ECONOMIE MONDIAL

1.

FORMAREA PIETEI MONDIALE

EVOLUIA EC.MOND. Stadii parcurse: O perioad foarte ndelungat de timp (pn aproape de prima rev ind. 1857, sec XVIII - XIX) acest schimb reciproc de activiti s-a desfurat preponderent la nivelul microeconomic. n consecin economia avea un caracter nchis, principalul scop fiind autoconsumul. nceputul sec XV anun modificri semnificative care, ctre sfritul acestei perioade vor determina schimbri majore: a) marile descoperiri geografice i b) cuceririle coloniale, vor atrage n circuitul economic i al schimbului reciproc de activiti, teritorii noi i resurse naturale foarte importante. Principala consecin treptat dar sigur sfera teritorial a schimburilor de activiti se va extinde i va cuprinde cele mai importante teritorii de pe glob. Sec XVI este secolul apariiei pieei mondiale. Piaa mondial = o noiune ec nu geografic, mai multe subpiee ce interacioneaz i formeaz aceast pia unde preul se formeaz n egal msur datorit unor fact. ec. ct i unor fact extraeconomici. Constituirea pieei mondiale a dus la o dinamizare accentuat a activitii economice la nivelul microeconomic. Principala form de organizare este manufactura, care func pe baza unor importuri (de regul din surse externe), apoi apar filialele n coloniile deinute de patroni. n 1648 OLANDA - punctul culminant al puterii comerciale care domin n aceast perioad manufactura. Dezvoltarea manufacturilor i apariia marilor manufacturi au fcut s devin tot mai evident faptul c economia nchis trebuie sa lase locul unui alt tip de economie, a unei economii deschise, a unei economii orientate cu precdere ctre pia. D.p.d.v. structural, se acumuleaz treptat premisele pentru a se realiza saltul de la nivelul microeconomic la nivelul macroeconomic. Piaa mondial i dezvoltarea ei vor contribui din plin la acest lucru. nc nu putem vb de ec mond deoareace: a) manufacturile dei dezvoltate nu pun stpnire pe producie; b) puterea politic era frmiat; c) extinderea spaialgeografic a schimbului ec nu avea la baz elemente ec, rel de genul MF-bani, ci era un jaf de tip colonial. Economia mondial = conceptul de economie mondiala este unul pluridimensional . Este vorba de 3 dimensiuni : - o dimensiune tehnico-economic ( generata de existenta unei diversitati de factori de productie ) ; - geo-politic ( generata de existenta a 193 de state independente, si teritorii dependente ) . - politico-diplomatic (capacitatea de negociere a principalilor protagoniti pe arena internaional). Ec. mondiala asa cum se prezinta ea in zilele noastre constitue un ansamblu de state nationale , entitati regionale si corporatii transnationale aflate intr-un stadiu avansat de interdependenta .
1

3.PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI MONDIALE: diversitatea sau eterogenitatea dat de nr. mare de economii naionale- unitare - este caracterizat de apariia unor multitudini de contradicii al caror rol se modifica pe parcursul diferitelor etape istorice pe care economia mondiala le-a parcurs . - aparitia si adancirea interdependentelor , ajungandu-se in situatia in care acestea formeaza un sistem care sta la baza functionarii economiei mondiale . - asistm la un proces de regionalizare - accentuarea dinanismului in ceea ce priveste schimbarea raportului de forte la nivel planetar ; - tendina te internaionalizare. - tendinta de institutionalizare . Tendina te internaionalizare se manifest prin diversificarea structural a fluxurilor comerciale i financiare internaionale, prin dezvoltarea fluxurilor internaionale cu bunuri i servicii mai repede dect PNB i chiar dect producia industrial a unei ri prin liberalizarea politicilor comerciale i prin diversificarea tehnicilor i a metodelor de participare la circuitul economic mondial; adic: competitivitatea unor companii naionale nu mai depinde de ec.na ci de participarea lor la ec mond, de raportarea lor la acest sistem al schimburilor pe plan mondial. Diviziunea internaional a muncii = expresia sintetic a tendinelor de specializare internaional n vederea participrii la circuitul economic mondial. Specializarea internaional = adaptarea potenialului naional dintr-un domeniu sau altul la caracteristicile cererii de pe piaa mondial. Specializarea internationala depinde de o multitudine de factori economici , spre exemplu specializarea in produse industriale depinde de un ansamblu de factori tehnico-economici , de gradul de pregatire al fortei de munca , etc.
-

TRASATURI/ CARACTERISTICI ALE E.M. 1. INTERDEPENDENTA = sistemul/ mecanismul ce det fct EM: - cauze ce det dinamica progresului tehnic - cauze ce det cresterea grd de vulnerabilit (nat, reg., trans-nat) - cauze ce det cresterea decalajului intre principalele cat de jucatori la niv planetar 2. Accentuarea tendintei de INTERNATIONALIZARE : - dezv structurala spectaculoasa a tuturor fluxurilor internat - dezv sch internat (de bunuri, servicii, si capitaluri), mai repede decat PNB/ productia ind a unor tari - liberalizarea pol com internat - diversificarea tehnicilor si instrumentelor de participare la Circ Ec Mond. (CEM) 3. Accent ac tend a det manifestarea unui alt fen, ce astazi se constituie intr-una dintre princip car ale EM : COMPETITIVITATEA: performanta fie a unei companii/ corporatii, fie a unei ec nat., depinde intr-o mas hotaratoare, de mas si modul in care participa la CEM. 4. Amplif si diversif sch internat, in gen, si dezv EM, se produce astazi in cond in care oferta de marfuri si servicii depaseste, in mod curent, cererea. La o astfel de sit s-a ajuns, atat dat faptului ca progresul tehnic se produce cu o vit/ dinamica, fara precedent,
2

dar si pt ca asistam, in mod constant, la o REDUCERE A CERERII SOLVABILE (sit prelungita de dezechilibrul intre cerere si oferta) diversificarea cantitativa si structurala a obiectului tranzactiilor internationale. Tehnologia in progres produse multe oferta mare cererea (solvabila) < capac de absorbtie a pietei = posib efectiva de a desface si vinde/ tranzactiona ceea ce se produce, la scara internat. Cu tarile emergente (in curs de dezv), dec. XVIII la sf mil trecut, odata cu terminarea colonialismului o situatie prelungita de dezechil C-O-solvabilitate. China, singura tara emergenta, cu o piata extraordinara, o dinamica f mare (cel putin in ultimul deceniu), are cel mai constant ritm ridicat (10%) de dezv nat risc de incandescenta. EM ec nat ca entitati de sine statatoare - tendinte de specializare - diviz internat a muncii = dinamica eterogena/ diversificata DIFERENTIERE PERPETUA LA NIV PLANETAR: - dominati si dominatori - bogati si saraci - puternici si slabi. 4.DIVIZIUNEA INTERNATIONALA A MUNCII: - principalul factor constitutiv al EM - expresia sintetica a tuturor tend de specializare internationala, in vederea particip la CEM. Specializarea Internationala = adaptarea car dintr-un domeniu sau altul ale potentialului nat, la cererea de pe Piata Mondiala. Exista mai multe tipuri de specializare, det la randul lor de o diversitate de factori (si ierarhia acestor factori este fct de ceea ce reprezinta respectivul tip de specializare). SPECIALIZARE - FACTOR - produs primar geografici - produs manufacturat politici, capital, management Actualul model al diviz internat a muncii este unul f eterogen/ diversificat. La baza piramidei diviziunii internationale a muncii se afla tarile slab dezvoltate , care se caracterizeaza printr-o specializare unilaterala, axata pe 1/max 2 produse primare . Pe o treapta super tarile in dezv/ mediu dezv, unde specializarea incepe sa fie mai diversificata alaturi de produsele primare aparand si cele manufacturate. La varf tarile dezvoltate, specializarea vizand dom de varf ale ind, cele de mare productiv (agric, servicii) Dinamica specializarii va naste mereu polemici (dialog N-S; tari dezv tari in curs de dezv), det de factorii ec, dar si de cei politici, sau strategici, generati de sist conjunctural, la nivel planetar. Ruptura se produce in dec. VIII 2 socuri petroliere criza energetica de proportii necesit sch mecanismelor de dezv.
3

Emanciparea nat a noilor tari dobandire potential ec semnificativ industrializare/ fol resurse proprii in dezv ec, la fel ca tarile dezv. Dezv = Industrializare: model uzat moral/ concept ce nu mai avea in comun cu: - eficienta energetica (care greveaza niv de industrializare) - minimizare consumuri - sch structuri la niv nat. Progresul tehnic: - necesita disponibil de capital grd de indatorare, si - nu se intampla peste noapte transfer invers de tehnologii. Dinamica pietei diviziunii internationalenu a fost lineara . In timp ce tarile astazi dezvoltate si-au schimbat de mai multe ori tipul de specializare , tarile slab dezvoltate au continuat sa pastreze specializari inguste si nerentabile . si obiectivele urmarite sunt la fel de diferite . Tarile dezvoltate prin orientarea catre un tip sau altul de specializare urmaresc cresterea cotelor de piata , a marjelor de influenta , cu alte cuvinte consolidarea statutului lor de mari puteri economice , in timp ce tarile in curs de dezvoltare in marea lor majoritate tari care si-au cucerit relativ recent independenta si suveranitatea prin orientarea catre un anumittip de specializare , urmaresc folosirea propriilor resurse financiare absolut necesare functionarii economiei lor ca entitati de sine statatoare . In prezent in economiile dezvoltate asistam la dominatia sectorului serviciilor . Aceasta a determinat aparitia unor teze conform carora ne indreptam catre o societate postindustriala . Ateze contin si puncte comune dar si puncte diferite . Spre ex. : despre societatea postindustriala vorbeste Herman Khan care considera ca acest nou tip de societate are la baza expansionismul sectorului serviciilor si in cosecinta rolul central va fi detinut de acestea . Pe de alta parte prof. Univ. De la Hardwar Daniel Biel vb. Despre o societate postindustriala in care rolul central va apartine unei tehnologii intelectuale , altfel spus munca si capitalul vor fi inlocuite cu informatia si cunoasterea . O astfel de societate in viziunea americanului se va baza pe un caracter central al cunoasterii teoretice , pe expansiunea unei clase a cunoasterii , pe trecerea de la preponderenta de bunuri la aceea de prestari de servicii sau pe meritocratie . Indiferent care ar fi caracteristicile noii societati in mod cert ea va continua sa fie macinata pe problema lipsurilor dincolo de lipsa de bunuri , care va continua sa ne urmareasca , ne vom confrunta si cu cea a informatiilor si a timpului . In mod cert o societate postindustriala oricare ar fi ea , va stabili noi puteri , noi promisiuni , dar si noi constrangeri si intrbari intre dimensiunile in care cu siguranta nu ne-am mai confruntat pana acum . 5.CIRCUITUL ECONOMIC MONDIAL (CEM) Circuitul economic mondial = totalitatea fluxurilor economice internaionale privite nu ca o simpl sum aritmetic ci n strnsa lor interdependen. Caracteristici: - eterogenitatea participarea la circuitul economic mondial nu este aceeai pt toi juctorii (stateec.na, grupri integraioniste i corporaii transnaionale) - tendina de instituionalizare (dinamica la nivelul acordurilor)
4

diversificarea continu a mijloacelor i a tehnicilor de participare la C.Ec.Md. - asistm la producerea unor schimbri determinate de dinamica la nivelul centrelor de putere-multipolaritatea n exercitarea puterii la nivel planetar (mai multe centre de putere) Exist 3 categorii de fluxuri care reprezint cele 3 nivele ale C. Ec. Md.: - flx. mrfuri corporale; - flx. de servicii; - flx. financiare internaionale Fluxurile internaionale cu mrfuri corporale tranzacii cu materii prime i produse manufacturate. Tendine: a) componenta tradiional (nu mai este cea principal); b) se manifest tendina modificrii raportului dintre comerul cu produse de baz i comerul cu produse manufacturate, tendin ce det. o deteriorare a raporturilor de schimb n defavoarea rilor n curs de dezv.; c) asistm la o accentuare a protecionismului netarifar, de la Acordul de la Washington -dintre SUA i MB exist 2 categorii de msuri ale protecionismului: 1 tarifare (vamale), 2 netarifare (nevamale). Toate statele dezv de azi, i-au bazat evoluia ascendent pe protecionism, cu toate c astzi se declar pt nonprotecionism! De 15 ani se produce n lume mai mult dect se poate consuma! De unde i nevoia rilor dezv de a ajuta dezv rilor slab dezv pt crearea de noi piee care s absoarb aceste plusuri de prod. SUA reprez. principalul promotor al liberalizrii comerului, respectiv, al scderii tx vamale (tx tarifare), care se vd. Msurile de protecie netarifare sunt mai puin vizibile i mai greu de definit de promotorii liberalismului comer internaional. Fluxurile internaionale cu servicii - exist 2 viziuni asupra viitorului: una a SUA i una a Europei: Teoria European: o societate ce se axeaz pe centralismul sectorului serviciilor Herman Kam; Teoria SUA: o societate postindustrial cu o preponderen a sectorului serviciilor, dar, punerea pe prim plan a unei tehnologii intelectuale bazate pe utilizarea informaiei i a cunoaterii Daniel Bell (considerat ca utopic de specialiti) Fluxurile financiare internaionale reprezint ansamblul de micrile de valori economice care se exprim i se realizeaz prin mijloace de plat i de credit. Principala caracteristic a sec XX o reprezint formarea unei economii financiare decuplata ( separata ) de economia real care pn la acest moment generase aproape n exclusivitate fluxurile financiare. Pt a se ajunge la economia financiar de azi sau parcurs 3 etape: - etp I : din momentul apariiei monedei si a schimburilor comerciale internationale pn la jumtatea sec XIX s-a caracterizat in principal prin faptul ca fluxurile financiare le nsoeau pe cele de mrfuri fiind un fel de contrapartid a acestora , prin ele stinganduse practic creantele ( bdatoriile ) . - etp a-II-a : Prima jumat. a sec XX se caracterizeaza in primul rand prin separarea intre fluxurile financiare i cele de mrfuri ( comerciale ), primele fie precedandule , fie urmandule pe cele din a II a categorie .In aceasta etapa asistam la apariia i dezvoltarea unor produse i servicii financiare noi, cum ar fi : creditele bancare internationale , platile la termen ; aparitia unor tehnici si instrumente care inlocuiesc cu desavarsire moneda si nu in ultimul rand la aparitia primelor miscari de capital cu caracter de investitii internationale .
5

etp a-III-a - In a II-a jumatate a sec. XX si pana astazi . Aparitia europieelor , adica aparitia unor piete financiare pure , fara nici o legatura cu operatiunile comerciale in care dominante sunt miscarile de capitaluri . In realitate se produce o trecere de la economia fluxurilor financiare la o economie a stocurilor financiare , tranzitie generata in principal de trecerea la cursuri monetare flotante si de proliferare a cursurilor bursiere . In acelasi timp vom asista la o crestere a deficiturilor nationale si la finantarea lor intr-o masura din ce in ce mai mare din surse private . Definitie . Fluxurile financiare internaionale = transferuri de fonduri de la un ag. economic dintr-o ar la un alt ag.ec. dintr-o alt ar fr a se mai declana n acelai timp o micare n sens invers de bunuri sau servicii. (interesul deintorilor de capitaluri este remunerarea profit- ct mai mare a micrilor de cap pe dif piee de cap). Principalele cauze care au generat cresterea continua a mobilitatii internationale a capitalurilor sunt : - cresterea profitului , adica renumerarea superioara a acestora prin plasarea pe piete externe in raport cu ce se poate obtine pe pietele de origine ; - evitarea controlului si a reglementarilor la care sunt supuse pe pitele de provenienta ; Astazi , fluxurile financiare internationale , le depasesc ca importanta pe cele comerciale . In acelasi timp analizand raportul dintre dinamica si volumul comertului international si evolutia rezervei de valute convertibile si aur , intaietate au primele . In cosecinta putem spune ca asistam la o diminuare continua a lichiditatii internationale . De asemenea asistam la o crestere accentuata a rolului pietelor de capital , concomitent cu atribuirea unui nou rol atribuit pentru bancile comerciale internationale . Principala caracteristica a perioadei actuale o reprezinta cresterea accentuata a mobilitatii capitalurilor , ca urmare a dereglementarii sectorului financiar , alaturarii barierelor din calea circulatiei capitalurilor , dar si ca urmare a legiferarii la nivelul unor state a unor masuri care faciliteaza intrarea acestora si asigura anonimatul lor .
-

8.CONCEPTUL DE PUTERE N ECONOMIA MONDIAL Conceptul de putere: a) puterea ca fen la scar planetar; b) puterea la nivelul statelor ec. Multipolaritatea in economia mondiala Prima viziune si concepie asupra puterii a avut-o Herodot care a clasificat-o astfel: - puterea unuia singur; - puterea unui grup; - puterea maselor. Orice tip de analiza a puterii ridica cel puin 3 probleme : - cui aparine puterea? - n ce scop e folosit puterea? - care sunt instrumentele prin care se exercit puterea?
6

Conceptul de putere poate fi divizat n 3 elemente distincte: - actul prin care sunt influenai ( divizati ) ali factori; - capabilitile folosite pentru ca exercitarea influenei s fie real; - reacia fa de aciune. Exist mai multe criterii de clasif a puterii dar, 2 sunt mai importante; Max Faber clasific puterea: putere carismatic puterea care se exercit prin raportarea la o transcenden i se prelevaleaz de acea transcenden pentru a cere o supunere motivat puterea tradiional se materializeaz n elemente ale trecutului, n situaii prezente prin unul sau mai multe personaje care dein puterea ca motenitori puterea raional forma de manifestare a puterii actuale, respectiv dominaia adevrului neles ca o reflectare a realului i ca o stipulare a unei aciuni individuale sau colective, juste i eficace, care asigur tuturor dreptul la libertate i egalitate. Puterea la nivel Mondial Principalele surse ale puterii sunt : controlul asupra securitii; produciei; creditului; cunoaterii; informaii; credintelor (ideilor).

izvoarelor de

Analiza puterii ne trimite obligatoriu la noiunea de stat, recunoscut la nivelul sec XX ca i form normal de organizare a unei comuniti ( colectivitati ) stabilite pe un teritoriu. Pt statele moderne sunt propuse 5 cmpuri complementare prin care se poate defini puterea: - puterea fizic (ceea ce reprez. potenialul material res.naturale, sol, subsol, natur); - puterea economic; - puterea politic; - puterea militar; - puterea sistemului naional de valori (puterea civilizaiei); Principala tipologie a puterii cuprinde: - puterea regional; - puterea mondial; - superputerea. Analiznd exercitarea puterii de catre state putem vorbii de existenta unei tipologii a puterii care cuprinde in principal 3 tipuri : 1) Puterea regionala : capacitatea unui stat de a juca un rol important intr-o anumita regiune de pe glob . 2) Puterea mondiala : capacitatea unui stat de a juca un rol hotarator pe mai multe planuri la scara mondiala ; 3) Superputerea : reprezentata de statul care se caracteriozeaza prin pluridimensiunea puterii avand capacitatea de a coordona actiuni sau politici la scara mondiala , de a contribui la gestionarea si solutionarea unor situatii de criza la nivel mondial sau a unor conflicte la nivel regional . De-a lungul timpului identificam mai multe etape in dinamica manifestarii exercitarii puterii :
7

- dupa al II lea razboi mondial , intr-o prima etapa puterea politica si cea militara se aflau intr-un echilibru relativ stabil , pentru ca ulterior puterea militara sa fie subordonata celei politice . Practic o perioada relativ indelungata de timp puterea militara a reprezentat principalul criteriu in masurarea puterii , ea determinand fie ascensiunea , fie declinul marilor puteri . O repetare a istoriei in contextul actual ar fi deosebit de periculoasa . Aceasta ar insemna o cretere spectaculoasa a cheltuielilor cu narmarea , care fara indoiala ar produce mari deficite si ar prejudia dezvoltarea industriei civile si pe de alt parte ar determina apariia unui nou pol de putere transnational si foarte greu controlabil . In plus , in prezent , costul proiectarii unui astfel de nivel al puterii militare ar depasi in mod cert posibilitatile care si le permite orice tara sau economie indiferent cat de bogata sau puternica ar fi . 6. PROCESUL DE ADNCIRE A INTERDEPENDENELOR N ECONOMIA MONDIAL Azi, nici o ar indiferent de ct de puternic sau de bogat ar fi nu mai poate funciona izolat nu se mai poate sustrage de la mondializarea schimburilor. Aceast realitate se traduce prin faptul c competitivitatea unei economii naionale, a unei organizaii integraioniste sau corporaii transnaionale, depinde de gradul de participare la circuitul economic mondial. Adncirea interdependenelor nu e benefic n egal msur pentru toate statele ec na. Ea: a) mrete accesul la resurse materiale rare sau inexistente pe teritoriul unei ri, crete viteza de propagare a progresului tehnic, dar nu duce i la creterea produciei naionale, a tuturor rilor lumii; b) este compatibil cu idealul de dreptate la nivel naional. n medie, orice colectivitate naional se afl ntr-un ctig, dar adncirea interdependenelor genereaz diferene semnificative la nivelul grupurilor socio-profesionale ce compun colectivitatea naional respectiv; c) pot fi generate pt unele economii naionale ritmuri de dezvoltare i de schimbare imposibil de realizat.n ansamblu, adncirea interdependenelor tinde s impun tuturor rilor o vitez de adaptare ce e comandat de cele mai dinamice. d) adncirea interdependenelor poate determina creterea gradului de vulnerabilitate a unei economii. n contextul existenei la nivelul economiei mondiale a penuriei de resurse a nceputului de milenium, interdependenele pot genera o utopie. Stagnarea sau reculul acestui proces ar genera pierderi nsemnate pentru toate rile lumii; el reprezint cea mai important provocare pentru toate guvernele rilor lumii.

7.FENOMENUL DE MULTIPOLARITATE LA NIVEL MONDIAL Majoritatea elitelor lumii nu mai consider modelul american ca, unicul i modelul ideal de dezvoltare economic, social i politic. Un singur stat (SUA), nu mai are capacitatea s asigure securitatea global. Abordarea diferitelor fenomene (n plan economic, social, politic) ncepe s se diferenieze considerabil la nivelul rilor dezvoltate i mai ales, la nivelul rilor n curs de dezvoltare. Treptat, partea din venitul mondial, deinut de SUA a nceput s scad, ca urmare a apariiei unor noi centre de putere (Japonia, UE) sau a unor ri n dezvoltare ce ctig cote de pia semnificative. Fenomenul de pierdere de vitez apare i n economia american i se materializeaz fie ntr-o lentoare a creterii economice, fie n pierderea supremaiei ntrun domeniu sau altul. Ne aflm n situaia n care, asistm la o dinamic accentuat a tendinei de multipolaritate, determinat n egal msur de faptul c apar noi ri n care combinarea factorilor de producie determin acceeai eficien i n unele cazuri chiar mai mare dect la nivelul economiei americane, iar pe de alt parte, au aparut state i naiuni pe care SUA nu le mai poate controla, nici n cazuri de for major! 13.TRANSFORMRILE DIN EUROPA CENTRAL I DE EST: Anul 1989 reprezint pentru Europa Central i de Est un moment istoric iar numitorul comun la nivelul tuturor rilor foste comuniste l reprezint faptul c toate au decis s realizeze o schimbare radical din toate punctele de vedere: politic, social, economic. Pentru a realiza un astfel de obiectiv era necesar implementarea unui program de reforme la nivelul tuturor domeniilor de activitate (preuri, taxe i impozite). Un element important l reprezint convertibilitatea i stabilirea unor rate de schimb reale. Ajutorul vestic pentru refacerea estic reprezint o necesitate de prim ordin dar nu exclusiv. Programele de sprijin reprezint o surs considerabil, ns total insuficient n raport cu dimensiunile problemelor existente n rile foste socialiste. Principalul obiectiv al acestor ri l reprezint nlocuirea centralismului specific centralismului cu o economie de pia funcional. n acest context una din principalele probleme pentru aceste ri o reprezint finanarea (finanarea n perioada de tranziie). n consecin mprumuturile i investiiile din strintate urmau s joace un rol fundamental dac volumul i dinamica acestora se aflau ntr-un raport direct proporional cu reuita programelor de reform din aceste ri. ntr-o asemenea situaie, guvernele occidentale vor juca un rol foarte important n privina necesarului de finanare pentru aceste ri. Acestea mpreun cu FMI i cu Banca Mondial reprezint surse viabile capabile s asigure suportul de finanator la dimensiunea impus de problematica existent n rile Europei Centrale i de Est. Amploarea acestor fenomene a fost potenat cu efectele disfuncionalitilor nregistrate la nivel economiilor din aceste ri n perioada de tranziie. 1. Primul fenomen, procesul de privatizare s-a produs mult prea lent i n f multe cazuri discutabil.; 2. Al 2-lea fenomen - n foarte scurt timp toate aceste economii s-a ngustat;
9

3. Al 3-lea fenomen - nu s-a identificat tipul de strategie necesar realizrii principalului obiectiv al acestor economii. O problem i mai grav: ansamblul fostelor ri comuniste, formau Consiliul de ajutor reciproc (CAER). Dup 4 decenii, decizia de reorientare politic, economic i social a acestor ri nsemna i desfiinarea acestui consiliu. Acest grup de ri ajunseser s produc 1/3 din producia ind. i agr. mondial i deineau 11% din comerul mondial. Toate aceste ri au luat decizia de a renuna la aceste piee i de a se orienta ctre altele, n special ctre Europa dezvoltat. Istoria ne-a demonstrat c aceast decizie cu tot ce a implicat, a reprezentat o eroare de proporii care a produs consecine grave la nivelul tuturor economiilor din rile europei centrale i de est, n perioada care a urmat. Toate aceste ri s-au confruntat cu un fenomen pe care nu l-au cunoscut pn n 1990 si nume omajul. ntr-o prim faz el a crescut spectaculos i a determinat creterea nemulumirii societii, care s-a transformat ntr-un vector de presiune pentru guvernrile care s-au succedat n perioadele urmtoare de timp. FENOMENUL INTEGRAIONIST 1969 2003. 2005 Turcia n viitor Moldova i Ucraina Cea de-a treia superputere mondial UE, se confrunt n egal msur cu un succes incontestabil reprezentat de integrarea rilor central i est-europene, iar pe de alt parte are mari probleme dpdv economic sau mai precis al introducerii i aplicrii reformelor economice. Este evident c azi la nivelul UE nu exist un acord asupra soluiilor privind mbuntirea situaiei. Marea Britani, rile scandinave i cele din Europa Central contiente de performanele superioare ale SUA sunt adeptele accenturii liberalismului i concurenei. n egal msur ri mari i importante ca Frana i Germania nu sunt convinse de eficiena unei astfel de soluii chiar dac ele sufer din cauza ncetinirii creterii economice i a ratelor crescute ale omajului. Pentru anul 2006 se prefigureaz o cretere mai rapid fa de majoritatea rilor din UE, n SUA i n Asia. rile cele mai afectate de un astfel de raport sunt cele care reprezint 70% din zona euro (Germania, Frana, Italia), lucru ce nseamn c din nou Banca CentralEuropean va fi incriminat c nu va reduce rata dobnzii iar presiunile asupra meninerii deficitelor bugetare pn la 3% din PIB vor determina atacuri virulente asupra pactului care-i propune stabilitate i cretere. Pe de alt parte este foarte puin probabil c se va face ceva concret n privina adevratelor probleme economice ale UE i anume: a) suprareglementrilor muncii i pieei, b) cheltuielile publice excesive i c) protecia social mult prea ridicat. Cu siguran anul 2006 va fi caracterizat de o alt surs de presiune asupra PAC (politicii agricole comune) i anume disputa referitoare la bugetul UE. Este clar c pentru 2007 va fi nevoie de un nou buget i problema aceast trebuie rezolvat n 2006. Pe ansamblu, aceast dinamic integraionist din spaiul european vine pe fondul unor probleme economice serioase, cu care s-au confruntat aceste ri pe tot parcursul anilor 90, cu o singur excepie si anume Marea Britanie.
10

Din spaiul UE putem spune c anii 90 reprezint perioada de vrf a modelului economic britanic. Pe tot parcursul anilor 90 n Marea Britanie regsim cea mai trainic dezvoltare, cea mai redus rat a omajului, cea mai sigur stabilitate a preurilor i cel mai mare venit/cap de locuitor dup SUA i Canada. Modelul Marii Britanii s-a bazat pe 3 piloni: - Liberalizare promovat de Margaret Teacher; - revoluie macroeconomic; - raportul globalizare/schimbare tehnologic adic, la nivelul anilor 90 Marea Britanie devine un importator semnificativ de bunuri de larg consum al cror pre se situeaz ntr-un trend descendent n timp ce devine un principal exportator de servicii financiare, cercetare tiinific, educaie, divertisment al cror pre se plaseaz ntr-un trend ascendent, de unde rezult i o balan comercial excedentar. n egal msur ns nceputul mileniului 3 nseamn i pericole evidente pentru modelul economic britanic: creterea preului la petrol, deteriorarea balanei comerciale datorit creterii preului la energie, cderea pieei imobiliare, creterea cheltuielilor publice. 15.CRIZA ENERGETIC Reprezint de fapt producerea a 2 ocuri petroliere: primul n per. `73-`74, iar al 2-lea n per.`80-`81 ntre cele 2 ocuri petroliere au existat diferene de cauz de producerei anume: - primul oc petrolier a avut o determinare obiectiv, istoric; ruperea echilibrului dintre cerere i ofert a reprezentat o expresie direct a conflictului de interese dintre corporaiile transnaionale care controlau exploatarea i comercializarea produciei petroliere i rile pe teritoriul crora se aflau resursele de petrol = profitul extrem de mare al corporailor i profitul infim al rilor deintoare de resurse de petrol; - al 2-lea oc petrolier, nu a avut o determinare istoric, preurile fiind majorate de O.P.E.C. (Organizaia rilor exportatoare de petrol), preuri care au aruncat Ec. Md. ntr-o criz de proporii. Criza energetic declanat n urma celor 2 ocuri petroliere a generat o multitudine de efecte: - pe termen scurt, au fost efecte de tip inflaionist, recesionist, efecte asupra balanei de pli comerciale i de pli, precum i efecte pe planul elesticitii de energie; - pe termen mediu, au fost efecte economice structurale i efecte n privina produciei i consumului de petrol; - pe termen lung, dinamizarea politicilor de conservare a energiei i de nlturare a risipei de energie Anul 1986, reprezint anul n care asistm la scderea preului la petrol, fapt ce a nsemnat pt Ec. Md. urmtoarele: consecine financiare pt rile exportatoare i importatoare: o rile importatoare rile dezvoltate, la sfritul anului 86 au nregistrat un ctig de aprox. 60 miliarde $; o rile exportatoare rile slab dezvoltate, la sfritul anului 86 au nregistrat o diminuare a veniturilor cu aprox 40 % , adic de la un venit de 140 mild $ la numai 80 mild $.
11

Datele au fost calculate i date publicitii de FMI. relansarea creterii economicec la nivelul tuturor rilor lumii n special la nivelul rilor dezvoltate; dinamizarea procesului de restructurare industrial, proces ce a vizat i industria petrolier occidental. pe termen lung, preurile sczute la iei, au nsemnat un nou echilibru mondial n care nu se mai pune pe prim plan reciclarea petro-dolarilor n care dpdv economic regsim premisele unei creteri economice susinute, dpdv politic, scade semnificativ importana ieiului a influenei OPEC; creterea fr precedent a gradului de ndatorare a rilor lumii fenomen ce se va identifica cu o premis a crizei financiare ce va urma. 18.FMI I SCHIMBAREA ANILOR 80 FMI a fost creat avnd la baz recunoaterea faptului c pieele pot s nu funcioneze ntotdeauna cum trebuie; FMI a fost creat pe convingerea c asupra rilor trebuie s se exercite presiuni internaionale pentru ca acestea s adopte politici mai expansioniste, adic acordarea de credite n reduccerii impozitelor, a scaderii ratele dobnzilor i a creterii cheltuielilor. Din 1980 pn prezent, situaia va fi invers: politica FMI se va baza pe supremaia absolut a pieelor, astfel FMI acord fonduri numai dac statele vor adopta politici exect contrare politicilor din perioada anterioar (reducerea deficitelor, creterea impozitelor i a ratelor dobnzilor. n plus n 1981 la BkMd se schimb conducerea, optica i garda. n viziunea noii conduceri statul reprezint principala problem i pieele libere soluia la rezolvarea acestor problemelor; n plus dei misiunile BkMd i FMI rmn distincte activitile lor se vor suprapune din ce n ce mai des. Principala misiune a BkMd o reprezint eradicarea srciei iar a FMI asigurarea stabilitii mondiale, deci, Bk. Md. trebuie s se ocupe de problemele structurale, iar FMI de problemele macroeconomice. n realitate, FMI, plecnd de la teza conform creia, orice problem structural poate afecta starea de ansamble a unei economii, a considerat c n atribuiile lui intr toate i problemele structurale i cele macroeconomice. Dup 1980 politica i activitatea FMI au avut la baz 3 piloni principali: a) austeritate fiscal b) liberalizare c) privatizare n egal msur plecm de la situaia conform creia pentru FMI nu exista dect un singur drum i orice abatere duce la dobndirea statutului de deviant de la traiectorie, FMI a devenit principala int a unor atacuri din ce n ce mai dure venite dinspre rile n curs de dezvoltare. Printre principalele acuze aduse FMI se numr: - folosirea principiului condiionrii ca instrument de politic economic, - elaborarea de rapoarte standard, ablon pentru toate rile n curs de dezvoltare - faptul c nu recunoate oficial dreptul fundamental al contribuabilului / ceteanului la informare dei reprezint o instituie public. Astzi dup mai bine de jumtate de veac de funcionare, analiznd msura n care FMI i-a ndeplinit principala misiune, situaia este departe de a fi clar. n ultima
12

perioad exist cel puin trei momente n care reacia, atitudinea FMI a fost cel puin discutabil (criza Mexican, asiatic i atitudinea fa de fostele ri comuniste/socialiste). 19.ECONOMIA SUBTERANA Exist 3 categ principale: a)economia subteran (corupie, fraud fiscal i munca la negru); b)Splarea de bani i paradisurile fiscale; c) matricea structural a criminalitii transfrontaliere (traficul cu droguri, traficul cu fiine umane, traficul cu armament i terorismul internaional). CORUPIA reprezint un fenomen social care are o multitudine de cauze determinate de presiunile exercitate de mediul economic asupra celui politic i invers, de derapajele economice, de scderea sentimentului solidaritii sociale, stabilirea mecanismelor de control. Exist sectoare economice n care regsim cu predilecie corupia: construcii i lucrri publice, industria de aprare, industria energetic, afaceri imobiliare, telecomunicaii. Exist 3 tipuri de corupie: d) corupia economic (nelciunea, contrafacerea de mrfuri); e) corupia politic (finanare ilegal -campanii electorale de- persoane i partide politice, manipulare) f) corupia profesional (abuz n serviciu, putere, luarea i darea de mit) Azi nu exist ar n care s nu existe fraud, criminalitate economic, mafie i corupie. Exist organisme guvernamentale care analizeaz fenomenul - Transparence International public un raport anual n care evalueaz pe o scar de la 1 la 10 mai bine de 156 de ri, funcie de structuri/paliere specifice (ru famate: Rusia, apoi Bangladesh, Nigeria, Angola iar bine vzute: Slovenia i apoi Irlanda, Norvegia. Romnia este undeva pe la mijloc n faa Belarus, Ucraina). FRAUDA fiscal - a aprut, s-a dezvoltat n contextul n care de-a lungul timpului am asistat la o diversitate a practicilor care urmresc eludarea total sau n parte a taxelor i impozitelor datorate statului, Poate avea diferite forme: g) evaziune h) contraband i) nelciune j) forme speculative anumite interpretri ale legilor i ale normelor de aplicare a acestora, cu acela obiectiv (ca la primele 3). Conf unui studiu n ceea ce privete mrfurile contrafcute, din cei chestionai:1/3 au fost optimiti, pesimiti. MUNCA LA NEGRU mizeaz n egal msur fora de munc cu o calificare redus dar i fora de munc cu o nalt calificare.

13

20. SPLAREA DE BANI SI PARADISURILE FISCALE SPLAREA DE BANI presupune plasarea banilor murdari obinui din operaiuni ilicite, n fluxurile naionale i internaionale legale. De-a lungul timpului companii mai mari sau mai mici au fost tentate s plteasc impozite mici sau deloc. Plasndu-se ntr-o astfel de tendina, o serie de ri au implementat legislaii care s atrag fondurile din ntreaga lume. Caracteristic acestor legislaii sunt facilitile oferite: scutire de impozite, pstrarea anonimatului, cerine minime din partea bncii centrale i lipsa restriciilor n privina schimburilor valutare. Teritoriile pe care funcioneaz astfel de legi poarta numele de paradisuri fiscale iar tipul de agenie este OffShop. n timp aceste paradisuri fiscale au fcut posibil sustragerea de la plata de impozite i taxe a unor sume spectaculoase. Paradisurile le regsim n ri mici, teritorii foste dependente de marile puteri cu o populaie redus i cu o economie bazat preponderent pe turism i servicii (ins. Bahamas, Insulele Virgine, Sulekaiman, Gibraltar, Mauritias, Lichtenstein, Cipru, Elveia). Matricea structural a criminalitii transfrontaliere are azi o CA mai mare de 800 mld dolari. 21.TERORISMUL INTERNATIONAL TRAFICUL CU ARMAMENT Sfritul rzboiului rece i cursa dezarmrii puteau s diminueze aceast pia, ns cu a doua jumtate a anilor 90 asistm la o cretere constant a acesteia ntr-un ritm de peste 5% pe an. Principalii protagoniti sunt SUA- lider absolut, Rusia, Marea Britanie i Frana urmate de: Ucraina, Belarus, Cehia i Moldova. Productorii de armament i tehnic se afl ntr-o permanent cutare de piee iar, nmulirea conflictelor militare a dus la dinamizarea pieei. TRAFICUL cu DROGURI CA/an 400-500 mld dolari i reprezint activitatea criminal cu cel mai puternic impact social care din pcate se afl ntr-o dinamic tragic. La nivelul anilor 90 ONU estima ca traficul cu droguri reprez aprox. 8% din comerul mondial iar azi, exist peste 85 mil de consumatori declarai/glob aprox 4% din pop globului. Ca structur la nivel mondial vnzarea de heroin a crescut pn n 1990 de circa 20 de ori iar comerul cu cocain de 50 de ori. Exist mai multe filiere de trafic cum ar fi cea columbian i cea asiatic.Dinamica globalizrii a influenat i ea criminalitatea transfrontalier, vorbim azi de concerne criminale cel mai cunoscut fiind Asocierea grupurilor columbiene cu mafia rus. Romnia a devenit o ar de desfacere n care consumul a crescut de 150 de ori iar traficul de 120 de ori. Circa 5/10 din ce tranziteaz se consum; nu se cunoate numrul exact de consumatori ns, grupa de vrst predominant este 16 29 ani. Exist 2 metode de tratament: medicamentos i la nivel mental. n Romnia nu se poate vorbi de o eficient a combaterii acestui fenomen.
14

TERORISMUL INTERNAIONAL definit n 1933 n Enciclopedia SUA ca: o metoda prin care anumii indivizi acionnd individual sau n grup caut s-i realizeze obiectivele urmrite recurgnd n acest scop la folosirea sistematic a violenei. Obiectivele terorismului: - scopul final urmrit de terorism este de natur politic indiferent care ar fi psihologia de grup sau motivele personale ale indivizilor ce recurg la acte de terorism. ntotdeauna, terorismul va blama/condamna o instan, o autoritate de stat i va considera c injustiia nu poate fi nlturat dect prin violena. TERORISM = tactica ultimei soluii. Principalul element strategic al T: - este folosirea panicii, a dirijrii nemulumirilor publice generate de starea de teroare colectiv ctre putere/autoritatea suprem care n acest fel poate fi dispus la concesii pe linia scopurilor gruprii teroriste. Din acest punct de vedere terorismul poate fi privit ca o tactic psihologic ce are ca elemente definitorii: frica i publicitatea. De maxim importan strategic este pstrarea secretului absolut asupra planificrii i desfurrii unui atac terorist aa cum de maxim importan ulterior este publicitatea actului n sine. Organizarea: T se practic cel mai des n grup. Grupurile T sunt organizate n principal n dou forme: a) n plan orizontal (gruprile nu au o structur central i acioneaz prin celule independente de 3-8 membrii) b) pe vertical (n vrful ierarhiei se afl o structur central numit nucleu de 8-10 membrii i al doilea nivel e format din zeci / sute de persoane care sprijin direct gruprile T i se numesc sprijinitori activi, i al treilea nivel format din sute de mii de persoane simpatizanii care constituie i bazinul de recrutare de noi membrii). O alt caracteristic a T o reprezint - costul destul de redus. Plasarea n timp-spaiu a T: Pentru prima dat ca arm eminamente politic n secolul 12-13 de ctre un grupare islamic secret denumit ASASINII . Din acest moment, atentatul devine un instrument politic convingtor. n secolul 16, T se va amplifica i diversifica n raport direct cu dezvoltarea i dinamica expansiunii coloniale. Dominaia colonial va genera apariia unor micri de rezisten din ce n ce mai active, care se vor transforma n micri de eliberare social i naional. Pentru pstrarea situaiei sub control, colonizatorii vor recurge mai des la practici teroriste. Pe de alt parte terorismului ca mijloc de impunere a dominaiei se va opune terorismul ca form de revolt. O accepiune modern a T gsim n Frana instaurarea statutului terorii (17931794) a nsemnat funcionarea a ceea ce a rmas n istorie ca TRIBUNALUL TERORII n regimul lui Robespiere. Desfiinarea sclavagismului n SUA, sec 17 a adus n istoria T apariia i proliferarea gruprilor rasiste. Apariia ca ideologie, ca micare social, ca form de organizare a fascismului a determinat apariia unor regimuri dictatoriale care la rndul lor au det. apariia unor grupri extremist/teroriste. Terorismul modern debuteaz la nceputul anilor 60 fiind continuatorul practicilor i a metodelor folosite anterior.
15

Azi e prezent cu predilecie n 3 zone: a) zona rilor puternic industrializate, generat de grave contradicii sociale i economice, de accentuarea sentimentului de frustrare i alienare mai cu seam la tineri; b) zona rilor unde trecutul a generat contradicii/conflicte naionaliste, etnice i religioase; c) zona rilor subdezvoltate, srace regimuri dictatorilae)( Conform statisticilor la nivelul ultimelor 2 decenii ale mileniului 2, terorismul a crescut ntr-un ritm de 12-15% pe an iar la nceputul acestui mileniu s-a dublat (aprox. 30%). Principalele caracteristici ale terorismului modern: a) internaionalizarea fenomenului (200 de grupri teroriste naionale, mai mult de jumtate afiliate n 10 reele internaionale) b) terorismul e tot mai mult sprijinit de state, de guverne, de cercuri de interese ducnd la caracterul instituionalizat al acestuia. Cauzele T.: principala cauz a meninerii i amplificrii terorismului internaional este incapacitatea/lipsa de voin a elitelor conductoare n rezolvarea principalelor probleme cu care se confrunt omenirea: violena nate violen. Manifestarea actului de violen individual sau n grup reprezint n principal reacia de rspuns fa de o situaie economic, politic sau social necorespunztoare. Una dintre cauzele eecului n lupta n vederea suprimrii T o constituie faptul c azi n lume nu exist un punct de vedere comun n privina cauzelor ce determin amploarea T. Cauzele sunt multiple, de ordin economic, politic, social, religios, etnic sau cultural. Toate aceste cauze sunt potenate de ali factori cum ar fi: decderea sistemelor de control, srcie extrem, dependena toxicoman, ura de ras sau influena structurilor mafiote. n egal msur T s-a folosit din plin de efectele globalizrii, cum ar fi: libera circulaie a oamenilor, bunurilor, capitalurilor, politica de informare n mas a oamenilor sau dezvoltarea spectaculoas a urbanizrii. Principalele categorii de resurse ale T: - ajutorul/sponsorizarea din partea statelor, - sprijinul/contribuia din partea militanilor, - impozitul revoluionar, - crearea de intreprinderi paravan, - rpirile, jaful, lurile de ostateci Principalele Grupri T: Al Queda, Hamas, Hes Bolah, Gia, Fraii Musulmani, ETA (Spania), IRA (Irlanda), Organizaia17 noiembrie (Grecia), brigzile roii (Italia), Partidul Muncitorilor din Kurghistan. Ca reacie de rspuns la nivelul rilor dezvoltate ale lumii au aprut grupri antiteroriste n: SUA DELTA FORCE, Israel, Germania. Concluzie: T reprezint cel mai important vector de presiune asupra echilibrului i aa destul de fragil al economiei mondiale.

16

La nceputul acestui mileniu s-a constatat c T poate schimba guverne, poate influena pn i cea mai puternic economie a planetei ec. SUA, poate contribui fundamental la o criz mondial de proporii. 22. POLITICA VAMALA DEF: Politica vamala (sau politica comerciala tarifara) reprez o componenta a politicii economice, in speta a celei comerciale internationale, care cuprinde conceptele, legile si normele ce reglementeaza modalitatile tehnice si financiare de intrare sau de iesire a marfurilor in /de pe teritoriul vamal al unui stat. Obiective: asigurare de venituri la buget; protejarea producatorilor nationali fata de concurenta externa; protejarea resurselor naturale ; incurajarea concurentei externe pt modernizarea propriei productii. Instrumente de politica vamala: tariful vamal care cuprinde taxele vamale; legislatia vamala reprez de codurile vamale si regulamentele vamale; institutiile de aplicare a politicii vamale vamile. Legile vamale sunt stabilite de stat dar trebuie sa tina cont de reguli stabilite de organisme internationale. 23. CLASIFICARE TAXE VAMALE Taxele vamale Istoric: primele taxe-in Grecia antica-sec.V_-V i.e.n., in Egipt, in Imperiul roman, in China. Revolutia industriala din Marea Britanie din sec XIX a dus la cresterea schimburilor comerciale, taxele vamale devenind importante instrumente de politici protectioniste. Germania a adoptat tariful protectionist Bismark in 1879 pt a stopa importurile de produse industriale din Anglia si Franta. Apoi alte tari au facut acelasi lucru: Italia 1889, Rusia 1891, Franta 1892, SUA 1897). Taxele vamale= impozite indirecte percepute de stat asupra marfurilor cind acestea trec granitele vamale ale tarii respective. Au caracter fiscal si de orientare a schimburilor comerciale. Clasificare: dupa modul de percepere a taxelor vamale TV: TV ad-valorem procente raportate la valoarea in vama a marfurilor importate; TV specifice ca suma in moneda nationala/ unitati de produs (buc, tona, mc, mp) TV mixte
17

Acordul GATT Acordul General pentru Tarife si Comert) a stabilit ca valoarea marfurilor sa fie reala si calculul in moneda nationala sa se faca la cursul valutei de tranzactie agreat de FMI. Dupa obiectul impunerii, respectiv operatiunea de comert exterior: Taxe de import obisnuite si suprataxe vamale ( in cazuri speciale) Taxe de export-folosite de putine tari peo perioada limitata de timp Taxe de tranzit- nivel redus si utilizare restrinsa Dupa modul de fixare de catre stat: TV autonome- la importurile de marfuri din tari cu care nu exista regimul clauzei natiunii celei mai favorizate TV conventionale mai reduse intre tari care au clauza natiunii celei mai favorizate TV preferentiale pt tari mai favorizate sunt f scazute TV de retorsiune- pt tarile care practica comert neloial, dumping si sunt de 2 feluri: Taxe anti-dumping Taxe anti-subventie 24. FUNCTII SI EFECTE ALE TAXELOR VAMALE contribuie la sporirea veniturilor bugetare provoaca redistribuirea veniturilor intre diferitele categorii de participanti la activitatea economica (producatori, comercianti, consumatori, stat) influenteaza raportul de schimb ca indicator al eficientei macroeconomice a comertului exterior; influenteaza competivitatea produselor importate si indirect pe a celor indigene au consecinte asupra balantei de plati externe Teritoriul vamal = teritoriul in care este in vigoare legislatia vamala a unui stat; frontierele vamale delimiteaza teritoriul vamal Principalele forme de extindere a teritoriului vamal dincolo de granitele nationale ale unui stat sunt: zona de liber schimb forma de integrare economica interstatala; desfintare obstacole tarifare si netarifare uniunea vamala- -propune desfintarea barierelor tarifare si netarifare si instituirea tarifului vamal comun Regimul vamal = include totalitatea actelor normative care reglementeaza direct problemele vamale legislatie vamala ca atare) precum si normele care fac referire la activitatea vamala, dar care reprezinta legislatia altor domenii. -controlul vamal al marfurilor -vamuirea bunurilor -operatiuni conexe Clasificare: regimuri vamale definitive cuprind exportul si importul de marfuri
18

 regimuri vamale suspensive tranzitul de marfuri; antrepozitul vamal; perfectionarea activa a marfurilor; perfectionarea pasiva; admiterea temporara a marfurilor; transformarea sub control vamal a marfurilor. Admite cu titlul temporar importul de marfuri fara plata efectiva a taxelor vamale in conditiile prestabilite. Exista categorii de marfuri care beneficiaza de exonerarea totala a platii taxelor vamale de import: material profesional: material de presa, radio, televiziune, al jurnalistilor straini, mat cinematografic; mat necesare unei persoane pt exercitarea profesiunii in alta tara; bunuri pt tirguri si expozitii, congrese material pedagogic si stiintific mat pt competitii sportive mat de propaganda turistica mijl de transport pt transp comercial daca nu sunt gajate, etc. Regimurile vamale de perfectionare cunosc urmatoarele variante: regim de perfectionare activa permite importarea de bunuri fara a suporta taxele vamale sau acestea pot fi restituite regim de perfectionare pasiva- regimul vamal aferent bunurilor exportate pt prelucrare, transformare si reparare care apoi reimportate ca bunuri compensatoare. 25. TARIFUL VAMAL Tariful vamal= catalog in care sunt trecute taxele vamale detaliate pe nivele corespunzatoare grupelor de marfuri si marfurilor clasificate si codificate in functie de un panel de criterii. Tarife vamale simple Tarife vamale compuse In tariful vamal se opereaza cu 2 termeni: dispersia tarifara diferenta de nivel de taxe pe produse conform gradului de prelucrare-materii prime, semifabricate,etc. disparitatea tarifara diferente intre taxe vamale in diferite tari

26.Forme de extindere a Terit Vamal: Teritoriul Vamal = terit in care este in vigoare legislatia vamala a unui stat. Frontierele vamale delimit terit vamal. Acestea pot coincide, sau nu, cu terit nat al statului respectiv. ZLS = Zona de Liber Schimb (compusa din mai multe state) UV = Uniune Vamala o forma superioara de extindere; tarile au comert liber, si adopta aceeasi politica tarifara, in relatie cu parti terte: UE/ Tratatul de la Roma; tarile elemina reciproc pol tarifare, sau netarifare intre tarile membre = liberalizare)
19

(ZLS UV = Uniune Politica (constitutie neacceptata de Olanda so Franta) Piata bunuri UEM = Uniune Economica si Monetara) NAFTA = Acordul de Comert Liber Nord-American (Canada, SUA + Mexic) 27.FORME DE RESTRANGERE A TERITORIULUI VAMAL O zona libera (ZL) = Teritoriu Vamaln(granitele statale ale statului respectiv (Braila, Galati, Curtici, Giurgiu) ZL comerciale; de promovare a investitiilor; de tranzit; ec. speciale: China (atrage investitii directe) O forma a ZL o constituie Antrepozitele Vamale = cladiri amplasate in ZL (reale, de stocare, nominale, industriale 28. BARIERE NETARIFARE Politica nevamala (netarifara) Bariere netarifare =masuri publice sau private adoptate de autoritati sau de grupuri de interese care impiedica sau limiteaza schimburile internationale de bunuri in scopul protejarii economieie nationale fata de concurenta externa si/sau pt echilibrarea balantei de plati si a balantei comerciale. Actioneaza in diverse stadii ale productiei si circulatiei marfurilor Au caracter discriminatoriu fata de diversi parteneri Impact mai mare la importurile de produse agricole fata de cele industriale Caracter netransparent, ocult Sunt: Bariere cantitative; Restrictii la import pt anumite grupe de produse sau produse Creare de contingente de import care reprez volumul maximal cantitativ sau valoric permis la import pt anumite produse pe o perioada determinata (de regula 1 an): contingente globale- nu se precizeaza tara de provenienta a produselor si contingente bilaterale plafoane cantitative sau valorice pe tari de provenienta Contingentele se stabilesc de stat prin invocarea caluzei de salvgardare (permite luarea de masuri restrictive) Licente de import: automate (au scop statistic) si neautomate (administreaza contingente de import) Restrictii prin mecanismele preturilor: Prelevari variabile la import (taxa de prelevare= Taxa vamala suplimentara care acopera diferenta intre preturile comunitare <preturi prag>si preturi internationale <preturi ecluza> Preturi maxime si minime la import Bariere paratarifare <ajustari fiscale la frontiera> Actiuni anti-dumping si antisubventie trebuie respectat codul antidumping
20

 Bariere necantitative: Restrictii prin formalitati vamale si administrative la import Restrictii prin participarea statului la activitati comerciale Obstacole tehnice Forme de bariere netarifare VARIANTA 2 Grupa Bariere Cantitative: - Subgrupa Restrictii Cantitative la Import: interdictiile/ prohibirile contingentele de import licentele de import limitarile voluntare la export acordurile privind comercializarea ordonata a produselor - Subgrupa Restrictii prin Mecanismul Preturilor: Prelevari variabile la import Preturi minime si maxime la import Bariere para-tarifare Actiunile anti-dumping si anti-subventie Depunerile/ depozitele prealabile in valuta la Import Alte Bariere decat cele cantitative: - subgrupa Formalitati Vamale ale marfurilor importate si masurile administrative - obstacolele rezultate din participarea statului la activitati comerciale. 29. POLITICA COMERCIALA DE STIMULARE A EXPORTULUI Stimulente cu caracter fiscal scutiri de taxe, TVA, restituiri de taxe vamale) Masuri stimulative de natura bugetara - Subventii de export Credite de export Stimulare prin masuri de politica valutara deprecierea monedei nationale si stabilirea de cursuri de schimb diferentiate pe produse de export- permite preturi mici pe piata externa Statul sprijina efortul si activitatile soc exportatoare de a patrunde pe piata internationala, prin mas de promovare a exporturilor: - org. Aparatului de reprezentare ec si com in strainatate - particip la Tg si Expo internat - crearea si dezv Codului Juridic Multi-lat extern de pol com Masuri de stimulare a exp de marfuri: - fiscale - bugetare - financiare
21

- valutare Comertul este o forta dinamica si pozitiva in promovarea dezv ec si in reducerea saraciei. Adoptarea unui sist com deschis, echitabil, bazat pe reguli, previzibil si fara discriminari, poate sa creeze un parteneriat global pt dezv si sa imbunatateasca mediul ec internat. 22. POLITICA VAMALA DEF: Politica vamala (sau politica comerciala tarifara) = componenta a politicii economice, in speta a celei comerciale internationale, care cuprinde conceptele, legile si normele ce reglementeaza modalitatile tehnice si financiare de intrare sau de iesire a marfurilor in /de pe teritoriul vamal al unui stat. Obiective: asigurare de venituri la buget; protejarea producatorilor nationali fata de concurenta externa; protejarea resurselor naturale ; incurajarea concurentei externe pt modernizarea propriei productii. Instrumente de politica vamala: tariful vamal care cuprinde taxele vamale; legislatia vamala reprez de codurile vamale si regulamentele vamale; institutiile de aplicare a politicii vamale vamile. Legile vamale sunt stabilite de stat dar trebuie sa tina cont de reguli stabilite de organisme internationale. 23. CLASIFICARE TAXE VAMALE Taxele vamale Istoric: primele taxe-in Grecia antica-sec.V_-V i.e.n., in Egipt, in Imperiul roman, in China. Revolutia industriala din Marea Britanie din sec XIX a dus la cresterea schimburilor comerciale, taxele vamale devenind importante instrumente de politici protectioniste. Germania a adoptat tariful protectionist Bismark in 1879 pt a stopa importurile de produse industriale din Anglia si Franta. Apoi alte tari au facut acelasi lucru: Italia 1889, Rusia 1891, Franta 1892, SUA 1897). Taxele vamale= impozite indirecte percepute de stat asupra marfurilor cind acestea trec granitele vamale ale tarii respective. Au caracter fiscal si de orientare a schimburilor comerciale. Clasificare: dupa modul de percepere a taxelor vamale TV:

22

TV ad-valorem procente raportate la valoarea in vama a marfurilor importate; TV specifice ca suma in moneda nationala/ unitati de produs (buc, tona, mc, mp) TV mixte Acordul GATT Acordul General pentru Tarife si Comert) a stabilit ca valoarea marfurilor sa fie reala si calculul in moneda nationala sa se faca la cursul valutei de tranzactie agreat de FMI. Dupa obiectul impunerii, respectiv operatiunea de comert exterior: Taxe de import obisnuite si suprataxe vamale ( in cazuri speciale) Taxe de export-folosite de putine tari peo perioada limitata de timp Taxe de tranzit- nivel redus si utilizare restrinsa Dupa modul de fixare de catre stat: TV autonome- la importurile de marfuri din tari cu care nu exista regimul clauzei natiunii celei mai favorizate TV conventionale mai reduse intre tari care au clauza natiunii celei mai favorizate TV preferentiale pt tari mai favorizate sunt f scazute TV de retorsiune- pt tarile care practica comert neloial, dumping si sunt de 2 feluri: Taxe anti-dumping Taxe anti-subventie 25. TARIFUL VAMAL Tariful vamal= catalog in care sunt trecute taxele vamale detaliate pe nivele corespunzatoare grupelor de marfuri si marfurilor clasificate si codificate in functie de un panel de criterii. Tarife vamale simple Tarife vamale compuse In tariful vamal se opereaza cu 2 termeni: dispersia tarifara diferenta de nivel de taxe pe produse conform gradului de prelucrare-materii prime, semifabricate,etc. disparitatea tarifara diferente intre taxe vamale in diferite tari 24. FUNCTII SI EFECTE ALE TAXELOR VAMALE contribuie la sporirea veniturilor bugetare provoaca redistribuirea veniturilor intre diferitele categorii de participanti la activitatea economica (producatori, comercianti, consumatori, stat) influenteaza raportul de schimb ca indicator al eficientei macroeconomice a comertului exterior; influenteaza competivitatea produselor importate si indirect pe a celor indigene au consecinte asupra balantei de plati externe Teritoriul vamal = teritoriul in care este in vigoare legislatia vamala a unui stat; frontierele vamale delimiteaza teritoriul vamal Principalele forme de extindere a teritoriului vamal dincolo de granitele nationale ale unui stat sunt: zona de liber schimb forma de integrare economica interstatala; desfintare obstacole tarifare si netarifare
23

uniunea vamala - propune desfintarea barierelor tarifare si netarifare si instituirea tarifului vamal comun Regimul vamal = include totalitatea actelor normative care reglementeaza direct problemele vamale legislatie vamala ca atare) precum si normele care fac referire la activitatea vamala, dar care reprezinta legislatia altor domenii. -controlul vamal al marfurilor -vamuirea bunurilor -operatiuni conexe Clasificare: regimuri vamale definitive cuprind exportul si importul de marfuri regimuri vamale suspensive tranzitul de marfuri; antrepozitul vamal; perfectionarea activa a marfurilor; perfectionarea pasiva; admiterea temporara a marfurilor; transformarea sub control vamal a marfurilor. Admite cu titlul temporar importul de marfuri fara plata efectiva a taxelor vamale in conditiile prestabilite. Exista categorii de marfuri care beneficiaza de exonerarea totala a platii taxelor vamale de import: material profesional: material de presa, radio, televiziune, al jurnalistilor straini, mat cinematografic; mat necesare unei persoane pt exercitarea profesiunii in alta tara; bunuri pt tirguri si expozitii, congrese material pedagogic si stiintific mat pt competitii sportive mat de propaganda turistica mijl de transport pt transp comercial daca nu sunt gajate, etc. Regimurile vamale de perfectionare cunosc urmatoarele variante: regim de perfectionare activa permite importarea de bunuri fara a suporta taxele vamale sau acestea pot fi restituite regim de perfectionare pasiva - regimul vamal aferent bunurilor exportate pt prelucrare, transformare si reparare care apoi reimportate ca bunuri compensatoare

29. POLITICA COMERCIALA DE STIMULARE A EXPORTULUI Stimulente cu caracter fiscal scutiri de taxe, TVA, restituiri de taxe vamale) Masuri stimulative de natura bugetara - Subventii de export Credite de export Stimulare prin masuri de politica valutara deprecierea monedei nationale si stabilirea de cursuri de schimb diferentiate pe produse de export- permite preturi mici pe piata externa

24

7. MULTIPOLARITATEA IN ECONOMIA MONDIALA Multipolaritatea : Dpdv juridic este o stare de drept comun ce corespunde egalitatii in ceea ce priveste suveranitatea, capacitatea juridica si potentialul de a participa la negocieri si la activitatea institutiilor internationale. Dpdv politic se tine cont de existenta unui numar mare de state, de diversitatea acestora, de existenta unor poli multipli ce duc la o diversitate, la imposibilitatea de a stabili reglementari comune si cai de acord deplin in relatiile internationale. Puterea este un concept fundamental care presupune : tarie, forta, capacitate, puteredominatie, potential, autoritate. Centrul de putere este nucleul ce concentreaza pirghiile si mijloacele cele mai importante ale deciziei. Procesul de globalizare nu anuleaza caracterul de polarizare, ci aduce mari transformari in ceea ce priveste repartizarea centrelor de putere si relatiile dintre acestea. Caracterul multipolar al economieie mondiale reiese din existenta a 8 poli sau centre de mare semnificatie economica sau dupa Richard Nixon fostul presedinte SUA sunt 5 poli de putere. Oricum, in jurul marilor superputeri graviteaza alti poli de crestere economica reprezentati de puterile regionale. Noua ordine internationala va cunoaste numeroase centre ale puterii atit in cadrul regiunilor cit si printre ele. Pacea va fi mentinuta prin 2 cai : dominatie sau echilibru. Astazi lumea este dominata de SUA, UE si Japonia dar trebuie facuta o reevaluare a raporturilor Nord-Sud. 9. SUA SUA una din cele mai intinse state din lume prezinta o coplesitoare varietate si un mare contrast al conditiilor naturale. Originalitatea sa consta in faptul ca e un popor tinar Abundenta de resurse Populatie mare Politica de libera intitativa Absenta razboaielor interne Deschidere la Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific fac din SUA singura putere logic globala Trecerea directa la capitalism fara a cunoaste feudalismul In urma razboiului dintre marile puteri SUA este cea care a devenit mult mai bogata avea rezerve in aur de 20 miliarde dolari, aprox 2/3 din totalul mondial Putere militara Caracteristici : Proprietatea privata a mijl de productie si libera initiativa
25

 Functii limitate ale statului intervine doar in animarea economiei prin politica bugetara si monetara. Aut. Publice intervin in domeniul : transporturi, telecomunicatii, energia, serviciile de utilitate publica, agricultura. Omul este investitia nr. 1 singura bogatie, singurul motor al industriei, totul depinzind de el Daca si sec XXI va fi american este datorita spiritului de inovatie si companiilor transnationale- marea majoritate au sediul in SUA Interesele americane se indreapta spre regiuni care ofera : piete cu inalt nivel de cerere sau catre regiuni cu materii prime In ultimii ani s-a remarcat febra fuziunilor dintre marile societati transnationale, in scopul mentinerii pozitiilor si a obtinerii unor beneficii tot mai mari Societatile transnationale tind spre realizarea unor corporatii fara tara - care au totusi sediul in SUA SUA au un avantaj substantial pe planul cercetarii stiintifice; cei mai multi detinatori ai premiului Nobel sunt americani; Se spune ca in 15 ani a 3-a putere industriala mondiala ar putea fi nu Europa ci industria americana in Europa Bazele americane sunt stabilite in toata lumea, in fctie de tratatele de alianta, asistenta sau prietenie Armata SUA este cea mai bine dotata din lume Exportul american de armament este 47% din exportul mondial SUA are 6% din populatia mondiala si 2/5 din bogatiile lumii Nivel scazut al inflatiei = rata ridicata a somajului, dar chiar si in aceasta situatie economia SUA este in crestere In urmatorii ani se anunta schimbari profunde in economia americana 10. JAPONIA Conditii nefavorabile: seisme, taifunuri, vulcani, cicloni Cimp de experimentare a bombei atomice ; ocupatie militara Lipsita de resurse energetice si de materii prime Industrie nationala complexa si de inalta eficienta Si-a pastrat independenta politica Si-a pastrat esenta civilizatiei sale originale Larga libertate de decizie in materie economica Puterea traditiei japoneze isi are seva in credinta religioasa, in onoare Japonezii sunt: realisti, practici, materialisti, increzatori in fortele proprii, mobili, doritori de inaltare, de cuceriri, gata de actiune Calitatea este atuul Japoniei Forta competitiva a J nu este un miracol ci este rezultatul unei strategii, al importantei pe care o acorda pregatirii oamenilor, calificarii fortei de munca Japonezii au invatat sa produce orice, in afara de materii prime J a avut o prima economie dirijata in lume
26

 In 40 de ani economia japoneza a crescut de 233 ori, reusind sa recupereze decalajul care o despartea de SUA In 1997 a avut loc o stagnare economica datorita crizei financiare din care isi revine insa pt ca a adoptat solutii originale conf traditiilor sale nationale. Noua generatie japoneza este constienta ca tara lor poate face tranzitia de la o mare putere economica la marea putere si intelege necesitatea crearii unui cadru politic asiatic alaturi de reparatia capitala a sistemului financiar national In dezvoltarea Japoniei au fost 3 valuri : In anii 60 cind dezastrul economic a fost transformat intr-unul din focarele mondiale de dezvoltare Anii 70 aparitia noilor economii industrializate, chiar in pofida crizelor petrolului Sfirsitul anilor 80 ridicarea natiunilor din Asia de Sud si Sud-Est 12. CHINA China bogatul stat sarac ===========sfidari viitoare ; noi poli de putere economica lumea Chinei este o enigma ; progresul economic in regimul comunist este adevarat dar nu dovedeste viabilitatea sistemului comunist. Succesul este datorat specificului national: populatie uriasa, harnica dar saraca, pt care este eficienta dictatura si economia la comanda, nu democratia si piata libera. Mentalitatea este ca chinezii se lasa mai degraba condusi de oameni decit de legi; ca suprafata are locul 3 si 1/5 din populatia globului; este o mare putere militara, nucleara si joaca un mare rol in raporturile de forte economice si politice ale lumii. Dar totusi promoveaza o politica de pace, de dezarmare nucleara, chimica biologica si a armelor spatiale, dorind si reducerea armelor conventionale. Asia este stabila datorita Chinei ; lumea are nevoie de o China stabila si puternica Intr-o lume aflata in recesiune China reuseste sa-si sporeasca productia, avind un ritm mare de crestere a PIB (intre 80 si 85 a fost de 9,6%, fata de 4,0% -Japonia si 2% -SUA) Succesele sale sunt rezultatul unui amestec al capitalismului dezvoltat cu socialismul chinez In China exista zone economice speciale aflate sub jurisdictia statului chinez, ele fiind una din explicatiile miracolului economic din aceasta tara Acorda o deosebita atentie agriculturii datorita populatiei de 1,2 miliarde (trebuie sa aiba ce minca si imbraca) China ocupa locul 7 pe glob ; in 1997 a avut I loc la : cereale, bumbac, otel, ciment si locul II la energie el si locul 5 la titei Dezvoltarea economica rapida va liberaliza semnificativ si sistemul politic Posibila explicatie a succesului : rolul eductatiei si importanta acordata deschiderii spre exterior, precum si respectarea principiului conf caruia toate grupurile sociale trebuie sa beneficieze de pe urma cresterii economice Rata cresterii economice f . inalta duce la rata scazuta a somajului
27

 In viitor se va dezvolta sectorul privat si se va forma un personal din ce in ce mai capabil 1/3 din productie este din sectorul privat : activitati indeosebi in domeniul comert, artizanat, transport, agro-alimentar. Sect privat se bazeaza mai mult pe forta de munca decit pe tehnologii pt sprijinirea initiativei private China si-a schimbat si Constitutia doreste sa aduca tehnologii moderne in tara asa ca a scazut taxele vamale agricultura va ramine prioritara-pt hrana intregii populatii China pledeaza pt o convertibilitate treptata a monedei 14. LOCUL ENERGIEI IN EVOLUTIA CIVILIZATIEI SI DEZVOLTARII Conceptul de energie are un caracter complex care presupune un ansamblu de surse de energie primara (materii prime), secundara (centrale care produc electricitate, rafinarii) si finala (energie inmagazinata intr-un produs). Pina la prima revolutie industriala consumul energetic era relativ redus si cresterile erau lente. Sursele de energie (considerate acum arhaice) erau: lemnul, apa, energia animala, en eoliana= reinnoibile. In perioada 1860- 1890 peste 50% din energie era data de lemn. Cea de a doua jumatate a sec XX se distinge in ceea ce priveste productia si consumul de energie prin urmat trasaturi: Cresterea considerabila a productiei si consumului de energie intr-un ritm fara precedent Diversisifcarea resurselor, cu accent in principal pe cele ne-reinnoibile: petrol, carbune, gaze naturale, energie nucleara Aparitia substituirii dinamice in sensul ca mutatiile intre diferite surse se realizeaza in conditiile evolutiei relativ dinamice a tuturor celorlalte resurse (Omul fie ca este bogat sau sarac, va consuma tot mai multa energie pt a-si asigura existenta) In ultimele 4 5 decenii a crescut rolul energiei in civilizatie si dezvoltare datorita: Extinderea ariei industriale; cresterea gradului de mecanizare, automatizare Explozia productiei si dezvoltarea transporturilor Extinderea agriculturii mecanizate Dezvoltarea constructiilor Dezvoltarea industriei bunurilor de consum Dezvoltarea si diversificarea serviciilor Principalele sisteme energetice: Sist bazat pe carbune, utilizat din ce in ce mai rar: China, Polonia Sist bazat pe petrol: Venezuela, tarile din Golful Persic Sist bazat pe en hidraulica: Norvegia, Brazilia, Austria Sist centrale atomoelectrice: Franta, Belgia, Lituania Sist complex (carbune, petrol, en hidraulica, en nucleara): Rusia, SUA, Japonia
28

Includerea tarilor in anumite categorii trebuie privita cu rezerve, pt ca toate statele au drept obiectiv diversificarea balantei energetice si implementarea unui sistem energetic complex. 15.CRIZA ENERGETIC; CAUZE I EFECTE. Dei fenomene locale sau regionale au avut loc de-a lungul timpului, criza energetic la nivel mondial s-a declanat n anii 70 odat cu creterea exploziv a preului petrolului, practicat de OPEC = primul oc petrolier. (11 tari infiintat in 1960 sediul la Viena) A avut loc n 1973 1974 prin ruperea echilibrului cerere-ofert, expresie a conflictului de interese dintre corporaiile internaionale care asigurau exploatarea i comercializarea petrolului i rile care urmreau dobndirea dreptului de suveranitate asupra resurselor proprii. Disproporia dintre veniturile corporaiilor i taxele pltite statelor unde activau se adncea. Totodat, dezvoltarea extensiv a economiei mondiale, fr eforturi de identificare a noi resurse a condus la apariia crizei energetice. rile se pot clasifica: ri cu consum energetic redus (consum < echivalentul a 500 kg crbune (locuitor) Etiopia, Nigeria, India; ri cu consum energetic ridicat (2000 6000) Japonia, Frana, Germania; ri cu consum energetic foarte ridicat (peste 10000) Canada, SUA, Kuwait, Quatar. Preul petrolului nu se majorase de 100 ani, n anii 60 avnd loc chiar o scdere a acestuia. n perioada 1980 1981, a avut loc al doilea oc petrolier, care nu a avut cauze obiective, fiind datorat creterii unilaterale a preurilor de ctre OPEC, preul devenind exagerat n raport cu costurile. Ulterior a avut loc o scdere spectaculoas a preului petrolului. Efectele ocurilor petroliere: Efecte pe termen scurt: inflaionist: creterea preului la mrfuri i servicii; recesionist: o recesiune general a economiei datorit creterii tuturor preurilor; efecte asupra balanei comerciale i de pli: crete deficitul cu ct ara este mai dependent de importuri; efecte pe planul elasticitii cererii de energie: evoluii asupra raportului cerere de energie/activiti economice. Efecte pe termen mediu: efecte economico-structurale: restructurarea economiei, diminuarea rolului industriilor energointensive; efecte pe planul produciei i consumului de petrol: stimuleaz producia de petrol din zone din afara OPEC Efecte pe termen lung: progresul politicilor i msurilor de conservare a energiei, nlturare a risipei i ineficienei economice.
29

17.

SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL SMI INSTITUTIONALIZAT LA BRETTON WOODS (SUA)

s-a realizat ca urmare a Conferintei de la Bretton Woods, la 1 iulie 1944 la care au participat delegatii din 44 de state este I sistem care a generalizat teoriile si practicile monetare ale timpului s-a realizat in conformitate cu raportul de forte existent dupa al II-lea Razboi Mondial s-a creat un mecanism efectiv de decontari multilaterale a determinat liberalizarea intr-o oarecare masura a miscarilor de capital a asigurat pt o perioada de timp necesarul de mijloace de plata si creditare de care aveau nevoie toate economiile nationale dupa al II-lea Razboi Mondial a fost o incercare pozitiva de cooperare internationala intr-o problema nevralgica si de mare imp pt ec mondiala a avut o serie de neajunsuri care trepat au evoluat si au dus la instabilitate fondurilor monetare internationale Concluzie : SMI este un ansamblu de reguli care urmareste : stabilirea unor principii care sa stea la baza convertibilitatii monedelor asigurarea de lichiditati suficiente care sa asigure dinamica corespunzatoare a schimburilor economice internationale constituirea pt toate statele lumii a unor rezerve monetare la care sa se poata apela in cazul aparitiei unor dezechilibre ale balantei stabilirea unor mecanisme de ajustare rapida a dezechilibrelor financiare de la nivelul unor state deoarece ar fi afectata economia mondiala Principiile de la baza sist monetar internat B-W : etalonul aur-dolar. Intr-un sistem monetar un rol esential il are etalonul element fundamental de referinta pt monedele nationale. Treptat a ramas doar dolarul. Din 1971 s-a suspendat convertibilitatea in aur a dolarului trecindu-se de fapt la demonetizarea pretiosului metal galben. Aceasta situatie presupune dolari multi in afara SUA ceea ce duce la obligatia celorlalte tari ca varianta intre 2 rele- de a accepta deficitul economic al balantei de plati americane. SUA sunt invitate sa consume mai mult decit produc pt a asigura dolarii utilizati in schimburile internationale, altfel nu ar mai fi lichiditati pe pita mondiala. Restul tarilor trebuie sasi corecteze, pina la urma, deficitul balantei ec. Principiul universalitatii . Teoretic orice stat poate deveni membru FMI, dar practic au fost tari cu potential economic si natural care nu au fost niciodata membre FMI (ex :URSS). Sistemul nu a putut niciodata satisface in special cerintele tarilor in curs de dezvoltare. Pina in anii 50 sistemul a fost ca un club al tarilor dezvoltate, unde SUA avea o pozitie privilegiata. Stabilitatea paritatilor si a cursurilor valutare Moneda unui stat membru trebuie sa aiba o definitie legala, valoarea paritara exprimata in aur sau dolari. S-a hotarit fixarea cursurilor monetare, adica a raporturilor in care se schimba intre ele. Cursurile nu puteau varia decit cu 1% in raport cu paritatea iar din 1971 se putea cu 2,25%. In cazul in care aparea o depasire, autoritatile trebuiau sa intervina pe piata prin cumaparari/vinzari de valuta straina.
30

Intre 1949 1956 cursurile au fost f stabile, dar presiunile au aparut intre timp. Au fost devalorizari ale francului francez (57-59) si revalorizari ale marcii germane si guldenului olandez (61) , devalorizarea lirei sterline (67) apoi modificarile au luat amploare in anii 70. Criza petrolului din anii 70 a declansat instabilitatea monetara internationala de aici rezultind inflatia, recesiunea, dezechilibre ale platilor Crearea unei rezerve echilibrate de lichiditati. Este foarte important sa existe un echilibru financiar global, rol imp avind FMI. Asu existat intotdeauna insuficiente in acest sistem. In prima perioada a SMI a fost o lipsa acuta de rezerve, apoi a fost un exces inflationist de $, pt ca apoi sa asistam la permanentizarea unor dezechilibre uriase. Deci : nerespectarea principiilor de la B-W in principal ca urmare a adincirii decalajelor dintre tarile lumii au dus la o criza profunda a acestuia si apoi la destramarea lui. Trecerea la flotarea generalizata a monedelor si modificarea statutului FMI din 1978, confirma lichidarea SMI. 18. FMI SI SCHIMBAREA ANILOR 80 / PIATA FINANCIARA In anii 80 odata cu cel de-al II-lea soc petrolier ec mondiala intra intr-o criza fara precedent si FMI trebuie sa-si gaseasca atributii noi trebuie sa gaseasca solutii financiare pt a iesi din criza I obiectiv al FMI este acordarea de fonduri tarilor in curs de dezv pt a le putea ajuta sa-si plateasca datoriile FMI are 2 categorii de interlocuitori: Bancile comerciale pe care trebuie sa le convinga ca este in propriul lor interes sa continue sa acorde credite si sa participe la refinantari pt a preintimpina o ruptura totala a rambursarilor Tarile indatorate pe care FMI trebuie sa le convinga sa plateasca macar dobinzile pt ca o intrerupere totala le-ar agrava situatia ; de asemenea FMI trebuie sa le convinga sa implementeze programme de ajustare in scopul reechilibrarii balantei lor de plati FMI trebuie sa aseze la tratative cele 2 parti (creditori si debitori) unde este ajutat de negociatorii lor, deoarece FMI nu putea adopta o pozitie de forta In acest context se stabilesc relatii tot mai strinse intre FMI si creditorii publici reuniti sub egida Clubului de la Paris FMI va conta pe Clubul de la Paris sa-i furnizeze rapoarte asupra situatiei financiare si economice a tarilor indatorate, si sa participe la sesiunile de reesalonare , si la expertizarea nevoilor de finanatare. FMI va dori acest club sa-i aduca un sprijin financiar suficient pt garantarea viabilitatii programelor de ajustare Bancile comerciale se vor organiza si ele in Clubul de la Londra - care va solicita FMI sa colaboreze mai strins si sa furnizeze informatii precise asupra situatiei tarilor indatorate si sa le impulsioneze sa-si plateasca datoriil In prima faza FMI a refuzat sa comunice bancilor informatiile despre situatia tarilor indatorate, cum de altfel a refuzat si sa actioneze in numele acestor banci pt a nu fi acuzat ca este aparatorul unor interese private
31

 Din 1984 FMI accepta sa comunice bancilor informatii despre o tara indatorata, in cazul in care o urmareste, sub rezerva unui Acord cu acea tara. In schimb, bancile accepta sa-si restructureze serviciile si sa adopte un calendar anual cu stricta supraveghere a FMI In anii 80 situatia s-a schimbat semnificativ in sensul ca acordarea de credite este determinata de cresterea impozitelor si de ridicarea nivelului dobinzilor In 1981 se schimba si conducerea Bancii Mondiale (BM) si astfel si optica Bancii Mondiale- se considera ca piata libera reprez solutia general valabila pt toate problemele tarilor in curs de dezvoltare Practic exista diferente semnificative intre misiunea BM si cea a FMI In realitate incepind cu anii 80 fondurile acordate de BM nu se vor limita doar la proiecte concrete, vom asista la o largire importanta a spectrului BM prin acordarea de credite de ajustare structurala Misiunea principala a BM este eradicarea saraciei iar misiunea principala a FMI este asigurarea securitatii globale Practic FMI trebuia sa se limiteze la deficit bugetar, comercial, la inflatie ceea ce nu se intimpla FMI adoptind o politica imperialista, astfel ca acordarea creditelor de ajustare structurala se dau numai dupa acordul FMI. BM trebuia sa se orineteze catre : piata fortei de munca, destinatia cheltuielilor guvernamentale, etc. Incepind cu anii 80 politica FMI se bazeaza pe 3 piloni :Austeritate fiscala, Privatizare, Liberalizarea pietei financiare si de marfuri Fondurile de ajustare si politica FMI, vor duce la grave acuze acestuia, iar la o analiza atenta nu se poate face abstractie de seismele provocate de FMI din 90 incoace : criza mexicana, criza asiatica, procesele de tranzitie spre economia de piata ale tarilor foste socialiste, etc.

32