Managementul procesului de

bugetare al intreprinderii

Gestiunea bugetara se inscrie in demersul

previzional, instrument indispensabil
pentru a orienta dezvoltarea intreprinderii

Ansamblul bugetelor (de vanzari, de

productie, al aprovizionarilor, investitiilor,
etc) permite construirea bugetului de
trezoerie si a documentelor de sinteza
previzionale

3 faze ale demersului previzional

Constatarea cantitativa si calitativa a ecartului

existent intre reprezentarea intreprinderii azi, si
obiectibvele pe care doreste sa le atinga, definite in
politica sa generala

Definirea unei strategii menite sa acopere acest

ecart, prin cercetarea tuturor solutiilor strategice
posibile

Implementarea acestei strategii: punerea in

aplicare si controlul deciziilor de afectare a
mijloacelor ce permit realizarea obiectivelor
propuse

Instrumentele gestiunii
previzionale

Planul strategic permite prezentarea

marilor optiuni ale intreprinderii

Planul operational permite programarea

mijloacelor necesare realizarii obiectivelor
strategice

Planul pe termen scurt sau gestiunea

bugetara contine previziunile detaliate si
controlul primului an al planului

Planul pe termen scurt

Exprima, pentru o perioada data,

actiunile vizate sub forma:
Cantitativa PROGRAMELE
Monetara -BUGETELE

Obiectivele gestiunii bugetare

Ansamblu de planuri pe termen

scurt, bugetele implica identificarea:

Obiectivelor
Responsabilitatilor
Mijloacelor
calendarelor

Controlul bugetar

Reprezinta comparatia permanenta

a rezultatelor reale cu previziunile
cifrate care figureaza in bugete:
Cercetarea cauzelor ecarturilor
Informarea diferitelor niveluri ierarhice
Luarea masurilor corective necesare

Sistemul bugetar

Un element al controlului de gestiune

Cuprinde bugetele si procesul de
control
Permite:
Planificarea cifrata a obiectivelor pe
termen scurt
Urmarirea activitatilor
Controlul prin comparatie a previziunilor
si realizarilor

Arhitectura sistemului bugetar

Bugete
determinate

Bugete rezultante

Bugetul
investitiilor
Bugetul
producti
ei

Bugete
le
vanzari
lor

Bugetul
aproviziona
rilor
Bugetul
cheltuielil
or

Bugetul de
trezorerie

Avantajele procesului bugetar

Rol de orientare al bugetului in elaborarea

unui plan se porneste de la orientarea
intreprinderii catre un anumit scop

Planificarea financiara favorizeaza

coordonarea eforurilor procesul bugetar
presupune participarea tuturor serviciilor
intreprinderii

Planificarea prin buget favorizeaza

implementarea unui sistem de control eficace
compararea realizarilor cu reviziunile,
planurile

Obstacole in procesul bugetar

Obstacolele nu deriva din procesul de

planificare insusi, ci din utilizarea care i se da

Planificarea bugetara poate duce la pierderea

flexibilitatii si a capacitatii de adaptare,
devenind norme care infrneaza administratia

Planificarea bugetara poate deveni sursa de

risipire a banilor datorita supra-estimarii
nevoilor pe care le poate ocaziona

Tipuri de bugete

Bugete de orientare generala

Bugete specifice
Buget de casa
Situatii financiare previzionale

Bugete specifice
Bugete de
orientare
generala

buget de vanzare
buget de
productie
buget de
publicitate
buget
administrativ

Buget de
casa
Situatii
financiare
previzionale

Bugete de orientare generala

Constituie planuri de actiuni care

definesc imaginea si vocatia
intreprinderii

Sunt planuri de lunga durata bugete

pe termen lung

Regasim aici
O descriere a produselor oferite
O delimitare a pietelor ce trebuie castigate

Bugete specifice

Sunt planuri care se elaboreaza in cadrul

orientarii generale a intreprinderii,
planuri de executie a politicii generale

Acopera perioade scurte de timp bugete

pe termen scurt

Prezinta estimari ale intrarilor si iesirilor

fondurilor legate de operatiunile
intreprinderii, cat si finantarea necesara

Bugete specifice bugetul de casa

Are ca functie prevederea intrarilor si iesirilor

fondurilor intr-o anumita perioada, fiind un
instrument de previzine a lichiditatii

Sunt excluse toate cheltuielile care nu

antreneaza plati (e.g: amortizarea) si toate
incasarile care nu constituie incasari (e.g:
vanzarea pe credit)

Perioada acoperita de bugetul de casa si

cantitatea detaliilor pe care le va comporta,
difera in functie de nevoile fiecarei societati

Bugete specifice bugetul de casa

Tipuri de buget de casa

Buget de casa brut consta intr-un tabel al

tuturor intrarilor si iesirilor din casa, al carui
sold va fi suma cautata a surplusului sau a
deficitului

Buget de casa net obtinut prina ajustarea

beneficiului net: se adauga sau se scad
cheltuielile si veniturile care nu antreneaza plati
sau respectiv, incasari

Situatii financiare previzionale

Indica ceea ce va deveni situatia financiara a

intreprinderii daca anumite ipoteze de lucru se
realizeaza

Se vor lua in considerare vanzarile, costul

materiilor prime, costul manoperei, cheltuielile de
fabricatie, stocurile de produse finite, cheltuielile
de vanzare si administrare, impozitele de plata

Comporta cel putin 2 tablouri esentiale

Managementul financiar trebuie sa alcatuiasca intai o

situatie previzionala a vanzarilor; punctul de plecare il
vor constitui previziunile serviciului de vanzari
Simultan, managementul financiar modifica fiecare
dintre rubricile bilantului tinand cont de tranzactiile
prevazute la etapa I

Procedura bugetara informatii

generale

Procedura de elaborare a bugetelor dureaza 3-4

luni, daca bugetizarea este participativa si
iterativa
Bugetul trebuie sa fie pregatit inainte de data
inceperii perioadei bugetare
Exista 2 metode:

Metoda descendenta buget impus

Metoda participativa bugete negociate

Metoda participativa permite implicarea si

motivarea mai buna a cadrelor operationale, dar
dureaza mai mult decat in cazul metodei
descendente

Cele 6 etape ale bugetizarii

Fixarea unui cadru bugetar principalii
responsabili primesc de la conducere si
serviciul de
control de gestiune, o nota de orientare
generala:
1.

Obiectivele planului
Axele de actiune ale perioadei bugetare

Dezvoltare
Restrangere
mentinere

Calendarul de respectat

Cele 6 etape ale bugetizarii

Pre-bugetizarea o prima simulare la nivelul
intreprinderii pentru a stabili o prima estimare a
rezultatului, dupa simularea diferitelor alegeri
posibile
Ia uneori numele de pre-buget, care este
2.

Un buget global
Nedetaliat pe functie
Pregatit de catre serviciul bugetar (control de
gestiune)

Pre-bugetizarea

Pre-bugetul se construieste rapid

folosind modelul costurilor variabile
se fixeaza un obiectiv de rezultat si
modelul este derulat de jos in sus
pentru a ajunge la un obiectiv de cifra
de afaceri
CA CV = MCV CF = Rezultat

CA cifra de afaceri
CV costuri variabile
MCV marja asupra costurilor variabile
CF cheltuieli fixe

Cele 6 etape ale bugetizarii

3.

Bugetizarea pe functie fiecare

responsabil operational propune bugetul
sau si il negociaza cu superiorul sau
ierarhic
}

Centralizarea si analizarea bugetelor

de serviciul de control de gestiune,
pentru a verifica coerenta cu obiectivele
si constrangerile financiare ale
intreprinderii

5.

Armonizarea bugetelor
Bugetul definitiv

6.

Urmarirea bugetului

4.

Bugetele comerciale

Se stabilesc pornind de la un program

al vanzarilor (stabilit in volum)

Stabilirea lor trece prin 2 faze:

Faza de previziune comerciala, cu 2 etape

strans legate:
Bugetul vanzarilor
Bugetul cheltuielilor de comercializare

Faza de ventilatie a acestor previziuni

Bugetul vanzarilor

Studii ce permit determinarea pietei

potentiale la care poate avea acces
intreprinderea, partea de piata pe
care o poate lua si, prin deducere,
programul sau de vanzari

Etapele bugetului vanzarilor

Estimarea evolutiei globale a pietei factori
explicativi pe termen mediu si lung, si factori explicativi
pe
termen scurt
1.

Determinarea partii normale a intreprinderii pe

aceasta piata, tinand cont de pozitia sa actuala si de
evolutia pietei si a concurentei
2

Determinarea pietei dorite si posibile a intreprinderii

luand in considerare constrangerile actiunile comerciale
vizate si actiunile posibile ale concurentei
3.

Previziunile vanzarilor
Se exprima sub 2 forme:

Valoarea in volum programul

vanzarilor care permite situarea
nivelului activitatii serviciilor comerciale
ale productiei si activitatilor

Valoare ce permite determinarea cifrei

de afaceri previzionate a intreprinderii

Metode cantitative de previziune

Utilizeaza date din trecut si se

bazeaza pe urmatorul postulat:
viitorul este inclus in trecut
Se disting:
Metode care opereaza pornind de la date
endogene (interne ale intreprinderii)
Metode explicative care opereaza cu
variabile exogene (externe intreprinderii)

Metode care opereaza pornind de

la date endogene

Reprezinta vanzari trecute ale

produsului pentru care se urmaresc
previziunile vanzarilor viitoare

Se bazeaza pe un al doilea postulat,

rezumat in aforismul lui Leibniz:
natura nu face salturi

Metode care opereaza pornind de

la date endogene
Se diferentiaza:
Metode simple

Analize grafice grafic cu timpul pe abscisa si

vanzarile pe ordonata
Media mobila detectarea unei curbe si prelungirea ei
Metoda celor mai mici patrate
Calculul coeficientilor sezonieri
Lisajul exponential acorda o importanta mai mare
datelor mai recente

Metode mai sofisticate

Metoda Winter
Metoda Box-Jenkins

Metode care opereaza pornind de

la date endogene
Pornesc de la serii cronologice ale caror
componente sunt:

Tendinta permite exprimarea unui

fenomen pe termen lung
Miscarea ciclica
Vanzarile sezoniere
Variatiile accidentale

Metode explicative care opereaza

cu variabile exogene (externe
intreprinderii)

Se analizeaza una sau mai multe variabile

explicative ce permit identificarea cauzelor
care influienteaza vanzarile

Se bazeaza pe postulatul: aceleasi cauze

produc intotdeana aceleasi efecte

Variabila explicativa poate fi:

O marime macro-economica
Vanzarile prevazute ale unui alt produs (de a
carui vanzare depinde)
O variabila extra-economica

Metode calitative de previziune

Clasificare:
1.
Metode pe termen scurt, bazate pe
estimari ale comercialilor
2.
Metode pe termen mediu studii si
analiza calitative pe piata, pe baza
intentiilor de achizitie ale clintilor
3.
Metode pe termen lung

Metoda scenariilor
Metoda analogiilor
Metoda Delphi

Bugetul cheltuielilor de
comercializare

Cercetarea costurilor legate de

distributie, fara a omite cheltuielile
de marketing
Se disting 3 tipuri de cheltuieli
Cheltuieli proportionale vanzarilor
Cheltuieli semi-proportionale
Cheltuieli fixe

Faza de diversificare a
previziunilor

In scopul pilotajului activitatii de catre

fiecare responsabil, programul de
vanzari poate fi diversificat pe domeniu
de activitate, zone geografica,
categorie de clienti sau pe produs

Se obtin numeroase bugete ale

vanzarilor corespunzatoare bugetelor
de comercializare

Bugetizarea centrelor de productie

Punctul de plecare il constituie

costurile prestabilite

Cost prestabilit = un cost calculat

pentru a evidentia miscarile in
cantitate si in valoare in interiorul
contabilitatii analitice in vederea
aparitie distincte de ecarturi intre
cheltuiei reale si cheltuieli prevazute

Determinarea costurilor
prestabilite
Principalele metode:
Un studiu tehnico-economic al costurilor in
conditii normale de exploatare: costul este
calculat si se vorbeste atunci despre costuri
standard. Costul prestabilit cu precizie
printr-o astfel de analiza este denumit
standard, si ia in general caracter de norma

Calculul pornind de la costuri constante ale

perioadei contabile precedente

Costurile calculate dupa tarife concurentiale

Principiul de calcul al costurilor

prestabilite de productie

Costul unitar prestabilit al unui

produs va fi totalul cheltuielilor
directe si indirecte prestabilite

Bugetul de productie serveste la

determinarea volumului
aprovizionarilor, considerand nivelul
dorit al stocurilor de materii prime si
marfuri

Principiul de calcul al costurilor

prestabilite de productie
1. Cheltuieli directe prestabilite
Materii
prime

Cost unitar prestabilit * cantitate

prestabilite

Manopera
directa

Nivel orar prestabilit * numar de

ore prestabilite

Principiul de calcul al costurilor

prestabilite de productie
2. Cheltuieli indirecte prestabilite
Sunt totalizate intr-un centru de analiza,
unde sunt incluse cheltuielile fixe si variabile
Totalul cheltuielilor centrului va fi apoi
repartizat aspra costurilor diferitelor
produse cu ajutorul unitatilor de lucru,
fiecare produs primind un anumit numar de
unitati de lucru in functie de o cheie de
repartitie

Bugetul functiei de aprovizionare

Format din 2 sub-bugete
Bugetul achizitiilor stabilirea lunara a
previziunilor activitatilor dupa planul de
prodctie si tinand cont de stocuri; se
descompune in prgramul achizitiilor, in unitati
fizice si valoice traducerea monetara a
programului achizitiilor

Bugetul cheltuielilor de aprovizionare

chltuielile antrenate prin gestiunea si posesia
stocurilor

Principiul de planificare al
aprovizionarilor

Cantitati
de
achizitio
nat

Cantitati
=consuma
te pe
materie

Obiective
+ final
Stoc
Materii
prime

Estimarea
stoculuiinitial de
materii
prime

Bugetul achizitiilor meode de

planificare
1. dupa semnificatia clasica
2 faze:
Faza de studiu a politicii de aprovizionare
care permite minimizarea costului
aprovizionarii
Faza de punere la punct a bugetului
Costul de trecere a comenzilor
Cost de
angajat
de
stocuri

stabilirea comenzilor, transmiterea,

urmarirea si receptia produselor

Cost de stocaj amortisment

caldura, electricitate, asigurari,
intrtinere, cost financiar
Cost de ruptura de stoc
diverse enalitati

Bugetul achizitiilor meode de

planificare
1. dupa semnificatia clasica
Politica de aprovizionare in mediul cert
(Wilson)
Obiectiv: minimizarea costurilor
In mediu cert, se presupune ca ruptura
de stoc nu exista
Permite determinarea cantitatii
economice de comandat (lotul
economic) care minimizeaza costul de
trecere a comenzii si costul de stocaj

Bugetul achizitiilor meode de

planificare
1. dupa semnificatia clasica
Politica de aprovizionare in mediul aleator
Datorita existentei modificarilor cererii intr-o
erioada data, intreprinderea trebuie sa
evalueze stocul de securitate
Stocul de securitate ii permite sa evite
ruptura de stoc legat de incertitudinea cererii
Nivelul stocul de securitate de determina prin:

Determinarea caracteristicilor legii de probabilitate

a cererii
Determinarea probabilitatii ca cererea sa fie
superioara cantitatii economice

Bugetul achizitiilor meode de

planificare
1. dupa semnificatia clasica
Constructia unui program de aprovizionare

Atunci cand consumul este iregulat,

exista 2 alternative de alegere:
Sistemul punctului la comanda comandarea
de cantitati fixe la intervale variabile
Sistemul de aprovizionare periodica
comandarea de cantitati variabile la intervale
iregulate

Bugetul achizitiilor meode de

planificare
1. dupa semnificatia justa in
timp

Stocurile se diminueaza semnificativ,

incercandu-se progresiv reducerea
cantitatii constante

Bugetul investitiilor reia informatii din

planul de investitii pentru anul viitor,
adaugand eventuale investitii
complementare si le detaliaza pe
responsabil operational pentru a putea
efectua o urmarire administrativa a
platilor

Bugetul serviciilor generale

Sunt vizate in principal serviciile

functionale, functii restatoare de
activitati operationale sau necesare
intreprinderii pentru a o reprezenta,
in functie de gradul de diferentiere
functionala a structurii intreprinderii

Bugetizarea clasica a cheltuiellor

generale
3 faze:
Se defineste un invelis bugetar global pentru
ansamblul departamentelor si serviciilor
vizate

Fiecare responsabil al serviciului indica

previziunile platilor sale (previziuni
bugetare)

Se organizeaza o reuniune de repartitie si de

negociere a invelisului global

Bugetizarea clasica a cheltuiellor

generale

La nivelul primelor 2 etape este

reconstituit identic sau corectat pentru a
lua in consideratie cresterile de preturi si
salarii ce provin din evolutia conjuncturala
A treia etapa favorizeaza responsabilul cel
mai apt de negociere, care va obtine
bugetul cel mai confortabil
Etoda nu permite controlarea facila a
costurilor
In practica, cheltuielile generale au
tendinta sa creasca

Proceduri de bugetizare mai

recente
Sistemul de bugetizare baza zero
(BBZ)

Procedura bugetara porneste de la zero

Bugetul exercitiului precedent nu mai
servste ca baza pentru stabilirea celui viitor
Metoda folosita:

Se descompune bugetul unui centru de

responsabilitate in diferite activitati
Pentru fiecare activitate de stabilesc mai multe
alternative de realizare a obiectivelor
Prounerea bugetara pentru fiecare alternativa
Clasamentul ierarhic al propunerilor bugetare

Proceduri de bugetizare mai

recente
Sistemul de bugetizare baza zero
(BBZ)
Terminologie

Activitati: obiectivele unui responsabil

Ansamblu bugetar: ansamblu de alternative posibile
pentru realizarea unui obiectiv
Ipoteze exclusive: optiunile care se exclud reciproc
Ipoteze complementare: considerate prin
construirea unui buget de baza si a unui buget
flexibil, in functie de nivelul de activitate
Clasament ierarhic: clasament al activitatilor in
termeni de costuri/avanaje penru alocarea bugetelor
Criteriu de clasament: indicator de rentabilitate sau
indicator calitativ

Proceduri de bugetizare mai

recente
Sistemul de bugetizare baza zero
(BBZ)

Avantaje

Diminuare a cheltuielilor generale

Mai buna organizare

Distribuire aresurselor catre cele mai

performante centre
Dezavanaje

Reactii de blocaj ale cadrelor vizate

Costisitoare

Dificil de a fi pusa in evidenta

Proceduri de bugetizare mai

recente
prin analiza valorii activitatilor
administrative

Definitie: adaptare la activitatile neproductive

ale intreprinderii, de analiza a valorii
traditionale prin care o echipa determina
costul si valoarea diferitelor functii ale unui
produs, apoi o modifica in consecinta, pentru a
masura cel mai bun echilibru cost/calitate

Permite analizarea numeroaselor obligatii ce

constituie cheltuieli administrative si alegerea
activitatilor de suprimat

Proceduri de bugetizare mai

recente
prin analiza valorii activitatilor
administrative
3 faze:
Evaluarea costurilor printr-o analiza a
clientilor si furnizoilor interni

Inventarierea posibilitatilor de
reducere a obligatiilor

Deciziile schimbarile propuse si

impactul lor la nivelul costurilor

Procedura bugetara permite stabilirea

ansamblului de bugete pe functie

Acestea sunt centralizate de serviciul de

control de gestiune pentru a face verificarea
coerentei lor si a efectua eventuale revizuiri

Planul de trezorerie si elaborarea conturilor

de rezultat si a bilanturilor previzionale
permit verificare compatibilitatii acestor
bugete cu constrangerile financiare ale
intreprinderii

Previziuni pe termen scurt:

Bugetul de trezorerie
Schema de elaborare a bugetului de
trezorerie
Tabloul
Tabloul
Tabloul
Alte
incasarilor din
vanzari
+
Alte incasari

platilor
pentru
achizitii

pentru
TVA

Tabloul
general al
platilor

Bugetul
de
trezoreri

plati

Utilizarea bugetului de trezorerie

Permite verificarea existentei coerente intre

fondul de rulment si nevoia de fond de rulment

Situatia normala este reprezentata de

alternarea bugetului de trezorerie excedentar si
deficitar

Permite determinarea datelor optimale la care

trebuie sa aiba loc anumite operatii exceptionale
pentru evitarea dezechilibrelor majore

Previziunile pe termen foarte scurt

Permit sa se dispuna de informatii

necesare pentru luarea unei decizii
cu privire la
Ce suma trebuie negociata sau plasata
Pe ce durata

Analiza fluxurilor de trezorerie

Recenzarea tuturor incasarilor si platilor

prin natura, reglmentarea furnizorilor,
veniturile financiare, incasari de la clienti,
plata impozitelor

Inventarul mijloacelor de reglementare

utilizate, pentru fiecare flux identificat

Distinctia intre fluxurile certe, si fluxurile

incerte

Cautarea informatiilor

Circuitele de plati

Conditiile bancare

Punerea la punct a comunicatiilor

interne

Punerea in opera a previziunii

Previziunile zilnice realizate cu

ajutorul Fisei de urmarire a
trezoreriei

Pozitionarea corecta a sumelor in

fisa necesita cunoasterea precisa a
conditiilor bancii

Scara dobanzilor

Definitie: docment bancar, adresat

periodic intreprinderilor, stabilit de banca
pentru a regrupa toate informatiile
necesare calculului comisionului (agios)

Instrument de baza pentru calculul agios

Mijloc de control al gestiunii trezorierului

Rolul trezorierului

Actiuni asupra fluxurilor financiare vizand

reducerea nivelului sau a duratei deficitelor

Arbitraj intre diferitele banci pentru a

readuce sau elimina anumite deficite

Negociere cu bancile

Updatarea permanenta a informatiilor

necesare previziunilor

Concluzii

Planificarea financiara este de o

importanta vitala pentru intreprindere

Gestiunea bugetara este un instrument

indispensabil pentru a orienta
dezvoltarea intreprinderii

Compatibilitatea, coerenta planurilor

diferitelor servicii duc la echilibrul
bilantului prevazut