Teoria Heckscher – Ohlin – Samuelson (HOS)

Paradoxul Leontif
Avantaj competitiv – Michael Porter

LECTOR DR. MONICA BURCĂ-VOICU

E-MAIL: monica.voicu@ubbcluj.ro

CURS 11 SI 12, ECONOMIE INTERNATIONALA

2021-2022
 Conținut:

1. Teoria Heckscher – Ohlin – Samuelson (HOS)

2. Paradoxul Leontif
3. Bibliografie selectivă
Introducere

 Analizele anterioare – modelul comerțului depinde de costul

marginal de oportunitate

 Cost marginal de oportunitate scăzut– avantaj comparativ– export

 Identificarea factorilor ce determină dacă țara va avea un avantaj

legat de costuri
Eli HECKSCHER și Bertil OHLIN

 Economiști suedezi

 De ce țări diferite vor avea un avantaj relativ de cost în producția diferitelor

bunuri

 Teoria se bazează pe considerații legate de aprovizionare (supply side) cu

preferințe pentru produsele considerate a fi identice în cadrul celor două țări

 Termenii și condițiile cererii sunt importanți în orice teorie cu privire la

avantajul comparativ

 Teoria H-O extinde analiza – informații cu privire la rolul pe care condițiile de

producție îl au în determinarea avantajului comparativ și a modelului de comerț
Teoria HECKSCHER - OHLIN

 Dacă prețurile de consum sunt identice, costurile relative de producție vor fi

determinate de factorul relativ de înzestrare al celor două țări combinat cu
intensitatea relativă cu care factorul trebuie utilizat

 Două țări, două categorii de bunuri , doi factori de producție

 Cele duă țări au factori relativi de înzestrare diferiți

 Metodele de producție diferă

 Doi factori de producție în proporții și cu intensități diferite

Exemplu

 BALI – abundență relativă în capital – mai ieftin

 HAI – abundență relativă de muncă – mai ieftină

 Presupunem că:
producția de pește este bazată pe folosirea intensivă a capitalului
producția de nuci de cocos este bazată pe folosirea intensivă a factorului muncă

Bali va deține un avantaj în producția de?

Hai va deține un avantaj în costurile de producție pentru?

Bali se va specializa și va exporta ?

Hai se va specializa și va exporta?

Concluzie:

 În lumea celor două țări și a celor două mărfuri o țară se va specializa și va

exporta marfa ce va folosi factorul cel mai abundent al țării în mod intensiv
Efectul de egalizare a prețurilor

 Comerț liber

 Raportul dintre preț și muncă (salar) față de preț și capital (dobândă) va avea tendința să se
egalizeze între cele două țări cu toate că munca și capitalul nu pot migra între ele

 Bali -va crește producția de pește – produsul ce folosește capital intensiv

 Cererea de capital va crește

 Cantitatea de capital raportată la munca eliberată din producția de nuci de cocos este mai
scăzută decât cea cerută de producția de pește

 Exces de cerere de capital și un exces de muncă și resurse ca transfer dinspre producția de

nuci de cocos înspre cea de pește

 Creștere a prețului pentru capital în comparație cu prețul muncii

 Hai – miscare în sens invers a prețului - prețul muncii raportat la prețul capitalului va
crește

 În ambele exemple situația generează o creștere a prețului pentru factorul care

anterior era mai ieftin și va scadea prețul pentru factorul care era mai scump

 Factorul preț va avea tendința de a converge

Concluzie:

 Sub incidența unui comerț liber beneficiul datorat factorului de producție

utilizat intensiv pentru producerea mărfurilor destinate exportului
(factorul abundent) crește, în timp ce factorul utilizat intensiv pentru
bunurile aflate în competiție cu cele importate descrește
Paradoxul LEONTIEF

Raționament:

 SUA puternic înzestrată cu capital în comparație cu partenerii săi

 Ar trebui să exporte mărfuri bazate pe folosirea intensivă a capitalului și să

importe mărfuri bazate pe folosirea intensivă a muncii

 A calculat raportul capita/muncă pentru exporturile și importurile SUA

 Rezultat – importurile erau mai puternic capital intensive decât exporturile

= Paradoxul Leontief
 Explicații:

1. Leontief a ignorat resursele naturale – atât ca factor de producție cât și ca marfă (EX:
importuri –minerale sau produse forestiere; exporturi – produse agricole)
2. Modalitatea în care munca este tratată ca și factor de producție – toate unitățile de
muncă sunt identice (Leontief) - realitatea a arătat că SUA folosește în cadrul
produselor pentru export în mod intensiv munca specializată într-o proporție mai
mare decât acestea se găsesc în produsele importate
3. Țările abundente în capital exportă mărfuri intensive în muncă superior calificată
4. Țările avansate tehnologic exportă mărfuri intensive în tehnologie nouă
5. Ciclul de viață al produselor corespunde unui ciclu a comerțului internațional
6. Țările abundente și intensive în capital obțin cel mai adesea un avantaj competitiv din
comerțul internațional
7. Țările participante la comerțul internațional obțin un avantaj intern dacă se
specializează în producția și exportul mărfurilor pentru care dispun de o abundență
relativă de factori
8. Avantajele din comerțul internațional sun distribuite inegal între țările partenere
Avantaj competitiv – M Porter

 Michael Porter - economist, cercetator si profesor la Harvard Business School,

este si autorul lucrarii publicate in 1985 – Competitive Advantage (Avantajul
competitiv)

 Porter considera ca avantajul competitiv reprezinta un beneficiu concret aferent

fie valorii de achizitie, fie caracteristicilor produsului sau serviciului oferit, care,
prin unicitatea lor, ar justifica un pret ridicat.

 competitiv in termeni de:

1. Cost- mai ieftin,

2. Diferentiere (si astfel preceput de catre clienti ca fiind mai bun sau mai
relevant)
3. Strategii de nisa (relatia cu clientii, concurenta redusa, vizibilitate crescuta,
expertiza, resurse limitate)
Avantaj competitiv – M Porter

Necesare principii de sustenabilitate ale avantajului competitiv

 proprietatea intelectuala

 o linie de productie dinamica, in locul unui singur produs

 reduceri de costuri: fie ca este vorba despre un proces de manufacturare

revolutionar sau de un model de business maleabil, costurile trebuie sa ramana
reduse pe termen lung, indiferent de situatie;

 forta de munca valoroasa

 o baza de clienti importanta: aceasta poate reprezenta un avantaj semnificativ, daca

reusesti sa le mentii interesul.
 Avantaj competitiv – M Porter

Un avantaj competitiv sustenabil necesita ca produsul sau serviciul oferit sa ofere o

plus-valoare unica, pe care sa o poti mentine in timp.

Este ceea ce justifica loialitatea fata de brand.

Concluzii finale (I):

Modelul H-O preia din teoria ricardiana patru elemente:

- Conceptul de cost comparativ

- Conceptul de avantaj relativ
- Ideea avantajului reciproc
- Politica liberului schimb în comerțul internațional

Respinge ipoteza imobilității internaționale a factorilor de producție

Premisa fundamentală pentru desfășurarea benefică și eficientă a comerțului

internațional rezidă în absența barierelor vamale – protecționismul este admis doar
pentru rațiuni legate de apărare națională sau în cazul industriilor începătoare
Concluzii finale (II):

 Fiecare țară dispune de capital și muncă în volume și structuri diferite

 În cadrul fiecărei țări există o abundență realativă dintr-un factor anume
comparativ cu altul
 Ficare țară își va orienta comerțul spre mărfurile care consumă cei mai
abundenți și mai ieftini factori de producție interni
 Fiecare țară va exporta factori de producție abundenți și va importa factori
de producție mai rari
 Fiecare țară poate să obțină din comerțul exterior un avantaj – avantaj
absolut și avantaj competitiv
 În baza acestor mișcări se modifică volumele și prețurile factorilor de
producție și a bunurilor finale în fiecare țară dar și la nivel mondial
 Avantajul competitiv reprezinta astfel factorul diferentiator, financiar sau
calitativ, perceput de catre audienta tinta ca fiind superior competitiei.
8. Bibliografie selectivă

 Mankiw, N.G., (2012), Principles of Economics, Sixth Edition, South-Western

Cengage Learning, pp.531-552;
 John S. Hodgson, Mark G. Herander (1983), International Economic Relations,
EditorPrentice-Hall International;
 Robert M. Dunn, Jr.; John H. Mutti (2004), International Economics, Sixth Edition, Routlege,
London;