. Numărul mediu de 192 192
zile lucrate de un
muncitor pe an, om-
zile

9
 10. Durata medie a 6,5 6,79
zilei de muncă, om-
ore
11. Productivitatea 294,04 866,67
medie pe oră a unui
muncitor, lei

Tabelul 1.2
Analiza dinamicii indicatorilor productivității muncii
Indicatori Anul Anul de Abaterea (+,-) Ritmul
precedent gestiune creșterii, %
curent
A 1 2 3 4
1. Productivitatea 310 508,3 847 388,5 +536 880,2 272,90
medie anuală a
unui salariat,
lei
2. Productivitatea 366 964,36 1 129 851,3 +762 887 307,89
medie anuală a
unui muncitor,
lei
3. Productivitatea 1 911,26 5 884,69 +3 973,43 307,90
medie pe zi a
unui muncitor,
lei
4. Productivitatea 294,04 866,67 +572,63 294,75
medie pe oră a
unui muncitor,
lei

Concluzie:
În baza datelor obținute observăm că la entitatea analizată productivitatea medie
anuală a unui salariat s-a majorat față de anul precedent cu 536 880, 2 lei. Iar
productivitatea medie anuală a unui muncitor s-a majorat cu 762 887 lei.
Productivitatea medie pe zi a unui muncitor s-a majorat cu 3 973,43 lei iar
productivitatea medie pe oră a unui muncitor s-a majorat cu 572,63 lei.
 Tabelul 1.3
Analiza factorială a productivității medii anuale a unui salariat
Indicatori Anul Anul de Abaterea Inclusiv sub influența
precedent gestiune (+,-) ∆𝑃% ∆𝑊𝑚
curent
A 1 2 3 4 5
1. Productivitatea 310 508,3 847 388,5 +536 880,2 -3 530 +57 216
medie anuală a 197,1 525
unui salariat,
lei (Ws)
2. Ponderea 84,62 75 -9,62 x x
muncitorilor în
numărul total
al salariaților,
% (P%)
3. Productivitatea 366 964,36 1 129 +762 887 x x
medie anuală a 851,3
unui muncitor,
lei (Wm)

Concluzie:
În baza datelor obținute se observă o majorare a productivității medii anuale a unui
salariatfață de anul precedent cu 536 880,2 lei. Această majorare a fost determinată
de influența pozitivă a modificării productivității medii anuale a unui muncitor cu 57
216,525 lei și influenței negative a ponderii muncitorilor în numărul total al
salariaților cu 3 530 197,1 lei.
Rezerva internă este de 3 530 197,1 și se recomandă de majorat ponderea
muncitorilor în numărul total al salariaților.

Tabelul 1.4
Analiza factorială a productivității medii anuale a unui muncitor
Nr. Calc. Factorii Wm Calculul Rezultatul Denumirea
Nr. Subs. ∆𝑍 ∆ℎ ∆𝑊ℎ influenței influenței factorilor
factorilor factorilor
(+,-), lei
1. 0 192 6,5 294,04 366 - - -
961,92
2. 1. 192 6,5 294,04 366 366 0 ∆𝑍
961,92 961,92-

11
 366
961,92
3. 2. 192 6,79 294,04 383 383 +16 372,14 ∆ℎ
334,06 334,06-
366
961,92
4. 3. 192 6,79 866,67 1 129 1 129 +746 526,3 ∆𝑊ℎ
860,3 860,3-
383
334,06
+762898,44 x

Concluzie:
Conform rezultatelor obținute productivitatea medie anuală a unui muncitor s-a
modificat în raport cu nivelul programat sub influența pozitivă a modificării duratei
medii a zilei de lucru a unui muncitor cu 16 372,14 lei și a modificării productivității
medii pe oră a unui muncitor cu 746 526,3 lei.
Meritul entității constă în aceea că ponderea cea mai mare revine factorului
calitativ , cee ace se apreciază pozitiv, corespunde cerințelor economiei de piață și
dovedește că entitatea a majorat productivitatea medie a unui salariat în cea mai mare
parte pe calea intensive.
 CAPITOLUL III: CREATIVITATE

Rezolvați rebusul, în urma căruia trebuie să obținem pe vertical AB cuvantul ce

explică----Asupra modificării productivității medii anuale a unui salariat influențează
factorul …….
1. Pb se numește …..brut din activitatea operațională.
2. Și factorul…. medie a unui muncitor.
3. Ponderea muncitorilor este un factor……
Asupra productivității medii a unui salariat influențează factorii:
4. ....... medie a zilei de lucru a unui muncitor(Factor cantitativ)
5. Modificarea numărului ...... de zile lucrate de un muncitor(factor cantitativ)
6. Productivitatea medie pe .... a unui muncitor(factor calitativ)
7. Calculul și aprecierea acestor factori asupra modificării indicatorului rezultativ
se poate efectua prin metoda ...... absolute.
𝑃𝑏
8. se numește ....... venitului din vânzări.
𝑉𝑉

Rebus
A.
P R O F I T U L
P R O D U C T I V I T A T E A
C A N T I T A T I V
D U R A T A
M E D I U
O R Ă
D I F E R E N Ț E L O R
R E N T A B I L I T A T E A
B.

13
 Poezie

Productivitatea muncii- categorie economică

Determină eficiența utilizării resurselor umane

În economia națională

În diferite niveluri și în diferite activități

Începand cu examinarea generală

Continuînd cu calculul și aprecierea factorilor

Și terminând cu scrierea concluziilor.

Pentru a examina mai aprofundat

Se trece la analiza factorială.

Pentru a asigura o apreciere mai obiectivă

Se examinează aprofundat factorul calitativ.

Calculul și aprecierea influenței factorilor

Asupra modificării indicatorului rezultativ

Prin metoda diferentelor absolute se efectuează.

Sau prin cea a substituției în lanț.

Analiza productivității muncii
Examinarea generală a
modificării productivității
medii anuale a unui salariat și
a unui muncitor în dinamică
sau față de nivelul programat

Influența factorilor asupra

profitului mediu brut pe un Analiza factorială
salariat

Calculul și aprecierea
influenței factorilor asupra Calculul și aprecierea
modificărilor indicatorului factorilor prin metoda
rezultativ prin metoda substituirii în lanț
diferențelor absolute

Examinarea factorului
calitativ (modificarea
productivității medii a unui
muncitor)

15
 BIBLIOGRAFIE
1. Analiza gestionară , Vera Sârbu, Olesea Stratu, Chișinău
2. Analiza economico-financiară, Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae
Georgescu, Buurești 2004
3. Analiză economico-financiară, Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae
Georgescu, București 2005
4. Analiza gestionară, Vladimir Balanuța, Chișinău 2003
5. Analiza economico-financiară, C. Stanescu, A. Ișfănescu, A. Băicuși, Editura
economică
Anexe

17