11.Comentați 5 dezavantaje care pot fi atașate protecțiionismului.

Bogatu Alexandru – REI 927

Comertul reprezintă un mecanism esential al circulatiei marfurilor şi, din ce în ce mai mult, a serviciilor în
toată lumea, fiind de asemenează veriga centrală a transferurilor de tehnologie; în acest context, deschiderea
pietelor nationale pentru comert a avut de multe ori efecte radicale, declanşând noi forte competitive şi
transformând economiile interne.
În economie, protecționismul este o politică economică ce promovează restricția comerțului între țări, prin
metode cum ar fi tarife vamale ale mărfurilor importate, cote de import și alte reglementări guvernamentale
concepute pentru a permite (spun susținătorii) concurență loială între importuri și bunurile și serviciile produse
pe plan intern. Potrivit susținătorilor, politicile protecționiste protejează întreprinderile și muncitorii dintr-o țară
prin restricționarea și reglementarea comerțului cu țările străine. În ultimii ani, protecționismul s-a manifestat
prin mișcări anti-globalizare și anti-imigrație
Doctrina protecționismului este în contrast cu doctrina de liber schimb, unde guvernele caută să reducă pe
cât posibil barierele din calea comerțului. Majoritatea economiștilor consideră că protecționismul afectează
negativ creșterea economică și în general, bunăstarea economică.
Un argument destul de vehiculat este acela că restrictiile comerciale sunt necesare în vederea protejării fortei
de munca interne fată de concurenta fortei de muncă străine mai ieftină. Acest argument este înşelător deoarece
chiar dacă salariile interne sunt mai mari decât salariile din străinătate, costurile muncii interne pot să fie mai
mici dacă productivitatea muncii este suficient de mare pe plan intern în comparatie cu străinătatea. Chiar daca
nu ne aflam în acest caz, beneficiile comerciale mutuale se pot baza pe avantaje comparative, având în vedere
natiunile cu fortă de muncă ieftină ce se specializează în productia şi exportul bunurilor a căror productie se
bazează în specia pe forta de muncă, iar natiunile cu o fortă de muncă scumpă se vor specializa în productia şi
exportul bunurilor bazate pe factorul capital.
Un alt argument înşelător este taxa vamală sau tariful ştiintific. Acesta reprezintă acea rata a tarifului care ar
face pretul de import egal preturilor interne şi ar permite producătorilor interni să concureze competitia străina.
Oricum acesta ar elimina diferentele internationale legate de pret şi comert privind toate bunurile cărora li s-ar
aplica aceste tarife ştiintifice.
Economiștii, inclusiv laureați ai premiului Nobel precum Milton Friedman și Paul Krugman, sunt de părere
că sistemul comerțului liber ajută lucrătorii din țările în curs de dezvoltare, chiar dacă aceștia nu sunt supuși la
același norme de sănătate și de muncă precum în țările dezvoltate. Acest lucru este datorat "creșterii volumului
de exporturi — și de nenumărate alte locuri de muncă care sunt create de noile exporturi, ceea ce duce la un efect
în lanț în întreaga economie", care creează o concurență între producători, ridicând salariile și condițiile de
viață. În plus, lucrătorii din țările mai puțin dezvoltate acceptă cele mai bune locuri de muncă disponibile,
existând beneficii atât de partea angajatorului cât și a angajatului, altfel ei nu ar încheia contractul în mod liber.
Faptul că ei acceptă locuri de muncă cu salarii foarte scăzute din țările dezvoltate arată că perspectivele de
angajare din țara natală sunt chiar mai rele.
Protecționismul a fost acuzat ca fiind una dintre cauzele majore de război. Susținătorii acestei teorii se referă
la războiul constant din secolele al XVII-lea și XVIII-lea între țările Europene ale căror politici economice au
fost predominant mercantiliste și protecționiste. De asemenea, revoluția americană a pornit din cauza tarifelor și
taxelor impuse de britanici. Înainte de izbucnirea primului Război Mondial și celui de-al doilea Război Mondial,
multe state au avut politici protecționiste. Potrivit unui slogan al lui Frédéric Bastiat(1801-1850), "atunci când
mărfurile nu pot trece frontierele, armatele le vor trece."
Un argument solid al protectionismului este argumentul industriilor nou înfiintate. Acesta se referă la faptul
că o natiune poate avea un potential avantaj comparativ în legătură cu un bun, dar datorită lipsei know-how-ului
şi nivelului initial scăzut al ieşirilor, industria nu se va dezvolta, nu va fi initiată sau dacă a fost deja lansată, nu
poate concura cu succes în fata altor firme străine mai dezvoltate. Protectia comercială temporară este în acest
caz justificata în vederea stabilirii şi protejării industriei interne în perioada de debut a acesteia până când va face
fată competitiei străine, va atinge economia de scară si va reflecta avantajul comparativ de lungă durată al
natiunii. In acel moment se va renunta la protectia comercială.