Tema: Priviziunea financiara a # 1. Continutul priviziunii financiare. Met.priviziunii financiare 2. Tipuri de bugete si interconditionare 3. Priviziunea vinzarilor 4.

Previziunea producerii 5. Echilibrul financiar la #

-1- Previziunea financiara reprezinta un process complex si multilateral de fundamentare, elaborare si aprobare a bugetului de venituri si cheltueli si de urmarirea a realizarii indicatorilor financiari prevazuti. In cadrul managementului financiar al # intrumentele din priviziunea ca si bugetul # indeplinesc mai multe functii precum: a) Functia de planificare b) Functia de control c) Functia de asigurare a rentabilitatii, lichiditatii si echilibrului financiar d) Functia de prevenire a riscurilor de imobilizare de capital si de neeficienta economica Previziunea are drept scop stabilirea proportiilor in activitatea de exploatare financiara, strategia si politica financiara a #, cu influente positive asupra derularii procesului de productie si a fenomenilor economico-financiare. La elaborarea priviziunii financiare # trebuie sa tina seama de organizarea rationala a activitatii de productie, de investitii, de folosirea cit mai complete a potentialului tehnic, material si financiar, de contractare la timp a productiei si de achitare la timp a obligatiilor contractate fata de stat si banci ca si de conjuncture pietii interne si externe. Principalele obiective ale priviziunii financiare sunt: a) Accelerarea circulatiei capitalului in toate fazele ciclului de productie b) Colectarea capitalului propriu si imprumutat in functie de nevoi cu costuri cit mai mici si cu mentinearea autonomiei financiare(partea din capitalul propriu din pasivul bilantului care depaseste 50%) c) Descoperirea si mobilizarea resurselor interne d) Stabilirea de indicatori economici si financiari e) Asigurarea echilibrului financiar si a unei structure financiare optime f) Executia corespunzatoare a operatiunilor curente de incasari si plati

g) Alocarea rationala a resurselor bansti care necesita evaluarea cheltuelilor pt noi investitii si masurarea eficientei lor spre a se evita imobilizarile de capital Previziunea financiara a unei # se prezinta sub urmatoarele forme:previziune strategica TL, previziune pe TM, previziune pe TS. a) Previziunea strategica consta in prospectarea pe o perioada indelungata a managimentului financiar al # in strinsa legatura cu rotatiile banesti ale acesteia atit pe plan vertical cit si orizonta(situatia concurentiala pe piata). Aceasta vizeaza marfurile sau serviciile, care se vor executa, situatia pietilor de aprovizionare si comercializare, modelarea activitatii si structurii interne a #. b) Priviziunea pe TM- are ca obiectiv stabilirea resurselor material, umane si financiare, care umreaza a se angaja in circuitul economic pe o perioada de 2-5ani. In acest scop se elaboreaza bugetul investitiilor cu resursele financiare. Scopul principal al acestei preveziuni consta in ponderea echilibrului financiar global il legatura directa cu planul de crestere economica a #. c) Previziunea pe TS consta in intocmirea de bugete, care pot fi clasificate in 2 categorii principale: bugete de exploatare; bugete financiare Metodele priviziunii financiare sunt:
a) Met.procentelor din vinzare tehnica acestei metode se bazeaza pe 2 premise: cele mai multe

din costurile bilantului contabil sunt direct legate de vinzarea firmei; nivelul curent al tuturor activelor este optim pt nivelul vinzarii curente (niv.vinz.~cu dorintele noastre). Principalii pasi pt previzionare situatiei financiare prin aceasta metoda sunt: Sa deteremina % prifitului net si al dividentelor fata de vinzari Sa determine care din elementele bilantului contabil creste proportional cu niv.vinzarilor (creante, dat.comerciale, val.stocurilor) Se determina % din toate vinzarile si se compara cu costul bilantului contabil ce reprezinta venitul Se determina nivelul finantarii necesare Se determina nivelul provizionarii al vinzarii Se determina profitul net si dividentele estimate Se intocmeste bilantul contabil previzional b) Metoda normative de previziune a echilibrului financiar. Aceasta metoda permite efectuarea diferito corelari ale corelatiei,cifra de afacere-echilibrul financiar in baza carora se pot face concluzii necesare politicii financiare a #, se pot compara echilibrele financiare de # de diferite marimi numai ca elimina influenta val.specific de activitate c) Metoda analitica se divizeaza in urmatoarele submetode:

 Merida extrapolarii fondului derulment este o metoda simpla, care poate fi utilizata la # mici Met.termenilor de plata, careconsta in prognozarea incasarilor si platilor banesti in continuu Met.bugetului de trezorarie, care este cea mai analitica submetoda insa necesita un volum informational dezvoltat.

-2- Instrumentele de realizare a planificarii financiare sunt bugetele. Bugetul este expresie valorica volumul de productie ce urmeaza sa fie fabricat si comercializat intro perioada anume, reflecta nivelul veniturilor ce urmeaza a fi obtinute, nivelul consumurilor si cheltuelilor si marimea capitalului financiar ce trebuie mobilizat pt realizarea scopurilor propuse. Atributiile bugetului: a) Are rolul de a orienta # spre un sop anume si de a coordona eforturile tuturor compatimentelor in vederea realizarii acestor scopuri b) Cuprinde toate operatiunile algoritmului infaptuirii acestora prin care sa se ajunga la realizarea scopului final c) Reprezinta instrumente eficiente de control asupra utilizarii resurselor economice si financiar, permite urmarirea in timp a modului de formare a rezultatelor financiare, de acumulare a mij.banesti, reprezentind in acest fel un barametru al activitatii manageriale a #. Procesul bugetar al # cuprinde: a) Stabilirea sistemului bugetar (bugetele operationale si bugetele financiare) b) Elaborarea si aprobarea bugetului: indentificarea obiectivelor # pt anul de plan ce rezulta din planificarea strategica realizarea de studii pregatitoare privind piata factorilor de productie si piata de desfacere, piata financiara si piata furnizorilor de mat.prima si material elaborarea proiectelor scenario si de intocmirea si aprobarea bugetelor c) Stabilirea responsabilitatilor pe fiecare subdiviziune pt realizarea a prevederilor bugetare

d) Monitorizarea si analiza cauzelor aparitiei disfunctionalitatilor si stabilirea masurilor de redresare Principiile de baza ale politicii de elaborare a bugetului sunt: a) Bugetul, care def.concret si riguros problema fiecarui sector de activitate si prezinta solutiile mij.si metodelor, care vor asigura realizarea obiectivelor si realizarea problemelor b) Intreg continutul bugetului si toti indicatorii prevazuti trebuie acceptati si insusiti de catre conducatorii de activitate In practica previziunii financiare se cunosc urmatoarele tipuri de bugete: a) Buget continu(glisan) este bugetul conceput pe o perioada indelungata si actualizat continu pe baza realizarilor din perioadele expirate si a cerintelor prevezibile perioadelor viitoare b) Buget periodic de obicei este bugetul annual defalcate in bugete simestriale, trimestriale, lunare sau zilnice c) Buget proiect se refera la acea forma de proiect financiar, care se fundamenteaza si ia in considerare cerintele de baza ale unui anumit proiect indifferent de perioada de timp si se aplica in cadrul realizarii investitiilor capital. d) Bugetul pe centre de responsabilitate, pornesc de la echipe, brigazi, sectii si altele, care in functie de indicatori economic ice le sunt repartizati urmaresc realizarea veniturilor, cheltuelilor si alte rezultate financiare e) Buget director(general) sunt bugetele partiale sau specific unui anumit domeniu de activitate si include: bugetul vinzarii; bugetul productiei; bugetul investitiilor; bugetul pt cercetarea si dezvoltare; s.a bugete in functie de nevoia # f) Bugete statice(fixe) si flexibile aceasta grupare are in vedere influenta cheltuelilor in functie de anumite factori; ex.cresterea sau diminuarea vol.activitatii a operatiunilor, care influenteaza necesarul de resurse financiare si rezultatele obtinute In tarile dezvoltate bugetele se grupeaza in 2 mari categorii: Bugetele principale (bugetele vinzarilor, producerii, investitiilor) Bugetele anexe (bugetele privind cheltuelile de productie, cheltueli comerciale s.a) [bugetul general=1+2] In RM la nivelul firmelor de obicei formeaza un buget principal, ale carui component sunt: Bugetul vinzarilor Bugetul costului bunurilor vindute Bugetul productiei Bugetul cumpararilor de materie directa

 Bugetul costurilor cu fata de munca directa Bugetul cheltuelilor indirecte Bugetul cheltuelilor comerciale si administrative Costul de profit si pierdere Pe baza acestora procesul de bugetari se compune din urmatoarele etape: a) Estimarea vinzarilor b) Informatia din vinzari sunt folosite pt previzionarea productiei si a cheltuelilor comerciale si administrative c) Bugetul de productie care este utilizat pt a pregati bugetele cumpararilor mat.directe, costurile directe cu forta de munca si alte cheltueli generale ale firmei d) Acesta 3 bugete sunt utilizate pt a realiza bugetul costurilor bunurilor vindute e) Odata cu aceste bugete poate fi realizat si contul de profit si pierdere prevezionale Diferitele bugete care formeaza sistemele bugetare sunt interdependente de aceea constituirea bugetelor este un process iterative, care trebuie sa asigure articularea tuturor bugetelor intron ansamblu coherent.

-3- Bugetul vinzarilor este bugetul principal anual care determina parametrii tuturor celorlalte bugete si cuprinde ansamblul de studii si de evaluari de pietei de desfacere, a platilor pe care # intentioneaza sa le efectueze si a platilor pe care doreste sa le mentina. Elaborarea bugetului vinzarilor are loc in 2 etape: a) Previziunea vinzarilor si cheltuelilor de desfacere b) Defalcarea previziunilor bugetare pe perioade de timp simestriale si lunare pe familii de productie sis au pe grupe de beneficiary. Elaborarea unei previziuni a vinzarii este un process complex intrucit ea este supusa atit unor constringeri externe datorate evolutiei mediului (ex.evolutia tehnologica, reactia concurentilor, evolutia puterii de cumparare) cit si unor constringeri interne (ex.gama de produse s.a) De aceea la elaborarea unei previziuni a vinzarii trebuie sa se tina seama de o serie de factori:

a) Date despre vinzarile trecute b) Estimari realizate de centrele de vinzare (ex.privind dorintele si planurile clientilor) c) Conditii economice generale (ex.PIB pe cap de locuitor, sal.mediu) d) Actiuni ale concurentilor (ex.schimbarile de preturi, politici de calitate) e) Schimbari in gama de produse f) Studii de marketing g) Planuri de publicitate si promovare a vinzarilor Previziunea vinzarilor trebuie sa se faca interdependent cu preveziunea cheltuelilor de desfacere intrucit depend una de cealalta. In ultma faza trebuie defalcate de la preveziunile anuale si globale la prevederile pe trimestru sip e luni in raportul cu surprinderea sezonalitatii sip e familii de produse sau pe grupe de beneficiary. Gradul de defalcare depinde de nivelul ierarhic pt care se elaboreaza bugetul vinzarilor. Regula este ca bugetul va fi atit mai detaliat cu cit acesta se elaboreaza la nivel ierarhic de r/s operative. Bugetul vinzarilor trebuie corelat cu bugetul de productie iar ambele cu bugetul de investitii.

-4- Bugetul productiei se considera ca buget principal pt preveziunea activitatii din anul viitor, iar prevederele lui sunt determinate pt dimensionarea celorlalte bugete. Elaborarea bugetului productiei cuprinde 2 etape: a) Previziunea cantitatii de produse ce se vor fabrica (planul de productie) b) Previziunea costurilor de productie, defalcarea prevederilor bugetare pe perioade mai mici de un an sip e subunitati ale # Planul de productie urmareste armonizarea prevederilor comerciale cu capacitatea productica a # in conditiile satisfacerii cit mai complete a prevederilor comerciale si a utilizarii depline a capacitatii factorilor de productie. In planul de productie se stabileste cantitatea de produse previzionate a se

fabrica in anul viitor (Qf), in functie de cantitatea prevazuta a se vinde (Qv)si de variatia prevezibila a stocurilor in curs de fabricatie si de produsele finite la inceputul perioadei (S i) si la sfirsitul perioadei (Ssf) conform relatiei: Qf = Qs - Si + Ssf Daca admitem ca indicatorul dominant in preveziunea bugetara este productia de vindut, urmatoarea faza a planificarii este dimensionarea productiei de fabricat, care trebuie raportata la capacitatea de productie disponibila a #, care se determina pornind de la strucura pietii existente si luind in calcul prevederile pt anul viitor din bugetul investitiilor. Daca in bugetul vinzarilor cerinta este de crestere a ccifrei afarerii, atunci in bugetul productiei conditia previzionarii productiei este de saturare. Realizarea programului de productie impune anumi restrictii privind caracterul limitat al factorilo de productie, atit sub aspectul volumului lor cit si al randamentului acestuia. Previziunea costurilor de productie reflecta dimensiunea efortului financiar pt reazilarea produselor stabilite in conditiile normelor de consum al factorilor de productie din conditiile unor cheltueli generale planificate pt anul viitor. De aceea in anticalculatie principal operatie o reprezinta separarea ccheltuelilor directe de produs de cele indirecte. Rezultatele anticalculatiei costurilor de productie permite elaborarea a 6 bugete derivate din bugetul productiei: a) Bugetul materialelor consummate b) Bugetul manoperei directe (timpul de lucru necesar) c) Bugetul amortizarilor de utilaje directe afectabile
d) Bugetul cheltuelilor generate de productie

Etapa urmatoare este efectuarea bugetului cheltulelilor administrative, care include de obicei costul total estimate pt fiecare elemen de const administrative (ex.amortizarea utilajului) e) Bugetul cheltuelilor comerciale este adesea utilizat ca punct de plecare pt estimarea cheltuelilor de vinzare (ex.o crestere previzionala a vinzarilor va presupune cu siguranta o crestere previzionala a cheltuelilor de publicitate) f) Costul de profit si pierdere previzionata. Pt previzionarea costului de profit sunt necesare informatii furnizate bugetul vinzarii, bugetul costului bunurilor vindute, bugetul cheltuelilor comerciale si administrative si date despre celelate tipuri de venituri ale #, alte tipuri de cheltueli si impozitul pe venit. Costul de profit si pierdere sumeaza previziunile tuturor fazelor operationale ale #. Aceasta permite managementului sa analizeze efectele bugetelor individuale asupra profitului annual, daca profitul net este prea scazut managerul poate analiza si revezui planurile operationale in incercarea de a imbunatati profitul

-5- Echilibrul financiar ca parte component a echilibrului economic are o functionalitate si forme distincte de exprimare datorita existentei obiective a finantilor, a manifestarii functiilor banilor, instituiilor financiare, bancare si de asigurari. La nivelul # acest ecchilibru se sprijina pe relatiile economice caracteristice economiei de piata, care prin forme, metode si tehnici specific participa la formarea si repartizarea fondurilor economici in scopul realizarii procesului economic. Fiecare agent economin in functie de profilul si genul de activitate isi proiecteaza prorpiul echilibru financiar, tinind cont de veniturile si cheltuelile sale.

Intre venituri si cheltueli se constitue o diferenta alcatuita din profit, TVA si alte forme de venit net. Pe seama profitului, a amortizarii si a altor sume # isi constituie o serie de fonduri privind dezvoltarea, cresterea productiei, cercetarea acoperirei unor nevoi sociale, culturale, sportive s.a. In acelasi timp echilibrul financiar solitica # sa-si desfasoare activitatea la un asemenea nivel incit sa permita echilibrul dintre necesarul de fonduri pt producer si resurse financiare de dezvoltare. Necesarul de fonduri este determinat de obiectivele activitatii economice si cuprind urmatoarele component: a) Cheltueli legate de asigurarea fortei de munca b) Stocuri optime, totalitatea de AC determinate de volumul prevezional al productiei, marfa, cheltueli de aprovizionare si de depozitare c) Cheltueli cu MF include rambursarea creditelor, plata dobinzelor d) Dezvoltarea tehnologiilor e) Alte cheltueli de natura financiara Insumarea tuturor componentelor este necesarul total de fonduri. La rindu sau resursele financiare ce se prevad a fi utilizate pt acoperirea necesarului de fonduri cuprind: rezultatele activitatii desfasurate resursele atrase credite B-re, comerciale, finantari de la buget Echilibrul financiar prezinta aspect complexe, iar preveziunea financiara urmareste constituirea lui in forma functionala. Echilibrul financiar tine seama de structura si repartizarea fondurilor pe fiecare dintre elementele structurii de producer, precum si pt asigurarea unui nivel optim dintre fiecare categorie de resurse si totalurile.