Comerțul exterior:

economii de scară, decalaje tehnologice şi ciclul de

viaţă al prodususlui, specializarea intra-industrială

LECTOR DR. MONICA BURCĂ-VOICU

E-MAIL: monica.voicu@ubbcluj.ro

CURS 5, ECONOMIE INTERNATIONALA

2021-2022
 Conținut:

1. Introducere
2. Economii la scară
3. Decalaje tehnologice
4. Ciclul de viaţă al prodususlui
5. Specializarea intra-industrială
6. Concluzii
7. Bibliografie
1. Introducere

 Avantajul comparativ se baza pe diferențe în cadrul costurilor de producție

 Dacă prețurile ar fi identice între țări nu ar mai exista comerț

 Rezultă că volumul comerțului ar fi mai mare între țări între care există o
diferență mare de preț a factorilor de producție

 Ce se întâmplă cu comerțul între țările dezvoltate?

 Irlanda exportă bere Guiness Olandei și importă Heineken din Olanda

S.B. Linder

 Comerțul cu bunuri manufacturate neomogene depinde de similitudinile cu

privire la gusturile (consumatorilor) dintre țări mai mult decât de diferențele
dintre costurile de producție

 Gama de produse cerute într-o economie precum și calitatea acestora depind în

mare măsură de venitul pe cap de locuitor al țării și de gradul de dezvoltare al
acesteia

 Ex.: exporturile unei țări dezvoltate / industrializate

 Pe măsură ce venitul /cap de locuitor crește în interiorul unei țări - se modifică

volumul, structura, caracteristicile și preferințele

 Creșterea rapidă a populației sau modificarea structurii acesteia ( categorii de

vârstă, ocupații, mediu rural-urban) – vor genera schimbări la nivelul cererii
2. Economii la scară

 Producția este maie ficientă când se realizează la o scară mai mare

 Costul mediu al unei companii poate să scadă pe măsură ce output-ul crește

creând în acest fel bazele pentru comerț

 Economii la scară externe – costul / unitate depinde de dimensiunea industriei

și nu neapărat de cea a firmei (exemplu – specializarea furnizorilor și piața în
creștere, resursă umană calificată, tehnologie)

 Economii la scară interne – costul / unitate depinde de dimensiunea firmei și nu

neapărat de cea a industriei
3. Decalaje tehnologice (I)

 Schimbările tehnologice – produse noi, îmbunătățirea metodelor

utilizate

 Schimbările tehnologice nu afextează toate națiunile în mod egal

 Noile tehnologii sunt generate întâi în cadrul țărilor indutrializate

(dimensiunea pieței, mărimea output-ului permit resurse pentru
cercetare și dezvoltare)

 Tehnologiile generate se pot ulterior răspândi

3. Decalaje tehnologice (II)

 Tehnologiile nu sunt accesibile în mod egal – apar

decalajele tehnologice – cele mai avansate tehnologii
sunt concentrate doar în cadrul câtorva țări – acestea
dezvoltă avantaje comparative

 Tehnologiile reduse vor fi redirecționate spre economiile

rămase în urmă în procesul de dezvoltare

 POSTNER - țările în care inovațiile se realizează mai întâi vor deține o

perioada de timp avantaje absolute asupra partemerilor lor => export

 În timp avantajele acestea inițiale dispar

4. Ciclul de viață al produsului (I)

 R. VERNON – un produs nou dezvoltat va trece prin mai multe stări de

dezvoltare, fiecare fază având efecte diferite asupra omerțului

 Durata, dimensiunea și avantajul relativ privit în mod dinamic depind de

etapele pe care le parcurge un produs în decursul prezenței lui pe piață
4. Ciclul de viață al produsului (II)

A. Faza de produs nou - intensiv în tehnologie

- fabricat de regulă pentru piața internă

- nu este standardizat și poate suferi modificări

- elasticitatea cererii în funcție de preț e slabă

- se adresează consumatorilor cu venituri ridicate

- considerentele legate de costuri sunt secundare

4. Ciclul de viață al produsului (II)

B. Faza de maturitate (reștere) - trecerea la producția de masă (export)

- necesită capital (investiții)
- monopol tehnologic temporar
- apar imitatori din partea altor state
- piața internațională crește – profitul crește
- creșterea exporturilor încetinește (maturitatea)
- produsul devine standardizat
- producătorul va obține economii de scală
- produsul se va extinde pe piețe străine
- se poate considera relocarea – dizlocarea
exporturilor din țara mamă - țara de origine poate
deveni importator
4. Ciclul de viață al produsului (III)

C. Faza de standardizare a produsului (declinul)

- produsul devine complet banalizat

- producția se restrânge

- apariția de importuri – pentru acoperirea nevoilor interne de consum

- costurile de producție sunt determinante – tările mai puțin dezvoltate

devin atractive la nivel de costuri
4. Ciclul de viață al produsului (IV)

Vernon – stabilește o corelație între ciclul de viață al produsului și ciclul

acestuia în cadrul comerțului internațional
- produsele sunt exportate de țările ce dețin avantaje tehnologice pentru
ca în final exporturile să revină țărilor abundente în munca slab calificată

Nivelul prod. și consumului intern

Consum domestic

Exporturi Importuri

Producția domestică

Faza de dezvoltare a produsului

Produs nou Produs matur Produs standardizat

5. Specializare intra-industrie (I)

 Schimburile internaționale intraramură au fost analizate prin prisma

caracteristicilor ofertei în condiții de tip oligopol sau monopol

 Simetrie perfectă între produsele analizate - s-a evaluat diferențe de

factură externă

 Explicația schimburilor – diferențe la cheltuielile de transport, diferențe

sezoniere, diferențe de cost

1. Produse omogene
2. Produse eterogene cu substitute apropiate ca producție sau consum
3. Produse eterogene pe verticală – același tip de proces de facbricație
5. Specializare intra-industrie (II)

 Schimburile intra-ramură – schimburi încrucișate de produse aparținând

aceleiași ramuri industriale

 Nu se bazează doar pe nuanțarea avantajelor comparative

 Bunurile nu sunt absolut identice – influențează cererea

 Importurile – nevoia de a obține produse cu caracteristici ce lipsesc

produselor indigene

 Preferința pentru produse străine – produse exportabile și importabile – nu

dețin avantaje comparative
5. Specializare intra-industrie (III)

 Schimburile intraramură
– aceleași intrări și ieșiri din producție
– specializare intraramură pe verticală
- fiecare produs poate să fie descompus pe componente
- Cuantificarea schimburilor intraramură - indicatori:

- Indicele Balassa
IB= xi-Mi/xi+Mi xi = exporturile ramurii i
Mi = importurile ramurii i
-1 = țara nu realizează decât importuri / +1 când se realizează doar exporturi
0 = intensitatea maximă a schimburilor

- Indicele Grubel – Lloyd

(xi+Mi)-|xi-Mi|
(xi+Mi)
 Dacă valoarea este 100% exporturile = importurile
 Valoarea mai apropiată de 100% semnifică faptul că importurile sunt acoperite de exporturi
Concluzii finale (I):

 Participarea tuturor statelor la circuitul mondilal este o necesitate

 Complexitatea economiei mondiale – incidența puternică a progresului

tehnic - grad înalt de diversificare

 Accentuarea interdependențelor între economii

 Avantaje ce se pot obține în urma specializării internaționale

 Schimburile – factor al creșterii economice

Concluzii finale (II):

1. Schimburile trebuie să asigure înzestrarea economiei cu factori de producție

(în condițiile în care cele interne sunt insuficiente, ineficiente, nu sunt utilizate
din considerente strategice)

2. Valorificarea resurselor interne excedentare sau specializarea spre export în

cadrul ramurilor în care țara deține avantaj comparativ

3. Diversificarea ofertei interne de bunuri și servicii

4. Lărgirea seriilor de fabricație

5. Crearea unui climat favorabil în plan politic, militar, etnic, religios, cultural, ca și
catalizator al creșterii economice

6. Schimbul internațional este o "cerere de diferență"

 8. Bibliografie selectivă

 Krugman, P., R., Obstfeld M., Melitz, M., (2012), International Economics: Theory and
Policy, Ninth Edition, Addison-Wesley, Pearson;
 Robert M. Dunn, Jr.; John H. Mutti (2004), International Economics, Sixth Edition,
Routlege, London;
 John S. Hodgson, Mark G. Herander (1983), International Economic Relations,
EditorPrentice-Hall International;