Tema 1.

Sistemul economiei
mondiale

Titular de curs: Mihai

Hachi, conf. univ., dr.
Tema 1. Sistemul economiei mondiale

I. Apariția, definirea și elementele structurale ale

economiei mondiale (EM).
II. Formarea EM – proces complex și dinamic.
III. Trăsături și tendințe ale EM.

Cuvinte/termeni-cheie: economie mondială,

DMM (diviziunea mondială a muncii), REI, EN,
externalizarea capitalului
 Programa cursului EMIE/30/14
 Tema 1. Sistemul economiei mondiale (prelegeri 2 ore, seminar 1 oră)
 Tema 2. Internaţionalizare şi globalizare. Rolul societăţilor transnaţionale în
economia mondială (prelegeri 2 ore, seminar 1 oră)
 Tema 3. Organizaţii economice internaţionale (prelegeri 2 ore, seminar 1 oră).
 Tema 4. Clasificări şi caracteristici ale economiilor ţărilor lumii ca elemente de
bază a economiei mondiale (prelegeri 4 ore, seminar 2 ore)
 Tema 5. Circuitul economic mondial (prelegeri 4 ore, seminar 2 ore)
 Tema 6. Probleme globale ale economiei mondiale (prelegeri 2 ore, seminar 1 oră)
 Tema 7. Cooperarea şi integrarea economică internaţională (prelegeri 4 ore,
semin. 2 ore)
 Tema 8. Evoluţia integrării economice europene (prelegeri 2 ore, seminar 1 oră)
 Tema 9. Cadrul instituţional al Uniunii Europene (prelegeri 2 ore, seminar 1 oră)
 Tema 10. Politici comunitare şi economia europeană (prelegeri 4 ore, seminar 1
oră)
 Tema 11. Participarea Republicii Moldova la procesul de cooperare şi integrare
economică regională (prelegeri 2 ore, seminar 1 oră)
 Bibliografia:

 Economie mondială și integrare europeană.

Manual. Coord. Chistruga, B., Lobanov, N.
Chișinău, ASEM, 2016./varianta electronică și
manual;
 Burnete, S. „Economia internațională”, Editura
Lumina Lex, 2011.
 Bonciu F. – „Economia mondială”, Bucureşti, 2004,
p.5-10, 16-21.
 Dumitrescu S., Bal A. – „Economia mondială”,
Bucureşti, 2002, p.16-48.
Obiective la tema ”Sistemul EM”

O1 - Definirea conceptului de EM și a
elementelor structurale ale acesteia;
O2 - Însușirea conținutului și caracteristicile
definitorii ale EM;
O3 - Cunoașterea trăsăturilor și tendințelor EM
la etapa contemporană
 Glosar tematic tema 1

Economie ”Piața întregului univers” (Fernad Braudel)

mondială
EM Ansamblul economiilor naționale și al relațiilor economice
internaționale (REI) stabilite între ele ca urmare a
interdependențelor dintre țări, generate de DMM (diviziunea
mondială a muncii), piața mondială, OEI etc.
DMM Adaptarea potențialului economic al unei țări la cererea pieței
mondiale/relațiile economice cu privire la distribuirea
activităților economice între actorii EM
REI/REE Relațiile economice cu privire la schimburile, transferurile,
tranzacțiile cu caracter economic
 Glosar tematic tema 1

Externalizarea Decizie de business: delegarea operațiunilor de

capitalului producere și administrare al unei companii autohtone
către alta/alte companii din exterior

Reprezintă ansamblul de activități economice care s-au constituit in sectoare de

Economie activități, ramuri, subramuri etc., la nivelul unei țări, intre care se stabilesc legături
națională reciproce, se asigura funcționarea și dezvoltarea economica a societății.
 Organizarea economiei

 Orizontală (sectoare/4; ramuri);

 Verticală
(microeconomia/unități economice;
mezoeconomia/economia ramurilor, regiunilor
economice interne;
macroeconomia/economia națională
Mondoeconomia/nivel mondial)
 Structura EM

Economia mondială

Componentele fundamentale Elementele derivate/de conexiune

EN CTN GI DMM PM REI OEI

Premizele ce au stat la baza dezvoltării
EM?

 -
 -
 -
 -
 -
Premizele ce au stat la baza dezvoltării
EM

 - Dezvoltarea economiei de schimb;

 - Dezvoltarea comerțului;
 - DIM/DMM;
 - Progresul tehnico-științific;
 - Expansiunea firmelor/corporațiilor
transnaționale
Etapele formării EM ca sistem

I. Etapa germinală (sec. V- XVI);

I.1. Subetapa MDG (XV-XVI);
II. Etapa incipientă (sec. XVII-XIX);
II.1. Subetapa capitalismului liberei concurențe
(1-a RI – a 2-a jumătate a sec. al XIX-lea);
III. Etapa dezvoltării și consolidării EM ca
sistem (sec. XX-XXI)
 Etapele formării EM
I. Etapa germinală
- Începe odată cu apariția statelor și a
formațiunilor statale;
 relații economice restrânse;
 spații terestre mari necunoscute;
 începutul formării statelor
centralizate mari (Anglia, Franța,
Spania, Portugalia),
 număr mare de state/formațiuni
statale;
 începutul Marilor Descoperiri
Geografice: Lumea Veche – Lumea
Nouă;
 II. Etapa incipientă
- Atragerea în sfera de
influență europeană a
celorlalte regiuni ale lumii;
- Formarea părților
componente ale EM și a
elementelor de conexiune:
piața națională și
economia națională;
 MDG - subetapă importantă în
formarea EM

 Premizele MDG  Consecințele MDG

1. Criza comerțului 1. S-a cunoscut practic toată lumea
mediteranean; 2. Se începe formarea pieței
2. Stoparea de către turci a internaționale (DMM)
comerțului european cu 3. Se schimbă direcția CI din
asiații; marea Mediterană în Oceanul
3. Revitalizarea ideii antice Atlantic și Indian
despre sfericitatea 4. Crearea primelor companii
Pământului; comerciale (Ost-India, Ost India
4. Invențiile din știință; Olandeză etc.)
5. Inventarea caravelelor; 5. Fluxul de metale →”revoluția
6. Numărul mare de nobili prețurilor” punând baza
europeni falimentați, gata industrializării, dezvoltarea
să-și recapete averile și relațiilor capitaliste
puterea 6. Baza formării primelor Sisteme
Coloniale
 Subetapa capitalismului liberei
concurenţe (1-a RI – a doua 1/2 a sec.
al XIX-lea)

 1-a RI: ind. textilă, carboniferă, alimentară (Anglia deţine

monopolul industrial și comercial);
 Creşte rolul capitalului industrial, iar cel comercial scade;
 Trecerea de la manufactură la marea industrie;
 Renunţarea Angliei de la protecţionism în favoarea liberului
schimb;
 Dezvoltarea liberei concurențe (noi puteri industriale SUA,
Franța, Germania);
 Creșterea sferei de extindere a pieței mondiale și capacitatea
de absorbție a pieţelor naţionale;
 Eliminarea treptată a protecționismului în favoarea liberului
schimb/de la o economie închisă la o economie deschisă;
 Dezvoltarea în mod revoluționar a transporturilor
 Etapele formării EM (continuare)

III. Etapa dezvoltării și consolidării EM

- Timp: sf. sec. XIX-XXI - 06.10.2018
- Are loc formarea tuturor structurilor
fundamentale și a componentelor derivate;
- EM un sistem obiectiv, dinamic, complex,
eterogen și contradictoriu
Factori determinați în formarea EM

 1. Schimburile de mărfuri și servicii (dezvoltarea CI);

transferul de capital, persoane
 2. Industrializarea;
 3. RTȘ (revoluțiile tehnico-științifice); I, II, III RI
 4. DMM (diviziunea mondială a muncii);
 5. Transnaționalizarea activității economice;
 6. Internalizarea/externalizarea capitalului;
 7. Mondializarea/globalizarea
DMM – componentă a EM
 DMM – baza CI și a EM

 Tipuri de specializare  I. Intersectorială

 II. Interramurală
 Specializare-adaptarea  III. Intraramurală
potențialului economic al  IV. Tehnologică
unei țări la cererea pieței  V. Organologică
mondiale
 Licență-autorizație, contract
dată unei persoane pentru a
folosi invenția altei persoane
 Brevet-document ce
certifică dreptul unei
persoane asupra invenției
sale
 Tipuri și modele de specializare
internațională

 Intersectorială
Intersectorial
 A – I tip de DMM, raport economic
TD –TCD; Țări industriale - țări
agrare (monoproducție)
 B – în trecut coloniile exportau în
A. Materii prime minerale - produse prelucrate
metropole, în prezent TD au o
astfel de specializare prin
B. Produse agroalimentare – produse prelucrate dezvoltarea agriculturii competitive,
iar TCD au devenit dependente de
țările bogate
C. Materii prime minerale – produse agroalimentare
 C – e un model mai recent, care se
dezvoltă rapid datorită crizelor de
D. Servicii – produse industriale sau de bază mp și de produse agroalimentare;
 D – servicii de transport maritim,
turism, s. bancare f. rentabile în
prezent
 Trăsături și tendințe ale EM
Trăsături distincte
 I. Componentele de
bază/elementele structurale de bază
ale EM: EN;
 II. EM este expresia unui sistem de
interdependențe;
 III. Concurența dură și calificată
între actorii EM,
 IV. Economia mondială este un
sistem eterogen;
 V. În cadrul EM se remarcă o
alternanță a fazelor de
expansiune/creștere cu cele de
recesiune
 VI. EM – un sistem contradictoriu
Tendințe actuale
- Tendința de regionalizare va
deveni tot mai accentuată;
- Accentuarea progresivă a
globalizării EM, reflectată
prin procesul de
internaționalizare;
- Liberalizării schimburilor,
transferurilor, tranzacțiilor
economice;
- Noua ordine economică:
echitatea REI, echilibrul
economic
 Metode de cercetare

 Matematică:
Ga=E/I *100 – gradul de acoperire a importurilor prin
exporturi
 Statistică – statistica.md
 Comparativă – Franţa/Germania
 Istorică – „Cine controlează trecutul, controlează
viitorul” George Orwell
 Concluzii:

 1. Trecerea de la economia națională la economia

regională și mondială (EM, regionalizării,
transnaționalizării, internaționalizării, globalizării);
 2. Elementele structurale primare și derivate
 3. Factori determinanți ai mondializării (economic,
politic, tehnic, social)
 4. Dinamica mondializării (factorul timp)
 5. Evoluția mondializării în spațiu
 6. Trăsături și caracteristici a EM la etapa actuală
 Subiecte pentru recapitulare și
studiu individual

 1. Economia mondială – sistem dinamic.

 2. Economia mondială – sistem eterogen.
 3. Rolul RTȘ asupra dezvoltării EM.
 4. DMM și tipurile de specializare
internațională.
 5. DMM în cadrul unor regiuni de dezvoltare.
 !!!

Studenţii memorează:
 10% din ceea ce citesc;
 20% din ceea ce aud;
 30% din ceea ce văd;
 50% din cele ce aud şi văd;
 70% din ceea ce repetă verbal şi scriu;
 90% din ceea ce experimentează şi explică!
Bonus pentru studenţii punctuali, atenţi, curioşi şi
receptivi! ☺
 Tema 2: Internaţionalizarea,
regionalizarea și globalizarea
economică

Titular de curs: Mihai

Hachi, dr., conf. Univ.
 Tema: Internaţionalizarea, regionalizarea și
globalizarea economică

I. Interdependenţele economice şi procesul

internaţionalizării.
II. Factorii determinanţi şi efectele globalizării
economice.
 Tema: Internaţionalizarea, regionalizarea și
globalizarea economică

Obiective:
 Definirea conceptelor „interdependență economică”,
„internaționalizare”, regionalizare, delocalizare
„globalizare”;
 Identificarea factorilor determinanți ai globalizării;
 Argumentarea avantajelor și dezavantajelor globalizării;
 Identificarea efectelor globalizării economice
Cuvinte/termeni-cheie: Interdependență economică,
Internaţionalizare, globalizare, regionalizare, delocalizare
 Glosar tematic tema 2

Interdependență Totalitatea interacțiunilor reciproce dintre economiile

economică naționale, precum și a fluxurilor economice internaționale
în cadrul EM

Globalizarea Universalizarea sau omogenizarea vieţii economice

economică

Delocalizare Transferul activităţilor economice dintr-o ţară în alta

Internaţionalizare Proces de implicare a firmei in operațiuni internaționale

(fuziuni, achiziţii, conglomerate internaţionalizare, alianţe
strategice)
Regionalizare Dezvoltarea economică prin regiuni
4 trepte de interdependențe

Globalizarea

Regionalizare
Internaționalizarea

Interdependențe economice
4 tipuri de interdependențe (după J.
Timbergen, laureat al premiului Nobel)

 I. Nevoia de alimente;
 II. Nevoia de energie și minerale (oferta și
cererea având traiectorii diferite);
 III. Problemele comune (protecția mediului,
securității etc.);
 IV. Speranțele reducerii decalajelor dintre țări
sărace și bogate
 Interdependențe economice

 Circulația fluxurilor economice  Factori determinanți ai IE

internaționale: 1. DMM/DIM;/dotarea cu resurse
1. Comerț internațional; economice diferită
2. Tendinţa de deschidere a EN
2. RVFI;
spre exterior/eliminarea
3. MIFM protecţionismului;
4. Cooperarea economică 3. Revoluțiile tehnologice și
internațională informaționale;
4. Transfer tehnologic; 4. Factori politici și sociali
5. Turism internațional

Nici o națiune nu poate exista în condiții de izolare în raport cu celelalte

 Mijloacele/căile internaţionalizării:

 Investițiile de capital (ISD/IP);

 Circuitul economic internațional;
 Delocalizarea/relocalizarea activităților
economice
 Alternativele modului de intrare
pe piața internațională

 Export
– Indirect • Investiţii
– Direct - Fuziuni
 Contractare – Achiziţii
– Licenţiere – Conglomerate
internaţionale
– Franciză
– Societăţi mixte
– Contracte manageriale sau de
deservire
– Acorduri de cooperare
 Ce este globalizarea?

Elmar ”….procesul de surmontare al graniţelor apărute de-a

Altvater lungul istoriei. Ea devine astfel sinonimă cu eroziunea
(dar nu şi cu dispariţia) suveranităţii statelor naţionale ...“
Alvin globalizarea – sistem mondial fără frontiere
Toffler naţionale

Johannes „... a devenit un termen la modă, folosit de ceva timp în

Varwick dezbaterile politice, publicistice şi ştiinţifice în mod inflaţionist, şi
care este privit, pe de o parte, ca o „ameninţare“ şi, pe de
cealaltă, ca o „oportunitate“ ...“
 Globalizarea (continuare)

 J.K.Galbraith: globalizarea – rezultat al internaţionalizării

vieţii economice
 Antoine Ayoub: mondializarea – o nouă dimensiune a
liberului-schimb
 John Naisbit: globalizarea – integrarea economică
mondială
FORMELE DE MANIFESTARE ALE
GLOBALIZĂRII

 Globalizarea economică
 Globalizarea socială
 Globalizarea politică
 Globalizarea financiară
 Globalizarea militară
 Globalizarea tehnologică
 Globalizarea ecologică
 Trei etape ale globalizării

Etapa III

Etapa II
Etapa I

1870 1914 1945 1980 2006

Etapa I: Dezvoltarea schimburilor dintre EN care își păstrează caracterul național (7%);
Etapa II. Creșterea rolului STN/CTN (transnaționalizarea vieții economice, era post-naț.)
Etapa III: Economia fără frontiere
Avantajele şi limitele globalizării

 Oportunităţi  Ameninţări
- -
- -
- -
 Avantaje și limitele globalizării
 Avantaje/beneficii:  Limite/sfidări
- Liberalizarea fluxurilor economice a - Creșterea polarizării N-
impulsionat schimburile economice; S, Centru-Periferie;
- Creșterea nivelului investițiilor –
catalizator al creșterii economice; - Riscul scurgerii
- Intensificarea concurenței; capitalului (speculativ);
- Utilizarea mai eficientă a resurselor - Crizele economice
economice; dintr-o țară/regiune le
- Acces la piețe externe (emergente) afectează pe celelalte;
- Acces facil la tehnologii moderne, la - Pierderea specificului
metode moderne de mg și mk; național;
- Micșorarea costurilor (economii la
scară); - Preluarea unor modele
- Instituirea OEI – sprijin TCD în de comportament
promovarea reformelor neadecvat
Consecinţele negative ale globalizării
 Consecințele globalizării economice

 Repartizarea neuniformă a câştigurilor;

 Impozitele neplătite de centrele financiare off-shore;
 Crizele internaţionale ca rezultat al unor mişcări de
capital speculativ;
 O concurenţă neloială la nivelul local, din cauza
potenţialelor ameninţări venite din direcţia
companiilor multinaţionale;
 Criminalitatea internaţională etc.