TEMA 3.

Bugetarea şi controlul executării bugetelor

1. Esenţa, rolul şi scopurile bugetarii.
2. Tipurile de bugete: caracteristica şi structura lor.
3. Modul de întocmire a bugetului general al întreprinderii.
4. Controlul executării bugetelor.

-1-
Bugetarea reprezintă un proces de determinare a acţiunilor care urmează să
fie efectuate în viitor şi de prezentare a acestora sub forma unui sistem de bugete.
Bugetul reprezintă un document financiar, elaborat până la momentul efectuării
acţiunilor previzibile. El reprezintă expresia monetară a planurilor de
activitate şi de dezvoltare a întreprinderii care coordonează şi concretizează
în cifre proiectele administratorilor.
Bugetele se întocmesc pentru o perioadă viitoare limitată în timp, maximum pe
un an, cu eşalonarea pe perioade mai mici: trimestre, luni.
Spre deosebire de formularele-tip ale rapoartelor financiare, bugetul nu are o
formă standard care trebuie să fie respectată cu stricteţe. Acesta poate avea o formă şi
o structură diferită în funcţie de obiectul bugetării, mărimea întreprinderii, nivelul
calificării şi experienţa elaboratorilor, etc.
Bugetul poate fi pregătit în întregime nu în expresie monetară, pot fi utilizate şi
unităţi naturale: ore, unităţi de produs, cantitate, etc. Ele pot fi elaborate atât pentru
întreprinderea în întregime, cât şi pentru subdiviziunile acesteia.
Bugetul trebuie să reprezinte o informaţie accesibilă şi clară, înţeleasă de utilizatori.
Scopurile bugetării (funcţiile bugetului) sunt:
 planificarea operaţiunilor ce asigură realizarea obiectivelor strategice ale
întreprinderii;
 coordonarea diverselor tipuri de activităţi ale diferitelor subdiviziuni;
 stimularea conducătorilor de toate nivelurile în vederea atingerii scopurilor
centrelor de responsabilitate;
 controlul activităţii curente, asigurarea disciplinei prevăzute de plan;
 evaluarea îndeplinirii planurilor de către centrele de responsabilitate şi
conducătorii lor;
 instruirea managerilor şi altor angajaţi din serviciile economico-financiare ale
întreprinderii.
-2-
In funcţie de sarcinile asumate se disting următoarele tipuri de bugete:
a) centralizator (sau general) şi particulare;
b) statice şi flexibile.
Bugetul general reprezintă un plan de lucru coordonat (pe toate subdiviziunile şi
tipurile de activităţi) al întreprinderii în întregime sau totalitatea de
bugete care generează operaţiunile viitoare ale tuturor
subdiviziunilor funcţionale ale întreprinderii.
El constă din două părţi:
1) bugetul operaţional,
2) bugetul financiar.
Bugetul operaţional reprezintă totalitatea bugetelor particulare operaţionale, care
asigură întocmirea bugetului de profituri/pierderi sau a prognozei rezultatelor financiare
din activitatea operaţională. El include:
- bugetul vânzărilor;
- bugetul de producţie;
 - bugetul de asigurare cu materii prime şi materiale;
- bugetul costurilor directe privind retribuirea muncii;
- bugetul contribuţiilor privind asigurările sociale şi asistenţa medicală obligatorie;
- bugetul costurilor indirecte de producţie;
- bugetul costului produselor fabricate;
- bugetul vânzărilor;
- bugetul altor venituri operaţionale;
- bugetul cheltuielilor comerciale;
- bugetul cheltuielilor generale şi administrative;
- bugetul altor cheltuieli operaţionale;
- bugetul de profit/pierderi.
Bugetul financiar reprezintă totalitatea bugetelor, care reflectă fluxurile băneşti
planificate şi situaţia financiară a întreprinderii.
Părţile componente ale acestuia sunt:
- bugetul investiţiilor capitale;
- bugetul mijloacelor băneşti.
Bugetul static reprezintă bugetul calculat pentru un nivel concret al activităţii
economice a întreprinderii, adică în bugetul static veniturile şi cheltuielile se planifică,
pornind de la un singur nivel al vânzărilor (producţiei).
Bugetul flexibil reprezintă bugetul care se întocmeşte nu pentru un nivel
concret al activităţii economice, ci pentru un anumit diapazon al acesteia. Adică,
bugetul flexibil ţine cont de modificarea costurilor în funcţie de nivelul vânzărilor şi
reprezintă o bază dinamică pentru compararea rezultatelor efective cu indicatorii
bugetului.
Necesitatea întocmirii bugetului flexibil apare de regulă în cazul în care
volumul efectiv de producţie este diferit de volumul producţiei din bugetul static.
= 3 =
Pentru coordonarea lucrărilor privind întocmirea bugetului general la
întreprinderi se creează comisii bugetare.
Comisia bugetară este formată din reprezentanţii conducerii de vârf a
întreprinderii (directorul financiar, conducătorii secţiilor de producţie, marketing,
aprovizionare, planificare, contabilităţii, etc). Această comisie trebuie să elaboreze
instrucţiunea (regulamentul) privind întocmirea bugetului, care reprezintă un îndrumar
util pentru conducătorii responsabili de întocmirea bugetului.
Procesul de întocmire a bugetului general poate fi divizat în două părţi componente:
1) pregătirea bugetului operaţional;
2) pregătirea bugetului financiar.
Prima etapă sau punctul de pornire în procesul bugetarii o constituie întocmirea
bugetului vânzărilor.
ETAPA 1. Bugetul vânzărilor.
Acest buget conţine informaţii privind volumul planificat al vânzărilor în expresie
cantitativă, preţul şi venitul aşteptat de la fiecare tip de produse.
La întocmirea bugetului vânzărilor se foloseşte următoarea formulă:
Volumul vânzărilor = Cantitatea unităţilor de produse * Preţul unitar de
vânzare(bug)
(in expresie valorică) planificate pentru vânzare
(Rochii) 500 000 lei = 1 000 buc.* 500 lei
ETAPA 2. Bugetul de producţie
 Se întocmeşte numai în expresie cantitativă şi intră în sfera de responsabilitate a
şefului de producţie. Obiectivul acestui buget ÎI constituie asigurarea volumului
producţiei care este suficient pentru satisfacerea cererii cumpărătorilor şi crearea unui
nivel al stocurilor de produse finite raţional din punct de vedere economic.
La întocmirea bugetului de producţie se foloseşte următoarea formulă:

Volumul producţiei = Volumul vânzărilor (bug)+ Soldul previzional (necesar) de PF

la
finele perioadei - Soldul de PF la începutul perioadei (ef)
(Rochii) 1 050 buc. = 1 000 buc. + 200 buc. -150 buc.

ETAPA 3. Bugetul de asigurare cu materii prime şi materiale.

Pentru întocmirea acestui buget poartă răspunderea conducătorul secţiei de
aprovizionare Sarcina lui constă în procurarea oportună a materiilor prime şi
materialelor pentru asigurarea unui proces continuu al producţiei.
Acest buget conţine calculul cantităţii de materii prime şi materiale care trebuie
procurată în perioada bugetară şi valorii acestor achiziţii. Pot fi evidenţiate două stadii
ale acestui calcul:
1) calcularea volumului producţiei pentru fabricarea căreia este necesar să se
procure materii prime şi materiale (achiziţiile necesare):

Achiziţii necesare(un. fiz) = Volumul producţiei (bug) * Consum unitar al

materialelor (bug) + Soldul final necesar de materiale (bug) - Soldul iniţial de
materiale (ef)
(Lână) 5 150 m = 1 050unit. * 3 m/unit. + 4 000 m – 2 000 m
2) determinarea valorii achiziţiilor fiecărui tip de materii prime şi materiale şi a
tuturor achiziţiilor în total
Valoarea achiziţiilor(un. val.) = Achiziţii necesare(bug) * Preţul unitar al
materialelor (bug)
(Lână) 515 000 lei = 5 150 m * 100 lei/m

ETAPA 4. Bugetul costurilor directe materiale

Determină cantitatea, nomenclatorul şi valoarea materiilor prime şi materialelor
necesare pentru îndeplinirea programului de producţie al perioadei bugetare. Pentru
calcularea valorii fiecărui tip de materii prime şi materiale (CDM) se aplică formula:
Valoarea materialelor utilizate (CDM) = Volumul producţiei (bug) * Consumul
materialelor pe o unitate de produs (bug) * Preţul unitar al materialului (bug)
(Lână) 315 000 lei = 1 050 buc. * 3 m /unit.* 100 lei/m

ETAPA 5. Bugetul costurilor directe privind retribuirea muncii

Acest buget determină timpul de lucru (în ore) necesar pentru îndeplinirea volumului
planificat ai producţiei şi costurile băneşti pentru retribuirea acestuia. La întocmirea
bugetului se utilizează ratele CDS pentru o unitate de produs. In lipsa acestora, ele
trebuie calculate ţinând cont de numărul, programul de lucru al salariaţilor încadraţi
nemijlocit Ia fabricarea unui anumit tip de produse şi salariile tarifare ale acestora.
Formula:
CDS=Volumul producţiei (bug)*timp/unitate de produs (bug)*Tarif/unitate de
produs (bug)
157 500 lei =  050 buc. * 6 ore/buc. * 25 lei/oră
ETAPA 6. Bugetul costurilor indirecte de producţie
Acest buget are două obiective:
1) să integreze toate bugetele CIP elaborate de managerii pentru producţie (adică ale
tuturor subdiviziunilor de producţie);
2) acumulând această informaţie, să calculeze normele (coeficienţii) de repartizare a
acestor costuri pe tipuri de produse fabricate.
ETAPA 7. Bugetul costului producţiei fabricate.
Costul bugetar al PF se determină în baza costurilor directe materiale, costurilor
directe privind retribuirea muncii şi costurilor indirecte de producţie în perioada
bugetară, ţinând cont de stocurile planificate ale producţiei în curs de execuţie. Formula:

Costul produselor
fabricate (bug) =Si 215 (ef)+ CDM (bug)+ CDS (bug)+ CIP(bug) + S f 215
(bug)

ETAPA 8. Bugetul costului vânzărilor.

Acesta este un document de plan care conţine costul producţiei ce se prevede să fie
vândute în perioada bugetară Formula:
Costul vânzărilor = Soldul PF la începutul perioadei (ef) + Costul PF în
perioada bugetară - Soldul PF la finele perioadei bugetare (bug)
ETAPA 9. Bugetul altor venituri operaţionale.
Reprezintă un plan detaliat al veniturilor operaţionale ale întreprinderii care nu sunt
legate de vânzările producţiei şi nu se referă la activitatea de investiţii şi financiară a
întreprinderii.
Acest buget este necesar la întocmirea bugetului de profituri/pierderi din
activitatea operaţională a întreprinderii pentru perioada bugetară.
ETAPA 10. Bugetul cheltuielilor comerciale.
În acest buget se detaliază toate cheltuielile previzionale aferente desfacerii
producţiei în perioada bugetară. Răspunzător - conducătorul secţiei Marketing.
ETAPA 11. Bugetul cheltuielilor generale şi administrative.
Reprezintă un plan detaliat al cheltuielilor operaţionale curente, diferite de cheltuielile
legate nemijlocit fabricarea şi desfacerea produselor, dar necesare pentru menţinerea
în perioada bugetară a activităţii întreprinderii în ansamblu.
ETAPA 12. Bugetul altor cheltuieli operaţionale.
Acest buget determină lista altor cheltuieli operaţionale care nu sunt incluse în
componenţa bugetelor enumerate mai sus, dar în mod ipotetic vor avea loc în perioada
bugetară.
ETAPA 13. Bugetul de profituri/pierderi.
Procesul de pregătire a bugetului operaţional se finalizează cu întocmirea bugetului de
profituri/pierderi.
 Bugetul financiar reprezintă un plan în care se reflectă sursele previzionale de
finanţare şi utilizare a resurselor financiare
ETAPA 14. Bugetul investiţiilor capitale.
Determinarea necesităţii investiţiilor capitale constă în a rezolva, ce active pe termen
lung trebuie de procurat sau de construit în baza criteriului ales pentru luarea deciziei
privind determinarea rentabilităţii investiţiilor.
ETAPA 15. Bugetul mijloacelor băneşti.
Reprezintă un plan de încasări şi plăti ale mijloacelor băneşti în perioada bugetară.
ETAPA 16. Prognoza bilanţului.
Prognoza bilanţului la finele perioadei bugetare se întocmeşte în baza bilanţului
previzional la începutul acestei perioade, ţinând cont de modificările previzionale ale
fiecărui post din cadrul acestuia. Formula:
Sold la finele perioadei bugetare = Sold la începutul perioadei bugetare (ef) +
Sume calculate (din bugetul de profituri/pierderi) + Încasări (din bugetul mijloacelor
băneşti) - Plăţi (din bugetul mijloacelor băneşti) - Ieşiri (din alte bugete)
= 4 =
Controlul asupra executării bugetului general îl efectuează managerul cu
probleme de buget. Reuşita acestui proces este determinată de două momente
importante:
1) să fie înţelese exact şi corect previziunile şi obiectivele de către toţi
lucrătorii
responsabili ai întreprinderii;
2) să existe susţinerea şi un sistem de stimulare din partea conducerii de vârf.
Controlul activităţii de execuţie a bugetelor se bazează pe compararea, la intervale
regulate
(de exemplu, lunar), a prevederilor bugetare cu rezultatele obţinute. Situaţiile şi
rapoartele întocmite în urma controlului informează conducerea firmei unde anume în
cadrul acesteia lucrurile nu merg conform planului. Managerii pot decide asupra formei
măsurilor corective care trebuie luate.
Pentru ca abaterile observate să aibă o semnificaţie este important ca valorile
planificate şi cele realizate să fie exprimate în aceleaşi unităţi de măsură şi să fie
raportate la acelaşi volum de activitate.
Exemplu:

Indicatorii Date efective Bugetul static

1 2 3
Volumul producţiei (unit.) 400 500
Costuri directe materiale 10 000 10 000
Costuri directe privind retribuirea muncii 6 400 7 000
Contribuţiile privind asigurările sociale şi asistenţa medicală 1760 1925
obligatorie
Costuri indirecte de producţie 3 000 4 000
Total abateri
În cazul nostru ca abaterile observate să aibă o semnificaţie este necesar ca costurile
directe materiale bugetate, costurile directe privind retribuirea muncii bugetate,
costurile indirecte de producţie bugetate să fie raportate la acelaşi volum de activitate
efectiv – 400 buc.
 Rezolvarea:
Indicatorii Date Bugetul Abateri de la Bugetul Abateri de la
efective static bugetul flexibil * bugetul
static flexibil
1 2 3 4 = 2-3 5 6 = 2-5
Volumul producţiei (unit.) 400 500 100 (N) 400 -
Costuri directe materiale 10 000 10 000 - 8 000 2 000 (N)
Costuri directe privind retribuirea 6 400 7 000 600 (F) 5 600 800 (N)
muncii
Contribuţiile privind asigurările 1760 1925 165 (F) 1540 220 (N)
sociale şi asistenţa medicală
obligatorie
Costuri indirecte de producţie 3 000 4 000 1 000 (F) 3 200 200 (F)
Total abateri 1 765 (F) 2 820 (N)
N – nefavorabil, F – favorabil.
Bugetul flexibil:
CDM = 10 000 lei : 500 unit. * 400 unit. = 8 000 lei
CDS = 7 000 lei : 500 unit. * 400 unit. = 5 600 lei
CASM = 1925 lei : 500 unit. * 400 unit. = 1540 lei
CIP = 4 000 lei : 500 unit. * 400 unit. = 3 200 lei
 3 BUGETAREA ŞI CONTROLUL
EXECUTĂRII BUGETELOR
PROBLEME
PROBLEMA 1

O întreprindere are o secţie care produce biciclete pentru copii cu două roţi. Vânzările
bugetate ale modelului G sunt de 800 unit. pentru anul 2022. Stocul final bugetat al produselor
este de 100 unit., iar stocul iniţial al acestora este de 120 unit. Preţul bugetat de vânzare - 1 500
lei/unit.
Întreprinderea cumpără toate roţile de la un furnizor din exterior. Stocul final bugetat al
materialelor este de 300 roţi, iar stocul iniţial al acestora – de 200 roţi. Costul de achiziţie bugetat
este de 60 lei/roată.
Se cere, de elaborat:
a) bugetul vânzărilor;
b) bugetul producţiei;
c) bugetul aprovizionărilor cu materiale în unităţi fizice şi în lei;
d) bugetul costurilor directe de materiale.

PROBLEMA 2

Firma Stokes shoe are subdiviziune structurală care produce sandale din vinil. Pentru
fabricarea unei perechi de sandale au fost stabilite următoarele standarde de costuri:
a) materiale de vinil: 0,4m x 3 lei/m; = 1,2 ewfectiv 1,23
b) munca directă: 0,2ore x 9 lei/oră; = 1,8
c) costuri indirecte de producţie variabile: 0,2ore x 1,5 lei/oră; = 0,3 lei
d) consturi indirecte de producţie totale: 9 280 lei;
e) volumul standard de producţie: 58 000 perechi de sandale.
În luna august subdiviziunea de sandale a produs şi comercializat 60 000 perechi de
sandale. În cursul lunii au fost utilizate 25 000 m de material de vinil în valoare totală de
73 080 lei. Totalul costurilor indirecte de producţie efective pentru luna august au fost de 28
200 lei, din care 18 200 lei – variabile. Numărul total de ore de muncă directă efectiv lucrate a
fost de 10 800 ore, iar salariile calculate în luna august pentru forţa de muncă directă au
totalizat 95 040 lei.

Pe baza acestor informaţii, calculaţi toate abaterile posibile pentru:

a) costurile directe de materiale;
b) costurile directe salariale;
c) costurile indirecte de producţie variabile;
d) costurile indirecte de producţie constante.
De indicat dacă abaterea este favorabilă sau nefavorabilă.

P.S. Baza de repartizare a costurilor indirecte de producţie variabile este numărul de ore
de muncă directă, iar pentru costurile indirecte de producţie constante – volumul de
producţie.

Problema 3.1. Bugetul de producţie

Se cere: de elaborat un buget al producţiei pentru fiecare lună a anului de gestiune
curent.
 Datele iniţiale:
Previziunile firmei „Stevens” privind vânzările de uşi pentru garaje în cursul anului de
gestiune curent, exprimate în unităţi fizice, se prezintă astfel:
unit.
Ianuarie 50 000
Februarie 40 000
Martie 60 000
Aprilie 70 000
Mai 60 000
Iunie 50 000
Iulie 40 000
August 50 000
septembrie 60 000
octombrie 70 000
noiembrie 80 000
decembrie 60 000

Previziunile vânzărilor în unităţi fizice pentru luna ianuarie al anului de gestiune următor
este de 50 000 unit. La începutul anului de gestiune curent stocul iniţial de produse finite
constituia 15 000 uşi. Politica firmei menţionează că stocul de produse finite la sfârşitul
perioadei de gestiune trebuie să fie de cel puţin 15 000 unităţi şi cel mult jumătate din numărul
de unităţi ce urmează a fi vândute luna următoare. Capacitatea maximă de producţie este de 65
000 unităţi pe lună.
Rezolvarea problemei de efectuat în următorul tabel:
Bugetul producţiei pentru anul de gestiune curent, unit.
Volumul Stocul final al Stocul iniţial al Volumul bugetat
Luna
vânzărilor produselor produselor al producţiei
1 2 3 4 5

Problema 3.2. Bugetul de producţie

Se cere: de elaborat bugetul producţiei pentru trimestrul 3 al anului de gestiune curent
cu detalierea pe luni.
Datele iniţiale:
O unitate economică produce scaune. Volumul prognozat al vânzărilor pentru trimestrul
3 al anului de gestiune curent arată astfel:
- iulie – 500 unit.;
- august – 700 unit.;
- septembrie – 650 unit.
Stocurile produselor la sfârşitul lunii iunie – 150 unit. De asemenea, s-a estimat că
stocurile de produse la sfârşitul lunii vor constitui 30% din volumul vânzărilor ale lunii următoare.
Se aşteaptă că vânzările în luna octombrie ale anului de gestiune curent vor constitui 800 unit.
Rezolvarea problemei de efectuat în următorul tabel:
 Bugetul producţiei pentru trimestrul 3 al anului de gestiune curent, unit.
Volumul Stocul final al Stocul iniţial al Volumul bugetat
Luna
vânzărilor produselor produselor al producţiei
1 2 3 4 5

Problema 3.3. Bugetul achiziţiilor de materiale directe

Se cere:
1. De elaborat un buget al achiziţiilor necesare de materiale (în unităţi fizice) pentru
fiecare lună din trimestrul întâi al anului de gestiune;
2. De determinat cantitatea fiecărui tip de materiale care urmează să fie achiziţionată
în fiecare lună a trimestrului întâi al anului de gestiune.
Datele iniţiale:
Previziunile întreprinderii „Aligrima” privind vânzările pe primele cinci luni ale anului de
gestiune curent, exprimate în unităţi fizice, se prezintă astfel:
buc.
Ianuarie 13000
Februarie 17800
Martie 14400
Aprilie 12600
Mai 12000

La începutul anului de gestiune curent stocul de produse finite era de 4900 buc. Politica
firmei menţionează că stocul de produse finite la finele fiecărei luni trebuie să constituie 25% din
volumul vânzărilor din luna următoare. Pentru producerea unei unităţi de produs sunt necesare:
unit.
Materialul A 6
Materialul B 8

La sfârşitul fiecărei luni în depozitul firmei stocul materialelor trebuie să fie egal cu
jumătatea din cantitatea necesară pentru producere a lunii următoare. Această cerinţă a fost
îndeplinită la începutul anului de gestiune curent.
Rezolvarea problemei de efectuat în următoarele tabele:

Bugetul producţiei, buc.

Indicatorii Ianuarie Februarie Martie Aprilie
1. Volumul vânzărilor
2. Stocul previzional final al
produselor finite
3. Totalul cantităţii necesare
4. Stocul iniţial al produselor
fabricate
5. Bugetul producţiei
 Bugetul materialelor de bază (cantitatea necesară pentru producere), unităţi
Ianuarie Februarie Martie Aprilie

materialelor

materialelor

materialelor

materialelor
producţiei

producţiei

producţiei

producţiei
Consum

Bugetul

Bugetul

Bugetul

Bugetul

Bugetul

Bugetul

Bugetul

Bugetul
de bază

de bază

de bază

de bază
Materiale pe unitate
(unit.)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A
B

Bugetul achiziţiilor de materiale de bază, unit.

Total trimestrul
Ianuarie Februarie Martie
Indicatorii I
A B A B A B A B
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Cantitatea necesară pentru X X
producţie
2. Stocul final previzional X X
al materialelor
3. Totalul cantităţii necesare X X
4. Stocul iniţial al materialelor X X
5. Bugetul achiziţiilor de
materiale

Problema 3.4. Bugetul mijloacelor băneşti

Se cere:
1. De elaborat bugetul mijloacelor băneşti pentru fiecare lună din ultimul trimestru al
anului de gestiune curent;
2. De determinat suma mijloacelor băneşti care urmează să fie încasată din vânzările
fiecărei luni din ultimul trimestru.
Datele iniţiale:
Întreprinderea „Moldsiv” prestează servicii de transport şi reparaţii ale automobilelor.
Directorul acestei întreprinderi începe să colecteze date pentru elaborarea bugetului mijloacelor
băneşti din trimestrul IV al anului de gestiune curent. Previziunile privind vânzările se prezintă
astfel:

Lunile Vânzările în credit (lei) Vânzările cu plata imediată (lei)

Octombrie 452 000 196 800
Noiembrie 590 000 214 800
Decembrie 720 000 218 400

Datele referitoare la încasarea creanţelor din vânzările în credit, înregistrate de

întreprinderea „Moldsiv” în trecut indică următoarea structură:
- luna în care a avut loc vânzarea – 40%;
- prima lună după cea în care a avut loc vânzarea – 30%;
- a doua lună după cea în care a avut loc vânzarea – 28%;
- creanţe dubioase – 2%.
 În cursul lunilor august şi septembrie vânzările pe credit au fost de 346 000 lei şi
respectiv, 395 000 lei.
Rezolvarea problemei se va efectua în următorul tabel:

Bugetul mijloacelor băneşti

Plata Vânzările în Încasarea creanţelor din vânzările în credit
Lunile Total
imediată (lei) credit (lei) 40 % 30 % 28 %
1 2 3 4 5 6 7
August
Septembri
e
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Problema 3.5. Bugetul mijloacelor băneşti şi prognoza Raportului de profit şi

pierdere

Se cere: de elaborat:
1. Bugetul mijloacelor băneşti pentru primul semestru al anului de gestiune curent;
2. Prognoza Raportului de profit şi pierdere la 30 iunie a anului de gestiune curent.
Datele iniţiale:
În luna ianuarie a anului de gestiune curent o unitate economică intenţionează să
presteze cursuri de computatoare, obţinând, în acest scop, o finanţare de 100 000 lei.
• În luna ianuarie se va plăti 48 000 lei pentru achiziţionarea computatoarelor.
Metoda de calcul a uzurii acestora – liniară. Durata de funcţionare utilă – 5 ani.
• În această lună se va plăti arenda pe 8 luni în sumă de 12 000 lei.
• În luna ianuarie valoarea serviciilor prestate va fi de 12 000 lei, iar în lunile
următoare de 24 000 lei. Durata de recuperare a sumelor datorate de clienţi pentru
facturile emise va fi de 60% – în luna prestării serviciilor şi 40% – în luna
următoare.
• În luna ianuarie se va achiziţiona cartridge, hârtie pentru imprimantă, dischete şi
alte materiale necesare desfăşurării cursurilor în valoare de 3 000 lei, iar în lunile
următoare de 6 000 lei. Plata datoriilor către furnizori se va face peste două luni.
• Se estimează că salariile profesorilor vor constitui 6 000 lei/lună, iar alte cheltuieli
generale vor totaliza lunar 3 000 lei. Aceste sume urmează a fi plătite în luna
curentă.
• Valoarea energiei electrice utilizată pentru funcţionarea computatoarelor şi
iluminarea sălilor de curs va constitui 2 000 lei/lună, iar pentru necesităţile generale
– 800 lei/lună. Plata urmează să se efectueze în luna curentă.
• În luna ianuarie unitatea economică a făcut reclama cursurilor în mass-media în
sumă de 10 000 lei. Achitarea se va efectua în cote egale timp de 4 luni.
• Valoarea soldului de materiale va trebui să fie de 3 000 lei.
Rezolvarea problemei de efectuat în următoarele tabele:

Bugetul mijloacelor băneşti, lei

Plăţile:
Soldul
Lunile

Încasările salarii, mijloac Soldul

iniţial
(vânzări) aprovizionar energie
Arenda
reclam
cheltuieli e final
e electrică a
generale fixe
Ian.

Feb.
Mart
.
Apr.
Mai
Iun.

Raportul de profit şi pierdere la 30.06. a anului de gestiune

Nr. crt. Indicatorii Suma (lei)
1. Venitul din vânzări
Costul vânzărilor, total:
2.
din care:

3. Profitul brut (1-2)

4. Alte venituri operaţionale
5. Cheltuielile comerciale
6. Cheltuielile generale şi administrative
7. Alte cheltuieli operaţionale
8. Rezultatul operaţional (3+4 – 5 – 6 – 7)

Problema 3.6. Elaborarea bugetului operaţional

Se cere: în baza datelor acumulate, să se elaboreze următoarele bugete pentru anul
viitor:
1. Bugetul vânzărilor (lei);
2. Bugetul producţiei (unităţi);
3. Bugetul cumpărărilor de materiale de bază (unităţi);
4. Bugetul achiziţiilor de materiale de bază (lei);
5. Bugetul costurilor directe de materiale (lei);
6. Bugetul muncii de bază (lei);
7. Bugetul costurilor indirecte de producţie (lei);
8. Bugetul costului de producţie unitar (lei);
9. Bugetul costului de producţie total (lei);
10. Bugetul stocului produselor şi materialelor la 31.12.200 _ (lei);
11. Bugetul costului vânzărilor (lei);
12. Bugetul cheltuielilor comerciale (lei);
13. Bugetul cheltuielilor generale şi administrative (lei);
14. Bugetul de profit şi pierdere (lei).
Datele iniţiale:
Întreprinderea „Geta” produce şi comercializează 2 produse: X şi Y din materialele
simbolizate „150” şi „160”. În luna decembrie a anului curent secţia de planificare a întreprinderii
a acumulat următoarele date necesare pentru întocmirea bugetului pe anul viitor.

Vânzările planificate pentru anul viitor

Denumirea produselor Cantitatea vândută (unităţi) Preţul unitar de vânzare (lei)
X 6000 500,00
Y 2000 600,00

Datele referitoare la stocuri:

Denumirea stocului Unitatea Stocurile:
 planificate pentru sfârşitul
de măsură la începutul anului viitor
anului viitor
Produsele
X unit. 200 800
Y unit. 50 100
Materialele de bază
„150” Kg 7000 8000
„160” Kg 2000 9000

Pentru simplificarea calculelor se presupune că producţia în curs de execuţie nu se

planifică.

Pentru fabricarea unei unităţi de produs se planifică de a consuma:

Produsele
Indicatorii Unitatea de măsură
X Y
Materialul „150” Kg 10 10
Materialul „160” Kg 8 12
Timpul necesar om-oră 16 22

Datele referitoare la preţuri/tarife

Indicatorii Preţurile/tarifele (lei)
Materialele de bază: Preţul unitar de cumpărare planificat:
„150” 10,50
„160” 12,50
Produsele: Tariful pentru om-oră:
X 6,7
Y 6,4

Devizul costurilor indirecte de producţie pentru anul viitor

Costurile indirecte de producţie Suma (lei)
1. Materialele auxiliare pentru întreţinerea utilajelor de producţie 25000
2. Salariul muncitorilor care deservesc utilajul de producţie 60000
3. Contribuţiile privind asigurările sociale şi medicale aferente salariului calculat ?
muncitorilor care deservesc utilajul de producţie
4. Alte plăţi (premii) calculate muncitorilor care deservesc utilajul de producţie 17000
5. Consumul de energie electrică necesar pentru funcţionarea utilajelor 10000
6. Alte costuri privind deservirea maşinilor şi utilajelor 22000
7. Uzura maşinilor, utilajelor, clădirilor 28000
8. Costurile privind reparaţia maşinilor şi utilajelor 32000
9. Costurile de energie electrică necesară pentru iluminarea încăperii secţiei de 3000
producţie
10. Costurile de deservire a clădirilor, edificiilor 8000
11. Salariile controlorilor, personalului tehnic şi administrativ al secţiei 21000
12. Contribuţiile privind asigurările sociale şi medicale aferente salariului calculat ?
controlorilor, personalului tehnic şi administrativ al secţiei
Total costuri indirecte de producţie ?

Baza de repartizare a costurilor indirecte de producţie – timpul lucrat.

Devizul cheltuielilor comerciale

Cheltuielile comerciale Suma (lei)
1. Cheltuielile privind plata comisioanelor 25000
2. Cheltuielile de reclamă 5000
3. Salariul vânzătorilor 9300
4. Contribuţiile privind asigurările sociale şi medicale aferente salariului calculat vânzătorilor ?
5. Cheltuielile de transport 3000
6. Cheltuielile de ambalare a produselor 7000
Total cheltuieli comerciale ?

Devizul cheltuielilor generale şi administrative

Cheltuielile generale şi administrative Suma (lei)
1. Salariul personalului administrativ 18000
2. Contribuţiile privind asigurările sociale şi medicale aferente salariului calculat personalului ?
administrativ
3. Cheltuielile de întreţinere a mijloacelor fixe 6000
4. Cheltuielile de reparaţie a mijloacelor fixe 17000
5. Alte cheltuieli 8000
Total cheltuieli generale şi administrative ?

Elaborarea bugetelor să se facă în tabelele cu următoarea structură:

Etapa I
Bugetul vânzărilor
Denumirea
Cantitatea vândută (unităţi) Preţul unitar de vânzare (lei) Valoarea vânzărilor
produselor
1 2 3 4
X
Y
Total

Etapa II
Bugetul producţiei, unităţi
Nr. Produsele
Indicatorii
crt. X Y
1. Volumul planificat al vânzărilor
2. Stocul produselor la sfârşitul perioadei de gestiune
3. Totalul cantităţii necesare
4. Stocul produselor la începutul perioadei de gestiune
5. Volumul producţiei

Etapa III
Bugetul achiziţiilor de materiale de bază, unităţi
A. Bugetul cerinţelor de producţie, unităţi
Materialele
Volumul „150” „160”
Denumirea produselor
producţiei consum consum consum consum
unitar total unitar total
1 2 3 4 5 6
X
Y
Total necesar pentru producere

B. Bugetul achiziţiilor de materiale de bază, unităţi

Nr. Materialele
Indicatorii
crt. „150” „160”
1. Necesarul pentru producere
2. Stocul materialelor la sfârşitul perioadei de gestiune
3. Totalul cantităţii necesare
4. Stocul materialelor la începutul perioadei de gestiune
5. Achiziţiile necesare de materiale

Etapa IV
Bugetul cumpărărilor de materiale de bază, lei
Nr. Materialele
Indicatorii Total
crt. „150” „160”
1 2 3 4 5
1. Achiziţiile necesare de materiale, unităţi
2. Preţul de procurare, lei
3. Valoarea achiziţiilor

Etapa V
 Bugetul costurilor directe de materiale
Nr. Materiale
Indicatorii Total
crt. „150” „160”
1 2 3 4 5
Cantitatea bugetară de materiale necesară pentru
1.
fabricarea producţiei bugetare, kg
2. Costul unitar al materialelor, lei / kg
3. Valoarea materialelor directe utilizate (bugetul CDM), lei

Etapa VI
Bugetul muncii de bază, lei
Denumirea Volumul producţiei Timpul unitar (om- Timpul total Tariful pe Salariul total
produselor (unităţi) ore) (om-ore) oră (lei) bugetat
1 2 3 4 5 6

Total

Etapa VII
Bugetul costurilor indirecte de producţie pentru totalul de _______ om-ore
necesare pentru fabricarea producţiei
Costurile indirecte de producţie Suma (lei)
Total costurile indirecte de producţie variabile:

Total costurile indirecte de producţie constante:

Total costurile indirecte de producţie

Etapa VIII
Bugetul costului de producţie unitar
Produsul X: Produsul Y:
Costurile cost/tarif unităţi suma cost/tarif unităţi suma
(lei) fizice (lei) (lei) fizice (lei)
1 2 3 4 5 6 7
Materialele:
„150”
„160”
Total materiale X X X X
Costurile directe privind
retribuirea muncii
Costurile privind asigurările
sociale şi medicale obligatorii
Costurile indirecte de producţie
Total cost unitar X X X X

Etapa IX
Bugetul costului de producţie total
 Volumul producţiei
Denumirea produselor Costul unitar (lei) Costul total (lei)
(unităţi)
1 2 3 4

Total

Etapa X
Bugetul stocului produselor şi materialelor la sfârşitul anului viitor
Unitatea Valoarea stocului
Denumirea stocului Cantitatea Preţul/costul (lei)
de măsură (lei)
1 2 3 4 5
Materialele:
„150”
„160”
Total materiale X X
Produse:
X
Y
Total produse X X
Total stocuri X X

Etapa XI
Bugetul costului vânzărilor
Volumul vânzărilor Costul vânzărilor
Denumirea produselor Costul unitar (lei)
(unităţi) totale (lei)
1 2 3 4

Total

Etapa XII
Bugetul cheltuielilor comerciale, lei
Suma
Cheltuielile comerciale
(lei)

Total

Etapa XIII
Bugetul cheltuielilor generale şi administrative, lei
Suma
Cheltuielile generale şi administrative
(lei)

Total

Etapa XIV
Bugetul de profit şi pierdere, lei
Suma
Nr. crt. Indicatorii
(lei)
1. Venitul din vânzări
2. Costul vânzărilor
 3. Profitul brut
4. Alte venituri operaţionale
5. Cheltuielile comerciale
6. Cheltuielile generale şi administrative
7. Alte cheltuieli operaţionale
8. Rezultatul financiar din activitatea operaţională

Problema 3.7. Bugetul flexibil

Se cere: de determinat costurile totale bugetate necesare pentru producerea a 230 000 unit.
de produs în anul viitor.
Datele iniţiale:
Întreprinderea a produs în anul curent 150 000 unit. de produs. Costurile de producţie
totale au constituit 250 000 lei, dintre care 120 000 lei – costurile constante. Se presupune că
nu vor apărea modificări în tehnologia de producţie utilizată şi în mărimea preţurilor.
Costurile totale bugetate necesare =

Problema 3.8. Bugetul flexibil

Se cere: de determinat sumele care lipsesc.
Datele iniţiale:

Indicatorii Diferitele niveluri de volum (cantitatea vânzărilor)

Cantitatea vânzărilor 18 000 20 000 22 000
Venitul din vânzări, 30 lei/unit. ? ? ?
Costurile variabile: ? ? ?
- materialele de bază, 20 lei/unit.; 360 000 ? ?
- combustibilul, 2 lei/unit. ? ? ?
Costurile constante: ? ? ?
- salariul administraţiei ? ? 40 000
- uzura mijloacelor fixe ? 60 000 ?

Problema 3.9. Bugetul static şi bugetul flexibil

Se cere:
1. De elaborat un buget static pentru luna noiembrie a anului de gestiune curent, cu
condiţia că au fost perfectate 90 de cereri de acordare a creditului;
2. De elaborat un buget flexibil pentru luna noiembrie a anului de gestiune curent, în
condiţiile în care au fost perfectate efectiv 120 cereri de acordare a creditului;
3. De calculat abaterile dintre datele efective şi cele bugetate.
Datele iniţiale:
Întreprinderea „Meridian” ajută viitorii proprietari de imobil să găsească surse de
finanţare la un cost redus şi asistă proprietarii să-şi refinanţeze creditele actuale la rata dobânzii
mai joasă. Întreprinderea „Meridian” conlucrează doar cu cumpărătorii solvabili şi astfel reuşeşte
să obţină o sursă de credit pentru fiecare din ei.
Întreprinderea încasează 5 % comision din suma creditului pe care îl obţine pentru
fiecare client. În anul de gestiune precedent suma medie a creditului acordat a fost de 200 210
lei. Pentru luna noiembrie al anului de gestiune curent întreprinderea „Meridian” planifică că
suma medie de surse de credit va fi de 2 000 000 lei. Cheltuielile planificate pentru obţinerea
fiecărui credit sunt următoarele:
 serviciile profesionale ale lucrătorilor – 6 ore, tariful – 40 lei/ora;
 plata pentru perfectarea documentelor – 100 lei;
 verificarea solvabilităţii – 120 lei;
 serviciile poştale – 50 lei.
 Lucrul în birou (munca de secretariat, plata pentru arendă etc.) este planificat în sumă
de 31 000 lei lunar. Aceste cheltuieli sunt considerate ca fiind constante. În luna noiembrie a
anului de gestiune curent, cheltuielile efective pentru obţinerea fiecărui credit au constituit:
 serviciile profesionale ale lucrătorilor: 7,2 ore pentru perfectarea fiecărei cereri de
credit, tariful – 42 lei/oră;
 plata pentru perfectarea documentelor de acordare a creditului: 100 lei pentru
fiecare cerere de credit;
 verificarea solvabilităţii solicitanţilor – 115 lei pentru fiecare cerere de credit;
 serviciile poştale – 54 lei pentru fiecare cerere de credit.
Cheltuielile de efectuare a lucrului de birou în luna noiembrie a anului de gestiune curent
au constituit 33 500 lei. Suma medie a creditului acordat în luna noiembrie a anului de gestiune
curent a fost de 2 240 000 lei. Întreprinderea a primit 5% comision din suma totală a creditului.
Rezolvarea problemei de efectuat în următorul tabel:

Indicatorii Bugetul static Bugetul flexibil Datele efective Abateri

1 2 3 4 5
Numărul de cereri
Venitul
Cheltuielile:

Profitul

Problema 3.10. Controlul executării bugetului

Se cere: să se stabilească dacă mulţumirea directorului este justificată, ştiind că efectiv
s-au fabricat 8800 unit.
Datele iniţiale:
Costurile planificate privind materialele directe, munca directă şi cheltuielile de desfacere
pe unitatea de produs constituie 40 lei, 8 lei şi 12 lei. Directorul firmei este mulţumit de raportul
prezentat privind rezultatele controlului, care are următoarea formă:
Indicatorii Datele efective Bugetul static Abaterea
Materialele directe 364 000 400 000 36 000 F
Munca directă 70 400 80 000 9 600 F
Cheltuielile de desfacere 110 000 120 000 10 000 F

Rezolvarea problemei de efectuat în următorul tabel:

Abateri Abateri
Datele Bugetul Bugetul
Indicatorii de la bugetul de la bugetul
efective flexibil Static
flexibil static
1 2 3 4 5 6
Volumul producţiei, unit.
Materialele directe
Munca directă
Cheltuielile de desfacere
Total abateri

TESTE-GRILĂ
1. Bugetul are o formă standard redată într-un formular-tip care trebuie să fie respectată cu stricteţe:
a) corect;
b) fals.
2. Bugetul se întocmeşte pentru o perioadă:
a) minimum un an;
b) maximum un an;
c) nici un răspuns nu este corect.
3. Bugetul poate fi întocmit, utilizând:
a) numai unităţi valorice;
b) numai unităţi naturale;
c) şi unităţi naturale şi cele valorice.
4. Bugetul financiar include:
a) bugetul flexibil;
b) bugetul investiţiilor capitale;
c) bugetul de profit/pierdere;
d) bugetul mijloacelor băneşti;
e) bugetul static.
Sunt posibile mai multe variante corecte.
5. Care buget este calculat pentru un nivel concret al activităţii economice al întreprinderii:
a) bugetul flexibil;
b) bugetul particular;
c) bugetul general;
d) bugetul static.
6. Înaintea cărui buget din următoarele bugete trebuie întocmit bugetul mijloacelor băneşti:
a) bugetul investiţiilor capitale;
b) bugetul vânzărilor;
c) prognoza bilanţului;
d) bugetul de profituri / pierderi.
7. Volumul producţiei, care este necesar de fabricat, va fi egal cu volumul vânzărilor:
a) plus soldul final previzional al materialelor la sfârşitul perioadei de gestiune minus soldul
iniţial al materialelor;
b) plus soldul final previzional al produselor finite la sfârşitul perioadei de gestiune minus
soldul iniţial al produselor finite;
c) minus soldul final previzional al materialelor la sfârşitul perioadei de gestiune plus soldul
iniţial al materialelor;
d) nici un răspuns nu este corect.
8. Întreprinderea „Zero” are stocul iniţial al unui anumit produs în cantitate de
12000 buc. Stocul final previzional al acestui produs finit la sfârşitul perioadei de gestiune – 9500
buc., iar volumul producţiei fabricate este de 47000 buc. Volumul vânzărilor bugetate va fi:
a) 44500 buc.;
b) 68500 buc.;
c) 49500 buc.;
d) nici un răspuns nu este corect.
9. Întreprinderea „Alfa” are soldul iniţial al materialelor de 8 400 lei. Soldul final previzional al
acestor materiale – 7 880 lei, iar costurile de materiale din cursul lunii este de 43 120 lei. Costul
materialelor achiziţionate în această perioadă de timp va fi:
a) 43 200 lei;
b) 43 640 lei;
c) 43 580 lei;
d) 42 600 lei;
e) nici un răspuns nu este corect.
10. O întreprindere a avut vânzări în credit în valoare de 134 000 lei în iulie, 226 000 lei în august şi
188 000 lei în septembrie. Experienţa de încasare a creanţelor arată ca 60% din vânzările în credit
sunt încasate în luna următore a efectuării vânzării, 36% – în luna a doua, iar 4% sunt creanţe
incerte (dubioase). Suma mijloacelor băneşti încasată în septembrie în contul vânzărilor în credit
va fi:
a) 188 000 lei;
b) 226 000 lei;
c) 183 840 lei;
d) 194 160 lei;
 e) nici un răspuns nu este corect.
11. O întreprindere prevede să aibă vânzări în credit în valoare de 219 000 lei şi să încaseze 143 500
lei. Alte încasări de mijloace băneşti nu se prevăd, suma totală a plăţilor bugetate va constitui
179 000 lei, iar soldul previzional final trebuie să fie minimum 10 000 lei.
Suma care este necesară de atras în perioada bugetată va fi:
a) 45 500 lei;
b) 44 500 lei;
c) 24 500 lei;
d) nici un răspuns nu este corect.
Tema 5.

Conform metodei Direct – Cost costul de producţie este format doar din costuri
variabile, şi anume: CDM, CDRM, CIP v. Problema de bază a acestei metode o
constituie separarea corectă a costurilor variabile de cele constante.
Un indicator important ce se calculă în cazul aplicării metodei direct cost este venitul
marginal.
Venitul marginal = V vînzărilor – Costuri şi cheltuieli operaţionale variabile
611 711, 712, 713, 714, 811, 812, 813
Venitul marginal serveşte pentru acoperirea costurilor şi cheltuielilor operaţionale
constante, după care contribuie la obţinerea profitului.
Rezultatul financiar = Venitul marginal - Costuri şi cheltuieli operaţionale
constante (813, 712,
713, 714).
Utilizarea metodelor diverse de calcul a costului influenţează în mod diferit şi
rezultatele financiare. Astfel, sunt posibile 3 situaţii:
1. dacă Volumul vânzărilor = Volumul producţiei, atunci rezultatul
operaţional determinat în baza metodei Direct-cost va fi egal cu rezultatul
operaţional calculat conform metodei tradiţionale:
RO (metoda Direct-Cost) = RO (metoda tradiţională)
2. Volumul vânzărilor < Volumul producţiei, atunci rezultatul operaţional
calculat după metoda Direct-cost va fi mai mic ca cel calculat după metoda
tradiţională:
RO (metoda Direct-cost) < RO ( met. tradiţ), tipică pentru RM
3. Volumul vânzărilor > Volumul producţiei, atunci rezultatul operaţional
calculat după metoda Direct-cost va fi mai mare ca cel calculat după
metoda tradiţională:
RO (metoda Direct-cost) > RO (metoda tradiţională).
Diferenţa dintre rezultatele operaţionale calculate conform celor 2 metode este
rezultatul influenţei a 2 factori:
1) variaţia stocurilor de produse finite;
2) comportamentul costurilor indirecte de producţie constante pe unitate de produs
faţă de variaţia volumului de producţie:
Diferenţa dintre rezultate = (Stoc iniţial de producţie finită – Stoc final de producţie
finită) * CIPC pe unitate.
 Utilizarea diferitor metode de calcul a costului influenţează în mod diferit şi asupra

modului de întocmire şi prezentare a raportului privind rezultatele financiare. Astfel, raportul

privind rezultatele financiare întocmit în cazul utilizării metodei tradiţionale este o formă

răspândită completată conform prevederilor legale şi destinată tuturor categoriilor de utilizatori.

Iar raportul privind rezultatele financiare întocmit în cazul utilizării metodei direct cost este o

formă rară şi reprezintă un raport intern destinat doar administraţiei întreprinderii.

Exemplu: Compania A fabrica un tip de produs. Din evidenta contabila a acestei

companii au fost extrase următoarele date corespunzătoare anilor 2005 şi 2006:

Nr. Anul 2005 Anul 2006

Indicatori
1. Volumul de producţie (bucăţi) 1000 1000
2. Volumul vânzărilor (bucăţi) 600 1400
3. Costuri de producţie (lei):
a) costuri directe materiale 2000 2000
b) costuri directe privind retribuirea muncii 1000 1000
c) costuri indirecte de producţie variabile 1500 1500
d) costuri indirecte de producţie constante 3000 3000
4. Cheltuieli comerciale:
a) variabile 500 1200
b) constante 200 600
5. Cheltuieli generale şi administrative:
a) variabile 300 650
b) constante 1200 1350
6. Venitul din vânzări (lei) : 6500 17000
Se cere:
a) să se întocmească Raportul privind rezultatele financiare conform:
- metodei „Direct-cost”;
- metodei tradiţionale.
b) să se explice motivul apariţiei diferenţei dintre rezultatele obţinute conform
celor 2 metode.

Soluţie la punctul A:
Raportul privind rezultatele financiare după metoda „Direct-cost”

Nr. Indicatori Anul Anul

2005 2006
1. Venitul din vânzări 6500 17000
2. Costul vânzărilor1 2700 6300
3. Cheltuieli operaţionale variabile (a +b +c) : 800 1850
a) cheltuieli comerciale variabile (712) 500 1200
1
Costul vînzărilor în anul 2005 =(CDM+CDS+CIPV)/VP*VV=(2000+1000+1500)/1000*600=2700 lei
 b) cheltuieli generale şi administrative variabile (713) 300 650
c) cheltuieli operaţionale variabile (714) - -
4. Venitul marginal ( 1 – 2 – 3) 3000 8850
5. Costuri constante si cheltuieli operaţionale (a+b+c+d): 4400 4950
a) costuri indirecte de producţie constante 3000 3000
b) cheltuieli comerciale constante(712) 200 600
c) cheltuieli generale şi administrative constante(713) 1200 1350
d) cheltuieli operaţionale constante (714) - -
6. Rezultatul operaţional (4-5) (1400) 3900

Raportul privind rezultatele financiare după metoda tradiţională

Nr Indicatori Anul 2005 Anul 2006
.
1. Venitul din vânzări 6500 17000
2. Costul vânzărilor2 4500 10500
3. Profitul brut (1-2) 2000 6500
4. Alte venituri operaţionale (612) - -
5. Cheltuieli comerciale (712) 700 1800
6. Cheltuieli generale şi administrative (713) 1500 2000
7. Cheltuieli operaţionale (714) - -
8. Rezultatul operaţional (3+4-5-6-7) (200) 2700

Soluţie la punctul B:
Anul 2005:
 Volumul vânzărilor (600 buc) < Volumul de producţie (1000 buc), atunci profitul
operaţional conform metodei Direct-cost < profitul operaţional conform metodei
tradiţionale;
(1400) < (200)
 Rezultatul operaţional (conform metodei Direct-cost) = (1400)
 Rezultatul operaţional (conform metodei tradiţionale) = (200)
 DIFERENŢA = (1200)
(1200) = (0-400) x 3000/1000 = (400) x 3 = (1200)

Anul 2006:
 Volumul vânzărilor (1400) > Volumul de producţie (1000), atunci profitul
operaţional conform metodei Direct-cost > profitul operaţional conform metodei
tradiţionale;
3900 > 2700
 Rezultatul operaţional (conform metodei Direct-cost) = 3900
 Rezultatul operaţional (conform metodei tradiţionale) = 2700
 DIFERENŢA = 1200
(1200) = (400-0) x 3000/1000 = 400 x 3 = 1200
2
Costul vînzărilor în anul 2005 =(CDM+CDS+CIPV+CIPC)/VP*VV=(2000+1000+1500+3000)/1000*600=4500 lei
 Avantajele metodei „Direct-cost”:
 permite constatarea raportului între costuri şi volumul producerii;
 simplifică operaţiile de calculare a costurilor, prin faptul ca renunţă la repartizarea
costurilor indirecte de producţie constante, care se suportă în totalitatea lor din
venitul marginal;
 permite cunoaşterea gradului de participare a fiecărui produs la obţinerea profitului
şi în ce măsura este sau nu rentabilă fabricarea lui;
 asigură cele mai relevante şi exacte informaţii pentru fundamentarea deciziilor pe
termen scurt;
 uşurează şi creează condiţiile necesare bunei desfăşurări a muncii de analiză a
activităţii economice, prin separarea costurilor variabile de costurile constante şi
urmărirea acestora în toată complexitatea lor.
Dezavantajele metodei „Direct-cost”:
 dificultatea separării costurilor constante de costurile variabile;
 evaluarea stocurilor la cost variabil se loveşte de restricţii fiscale, care impun ca în
contabilitatea financiara stocurile sa fie evaluate la cost total. Aceasta presupune ca
informaţia privind costurile variabile sa fie supusă unor corecţii pentru a putea fi
utilizata în contabilitatea financiară şi admisă de fiscalitate.
Caracteristicile studiate ale metodei tradiţionale de calculare a costului şi a metodei
"Direct-cost" putem să le comparăm în tabelul ce urmează.
Compararea metodelor de cuprindere a costului
Metoda tradiţională Metoda „Direct-cost”
1. Este necesară pentru rapoartele externe. 1. Nu se acceptă pentru rapoartele externe.
2.Costuri indirecte de producţie constante se 2.Costuri indirecte de producţie constante
includ în costul producţiei fabricate. nu se includ în costul producţiei fabricate.
3. Accentuează profitul. 3. Accentuează venitul marginal.
4. Are un profit mai înalt în cazul în care 4. Are un profit mai înalt în cazul în care
producţia depăşeşte vânzările. vânzările depăşesc producţia.
5. Nu permite managerului să ieie decizii 5. Permite managerului să ieie decizii
corecte privind modificarea asortimentului corecte privind modificarea asortimentului
produselor fabricate. produselor fabricate.
6. Nu permite efectuarea politicii efective 6. Permite efectuarea politicii efective de
de formare a preţului. formare a preţului.
În prezent utilizarea de către întreprinderile din Republica Moldova a metodei
tradiţionale a costurilor în condiţiile majorării permanente a preţurilor aduce la
neconcurenţa produselor. În acelaşi timp experienţa altor ţări arată, că cucerirea şi
păstrarea pieţelor de desfacere a produselor este posibilă şi în cazul vânzării lor la preţuri
optimale (care acoperă costurile) şi obţinerii profitului optimal din urma sporirii
volumului vânzărilor.
În condiţiile ţării noastre, aplicarea metodei „Direct-cost”, cu toate avantajele pe
care le prezintă, necesită atât luarea unor măsuri de adaptare la specificul întreprinderilor
din Republica Moldova, cît şi reglementarea prin acte normative a unor aspecte impuse
de planificarea, evidenţa şi urmărirea costurilor.

Problema 6.7 Metoda Direct-cost

Se cere, de determinat costul vînzărilor şi valoarea stocurilor de produse la sfîrşitul perioadei
raportate, utilizînd metoda de calculaţie „absorption-costing” şi „direct-costing”.
 Datele iniţiale:
Întreprinderea „Aura” dispune de următoarele informaţii privind costurile de producţie: costuri
directe de materiale – 29 568 lei; costuri directe privind retribuirea muncii – 38 192 lei (inclusiv CASM),
costuri indirecte de producţie variabile – 22 176 lei, costuri indirecte de producţie constante – 18 420 lei.
În perioada raportată s-au produs 12 320 unităţi de produse finite şi s-au vîndut 22 000 unităţi.

Problema 6.8 Metoda Direct-cost

Se cere:
a) de întocmit Raportul de profit şi pierdere după formele prezentate mai jos, conform
metodei:
- absorption-costing;
- direct-costing.
b) de explicat cauzele apariţiei diferenţei dintre profiturile calculate conform celor două
metode.
Datele iniţiale:
O entitate dispune de următoarele informaţii privind costurile de producţie: costuri directe de
materiale – 59 136 lei, costuri directe privind retribuirea muncii – 76 384 lei, costuri indirecte
de producţie variabile – 44 352 lei, costuri indirecte de producţie constante – 36 960 lei. În
perioada raportată s-au produs 24 640 unităţi de produse finite şi s-au vîndut – 22 000 unităţi.
Informaţii suplimentare:
 preţ de vînzare – 20 lei/unit.;
 cheltuieli comerciale variabile unitare – 3,60 lei/unit.;
 cheltuieli comerciale totale – 48 210 lei;
 cheltuieli generale şi administrative totale – 82 990 lei.
Soluţie:
Raportul de profit şi pierdere, conform metodei absorption-costing
Nr.
Indicatori Suma (lei)
crt.
1. Venituri din vânzări
2. Costul vânzărilor
3. Profit brut
4. Alte venituri operaţionale
5. Cheltuieli comerciale
6. Cheltuieli generale şi administrative
7. Alte cheltuieli operaţionale
8. Rezultatul operaţional
 Raportul de profit şi pierdere, conform metodei Direct-cost
Nr. Suma
Indicatori
crt. (lei)
1. Venituri din vânzări
2. Costul vânzărilor
Cheltuieli operaţionale variabile totale, dintre care:
a. cheltuieli comerciale variabile
3. b. cheltuieli generale şi administrative
variabile
c. alte cheltuieli operaţionale variabile
4. Venit marginal
Costuri şi cheltuieli operaţionale constante totale,
dintre care:
a) costuri indirecte de producţie constante
5.
b) cheltuieli comerciale constante
c) cheltuieli generale şi administrative constante
d) alte cheltuieli operaţionale constante
6. Rezultatul operaţional

Concluzia:

TEMA 6.
- 2.1 -
Metoda Standard – Cost constă în calcularea costului standard de producţie pe
baza standardelor de consum elaborate.
 Costul standard reprezintă un cost prestabilit cu caracter normativ ce acţionează atât ca

etalon de măsurare şi comparaţie a costului efectiv, cît şi ca instrument

de orientare şi precizare a condiţiilor în care trebuie să se desfăşoare

procesul de producţie.

Standardele reprezintă mărimea maximă a unui anumit consum necesar pentru fabricarea
unei unităţi dintr-un produs.
Întreprinderile ce aplică această metodă trebuie să elaboreze:

 standarde cantitative
 standarde calitative (valorice).
Standardele cantitative sunt elaborate de către personalul tehnic (ingineri), pe baza

documentaţiei tehnologice avându-se în vedere condiţiile concrete de activitate a întreprinderii.

Ele se caracterizează printr-o valabilitate mare în timp (2-3 ani), schimbarea acestora fiind

impusă doar de apariţia unei modificări în tehnologia de fabricaţie.

Standardele valorice reprezintă expresia valorică a standardelor cantitative. Ele sunt

calculate de s economişti, contabili prin aplicarea preţurilor şi tarifelor la standardele
cantitative şi se caracterizează printr-o valabilitate mică în timp ( 2-4 luni).
Întrucât controlul costurilor este mai eficient în momentul apariţiei lor, standardele se

stabilesc pentru o unitate de produs. După finalizarea unei perioade de gestiune determinate ele

sunt recalculate pentru întregul volum al producţiei. Standardele pot fi calculate prin două

metode în baza datelor:

 anilor precedenţi (în medie pe 3 ani);

 cercetărilor de inginerie.
A două metodă este mai eficientă şi se utilizează de circa 67 % de întreprinderi.

Metoda standard-cost se aplică mai mult de întreprinderile producătoare, la care ciclul de

producţie constă dintr-unităţile de cercetare-dezvoltare şir de operaţiuni succesive.

Pentru activitatea de producţie se elaborează costuri standarde privind materialele directe,

munca directă, precum şi standarde pentru CIP.

Costurile standarde privind consumul de materialele directe se divizează în:

 1) standarde cantitative (de consum);
2) standarde de preţ.
1) Norma de consum = 4,5 kg 2) Preţ unitar la materialului = 75
lei
Rebut = 0,1 kg Cheltuieli transport = 3 lei
Deşeuri = 0,3 kg Cheltuieli de încărcare -
descărcare = 1leu
Standard cantitativ = 4,9 kg Standard de preţ = 79 lei
Costurile standarde privind munca directă se divizează în:
1) standarde de timp;
2) standarde de tarif.
Standardele privind CIP se divizează în:
1) standarde pentru CIP variabile (baza de repartizare (nr. de ore lucrate));
2) standarde pentru CIP constante (volumul planificat de producţie).
Pe baza standardelor de costuri elaborate se calculează costul standard de producţie. În acest

scop se întocmeşte „Fişa costului standard” pentru fiece tip de produs ce urmează să fie fabricat.

- 2.2 -

Conform metodei standard – cost abaterile se determină prin intermediul unor calcule

speciale, având la bază însă compararea între costurile efective şi cele standard.

Reguli generale de analiză a abaterilor

2) dacă costurile efective sunt mai mari decât cele standarde atunci rezultă o abatere
nefavorabilă (N), iar dacă costurile efectuate sunt mai mici decât cele standarde
rezultă o abatere favorabilă (F).
3) abaterile favorabile duc la creşterea venitului operaţional, iar cele nefavorabile la
micşorarea acestuia.
4) majoritatea abaterilor pot fi analizate ca abateri de eficienţă şi abateri de preţ şi
anume:
a) CDM
Abaterea totală = CDM ef – CDM stand recalculat pentru volum efectiv.
Abaterea de eficienţă (de cantitate) = (Q ef consumată – Q stand recalculat pentru
volum efectiv) * P stand
Abaterea de preţ = (P ef – P stand) * Q ef aprovizionată
În cazul în care Q ef a aprovizionărilor = Q ef a consumului, atunci
Abaterea totală = Abaterea de eficienţă ± Abaterea de preţ
În cazul în care Q ef a aprovizionărilor  Q ef a consumului, atunci
Abaterea totală  Abaterea de eficienţă ± Abaterea de preţ
b) CDRM
Abaterea totală = CDRM ef – CDRM stand recalculat pentru volum efectiv.
Abaterea de eficienţă ( de timp) = ( Timp ef lucrat – Timp stand) * Tarif stand
Abaterea de preţ ( de tarif) = ( Tarif ef – Tarif stand) * Timp ef.
 c) CIP variabil
Abaterea totală = CIP ef – CIP stand aferent volumului efectiv
Abaterea de eficienţă ( de costuri) = ( Baza de repartizare ef – Baza de repartizare stand
) * K repartiz stand
Abaterea de preţ = ( K repatiz ef – K repartiz stand) * Baza de repartizare ef.
d) CIP constant
Abaterea totală = CIPC ef – CIPC stand aferent volumului standard
Abaterea de consum = CIPC ef – CIPC stand recalculat pentru volum efectiv ( se
determină dacă am avut un supraconsum)
Abaterea de volum = CIPC stand  V ef – CIPC stand  V stand. (se determină dacă abaterea
a apărut datorită modificării volumului).
Exemplu:

Indicatorii Efectiv total Standard pe unitate

cantitativ valoric cantitativ valoric

1. Costuri directe materiale 25 000 kg 36 540 lei 0,2 kg/buc. 1,5 lei/kg

2. Costuri directe privind retribuirea 10 800 ore 47 520 lei 0,1 ore/buc. 4,5 lei/oră

muncii

3. Costuri indirecte de producţie 9 100 lei 0,1 ore/buc. 0,75 lei/oră

variabile

4. Costuri indirecte de producţie 5 000 lei 4 640 lei

constante

5. Volumul de producţie total 120 000 buc. 116 000 buc.

Se cere de calculat toate abaterile posibile.

e) CDM
Abaterea totală = CDM ef – CDM stand recalculat pentru volum efectiv = 36 540 lei –
(0,2kg/buc. * 1,5 lei/kg) * 120 000 buc. (36540-36000) = 540 lei N
Abaterea de eficienţă (de cantitate) = (Q ef consumată – Q stand recalculat pentru
volum efectiv) * P stand = (25000 kg – 0,2 kg/buc.* 120 000 buc.) * 1,5 lei/kg =
(25 000 kg – 24 000 kg) * 1,5 lei/kg = 1 500 lei N
Abaterea de preţ = (P ef – P stand) * Q ef aprovizionată = (36 540 lei : 25 000 kg –
1,5 lei/kg) * 250 000 kg = (1,4616 lei/kg - 1,5 lei/kg) * 25 000 kg = - 960 lei F
Verificare: Abaterea totală = Abaterea de eficienţă ± Abaterea de preţ
540 N = 1 500 N + 960 F
 f) CDRM
Abaterea totală = CDRM ef – CDRM stand recalculat pentru volum efectiv = 47 520
lei – 0,1 ore/buc. * 4,5 lei/oră * 120 000 buc. = 47 520 lei – 54 000 lei = 8 750
- 6 480 lei F
Abaterea de eficienţă ( de timp) = ( Timp ef lucrat – Timp stand) * Tarif stand = (10 800
ore – 0,1 ore/buc. * 120 000 buc.) * 4,5 lei/oră = (10 800 ore – 12 000 ore) *
4,5 lei/oră = 5 400 F
Abaterea de preţ ( de tarif) = ( Tarif ef – Tarif stand) * Timp ef. = (47 520 lei : 10 800
ore – 4,5 lei/oră) * 10 800 ore = (4,4 – 4,5)* 10 800 ore = 1 080 lei F
Verificare: Abaterea totală = Abaterea de eficienţă (timp) ± Abaterea de preţ (Tarif)
6 480 F = 5 400 F + 1 080 F
g) CIP variabil
Abaterea totală = CIPV ef – CIP stand aferent volumului efectiv = 9 100 lei – 0,1
ore/buc. * 0,75 lei/oră * 120 000 buc. (9 100 lei – 9 000 lei) = 100 lei N
Abaterea de eficienţă (de costuri) = ( Baza de repartizare ef – Baza de repartizare
stand ) * K repartiz stand = (10 800 ore – 0,1 ore/buc. * 120 000 buc.) * 0,75 lei/oră. = -
900 lei F
Abaterea de preţ = (K repatiz ef – K repartiz stand) * Baza de repartizare ef. = (9 100 lei
: 10 800 ore – 0,75 lei/oră)*10 800 ore=(0,84259lei/oră – 0,75 lei/oră) * 10 800 ore=1
000 lei N
Verificare: Abaterea totală = Abaterea de eficienţă ± Abaterea de preţ
100 N = 1 000 N + 900 F
h) CIP constant
Abaterea totală = CIPC ef – CIPC stand aferent volumului standard = 5 000 lei – 4 640
lei = 360 lei N
Abaterea de consum = CIPC ef – CIPC stand  V ef = 5 000 lei - 4 640 lei : 116 000
buc. * 120 000 buc. = 5 000 lei – 4 800 lei = 200 lei N
Abaterea de volum = CIPC stand  V ef – CIPC stand  V stand. = 4 800 lei – 4 640 lei :
116 000 buc. * 120 000 buc. = 160 F
Verificare: Abaterea totală = Abaterea de eficienţă (de volum) ± Abaterea de preţ (de
consum)
360 N = 200 N + 160 F

Pentru evidenţa abaterilor se utilizează conturi sintetice şi analitice de abateri. Astfel,

abaterile favorabile se înregistrează în Ct acestor conturi, iar cele nefavorabile în Dt acestora. Nu

au sold final.

- 2.3 -

Conform metodei Standard - Cost pentru determinarea datelor efective se ţine cont
de procesul de aprovizionare, procesul de producţie şi cel de desfacere.
În cazul aprovizionărilor cu materiale în debitul contului 211 se înregistrează
cantitatea efectiv aprovizionată evaluată la preţ standard, iar în credit – cantitatea efectiv
consumată evaluată la cost standard. Pe parcursul procesului de producţie în debitul
contului 811 se înregistrează costurile standarde privind materialele directe, munca
directă, precum şi standardele pentru CIP. Iar în creditul contului – costul standard al
producţiei fabricate.
În procesul de desfacere producţia vîndută este evaluată la costul standard de producţie.

La sfîrşitul perioadei de gestiune, în vederea determinării datelor efective apare

necesitatea repartizării abaterii. În acest scop pot fi utilizate cîteva variante de repartizare,
unele dintre care sunt:
1) repartizarea integrală a abaterilor în contul 711, cu condiţia că:
- producţia fabricată = producţia vîndută;
- să nu existe producţie în curs de execuţie la sfîrşitul perioadei de gestiune;
- cantitatea materialelor aprovizionate să fie egală cu cantitatea materialelor
consumate.
2) repartizarea proporţională a abaterilor în conturile 711 şi 216 cu condiţia că:
- producţia fabricată să fie diferită de cea vîndută;
- să nu existe producţie în curs de execuţie la sfîrşitul lunii;
- cantitatea materialelor aprovizionate = cantitatea materialelor consumate.
3) repartizarea proporţională a abaterilor în conturile 711, 216, 215 cu condiţia că:
- producţia fabricată să fie diferită de cea vîndută;
- să existe producţie în curs de execuţie la sfîrşitul lunii;
- cantitatea materialelor aprovizionate = cantitatea materialelor consumate.
4) repartizarea proporţională a abaterilor în conturile 711, 216, 215, 211 cu condiţia
că:
- producţia fabricată să fie diferită de cea vîndută;
- să existe producţie în curs de execuţie la sfîrşitul lunii;
- cantitatea materialelor aprovizionate = cantitatea materialelor consumate.
Avantajele:
1) oferă managerilor posibilitatea de a lua anumite măsuri corective în baza analizei
şi interpretării abaterilor;
2) permite de a reduce costurile mai ales dacă metoda este combinată cu un sistem
care să incite personalul la sporirea productivităţii sau ameliorarea calităţii (de ex.
acordarea de premii).
Dezavantajul se datorează fie rigidităţii sau flexibilităţii standardelor de costuri.
Asemănările cu metoda normativă:
 stabilirea cu anticipaţie a costului produselor, lucrărilor sau serviciilor,
înainte de începerea procesului de producţie;
 fundamentarea calculaţiei pe mărimi fizice riguros determinate pentru
materiale şi muncă, pe baze ştiinţifice;
 urmărirea operativă a abaterilor faţă de norme standarde pe parcursul
desfăşurării procesului de producţie;
 antrenarea în elaborarea normelor sau a standardelor a personalului
economic din întreprindere.
Deosebirile cu metoda normativă:
 stabilitatea mai mare în timp a standardelor fizice;
  abaterile de la costul standard afectează rezultatele activităţii întreprinderii,
spre deosebire de metoda normativă unde, cu abaterile de la norme se
afectează costul normat;
 urmărirea abaterilor în cadrul metodei Standard-cost cu ajutorul unui sistem
de conturi, spre deosebire de metoda normativă care le urmăreşte numai
operativ.

Problema 6.1 Calcularea abaterilor aferente costurilor directe de materiale şi costurilor

directe privind retribuirea muncii, conform metodei Standard-cost
Se cere, de calculat toate abaterile posibile pentru costurile directe de materiale şi costurile
directe privind retribuirea muncii.
Datele iniţiale:
O întreprindere produce gem de portocale. Costurile standard stabilite pentru fabricarea unui
borcan de gem sunt următoarele:
 0,25 kg concentrat de portocale la costul de 50 lei/kg;
 0,2 ore de muncă directă la tariful de 20 lei/ora;
 volumul de producţie – 20 000 borcane/lună.
În cursul lunii curente au fost fabricate 18 000 borcane. Cantitatea totală a concentratului
consumat a constituit 5 400 kg, fiind achiziţionat la costul de 45 lei/kg.
Pentru fabricarea produselor muncitorii au lucrat 3 420 ore, iar suma salariilor calculate
acestora a fost de 76 300 lei.

a) CDM

b) CDR

Problema 6.2 Calcularea abaterilor aferente costurilor directe de materiale şi costurilor

directe privind retribuirea muncii, conform metodei Standard-cost
Se cere, de calculat toate abaterile posibile pentru costurile directe de materiale şi costurile
directe privind retribuirea muncii.
Datele iniţiale:
Se cunosc următoarele date aferente unei perioade de gestiune:

Nr Indicatori Suma

1. Volumul standard de producţie, buc. 12 000

 2. Costuri directe de materiale standarde/unit (3 kg * 10 lei/kg) 30
3. Costuri directe privind retribuirea muncii standarde/unit (4 ore * 8 lei/ora) 32
4. Volumul efectiv de producţie, buc. 11 500
5. Cantitatea totală de materiale efectiv consumată, kg 36 800
6. Valoarea totală a materialelor efectiv consumate, lei 342 240
7. Numărul total de ore efectiv lucrate, ore 44 850
8. Suma totală a salariilor efectiv calculate, lei 386 607

a) CDM

c) CDR

Problema 6.3 Calcularea abaterilor aferente costurilor indirecte de producţie variabile,

conform metodei Standard-cost
Se cere, de calculat toate abaterile posibile pentru costurile indirecte de producţie variabile,
cunoscînd că baza de repartizare a acestora o constituie numărul de om-ore.
Datele iniţiale:
Se cunosc următoarele date la sfîrşitul unei perioade de gestiune:
• volumul standard de producţie, unit. – 24 000 unit.;
• volumul efectiv de producţie, unit. – 22 000 unit.;
• timpul standard de fabricare a unei unităţi de produs – 1 oră;
• salariile efective ale muncitorilor de bază – 80 000 lei (24 200 ore);
• costuri indirecte de producţie variabile standarde/unit - 6 lei;
• costuri indirecte de producţie variabile efective - 120 000 lei.

Problema 6.4 Calcularea abaterilor aferente costurilor indirecte de producţie constante,

conform metodei Standard-cost
Se cere, de calculat toate abaterile posibile pentru costurile indirecte de producţie constante,
cunoscînd că baza de repartizare a acestora o constituie volumul fizic de producţie.
Datele iniţiale:
Se cunosc următoarele date la sfîrşitul unei perioade de gestiune:
• volumul standard de producţie, unit. – 24 000 unit.;
• volumul efectiv de producţie, unit. – 22 000 unit.;
 • costuri indirecte de producţie constante standarde/unit - 4 lei;
• costuri indirecte de producţie constante efective - 980 000 lei.

Problema 6.5 Metoda Standard-cost

Se cere, în baza acestor informaţii, de calculat toate abaterile posibile pentru:
e) costurile directe de materiale;
f) costurile directe privind retribuirea muncii;
g) costurile indirecte de producţie variabile;
h) costurile indirecte de producţie constante.
De indicat dacă abaterea este favorabilă sau nefavorabilă.
P.S. Baza de repartizare a costurilor indirecte de producţie variabile este numărul de ore de
muncă directă, iar pentru costurile indirecte de producţie constante – volumul de producţie.

Datele iniţiale:
Firma Stokes shoe are o subdiviziune structurală care produce sandale din vinil. Pentru
fabricarea unei perechi de sandale au fost stabilite următoarele standarde de costuri:
f) materiale de vinil: 0,4 m x 3 lei/m;
g) munca directă: 0,2 ore x 9 lei/oră;
h) costuri indirecte de producţie variabile: 0,2 ore x 1,5 lei/oră;
i) costuri indirecte de producţie totale: 9 280 lei;
j) volumul standard de producţie: 58 000 perechi de sandale.
În luna august subdiviziunea de sandale a produs şi comercializat 60 000 perechi de
sandale. În cursul lunii au fost utilizate 25 000 m de material de vinil în valoare totală de 73 080
lei. Totalul costurilor indirecte de producţie efective pentru luna august au fost de 98 200 lei, din
care 18 200 lei – variabile. Numărul total de ore de muncă directă efectiv lucrate a fost de 10
800, iar salariile calculate în luna august pentru forţa de muncă directă au totalizat 95 040 lei.
a) CDM

b) CDRM
c) CIP variabil

d) CIP constant

Problema 6.6 Metoda Standard-cost

Se cere, în baza acestor informaţii, de calculat toate abaterile posibile pentru:
i) costurile directe de materiale;
j) costurile directe privind retribuirea muncii;
k) costurile indirecte de producţie variabile;
l) costurile indirecte de producţie constante.
De indicat dacă abaterea este favorabilă sau nefavorabilă.

Datele iniţiale:
Se cunosc următoarele date la sfîrşitul unei perioade de gestiune:

Indicatorii Standard Efectiv

1. Consumul de materiale 3 kg/buc 11 000 kg
2. Preţul materialelor 3,2 lei/kg la valoarea totală de 34 760 lei
3. Numărul de om-ore 1 om-oră/buc. 4 000 ore
4. Salariul tarifar 3 lei/oră 21 120 lei pentru 3 840 ore
5. CIP variabile 4 lei/oră 13 000 lei
6. CIP constante 6 900 lei 7 100 lei
7. Volumul de producţie total 3 400 buc. 3 500 buc.
a) CDM

b) CDRM

c) CIP variabil

d) CIP constant