Curs - EI 9-11 - Sem I - 2020-2021

ECONOMIE INTERNAŢIONALA
Prof. univ. dr. Gabriela

PRELIPCEAN
Racordarea economiilor naţionale la
mediul internaţional
 Unii economişti vedeau în relaţiile externe ale

economiei naţionale o resursă de îmbogăţire
 Adam Smith (1723 - 1790)

 David Ricardo (1772 - 1823)
 Politici comerciale liberale

 Politici protecţioniste
prof.dr.Gabriela Prelipcean 2
Adam Smith (1723 - 1790)
 Vedea numai în relaţiile externe ale economiei naţionale
o resursă de îmbogăţire naţională
 considera că
 “dacă o ţară străină ne poate furniza bunuri mai ieftine decât le-
am produce noi, e mai bine să le cumpărăm de la ea, cu o parte
din produsul activităţii noastre, utilizat într-un mod din care
putem trage oarecare folos. Activitatea unei ţări nu e utilizată cu
cel mai mare avantaj când e îndrumată către producţia unui
articol pe care ea îl poate cumpăra mai ieftin decât ar fi costul
lui de producţie” (Avuţia naţiunilor, vol. I, Ed. Academiei,
Bucureşti, 1962 sau Ed. Publica, 2011)
Dec 13, 2020 prof.dr.Gabriela Prelipcean 3

 a prezentat o adevărată teorie cu privire
la relaţiile economice externe, care, la
vremea sa, erau cu preponderenţă relaţii
comerciale
 a susţinut ideea unei politici liberale
economice în relaţiile externe, care să
asigure naţiunii britanice o reală sursă şi
metodă de îmbogăţire
 Adam Smith recunoaşte ca deosebit de mari avantajele
oferite de comerţul exterior şi anume:
 pe de o parte, faptul că acesta dă producătorului intern şansa
de a-şi desface pe piaţa externă acea parte a producţiei
realizate care nu are cerere pe piaţa internă;
 pe de altă parte, creează astfel mijloacele de plată pentru a
aduce din afară pe piaţa internă acele produse care sunt cerute
de aceasta şi pentru care producătorii autohtoni nu au înclinaţia
sau disponibilitatea de a le produce.

David Ricardo (1772 - 1823)
 a continuat şi dezvoltat orientarea lui A.

Smith
 afirmă că
 “într-un sistem de perfectă libertate a
comerţului, fiecare ţară îşi consacră în mod
natural capitalul şi munca acelor genuri de
activităţi care îi sunt cele mai avantajoase”
(On the principles of Political Economy and Taxation, Ed.
Academiei, Bucureşti, 1962)

 David Ricardo a încercat să rezolve două probleme
legate de comerţul internaţional: teoria costurilor
comparative şi teoria echilibrării automate a balanţei de
plăţi externe.
 Conform teoriei costurilor comparative şi a avantajului
relativ în comerţul internaţional, rezultă că:
 fiecare ţară se va specializa în producerea şi exportul acelor
produse pentru care are cei mai abundenţi şi ieftini factori de
producţie, ceea ce face ca diviziunea internaţională a muncii să
se adâncească, conducând spre maximizarea eficienţei
economice

 A. Smith şi D. Ricardo consideră
 comerţul internaţional ca aducător de avantaje pentru
economiile participante şi
 pun aceste avantaje în strânsă şi obiectivă legătură cu
adâncirea diviziunii internaţionale a muncii, cu specializarea
producătorilor, dar şi a economiilor naţionale, pe acele produse
care le asigură cele mai reduse costuri şi cel mai mare profit

 Producţia de mărfuri şi crearea noii pieţe mondiale au
condus la:
 apariţia concurenţei internaţionale,
 apariţia primelor concepte teoretice privind atitudinea necesară
faţă de comerţul internaţional, fie la export, fie la import.
 politici liberale (comerciale) care serveau intereselor unor exportatori şi
 politici protecţioniste, care apărau interesele noilor veniţi pe arena producţiei
de mărfuri, a industrializării şi apoi a comerţului internaţional.

DESCHIDEREA ECONOMIILOR
NAŢIONALE
 Există o varietate de economii naţionale,
aflate în diferite stadii ale evoluţiei lor(ţări
dezvoltate, ţări în curs de dezvoltare, ţări
slab dezvoltate)
 Gradul deschiderii economiilor naţionale
spre economia mondială depinde de un
complex de factori
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
DESCHIDEREA ECONOMIILOR NAŢIONALE
 Capacitatea de a produce bunuri şi servicii cerute

de piaţa mondială
 Crearea şi dezvoltarea activităţilor de cercetare
ştiinţifică şi de proiectare integrată a producţiei
 Management de calitate(W ridicată,CT scăzute)
 Realizarea unei rate de economisire şi investiţii
suficient de mare pentru a asigura echilibrul şi
creşterea economică(Fr. List)
 Existenţa libertăţii economice(Robert Reich)
 “Forţa de a crea bogăţii este infinit mai
importantă decât bogăţia însăşi; ea
garantează nu numai posesiunea şi
sporirea celor dobândite, ci şi
posibilitatea de înlocuire a celor
pierdute” (Fr. List - Sistemul naţional de
economie politică, Ed. Academiei Române,
1973, p.122)
Fundaţia Heritage din New York
 Studiu pe 90 de ţări care au beneficiat timp de
40 ani de ajutor din partea SUA
 38 de ţări au primit ajutor între 38 şi 54 ani
 27 din 38 ţări nu prezintă o situaţie mai bună
decât în anul 1965
 15 din 27 ţări sunt mai sărace decât în 1965
 HAITI a primit ajutor din partea SUA timp de 54
de ani; PIB/loc.(2004)=165 dolari
PIB/loc.(1965)=360 dolari.
 NICARAGUA a primit ajutor american de 1,4
mld dolari timp de 51 de ani
- PIB/loc.(2004)= 845 dolari
- PIB/loc.(1965)=1752 dolari
 Sunt şi ţări unde a crescut nivelul PIB/loc.
 Chile, cu 117%
 Singapore, cu 770%
 Concluzia:ajutorul străin întârzie, de
regulă, creşterea economică prin prelungirea
duratei de implementare a măsurilor de
reformă, cum ar fi privatizarea.
 “rolul economic al unei naţiuni nu este
neapărat acela de a spori profitabilitatea
corporaţiilor prin arborarea steagului
naţional sau de a extinde proprietăţile
deţinute de cetăţenii săi în lumea
întreagă, ci de a îmbunătăţi nivelul de trai
al cetăţenilor săi sporind valoarea
contribuţiei lor la economia mondială”
(R.Reich - Munca naţiunilor, Ed. PAIDEIA,
Bucureşti, 1996, p.258)
ASIGURAREA UNEI EVOLUŢII
MONETARE EFICIENTE
 Sistemul financiar mondial este un adevărat
seismograf economico-financiar
 Are un dublu rol:
 reflectă evoluţiile şi schimbările din economia
internaţională
 influenţează şi, uneori, chiar determină, economia
mondială
 Crizele financiare
 Asia, Mexic, Rusia
 criza financiară globală (2007-2010)
PROPUNERI PENTRU O MAI BUNĂ
FUNCŢIONARE A SISTEMULUI
FINANCIAR MONDIAL
 Creşterea resurselor FMI

 Delimitare mai clară între funcţiile FMI şi Banca
Mondială
 Un sistem de schimb monetar flexibil pentru ţări
vulnerabile
 Standarde FMI - domeniul bancar şi informaţii cu
caracter financiar specifice
 Sistem de avertizare pe plan financiar - anticiparea
colapsului
 “economia mondială nu este în curs de
transformare, ci s-a transformat deja, atât
în privinţa fundamentului, cât şi în cea a
structurii ei, iar această transformare este
foarte posibil ireversibilă” (Peter F. Drucker)
 trei schimbări fundamentale:
 economia produselor primare s-a separat de economia
industrială
 producţia a devenit relativ independentă de gradul de
utilizare a forţei de muncă
 mişcările de capital au luat locul comerţului cu produse
şi servicii
Elemente de politică
comercială
Politica comercială
 Teritoriul vamal
 Structura fizică a comerţului
internaţional
 Tariful vamal
 Instrumentele comune ale politicii
comerciale
 De ce ţările folosesc politici comerciale?
TERITORIUL VAMAL
 Este acel teritoriu în interiorul căruia este

în vigoare şi se aplică un anumit regim
vamal, o legislaţie vamală
 De regulă, teritoriul vamal coincide cu
teritoriul său naţional
 Excepţii: extinderea şi restrângerea
teritoriului vamal
Extinderea și restrângerea
teritoriului vamal
 Uniunea vamală
 dacă două sau mai multe state convin să formeze
împreună o uniune vamală, atunci teritoriul vamal
însumează teritoriul statelor participante la această uniune
 Zona liberă
 exceptarea de la regimul vamal în vigoare a unei porţiuni
dintr-un stat naţional (un port, o parte dintr-un port sau
altă zonă comercială sau industrială). În aceste zone nu se
percep taxe vamale de import
Uniuni vamale
 Ţările care participă la formarea uniunii vamale
 desfiinţează (dintr-o dată sau treptat) barierele tarifare şi netarifare în relaţiile
comerciale reciproce (pentru toate bunurile sau numai pentru o parte dintre
acestea)
 în relaţiile cu terţii aplică o politică comercială comună, şi, în primul rând, un tarif
vamal comun
 Uniunile vamale reprezintă principala formă de extindere a
teritoriului vamal şi sunt de două feluri:
 perfecte (sau complete), când sunt vizate toate produsele care se schimbă
reciproc şi cu terţii;
 imperfecte (incomplete), când sunt vizate numai o parte din produsele care se
schimbă reciproc şi cu terţii.
Zone de liber schimb
 O formă secundară de extindere a teritoriului vamal o constituie şi
zonele de liber schimb.
 În cazul acestora, ţările participante la zonă elimină (dintr-o dată sau
treptat) barierele tarifare şi netarifare în relaţiile comerciale reciproce
pentru toate produsele sau numai pentru o parte dintre acestea, iar în
relaţiile cu terţii nu instituie o politică comercială comună, fiecare ţară
membră păstrându-şi independenţa în materie de politică comercială.
 Ele sunt de două feluri:
 perfecte (complete);
 imperfecte (incomplete).
 Primele vizează toate produsele care se schimbă reciproc, iar celelalte
vizează numai o parte din produsele care se schimbă reciproc.
Restrângerea teritoriului
vamal
 Zone libere
 Zone portuare libere
 Zone comerciale libere
 Antrepozite vamale
 Zone economice speciale (China)
 Restrângerea teritoriului vamal este
exceptarea de la regimul vamal în vigoare
a unei porţiuni dintr-un stat naţional (un
port, o parte dintr-un port sau altă zonă
comercială sau industrială)
 În aceste zone nu se percep taxe vamale
de import
 Prin crearea de zone libere (inclusiv
antrepozite vamale), statele urmăresc o serie
de obiective, cum sunt:
 promovarea şi dezvoltarea regiunilor respective;
 punerea în valoare a resurselor naturale interne şi
a forţei de muncă disponibile;
 încurajarea tranzitului pe teritoriul ţării respective;
 sporirea încasărilor la bugetul statului etc.
Structura fizică a
comerţului
 Definiţie – compoziţia marfară, structura

pe mărfuri clasificate în clase, grupe şi
subgrupe de mărfuri după natura de
provenienţă a materialelor, după stadiul
de prelucrare sau după destinaţia
produselor
Tariful vamal
 Definiţie – catalogul care cuprinde

nomenclatorul produselor supuse impunerii
vamale, precum şi taxa (sau taxele) vamală
percepută asupra fiecărui produs sau grupă de
produse
 Tipuri de tarife vamale
 Simple
 Compuse
 Vom discuta despre: clasificarea mărfurilor în
aceste tarife şi formele pe care le îmbracă
acestea
 Încercări de clasificare a mărfurilor s-au făcut
şi în trecut, luându-se ca bază criterii diferite:
originea mărfurilor (animală, vegetală,
minerală) şi gradul lor de prelucrare (materii
prime, produse finite) sau o combinaţie a
acestor două criterii
 1950 - Biroul de Statistică al ONU a elaborat o
Clasificare tip standard pentru comerţul internaţional
(CTCI).
 Această clasificare, care a suferit o serie de modificări în decursul
timpului, a fost făcută din nevoi de ordin statistic, care să permită ONU
şi altor organizaţii să poată urmări la nivel internaţional evoluţia
comerţului exterior al tuturor statelor
 Acest sistem de clasificare este în vigoare şi astăzi şi statele raportează
informaţii statistice vizând evoluţia comerţului lor exterior. Această
clasificare este pe cinci cifre (secţiuni, diviziuni, grupe, subgrupe şi
poziţii tarifare).
 1950 - din iniţiativa GATT a fost adoptată la Bruxelles, Convenţia
privind clasificarea mărfurilor în tarifele vamale, potrivit căreia a
fost elaborat un nomenclator de bază unic denumit iniţial
Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles (N.V.B) şi ulterior
Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamală de la Bruxelles
(N.C.C.V.B).
 Şi el a suferit o serie de modificări pe parcurs. Clasificarea este pe patru cifre
(secţiuni (21), capitole (99), poziţii şi subpoziţii tarifare).
 La el au aderat aproximativ 150 de state ale lumii. Dar, chiar unele state
membre ale GATT nu au aderat la acest nomenclator (SUA, Canada), acestea
având nomenclatoare proprii (pentru import şi export) mult mai detaliate.
 1983 - Bruxelles, sub egida Consiliului de
Cooperare Vamală s-a adoptat Convenţia
privind sistemul armonizat de descriere şi
codificare a mărfurilor
 Până în prezent au aderat la acest sistem
de descriere şi codificare a mărfurilor
marea majoritate a statelor lumii (inclusiv
România)
Caracteristici principale:
 are la bază cele două nomenclatoare cel mai larg răspândite pe plan
internaţional (NCCV şi CTCI);
 clasificarea mărfurilor în cadrul acestui sistem armonizat de descriere şi
codificare a mărfurilor are la bază criteriul combinat al originii şi gradului
de prelucrare a mărfurilor;
 este flexibil, în sensul că poate fi folosit ca atare sau luat ca bază pentru o
formă prescurtată sau mai detaliată de clasificare;
 prezintă o serie de avantaje esenţiale în raport cu vechile sisteme de
clasificare a mărfurilor şi anume:
 facilitează derularea schimburilor comerciale internaţionale prin atenuarea sau eliminarea
divergenţelor cu privire la încadrarea tarifară a produselor şi, implicit, cu privire la
determinarea nivelului taxelor vamale aplicabile;
 facilitează colectarea, compararea şi analiza datelor statistice referitoare la schimburile
comerciale internaţionale;
 satisface, simultan, nu numai necesităţile de codificare ale autorităţilor vamale, ci şi cele
ale organismelor de statistică, ale producătorilor, comercianţilor şi transportatorilor etc.
 Tipurile de tarife vamale folosite pe plan
internaţional sunt de două feluri:
 simple
 compuse
 Tarifele vamale simple sunt acelea care cuprind o singură coloană de
taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale,
indiferent de provenienţa lor (taxe convenţionale)
 Acestea sunt folosite, de regulă, de un număr redus de ţări, deşi în practică şi
unele dintre acestea folosesc mai multe tipuri de taxe vamale (îndeosebi
preferenţiale)
 Tarifele vamale compuse sunt acelea care au două sau mai multe
coloane de taxe vamale, fiecare aplicându-se mărfurilor provenind din
anumite ţări. Taxele vamale pot fi: convenţionale, autonome,
preferenţiale (pe bază de reciprocitate sau de nereciprocitate)
 Acest gen de tarife au cea mai largă răspândire pe plan internaţional, fiind folosite
nu numai de ţările dezvoltate ci şi de cele în curs de dezvoltare sau în tranziţie
Clauze în tratate
comerciale
 Tratatele comerciale - convenţii internaţionale care

reglementează schimburile de mărfuri dintre două sau
mai multe state, precum şi toate problemele care derivă
din acestea
 mai poartă denumirea de tratate de comerţ şi navigaţie
 conţin clauze esenţiale: clauza naţiunii celei mai
favorizate şi clauza regimului naţional
Clauza naţiunii celei mai
favorizate
 Acea prevedere înscrisă în tratatele de comerţ şi
navigaţie potrivit căreia părţile semnatare se
obligă să-şi acorde reciproc toate avantajele pe
care le-au acordat sau le vor acorda în viitor
ţărilor terţe în domeniul relaţiilor comerciale
 are două forme:

 forma necondiţionată (principiul egalităţii de
tratament)
 forma condiţionată (principiul compensaţiei)
 Forma necondiţionată a clauzei - obligaţia asumată de părţile
contractante de a-şi acorda reciproc, în mod automat şi fără alte
compensaţii, toate privilegiile şi avantajele acordate de ele sau care
vor fi acordate în viitor ţărilor terţe în domeniul relaţiilor comerciale
 Forma condiţionată - obligaţia părţilor contractante de a extinde
automat şi gratuit asupra celuilalt stat semnatar al tratatului
(acordului) numai acele avantaje şi privilegii pe care le-a acordat
sau le va acorda în viitor unei ţări terţe fără nici un fel de
compensaţie din partea acesteia. În caz contrar, cealaltă parte
contractantă poate obţine avantajele şi privilegiile respective numai
în schimbul unor compensaţii corespunzătoare din partea ei
 Clauza naţiunii celei mai favorizate poate
avea mai multe formulări:
 negativă;
 pozitivă;
 simpla trimitere la art. 1 din GATT.
Clauza regimului naţional
 Acea prevedere înscrisă în tratatele economice
prin care părţile se obligă să acorde persoanelor
fizice sau juridice ale unui stat semnatar, care
exercită fapte de comerţ sau alte activităţi
economice pe teritoriul celuilalt stat semnatar,
aceleaşi drepturi şi obligaţii în materie
economică, ca şi naţionalilor
 mai este denumită şi principiul posibilităţilor

egale
Politica comercială
 în sens restrâns - o parte componentă a
politicii economice a unui stat care vizează
sfera relaţiilor economice externe ale acestuia
 în sens larg - totalitatea reglementărilor
adoptate de către stat în scopul promovării
sau restrângerii schimburilor comerciale
externe şi al protejării economiei naţionale de
concurenţa străină
Obiectivele politicii
comerciale
 pe termen mediu şi scurt
 perfecţionarea structurii schimburilor comerciale externe
 restrângerea şi stimularea comerţului cu anumite
produse sau grupe de produse
 modificări în orientarea geografică a schimburilor
comerciale
 îmbunătăţirea raportului de schimb prin sporirea puterii
de cumpărare a exporturilor
Reglementarea REI
 Reglementările pot fi:
 bilaterale
 regionale
 multilaterale
Tipuri de politici
comerciale
 Folosim conceptul de politică comercială, în
general, dar există variate tipuri de politici
comerciale
 Politici tarifare
 Bariere netarifare
 cotingentarea importurilor
 subvenţionarea exporturilor
 restricţii “voluntare” la export
 bariere tehnice
De ce este nevoie de
politici comerciale?
 Creşterea bunăstării
 politicile comerciale pot îmbunătăţi, în cazuri certe, bunăstarea
naţională în ţările care impun aceste politici
 Cauze politico-economice
 unele ţări câştigă, altele pierd; cei care câştigă vor avea mai
multă putere economică
 Cauze non-economice
Cum funcţionează aceste
politici?
 Distingem între politicile comerciale

 pe pieţe perfect competitive
 în cazul economiilor de scară şi competiţie imperfectă
 Mărimea ţării
 economii deschise mici
 iau preţurile peţei internaţionale aşa cum sunt date
 economii deschise mari
 pot influenţa preţurile pe piaţa mondială
 2 categorii - in functie de modul in care
este conceput aportul relatiilor economice
externe la dezvoltarea economica
 Dezvoltare pe baza substituirii importurilor cu
productia autohtona
 Dezvoltare pe baza pe promovarea
exporturilor proprii
 Se bazeaza pe o politica economica de
reducere a importurilor si substituirea lor cu
produse autohtone
 Este mult mai usor pentru tarile in curs de dezvoltare sa
protejeze piata interna de concurenta externa, decat sa
determine tarile dezvoltate (exportatoare) sa micsoreze
barierele din calea comertului impuse in raporturile cu ele
 Piata interna pentru un anumit produs manufacturat exista
deja, dovada fiind importurile, uneori masive, din acel bun
 In unele situatii, zidul tarifar poate incuraja ISD din partea
unor firme care cauta sa-l evite si sa mentina piata pe care o
detin in tari in curs de dezvoltare
 Sunt eliberate importante rezerve valutare, care urmeaza sa
fie folosite in procurarea input-urilor esentiale unor procese
de productie autohtone
 Uneori, se ajunge la utilizarea deplina si eficienta a
rezervelor de factori de productie disponibili in economie in
conditiile in care piata interna este indeajuns de dezvoltata.
 Fiind protejate de concurenta internationala, ramurile
autohtone sunt totodata izolate de conditiile mai aspre de
pe piata externa, pierzand interesul de a-si mari eficienta
economica
 In unele cazuri, este ineficienta dezvoltarea resectivelor
ramuri dincolo de anumite limite, deoarece piata interna nu
este indeajuns de dezvoltata pentru a se putea obtine
economii de scara
 Protejarea anumitor ramuri interne poate sa nu tina seama
de conformatia avantajului comparativ, situatie in care, pe
termen mediu, continuarea acestei politici devine
costisitoare pentru economie, deoarece ajunge sa deturneze
importurile de produse avansate tehnologic si relativ mai
ieftine in comparatie cu cele detinute pe plan intern
 Consta in sustinerea cu precadere a acelor
ramuri economice in care tara respectiva detine
avantajul comparativ, unde se produceau deja
bunuri pentru export si care au nevoie de acest
sprijin
 Tinteste extinderea pietelor externe de
desfacere, in practica fiind extinsa si pentru alte
ramuri ale economiei care nu inregistrau pana
atunci exporturi
 Depasirea barierelor in calea dezvoltarii impuse de
dimensiunile reduse ale pietei interne de desfacere si
extinderea productiei in scopul obtinerii economiilor de
scara
 Stimularea cresterii eficientei proceselor de productie si
castigarea unui anumit grad de competitivitate pe pietele
externe, in respectivele ramuri
 Posibilitati de dezvoltare in continuare oferite de
dimensiunile mari, sau foarte mari, ale pietelor externe de
desfacere
 Cresterea incasarilor valutare din exporturi, care, mai apoi,
urmeaza sa fie folosite in achitarea input-urilor necsare altor
ramuri economice
 Uneori, este mai dificila extinderea exporturilor,
sau, mai ales, dezvoltarea unor noi ramuri
exportatoare, din cauza concurentei externe
deosebit de intensa
 Este greu sa se depaseasca obstacolele in calea
comertului impuse de alte state, in acele ramuri
in care tarile in curs de dezvoltare doresc sa-si
extinda exporturile
 Tari cu strategii puternic orientate catre
exterior
 Tari care adopta strategii moderat
orientate catre exterior
 Tari care adopta strategii moderat
orientate spre interior
 Tari cu strategii puternic orientate spre
interior
Vă mulţumesc!

Curs - EI 9-11 - Sem I - 2020-2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs - EI 9-11 - Sem I - 2020-2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ECONOMIE INTERNAŢIONALA

Prof. univ. dr. Gabriela

 Unii economişti vedeau în relaţiile externe ale

 Adam Smith (1723 - 1790)

 Politici comerciale liberale

Dec 13, 2020 prof.dr.Gabriela Prelipcean 3

Dec 13, 2020 prof.dr.Gabriela Prelipcean 5

 a continuat şi dezvoltat orientarea lui A.

Dec 13, 2020 prof.dr.Gabriela Prelipcean 6

Dec 13, 2020 prof.dr.Gabriela Prelipcean 7

Dec 13, 2020 prof.dr.Gabriela Prelipcean 8

Dec 13, 2020 prof.dr.Gabriela Prelipcean 9

 Capacitatea de a produce bunuri şi servicii cerute

 Creşterea resurselor FMI

 Este acel teritoriu în interiorul căruia este

 Definiţie – compoziţia marfară, structura

 Definiţie – catalogul care cuprinde

 Tratatele comerciale - convenţii internaţionale care

 are două forme:

 mai este denumită şi principiul posibilităţilor

 Reglementările pot fi:

 Distingem între politicile comerciale

S-ar putea să vă placă și