1. Conceptul de integrare economica.

Esenta si avantajele integrari economice internationale

Integrare economica o forma complexa de colaborare dintre state, manifestata in diverse sfere de
activitate, pentru care sunt caracteristice interferente economice ale statelor partenere si care sunt
marcate pe termen lung de interdependente de ordin tehnic, tehnologic si economic.

Integrare economica proces de unificare a statelor pe baza dezvoltarii interdependentelor si
diviziunii muncii intre economiile nationale, interactiunea lor la diferite niveluri si sub diferite forme.
Integrare economica cuprinde masuri destinate eliminarii discriminatorii intre unitatile
Economice ce apartin unor state nationale diferite, sau absenta diferitelor forme de discriminare intre
economiile nationale.
Avantajele integrarii:
permite membrilor sai sa participe mai activ la schimburile economice internationale,
valorificarea mai eficienta a piete comune si proprii;
rezolvarea mai legera a problemelor de politica comerciala;
ofera folosirea avantajelor economiei la scala;
integrarea accelereaza reformele economice si procesele de macrostabilizare;
integrarea ofera accesibilitate mai mare a agentilor economici la resursele economice
care sunt repartizate neuniform;
gruparile regionale sunt atractive pentru investitiile straine dect economiile luate
individual. !"#urile sunt insotite de transferul de tehnologie si de tehnici de management moderne;
depasirea subdezvoltarii;
intensificarea concurentei;
crearea unor medii favorabile de politica externa, asigurarea securitatii comune;
consolidarea democratiilor.
$. %actorii determinanti ai integrarii economice.
Factorii determinanti ai integrarii.
1. &ivelul apropiat al dezvoltarii economice si al gradului de maturitate a economiei de piata a
tarilor integrate;
$. 'rezenta hotarelor comune, prohimitatea geografica, legaturile economice, traditiile istorice ale
relatiilor economice;
(. Existenta unor probleme comune in fata statelor membre )comerciale, financiare, ecologice,
militare, politice etc.*;
+. ,ointa politica a populatiei;
-. Compatibilitatea valorilor de baza;
.. 'romovarea intereselor !/& )societati transnationale*;
0. Efectul demonstrativ;
1. Efectul domino.
(. /ipuri si forme de integrare economica
Forme ale integrarii economice2
# 3corduri comerciale preferentiale
# 4ona liberului schimb;
# 5niunea vamala;
# 'iata comuna;
# 5niunea Economica si 6onetara;
Nivele ierarhice de integrare:
# Corporativ;
# 7amural;
# &ational8statal
+. /eorii ale integrarii economice internationale
5. Teoria neoliberala (neoliberalismul) /15! " 1#!/
7eprezentanti2 ,ilhelm 7ep9e, 6orris 3la
Ideea de ba$a2 fenomenul integrationist este si trebuie sa fie rezultatul crearii si functionarii libere a
pietei si a concurentei libere;
#. Teoria cor%oratista (mijlocul anilor &#!' sec. (()
3depti2 u. 7osto:, !. 7olf
Ideea de ba$a: la baza proceselor integrationiste stau companiile transnationale
). Teoria structurala
'romotori2 3lfred 6archal, %. 'errou, ;. 6iurdal
Ideea de ba$a2 in rezultatul integrarii apare o structura calitativa noua;
*. Teoria neo+e,nesista (dirijismul) /anii &)! sec. ((/
3depti2 7. <uper, a. /imbergen
Ideile de ba$a: neo9e:nesistii considerau ca problema principala a colaborarii economice
internationale consta in evitarea limitarilor in calea 7E. Ei pledau pentru pastrarea libertatilor
maximale pentru fiecare tara integrata. ntegrarea economica, dupa ei, trebuie sa fie insotita de crearea
unor structuri institutionale care sa dirijeze noile structuri create.
"intre alte teorii, modele, curente, scoli2 =modelul integrarii graduale>, =integrarea particulara>,
=Europa cercurilor concentrice>, =Integrarea diferentiata
?. /eorii ale integrarii europene
Teorii ale integrarii euro%ene:
A. -ona economica a liberului schimb )asociatia liberului schimb*;
.. /niunea vamala0
# uniunea vamala perfecta;
# uniunea vamala imperfecta;
# uniunea vamala cu tarife preferentiale;
1. 2iata comuna0
3. /niunea economica si monetara.
4. Tabelul 1. 4ta%ele integrarii economice
Niveluri
de
integrare
1aracteristici de ba$a
!uprimarea
treptata a
taxelor
vamale in
comertul
exterior
%ixarea
unui
tarif
exterior
comun
@ibera
circulatie
a
factorilor
de
productie
3plicarea
unei
politici
economice
unice
ntroducerea
unei
monede
unice
1. -56 7
8. /9 7 7
:. 21 7 7 7
;. /4 7 7 7 7
5. /4 si
<
7 7 7 7 7
1!. Integrarea 4conomica in America de Nord. NAFTA: %revederi' %rinci%ii' obiective'
structura institutionala
6tructura institutionala a NAFTA:
Comisia pentru @iber !chimb;
!ecretariatul;
Comitetele &3%/3 si grupurile de lucru;
Comisia de cooperare in domeniul fortei de munca;
Comisia pentru cooperare in domeniul mediului;
Aanca &ord#3mericana pentru dezvoltare;
Comisia de cooperare cu statele vecine.
3cordul nord#american de liber schimb, semnat in decembrie 1??$ si ratificat in 1??( de catre !53,
Canada si 6exic, a intrat in vigoare la 1 ianuarie1??+.
'rin NAFTA se realizeaza cea mai mare zona de liber schimb din lume, cu o piata ce se poate extinde de
la (?B de mil. de consumatori, cat numara in prezent, la peste 0BB de mil., in conditiile in care mai
multe tari latino#americane si#au manifestat interesul de a intra in aceasta organizatie.
NAFTA este primul acord ce implica fluxuri comerciale libere, la un ansamblu regional, reprezentat de
doua tari puternic industrializate )!53 si Canada* si o tara in curs de dezvoltare )6exic*.
NAFTA reprezinta un bun exemplu de cooperare # cu reflexe la scara mondiala # intre &ordul
industrializat si !udul in curs de dezvoltare, intre care exista un puternic decalaj economic evidentiat
de urmatoarele coordonate2
# !53 detine ?BC din 'A#ul acestui organism economic )peste 0-BB de miliarde dolari*, in timp ce
Canada are o pondere de numai .C, iar 6exic de +C
# din cei aproximativ (?B de mil. de consumatori cat are aceasta piata, $.- de mil apartin !53
# Canada si 6aexic sunt dependente de piata americana in proportie de 0-C pentru comertul lor
exterior
# agricultura )sector primar* detine o pondere de numai 1,0C in produsul intern brut al !53, fata de
0C in 6exic
# nivelul salariului mediu in 6exic reprezinta circa 1BC din cel din !53
Principii2
# clau$a natiunii celei mai =avori$ate2 'rincipiul clauzei natiunii celei mai =avori$ate prevede ca
orice facilitate acordata de un stat membru al Drganizatiei 6ondiale a Comertului in favoarea altui stat
membru, se extinde obligatoriu tuturor statelor membre # acesta fiind principiul nediscriminarii in
comertul international.
# tratamentul national2 presupune o atitudine egala fata de bunurile de import si cele autohtone, cel
putin dupa momentul patrunderii bunurilor de import pe piata.
# asigurarea trans%arentei.
>biective2
1. eliminarea progresiva a taxelor vamale si a barierelor comerciale;
$. stimularea concurentei loiale in cadrul zonei de liber schimb;
(. cresterea oportunitatilor de investitii pe teritoriile statelor participante, inclusiv prin acordarea unei
protectii sporite investitorilor, fata de practicile discriminatorii din tarile participante;
+. asigurarea unei protectii adecvate si efective pentru drepturile de proprietate intelectuala pe teritoriul
partilor;
-. stabilirea unor proceduri eficiente de reglementare a diferendelor privind comertul si investitiile;
.. recunoasterea dreptului fiecarei tari de a adopta standarde proprii in domeniile sanatatii, securitatii
sociale si mediului inconjurator, chiar in fluxurile de bunuri, servicii sau investitii;
0. crearea unui cadru propice cooperarii trilaterale, regionale si multilaterale, in scopul extinderii ariei
avantajelor ce decurg din acest acord.
!tructura institutionala2
CD6!3 "E @AE7 !CE6A2
# institutia centrala a NAFTA
# cuprinde reprezentantiai celor trei tari membre la nivel ministerial )ministri comertului*;
# rol2 supravegheaza aplicarea acordului si activitatea celor (B de comitete si grupuri de lucru ce
functioneaza in cadrul NAFTA, precum si de a contribui la reglementarea divergentelor legate de
modalitatile de interpretare a prevederilor acordului.
!EC7E/373/5@ "E CDD7"7D&37E 3 NAFTA2
# sprijina Comisia in activitatile ei;
# depozitarul oficial al dosarelor de lucru.
CD6/E/E ! ;75'57 "E @5C752
# au fost infiintate in scopul facilitarii comertului si investitiilor si pt a asigura implementarea efectiva a
prevederilor acordului;
# isi propun dezbaterea problemelor specifice, cum sunt2
# armonizarea regulilor de origine si formalitatilor vamale;
# comertul cu produse agricole si subventiile acordate agriculturii;
# norme tehnice si stanadarde industriale;
# achizitii guvernamentale;
# circulatia transfrontaliera a oamenilor de afaceri.
# intocmesc rapoarte anuale pe care le prezinta Comisiei de @iber !chimb;
# au rolul de a facilita procedurile de implementare a acordului;
# analizeaza posibilitatile de liberalizare sporita a fluxurilor comerciale intre statele membre;
# pot favoriza dialogul asupra unor probleme aflate in litigiu, pt a evita, pe cat posibil, recurgerea la
procedurile standard de solutionare a diferendelor comerciale si a unor aspecte financiare
11. Integrarea 4conomica in America de 6ud si centrala' Asia' A=rica.
II. Integrarea economica in America de 6ud si 1araibe
%enomenul integrationist de pe continentul latino#american nu este unul recent, dar a cunoscut o
amploare remarcabila in ceea ce priveste incheierea acordurilor de asociere.
"in 1??B au fost incheiate peste 1B noi acorduri, vizind crearea 4@!, 5,, 'C.
nteresul pentru regionalizare este puternic manifestat in prezent.
@3%/3 3sociatia @atino#3mericana a Comertului @iber a evoluat in 3@3". )3sociatia de integrare
@#3merica*.
;rupul 3ndin
6E7CD!57
!tatele vorbitoare de limba engleza au evoluat in 1A?I1>< 'iata comuna din zona Caraibelor.
3poi in anul F?B s#a declansat un nou val al integrarii bazat pe afinitatea statelor care constituie aceasta
regiune si aveau legaturi istorice, culturale si lingvistice, dar dorind sa sporeasca interactiunea umana,
comerciala si politica.
&oul regionalism latino#american s#a bazat pe2
3. @argi reforme structurale; # liberalizarea schimburilor
A. "eschiderea economiilor catre exterior
C. 'romovarea sectorului privat
". "iminuarea rolului statului in economie
3. media taxelor vamale a fost redusa foarte mult de la +B C # G 1$ C
@imita maxima a taxelor s#a redus de la 1B C la +B C.
3ccentul se pune pe2
3tragerea investitiilor de capital;
3preciindu#se contributia acestora la cresterea competitivitatii international si al accesului la piete.
Comert intraregional )prin crearea unor piete regionale*
n plan geopolitic2 orientarea politicilor 3mericii @atine spre exterior a solicitat o mai activa si
strategica participare a tarilor in emisfera H si la nivel mondial. ntegrarea le#a permis statelor din 3@
sa intensifice cooperarea si sa devina jucatori mai eficienti la nivel global.
'e calea integrarii si a comertului s#a reusit consolidarea democratiilor la nivelul unor state care s#au
confruntat timp indelungat cu regimuri militare.
<4?1>6/?" 2iata comuna a 6udului (a 1onului de 6ud)
Arazilia, 3rgentina, 'aragua:, 5rugua: 1??1.
/arile asociate si#au propus amplificarea dimensiunii pietelor nationale, element necesar in conditiile
accelerarii cresterii economice.
Dbiectiv principal2 libera circulatie a factorilor de productie si a bunurilor, serviciilor, elaborarea unui
tarif comun si a unei politici comerciale comune. !e bazeaza pe doi piloni de baza2 3rgentina si
Arazilia.
6E7CD!57 si 'actul 3ndin sunt cele mai active si importante in 3merica @atina.
3lte organizatii integrationiste in 3merica @atina2
(* ;rupul 3ndin
Aolivia, Columbia, Ecuador, 'eru, ,enezuela acestea au elaborat formula proprie de integrare, bazata
pe proximitatea geografica si prin simplificarea numarului de participanti.
!e depun eforturi pentru a uni ;rupul 3ndin cu 6E7CD!57.
+* !E@3 !istemul economic @atino#3merican.
4@! a 3mericilor )%/33* (+ state
D!3# organizatia statelor americane.
1onclu$ii:
ntegrarea se impune ca un imperativ regional, ca singura solutie pentru participarea cu succes la
viata economica si pentru a face fata provocarilor fara precedent ale fenomenului mult mai amplu, mai
complex si att de controversat ;lobalizarea.
3nalizind evolutia istorica a relatiilor economice si politice dintre !53 si 3merica @atina se
detaseaza foarte clar interesul particular al !53 in valorificarea oportunitatilor pe care le ofera
economiile 3mericii @atine )materie prima ieftina si diversificata, forta de munca la costuri reduse,
piete de desfacere, piete emergente*.
'entru statele din 3merica @atina este foarte important realizarea unitatii nu numai prin limba si
cultura, dar si economic si politic. /otusi divergentele interne de dezvoltare, divergentele dintre ele si
!53 au zadarnicit proiecte de unificare.
"ialogul &#! deocamdata functioneaza la nivel de initiative. %/33 este un proiect de viitor.
A64AN @ 1! state din Asia de 6"4.
ndonezia, 6ala:sia, singapore, %ilipine, /hailanda, Arunei, ,ietnam, @aos, 6:anmar, Cambodgia.
Creata in 1?.0 cu scopul de a promova cooperarea economica si politica intre tarile membre.
# Caracterul neomogen2 state foarte mari ndonezia #$1- mln.loc
# %oarte mici Arunei (-B mii loc.
# Arunei $-BBB I per capita
# ,ietnam G -BB I per capita
Dbiective2 # reducerea nivelului protectiei tarifare la produsele manufacturate initial, apoi la celelalte
categorii de produse.
Crearea 4onei de @iber !chimb din cadrul &3%/3 a fost spriginita de $ factori2
1. necesitatea de a raspunde fenomenului de aparitie si dezvoltare a altor blocuri comerciale.
$. liberalizarea si reglementarea economiilor tarilor membre care au insemnat reducerea interventiei
statului in economie, dezvoltarea sectorului privat si cresterea volumului intrarilor de investitii straine
directe.
1$. deea Europeana si concretizarea ei in timp
AeditB Treaties timeline
6igne
d
In =or
ce
Treat
,
1?+1
1?+1
.russ
els
1?-1
1?-$
2aris
1?-+
1?--
2aris A
gr.
1?-
0
1?-
1
?o
me
1?.-
1?.0
<erg
er
1?1.
1?10
6ingle Act
1??$
1??(
<aastric
ht
1??0
1???
Amsterd
am
$BB1
$BB(
Nice
$BB0
$BB?
5isbon




European Communit
ies
/hree pillars of the European 5
nion
European 3tomic
Energ: Communit:
)E573/D6*
J
K
European Coal and
!teel Communit:
)EC!C*
Treaty expired
in 2002
4uro%e
an
/nion
)E5*

European Economic
Communit: )EEC*
European
Communit: )EC*


J
Lustic
e and
Eome
3ffair
s
)LE3*

'olice and
Ludicial Co#
operation in
Criminal 6atters
)'LCC*
K
European
'olitical
Cooperation )
E'C*
J
Common %oreign and
!ecurit: 'olic: )C%!'* K
Unconsolid Hestern European 5nion )HE5*
ated bodies

4ta%a interbelica:
# prabusirea a trei imperii;
# crearea a noi state nationale;
# proiecte, propuneri, idei cu privire la federalizarea Europei2 savantul 7ihard
Couderhove#<alergi a lansat =6anifestul paneuropean> 1?$$;
1?$., ,iena constituirea =5niunii 'aneuropene>
1?$. a fost formata =@iga natiunilor>, 3risti de Ariant, ministrul de externe al %rantei a fost ales
presedinte;
# criza economica din 1?$?#1?($ precum si venirea nazistilor la putere a spulberat pentru
un timp ideea unitatii europene.
Etapa postbelica
# ideea unitatii europene revine in prim plan dupa al #lea razboi mondial.
# promotorii acestei idei2 7obert !chuman, Lean 6onnet
H. Churchill, <. 3denauer
# 1?+1, ? mai Consiliul Europei;
# 1?-0 CEE;
# 1??- # 5E
1:. 4ta%ele Integrarii 4uro%ene
i. Etapa 1945 1957:
b. demersurile lui L. 6onnet cu privire la crearea unei structuri de administrare unica in productia
de carbune si otel;
c. 1?-B 7. !chuman a anuntat un program de constituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si
Dtelului )CECD*;
d. ratificarea /ratatului de la 'aris de . state )1?-1* fiind creata prima organizatie supranationala si
in asa fel s#a trecut de la o Europa a cooperarii la o Europa integrata.
2 . Etapa 1957 1965:
e. tarile membre CECD au semnat /ratatul de la 7oma care a pus bazele CEE ). state*;
f. crearea E57D3/D6 1?-0.
:. Etapa 1965 anii 70 sec !!:
g. fuzionarea celor 3 comunitati CEE, CECO, EUO!TO" # CEE$
%. &'() * U+$
i. formarea pietii comune ,-C..
4. Etapa e"tinderii si consolidarii procesului #E:
/. &'03 1 2anemarca, 3rlanda, "area 4ritanie$
5. &')& 1 6recia$
l. &')( 1 -ortugalia si 7pania$
m. &''0 * 26$
n. &''8 1!ustria, 9inlanda, 7uedia$
o. &'0' 1 crearea 7"E si lansarea monedei de cont ECU$
p. &''& 1 Tratatul de la "aastric%t ,Olanda.$
q. &''8 1 CEE UE
r. 200: * aderarea a inca &0 state$
s. aderarea om;niei si 4ulgariei ,2000.
* 0&.0&.&''' 1 lansarea oficiala a EUO
1;. 2iata comuna: asigurarea celor %atru libertati de circulatie
2iata comuna euro%eana: asigurarea celor ; libertati
Ceea ce si#a propus initial CEE a fost realizarea unei piete comune care reprezinta punctul esential al
unificarilor europene. Aarierele vamale si comerciale au fost suprimate. @a baza pietei comune se afla
+ libertati fundamentale2
$% libera circulatie a marfurilor$
&% libera circulatie a ser<iciilor$
'% libera circulatie a persoanelor$
(% libera circulatie a capitalurilor.
A cele . tari fondatoare au reusit sa creeze fundamentele pietei unice interne, constituind uniunea
vamala )5,* si punnd bazele unei politici comune in domeniul circulatiei produselor agricole.
@iberalizarea circulatiei bunurilor a inceput cu formarea 5,. 3cest obiectiv a fost realizat la
B1.B0.1?.1. 5, presupune desfiintarea obstacolelor in calea schimburilor intre tarile membre si
realizarea unei politici comerciale comune. nitial se prevedea inlaturarea barierelor tarifare, apoi a
celor netarifare. 'rintre barierele netarifare se inscriu2 barierele te%nice, fiscale si administrati<e.
.arierele tehnice se refera in principal la standarde de calitate si norme tehnice. n 5E aceste
standarde sunt elaborate si monitorizate de CE& )Comitetul European de &ormalizare* si comitetele
nationale ale standardelor. "in punct de vedere legal standardele nu sunt obligatorii, dar adoptarea si
respectarea lor face exportul mai usor. "eci ele devin =obligatorii> din punct de vedere comercial. Cele
mai cunoscute standarde sunt 2 !D ?BBB si subsectiunile acestuia, etc.
.arierele =iscale @ reprezinta diferentele intre tari privind sistemele de impozitare, tipul si marimea
lor. mpozite sunt directe, indirecte, precum si diferite accise. ;radul de fiscalitate diferit, apreciat ca
ponderea veniturilor fiscale in 'A, difera de la o tara la alta. 5E 1- )cca +BC*, si 5E 1B )circa (.C*.
ntensitatea fiscalitatii este in functie de obligatiunile pe care statele si le asuma prin politica
cheltuielilor publice. n 5E sunt impozitate prin accize ( grupe de produse2 alcoolul si bauturile
alcoolice, produsele din tutun, produsele energetice si electricitatea.
6arfurile trec frontierele liber si doar dupa trecerea lor sunt supuse unor interdictii sau obstacole de , in
ceea ce priveste sanatatea , securitatea consumatorilor, determinnd in detaliu calitatea si
caracteristicile marfurilor, nenumarate reglementari, norme tehnice si de securitate.
.. sectorul serviciilor ocupa cea mai mare parte a fortei de munca in 5E )peste .BC*. !erviciile au
fost liberalizate mult mai dificil dect marfurile. 3ceasta se datoreaza2
# varietatii mare de servicii oferite pietei internationale;
# prestarea unor servicii are legatura directa cu investitiile directe de capital sau8si cu regimul
mobilitatii persoanelor;
# unele servicii au constituit monopolul statului si erau oferite de catre un singur furnizor )ex.
intreprinderile din sectorul public2 electricitate, apa, telecomunicatii, transporturi feroviare etc.*;
# liberalizarea serviciilor in cadril D6C etc.
!erviciile bancare au fost liberalizate in 5E in anul 1??(, serviciile de asigurari 1??+, cele privind
investitiile 1??..
5n domeniu dificil s#a dovedit a fi cel al recunoasterii reciproce a diplomelor, ceea ce presupunea o
armonizare a sistemelor de invatamnt.
1. # "intre cele + libertati de circulatie prevazute in /ratatul de la 7oma, libera circulatie a
persoanelor nu si#a gasit aplicare deplina unitara. 'revederile de baza2
excluderea discriminarilor fondate pe nationalitate intre lucratorii din tarile membre, in
ceea ce priveste locul de munca, remunerarea , alte conditii de munca;
lucratorii dintr#un stat membru au aceleiasi drepturi de a obtine un loc de munca ca si un
lucrator autohton;
preferinte se acorda muncitorilor comunitari in fata celor extracomunitari.
n 1?.1 a fost semnat acordul !chengen, dar deocamdata nu toate statele membre au semnat acest
acord.
3. 5ibera circulatie a ca%italurilor a fost de asemenea o prevedere a tratatului de la 7oma 1?-0.
"intre prevederile ulterioare cu referire la circulatia capitalurilor mentionam2
# nondiscriminarea platilor in interiorul Comunitatii;
# excluderea restrictiilor valutare de natura sa afecteze aceste miscari;
# asigurarea treptata a liberalizarii complete a miscarii de capital.
15. 2rinci%alele com%onente ale sistemului institutional
2arlamentul
'arlamentul European )'E* este ales de cetatenii 5niunii Europene pentru a le reprezenta interesele.
3legerile au loc o data la cinci ani si fiecare cetatean 5E are dreptul de a vota si de a candida,
indiferent unde locuieste in 5E. Cele mai recente alegeri au avut loc in iunie $BB?. 3stfel, 'arlamentul
exprima vointa democratica a celor aproximativ -BB de milioane de cetateni ai 5niunii si le reprezinta
interesele in discutiile cu alte institutii 5E. 'arlamentul are 0(. de membri din toate cele $0 de state
membre 5E.
6embrii 'arlamentului European )6'E* nu sunt grupati in functie de tarile de origine, ci de afinitatile
politice la nivelul 5E. @a nivelul grupurilor politice de care apartin, ei reprezinta toate punctele de
vedere cu privire la aspectele politice si integrarea europeana, de la adeptii convinsi ai federalismului
pna la euroscepticii ferventi.
'arlamentul European isi desfasoara activitatea in trei sedii2 Aruxelles )Aelgia*, @uxemburg si
!trasbourg )%ranta*.
@a @uxemburg se afla sediul administrativ )=!ecretariatul ;eneral>*. 7euniunile intregului 'arlament,
cunoscute sub denumirea de =sesiuni plenare>, au loc la !trasbourg si uneori la Aruxelles. 7euniunile
comisiilor parlamentare au loc tot la Aruxelles.
'arlamentul indeplineste trei functii principale2
1. Ado%ta legile euro%ene in colaborare cu Consiliul, in multe domenii de politici publice.
%aptul ca 'E este ales prin vot direct de catre cetatenii 5E reprezinta o garantie a legitimitatii
democratice a legislatiei europene.
$. 'arlamentul exercita controlul democratic asupra celorlalte institutii 5E, in special asupra
Comisiei. 'arlamentul detine puterea de a aproba sau de a respinge comisarii nominalizati si are
dreptul de a cere intregii Comisii sa demisioneze.
(. 1ontrolul =inantelor %ublice. mpreuna cu Consiliul, 'arlamentul detine autoritatea asupra
bugetului 5E si poate influenta cheltuielile 5E. 'arlamentul adopta sau respinge intregul
proiect de buget
1onsiliul /4
Consiliul este principalul organ de decizie al 5E. Consiliul reprezinta statele membre, iar la
reuniuni participa un ministru din fiecare guvern al statelor 5E. Consiliul reprezinta statele membre,
iar la reuniuni participa un ministru din fiecare guvern al statelor 5E.
7elatiile 5E cu restul lumii sunt administrate de =Consiliul pentru 3faceri ;enerale si 7elatii
Externe>. nsa aceasta configuratie a Consiliului este responsabila pentru o gama variata de probleme
de politica generala si, in consecinta, la reuniunile sale participa oricare ministru sau secretar de stat pe
care il numeste guvernul tarii respective.
Consiliului ii revin sase responsabilitati esentiale.
1. !a adopte legi europene in colaborare cu 'arlamentul European, in multe domenii de politici
publice.
$. !a coordoneze politicile economice si sociale generale ale statelor membre.
(. !a incheie acorduri internationale intre 5E si alte tari sau organizatii internationale.
+. !a aprobe bugetul 5E, in colaborare cu 'arlamentul European.
5. !a defineasca si sa puna in aplicare politica externa si de securitate comuna a 5E )'E!C* pe
baza orientarilor prevazute de Consiliul European.
6. !a coordoneze cooperarea intre instantele nationale si autoritatile politienesti in materie penala
)a se vedea2 =@ibertate, securitate si justitie>*.
1onsiliu 4uro%ean:
'resedintii si8sau prim#ministrii tarilor 5E, impreuna cu 'resedintele Comisiei Europene, se reunesc
sub denumirea de Consiliu European de pna la patru ori pe an. 3ceste reuniuni =la nivel inalt>
stabilesc orientarile de politica generala ale UE si solutioneaza probleme care nu au gasit rezolvare la
nivelurile inferioare )adica la nivel de ministri in cadrul reuniunilor obisnuite ale formatiunilor
Consiliului*. "ata fiind importanta lor, discutiile Consiliului European se pot prelungi pna trziu in
noapte si atrag multa atentie din partea mass#media.
2resedintia
'resedintia Consiliului este asigurata prin rotatie, la fiecare sase luni. Cu alte cuvinte, fiecare stat
membru 5E preia controlul agendei Consiliului si prezideaza toate reuniunile pentru o perioada de sase
luni, promovnd deciziile legislative si politice si negociind pentru realizarea unui compromis intre
statele membre.
1omisia 4uro%eana
Comisia este independenta de guvernele nationale. 6isiunea ei este sa reprezinte si sa sustina interesele
5E ca tot unitar. Comisia elaboreaza propuneri de legi europene noi, pe care le prezinta 'arlamentului
European )'E* si Consiliului.
"e asemenea, Comisia este organul executiv al 5E cu alte cuvinte, este responsabila pentru aplicarea
deciziilor 'arlamentului si Consiliului. 'rin aceasta se intelege administrarea cotidiana a afacerilor
Uniunii Europene2 aplicarea politicilor, derularea programelor si alocarea fondurilor.
6andatul Comisiei actuale dureaza pna la (1 octombrie $BB?. 'resedintele Comisiei este LosM 6anuel
Aarroso
Comisia raspunde politic in fata -arlamentului, care detine puterea de a demite intreaga Comisie prin
adoptarea unei motiuni de cenzura. 6embrii individuali ai Comisiei au obligatia de a demisiona la
solicitarea 'resedintelui, sustinuta de ceilalti comisari.
Comisia este reprezentata in toate sesiunile 'arlamentului, unde are obligatia de a clarifica si /ustifica
politicile pe care le deruleaza. "e asemenea, Comisia raspunde periodic la intrebarile scrise si verbale
adresate de 6'E.
3ctivitatea cotidiana a Comisiei este desfasurata de functionari administrativi, experti, traducatori,
interpreti si personal cu atributii de secretariat. &umarul acestor functionari publici europeni este de
circa $( BBB. &umarul poate parea impresionant, dar este mai mic dect numarul personalului angajat
intr#un consiliu municipal de talie medie din Europa.
!ediul> Comisiei se afla la Aruxelles )Aelgia*, dar Comisia mai are birouri la @uxemburg, birouri de
reprezentare in toate statele membre 5E si delegatii in multe capitale ale lumii.
Comisiei Europene ii revin patru functii principale2
1. sa propuna proiecte legislative 'arlamentului si Consiliului;
$. sa administreze si sa aplice politicile 5E si bugetul;
(. sa asigure respectarea legislatiei 5E )impreuna cu Curtea de Lustitie*;
+. sa reprezinte 5niunea Europeana la nivel international, spre exemplu prin negocierea
acordurilor intre 5E si alte tari.
1urtea de Custitie
6isiunea Curtii este sa se asigure ca legislatia UE este interpretata si aplicata in mod uniform in toate
statele membre, astfel inct legile sa se aplice in mod egal tuturor cetatenilor. !pre exemplu, Curtea se
asigura ca instantele nationale nu pronunta decizii diferite in acelasi caz. !ediul se afla la @uxemburg
Curtea se asigura si ca statele membre si institutiile 5E aplica prevederile legislative. Curtea are
puterea de a solutiona litigiile care apar intre state membre 5E, institutii 5E, operatori economici si
persoane fizice.
Curtea are in alcatuire un judecator din fiecare stat membru, astfel inct toate sistemele juridice
nationale din cadrul 5E sunt reprezentate. Cu toate acestea, din motive de eficienta, Curtea
functioneaza rar in structura completa. "e obicei, Curtea se intruneste in =6area Camera> cu numai 1(
judecatori sau in camere de cinci sau trei judecatori.
Curtea este asistata de opt =avocati generali>. 7olul acestora este sa isi sustina punctele de vedere in
cazurile inaintate Curtii spre solutionare. 'ledoariile trebuie sustinute public si trebuie sa fie impartiale.
Ludecatorii si avocatii generali sunt persoane a caror impartialitate nu poate fi pusa la indoiala. Ei detin
calificarile sau competentele necesare pentru a fi numiti in cele mai inalte functii juridice din tarile lor
de origine. 3cestia sunt numiti la Curtea de Lustitie prin acordul comun al guvernelor statelor membre
5E. %iecare este numit pentru un mandat de sase ani, care poate fi reinnoit.
Curtea pronunta sentinte in cazurile care ii sunt inaintate spre solutionare. Cele cinci tipuri de cazuri
intlnite frecvent sunt2
1. actiuni pentru pronuntarea unei hotarri preliminare;
$. actiuni intentate pentru neindeplinirea obligatiilor;
(. actiuni in anulare;
+. actiuni in constatarea abtinerii de a actiona;
-. actiuni in despagubiri.
1urtea de 1onturi
7esponsabilitatea Curtii este de a verifica daca resursele financiare ale 5niunii provenind de la
contribuabili sunt corect percepute si daca cheltuielile sunt efectuate in mod legal, economic si in
vederea atingerii obiectivelor carora le sunt destinate. 7olul sau este de a se asigura ca acesti
contribuabili primesc valoare maxima pentru banii pe care ii platesc si are competenta de a verifica
orice persoana sau organizatie care utilizeaza fonduri ale 5niunii Europene.
Curtea are un membru din fiecare stat membru 5E, numit de Consiliu pentru un mandat de sase ani
care poate fi reinnoit. 6embrii il aleg pe unul dintre ei ca presedinte pentru un mandat de trei ani care
poate fi reinnoit. ,Ntor 6anuel da !ilva Caldeira )'ortugalia* a fost ales presedinte in ianuarie $BB1.
7olul principal al Curtii este de a <erifica daca bugetul UE este aplicat corect cu alte cuvinte, daca
<eniturile si c%eltuielile UE sunt obtinute, c%eltuite si inregistrate legal si de a asigura un management
financiar sanatos. 'rin urmare, activitatea curtii reprezinta o garantie a faptului ca sistemul 5E
functioneaza in mod economic, eficient, efectiv si transparent.
'entru a#si indeplini atributiile, Curtea poate investiga documentele apartinnd oricarei persoane sau
organizatii care lucreaza cu veniturile sau cheltuielile 5E. Curtea efectueaza frecvent controale la fata
locului. Constatarile sale sunt consemnate in rapoarte, care aduc orice problema existenta in atentia
Comisiei si a guvernelor statelor membre 5E.
'entru a#si indeplini activitatea in mod eficient, Curtea de Conturi trebuie sa ramna complet
independenta de celelalte institutii, pastrnd, in acelasi timp, legatura cu acestea.
5na dintre functiile esentiale ale Curtii de Conturi este de a sustine acti<itatea -arlamentului
European si a Consiliului prin prezentarea anuala a unui raport de audit pentru anul financiar
anterior. 'arlamentul examineaza acest raport in detaliu inainte de a hotari daca aproba sau nu modul
in care Comisia a gestionat bugetul. n caz afirmativ, Curtea de Conturi trimite Consiliului si
'arlamentului si o declaratie prin care confirma ca banii contribuabililor europeni au fost utilizati in
mod adecvat.
n sfrsit, Curtea informeaza cetatenii cu privire la rezultatele activitatii sale prin rapoarte care trateaza
subiecte de interes deosebit.
1#. 2er=ectionarea sistemului institutional /4 si mecanismul sau de =unctionare.
6odificarile in sistemului nstitutional comunitar sunt determinate de2
!chimbari de conjunctura )aderarea noilor tari*
!chimbarea accceselor la obiectivele econiomice, obiective politice
"emocratizarea sistemului institutional
"ivizarea functiilor
Evitarea blocajelor
ntarilrea rolului si a importantei parlamentului European
Dptimizarea sistemului de procedura in adoptarea deciziilor, trecerea de la principiul unanim la
cel majoritar.
1). A%aritia 2A1 (%olitica agricola comunitara)
'3C a fost politica comuna cea mai importanta si unul din elementele esentiale ale sistemului
institutional al 5niunii Europene. Dbiectivele sale sunt stabilite in articolul (? al Tratatului de la
oma2 cresterea productivitatii, garantarea unui nivel de viata echitabil populatiei din agricultura,
stabilizarea pietelor, garantarea securitatii aprovizionarilor, asigurarea consumatorului cu provizii la
preturi rationale. 3cest articol recunoaste necesitatea de a tine cont de structura sociala a agriculturii si
de inegalitatile structurale si naturale dintre diferite regiuni agrare, la fel ca si interesul in a efectua in
mod gradual adaptarile oportune.
'olitica agricola comuna s#a creat in anii O0B, in momentul in care Europa era deficitara in majoritatea
produselor alimentare. 6ecanismele sale s#au modelat pentru a rezolva aceasta situatie, functia sa
principala fiind cea de a sprijini preturile si veniturile interne prin intermediul operatiilor de interventie
si sistemelor de protectie frontaliere.
3ceasta politica a contribuit pozitiv la cresterea economica si a reusit sa garanteze aprovizionarea
consumatorului european cu o gama ampla de produse alimentare calitative la preturi rationale. 'ana la
jumatatea decadei anilor O?B, '3C a fost, la mare distanta, politica comunitara cea mai importanta, in
special din punctul de vedere al bugetului. 5niunea Europeana s#a convertit in primul importator si al
doilea exportator de produse agricole la nivel mondial.
/otusi, sistemul, care raspundea cert la o situatie de deficit, a manifestat o serie de deficiente cand
Comunitatea a inceput sa produca mari excedente la majoritatea produselor sale agricole. 6unti de unt,
lacuri de lapte si vin care trebuiau sa fie distruse pentru a nu intalni cererea interna sau externa. 3u
aparut tensiuni in relatiile cu terte tari, in special !53, nelinisti pentru efectele pe care le aveau
exporturile subventionate ale 5E in pretul mondial si in prezenta proprie pe piata internationala.
Costurile acestei politici au ajuns sa fie inacceptabile.
3stfel, la sfarsitul anilor O1B exista deja un acord generalizat din nevoia unei reforme.
'rincipiile '3C sunt 2
# o piata unica a bunurilor2 in interiorul 5niunii Europene, produsele agricole circula fara
restrictii;
# preferinta comunitara2 este favorizat consumul produselor originare din 5niunea Europeana;
# solidaritate financiara intre statele membre2 masurile comune sunt finantate dintr#un buget
comun.
1*. <ecanismul de s%rijinire a 2A1 .Instrumente si %irgii
'rincipalele instrumente ale '3C sunt fondurile structurale, pe de o parte, si pietele
reglementate, pe de alta parte. n cadrul pietelor reglementate, sunt utilizate sistemele de prele<ari
<ariabile, platile compensatorii si a/utorul financiar direct. !/utorul financiar direct este forma de
politica a venitului cu cele mai putine costuri sociale; reforma '3C din $BB( pune accentul pe acest
instrument de interventie. 3cest suport financiar se va acorda in viitor mai putin in functie de
productie, ci mai ales in functie de indeplinirea unor norme sanitare si de mediu.
9ondurile 7tructurale si 9ondul de coeziune sunt instrumentele financiare ale politicii de
coeziune economica si sociala comunitare, prin care se sprijina reducerea decalajului dintre nivelurile
de dezvoltare ale diferitelor regiuni din statele membre ale 5niunii Europene si promovarea, in acest
mod, a coeziunii economice si sociale.
2relevarile variabile la im%ort2 sunt un fel de taxe vamale suplimentare care se percep peste taxele
vamale obisnuite, stabilite pentru produsele respective, taxe vamale ce fac obiectul tarifului vamal
comun fata de terti si care se calculeaza ca diferenta intre pretul de import )de ecluza* si pretul
comunitar )indicativ sau orientativ*, la care se comercializeaza produsele respective si din care se scad
cheltuielile de transport pe parcursul intern, care sunt egale cu pretul prag )de cele mai multe ori este
mai mare pretul international al produsului respectiv*;
<ecanisme:
Organizatiile Comune de -iata ,OC-* care garanteaza stabilitatea pietelor.
7pri/in direct catre agricultori : subventiile directe au fost introduse prin reforma din 1??$
)1BC din bugetul '3C*. 5rmeaza garantarea unui <enit minim pentru producatorii, in mod
independant de cantitatea produsa, pentru evitarea orice supraproductie precum si pentru eliminarea
distortiunilor ale comertului. !ubventiile directe compenseaza scaderea preturilor garantate ale
produsele agricole.
3ncitatiile financiare pentru a incuraja agricultorul sa adopteze metode de productie mai
respectuoase pentru mediul inconjurator.
3nstrumente pentru ec%ilibrarea ofertei agricole: pentru evitarea supraproductiei. 3u
fost introduse in anii 1B )Puota de productie, parloaga, inghetarea solelor, etc.*. 3ceste instrumente sunt
finantate de %E3;3.
-olitica de dez<oltare rurala : constituie al doilea pilon al '3C#ului. 3ceasta politica
este finantata de %E3"7.
%E3"7 2 %ond European pentru 3gricultura si "ezvoltare 7urala
imbunatatirea competitivitatii in agricultura si sivicultura prin sustinerea restructurarii si
dezvoltarii acestori sectoare
imbunatatirea mediului inconjurator si spatiului rural prin sustinerea gestiunii spatiului rural
imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii activitatilor economice
'rograme locale Q@E3"E7Q 2 dispozitivul @E3"E7 permite teritorilor arganizate sa conduca
proiecte pilot folosind toate massurile din celelalte trei axe.
%E;3 2 %ond European de ;arantare 3gricola
restituirile fixate pentru exportul produselor agricole catre tari terte;
interventiile destinate reglementarii pietelor agricole;
platile directe catre agricultori prevazute in cadrul politicii agricole comune;
anumite actiuni de informare si promovare a produselor agricole pe piata interna a Comunitatii
si in tarile terte, realizate de !tatele membre.
n maniera centralizata, %E;3 finanteaza2
contributia financiara a Comunitatii la actiuni veterinare punctuale, la actiuni de control in
domeniul veterinar, in cel al marfurilor alimentare si al alimentelor pentru animale, a programelor de
eradicare si de supraveghere a bolilor animale precum si a actiunilor fitosanitare;
promovarea produselor agricole;
masurile, adoptate conform legislatiei comunitare, destinate asigurarii conservarii, determinarii,
colectarii si utilizarii resurselor genetice in agricultura;
punerea in aplicare si mentinerea sistemelor de informatii contabile agricole;
sistemele de cercetare agricola.
%E' 2 %ond European pentru 'escuit
!ustinerea exploatarii durabile a resurselor piscicole si mentinerea unui echilibru stabil intre
aceste resurse si capacitatea flotei comunitare de pescuit;
ntarirea competitivitatii si a viabilitatii operatorilor economici din sector;
'romovarea metodelor de pescuit si productie prietenoase fata de mediul inconjurator;
3sigurarea de sprijin adecvat pentru oamenii care activeaza in sector;
!prijinirea dezvoltarii durabile a zonelor piscicole
'rincipalele prioritati de interventie a %ondul European pentru 'escuit sunt2
3daptarea flotei de pescuit comunitare la resursele disponibile;
3cvacultura, pescuit in apele interioare, procesare si mar9eting a produselor din pescarii si
acvacultura;
6asuri de interes colectiv;
"ezvoltarea sustenabila a zonelor de pescuit;
3sistenta tehnica necesara facilitarii implementarii ajutorului financiar din %ondul European
pentru 'escuit
3ceste prioritati au rolul de a asigura securitatea economica, sociala si de mediu in sectorul piscicol.
1. ?e=orma 2A1: necessitate si orientari 18
3ceasta reforma a devenit necesara din cauza cheltuielilor foarte mari efectuate pentru depozitarea
surplusurilor, a presiunii internationale pentru includerea agriculturii in 3cordul ;eneral pentru /arife
5rugua: # 7ound, care a debutat in 1?1., si a problemelor de mediu care au devenit din ce in ce mai
evidente. !copul consta in promovarea unei agriculturi mai putin intensive, reducerea surplusului de
productie si contributia la protectia mediului.
7eforma '3C din 1??$ s#a limitat la culturile de plante )cereale, plante oleaginoase si plante
proteice* si carnea de vita. !istemul de subventionare a preturilor folosit pna atunci a fost completat
cu plati directe )compensatorii* pentru fermieri. 3stfel, reducerea preturilor minime garantate si a
pierderilor de venituri astfel rezultate au fost in mare parte echilibrate prin intermediul platilor directe
raportate la suprafata exploatata sau la numarul de vite.
Ctiva ani mai trziu, o evaluare riguroasa a '3C a demonstrat ca fusesera realizate progrese
considerabile pe pietele de produse care fusesera supuse reformei. !urplusurile de grne, lapte si carne
de vita au fost eliminate aproape total. mportul de alimente a scazut, competivitatea in sectorul
produselor din carne de porc si pasare a crescut, iar cerealele, cea mai importanta materie prima in
industria alimentara, a devenit disponibila la preturi mai mici.
n special in cazul cerealelor, desfiintarea stocurilor a fost numai partial cauzata de reforma.
"eficientele actuale si efectele imbolnavirii bovinelor )encefalopatia spongiforma bovina* a avut
urmari negative pe piata produselor din carne de vita si a dus din nou la aparitia surplusurilor.
Cum sistemul de subventionare a preturilor a fost suplimentat de sistemul platilor directe, o mai
mare parte a fondurilor banesti a ajuns direct la fermieri si nu indirect, prin intermediul altor sectoare.
n iunie 1??$ Consiliul de 6inistrii de 3gricultura ai 5niunii Europene a adoptat formal re=orma
2A1, cea mai radicala din istoria sa. 3ceasta reforma presupune o profunda reorientare a politicii
agricole comunitare2
1. 'returile culturilor erbacee si a carnii de vita s#au redus la sfarsitul aproximarii lor cu cele ale pietei
mondiale.
$. 'entru a evita disparitia agricultorilor, li se acorda, in functie de activitate plati compensatorii pentru
reducerea preturilor de sprijin ale 5E.
(. n cazul cerealelor si altor culturi erbacee, plata compensatiilor depinde in general de retragerea de
pamanturi din productie )Qprima set#asideQ*. 3cest sistem a demonstrat ca este un instrument eficace de
control al productiei. n sectorul carnii de vita, in ceea ce o priveste, platile primelor compensatorii sunt
subiectul unor limite individuale sau regionale si se determina incepand cu o densitate de pastorit
maxima pe hectar. n plus, se platesc prime suplimentare cand aceasta densitate este inferioara lui 1,+
unitati de vite pe hectar. 3cest lucru scoate in evidenta puternicul impuls care se da extensificarii
metodelor de productie.
+. n sfarsit, o importanta inovatie a noii '3C sunt mijloacele insotitoare, ce includ masuri
agroambientale, forestiere si de pensionare anticipata. 3ceste regimuri au deschis noi oportunitati
agricultorilor, raspunzand in acelasi timp problemelor medioambientale si structurale ale 5E.
7eformele radicale au permis 5E sa raspunda obligatiilor in virtutea acordurilor 7undei 5rugua: a
;3//. 3cordul, cu caracter reciproc, cerea o reducere de $BC )pe termen de . ani* din ajutorul intern
acordat agriculturii, o reducere de (.C din cheltuielile bugetare destinata subventiei exporturilor si alte
diminuari de $1C din volumul exporturilor subventionate.
8!. Ti%uri si arajamente monetare.Abordari conce%tuale.
Ecu )European Currenc: 5nit* a fost introdus in anul 1?0- ca unitate oficiala de cont a Comunitatii
Europene inlocuind 5nitatea Europeana de Cont. "in punct de vedere al structurii, EC5 a reprezentat o
moneda nominala, de fapt un cos monetar constituit in functie de puterea economica a statelor membre
participante la constituirea acestuia.
ntroducerea !6E care s#a facut in 1?0? prin2
a. stabilirea unui mecanism al ratei de schimb a valutelor tarilor membre, care nu permitea o fluctuatie
mai mare de R$,$-C;
b. introducerea unitatii monetare europene )EC5 European Currenc: 5nit*, ca moneda de cont, EC5
se formeaza ca un cos al valutelor tarilor membre, cu ponderi diferite ale acestora in functie de forta
economica a statelor membre, pe baza unor criterii convenite intre parti.
n anii 1??$#1??( au aparut unele tulburente monetare, provocate de dificultatile unor monede
francul francez, lira sterlina, peseta, escuador ceea ce a determinat modificarea in vara anului 1??( a
marjei fluctuatiei a monedelor in cadrul !6E de la R$,$-C la R 1-C, cu exceptia marcii germane si
guldenului olandez, pentru care s#au mentinut vechile limite. D adevarata furtuna monetara a fost
provocata prin iesirea lirei sterline si lirei italiene din !6E in 1??$ si care au fost lasate sa fluctueze
liber. @ira italiana a revenit in !6E in decembrie 1??..
Consiliul European de la 6adrid, din decembrie 1??- a decis ca numele dat monedei europene sa fi
e acela de euro, nume care simbolizeaza Europa si care sa fie acelasi in toate limbile oficiale ale
5niunii Europene.
9ondul European de Cooperare "onetar=, creat in aprilie &'03, reprezinta un fond comun
format din depunerile in aur si dolari ,fiecare in proportie de 20>. din rezer<ele tarilor ale caror
monede erau cuprinse in ECU, c%iar daca nu faceau parte din mecanismul ratei de sc%imb. 9ondul
functiona pe principiul acordarii de credite pe termen foarte scurt pe care si le acordau bancile
centrale intre ele, credite pe termen scurt si mediu pentru ec%ilibrarea balantei de plati si mecanismul
mobilizarii de ECU.: -entru gestionarea facilitatilor acordate prin 9ECO", a fost abilitata 4anca
eglementelor 3nternationale.
3n conformitate cu pre<ederile legate de etapa a doua a Uniunii Economice si "onetare,
9ondul European de Cooperare "onetara s*a dizol<at si atributiile acestuia au fost preluate de catre
3nstitutul "onetar European. 3nstitutul "onetar European a fost infiintat in &'': a<;nd sediul la
9ran5furt, in 6ermania.
3nstitutul "onetar European a<ea rolul de a intari cooperarea intre 4ancile Centrale
?ationale ale tarilor comunitare, de a super<iza functionarea 7istemului "onetar European si de a
intari coordonarea politicilor monetare ale statelor membre in scopul asigurarii stabilitatii preturilor.
esursele s*au constituit din contributia bancilor centrale, calculate 80> in functie de populatie si
80> in functie de -34.
"ecanismul ratei de sc%imb, introdus in &'0' pentru a reduce fluctuatiile in <aloarea
nominala a monedelor statelor membre, pe baza sustinerii reciproce si a actiunilor colecti<e ale
bancilor centrale din statele membre. 4ancile centrale au inter<enit pe pietele <alutare, prin
cumpararea sau <;nzarea de monede, pentru a le influenta <aloarea. 3nter<entia s*a realizat pe baza
principiului cererii si al ofertei@ atunci c;nd <aloarea unei <alute scadea sub un anumit prag, stabilit
de comun acord si numit mar/a sau culoar de fluctuatie, bancile centrale au inter<enit, restabilind
<aloarea de piata a respecti<ei monede.
!<anta/ele care au decurs din functionarea mecanismului ratei de sc%imb sunt@
* cresterea stabilitatii mediului financiar prin utilizarea unui sistem de cursuri semi fixe care au
permis reducerea riscurilor in<estitionale si de afaceri$
* actiuni colecti<e care le*au permis statelor membre sa se bazeze nu doar pe eforturile proprii de
mentinere a <alorii monedelor lor$
* impunerea disciplinei financiare in lupta impotri<a inflatiei prin stabilirea unei mar/e permise de
depreciere a unei monede$
* mai buna alocare a resurselor, ca efect al eliminarii incertitudinilor legate de fixarea cursului de
sc%imb si, prin aceasta, a utilizarii mecanismului preturilor ca instrument de alocare a resurselor$
* stimularea sectoarelor manufacturiere prin stabilitatea cursului de sc%imb$ in absenta acestei
stabilitati, resursele se orientau spre sectoarele economice care nu a<eau legatura cu exportul.
* stimularea firmelor mici si mi/locii mai putin expuse riscului legat de cursul de sc%imb$
* cresterea sc%imburilor comerciale la ni<el intraunional$
2eza<anta/ele care au facut ca acest mecanism sa nu poata e<ita o criza de proportii cum a
fost cea din &''2, au fost@
* faptul ca s*a pornit de la presupunerea ca <aloarea monedelor ar fi putut fi mentinuta prin
inter<entie gu<ernamentala, ceea ce inseamna capacitatea limitata a gu<ernelor de a acoperi piata$
* faptul ca a plecat de la presupunerea, care s*a do<edit a fi eronata, ca gu<ernele ar fi fost dispuse
sa inter<ina atunci c;nd monedele altor state membre s*au depreciat, contribuind prin inter<entia lor
la stabilitatea acestora$
* mecanismul a functionat bine in conditiile unor rate ale inflatiei scazute si constante, dar a
reactionat <iolent si negati< in momentul in care pe piata au aparut perturbarile generate de
reunificarea 6ermaniei sau de rezultatul respingerii, prin referendum, a ideii de uniune monetara sau
moneda unica in unele din statele membre.
* a contribuit la pierderea, de catre gu<ernele statelor membre, a su<eranitatii monetare asupra
economiilor nationale cu toate implicatiile care deri<a din acest aspect.
81. 1rearea 6istemului <onetar 4uro%ean
ntroducerea !6E care s#a facut in 1?0? prin2
a. stabilirea unui mecanism al ratei de schimb a valutelor tarilor membre, care nu permitea o fluctuatie
mai mare de R$,$-C;
b. introducerea unitatii monetare europene )EC5 European Currenc: 5nit*, ca moneda de cont, EC5
se formeaza ca un cos al valutelor tarilor membre, cu ponderi diferite ale acestora in functie de forta
economica a statelor membre, pe baza unor criterii convenite intre parti.
n anii 1??$#1??( au aparut unele tulburente monetare, provocate de dificultatile unor monede
francul francez, lira sterlina, peseta, escuador ceea ce a determinat modificarea in vara anului 1??( a
marjei fluctuatiei a monedelor in cadrul !6E de la R$,$-C la R 1-C, cu exceptia marcii germane si
guldenului olandez, pentru care s#au mentinut vechile limite. D adevarata furtuna monetara a fost
provocata prin iesirea lirei sterline si lirei italiene din !6E in 1??$ si care au fost lasate sa fluctueze
liber. @ira italiana a revenit in !6E in decembrie 1??..
(.$. Trecerea de la 6<4 la /4<. <oneda /nica 4uro
nfiintarea nstitutului 6onetar European )6E*, care a inceput sa functioneze de la 1 ianuarie 1??+.
"aca prima etapa a reprezentat inceputurile uniunii monetare europene, aceasta etapa inseamna
consolidarea ei.
Dbiectivele 6E sunt2 intarirea cooperarii intre bancile centrale europene nationale; o mai buna
coordonare a politicilor monetare ale membrilor 5E in vederea stabilitatii preturilor; supravegherea
functionarii !6E; facilitarea utilizarii EC5; pregatirea conditiilor pentru trecerea la faza a treia prin
crearea instrumentelor si procedurilor necesare aplicarii politicii monetare unice.
n etapa finala se va crea Aanca Centrala Europeana )ACE*, care va inlocui 6E. ACE va emite o
moneda unica. !#a convenit ca moneda unica sa se numeasca E57D, fiind folosita de la 1 ianuarie
1???.
'rin infiintarea ACE se va ajunge la o singura politica monetara, vor fi blocate ratele de schimb se
va introduce moneda unica cu circulatie mai intii intre bancile centrale si comerciale, pentru ca apoi,
dupa unele aprecieri, sa circule pe piata ca bacnote si monede in $BB$.
"upa formarea ACE, bancile centrale ale statelor membre vor continua sa existe si impreuna cu
ACE vor constitui !istemul European al Aancilor Centrale )!EAC*. 'entru judecarea gradului de
convergenta economica atins de statele membre si retinute pentru a decide trecerea la cea de#a treia
etapa trebuie sa indeplineasca cele - criterii de convergenta prevazute in /ratatul de la 6aastricht. n
plan economic convergenta politicilor economice nationale spre obiectivele fixate in comun va fi mai
puternica decat in cursul celei de#a doua etape si urmarirea multilaterala a evolutiilor economice a
statelor membre va putea, daca este cazul, sa aplice sanctiuni pentru statele care, ducand o =proasta
politica> ar risca sa puna in pericol stabilitatea monedei unice.
'rin /ratatul de la 6aashtricht se stabilesc masurile ce urmeaza a fi luate pentru realizarea 5E6,
esalonata pe trei etape distincte.
n prima etapa, care a inceput in iulie 1??B prin liberalizarea miscarii capitalurilor intre statele membre
ale comunitatii Europene si care a expirat in decembrie 1??( prin realizarea convergentei economice a
statelor; fiecare stat stabileste, in caz de necesitate programe pluri anuale menite sa asigure convergenta
durabila, indispensabila realizarii 5E6, in special in ceea ce priveste stabilitatea preturilor si starea
sanatoasa a finantelor publice.
"eci, aceasta etapa vizeaza crearea 5niunii 6onetare, obiectivul stabilit fiind cresterea performantelor
economice, intarirea coordonarii politicilor economice si monetare in cadrul institutional existent si
renuntarea in totalitate de catre tarile !6E la controlul asupra capitalurilor.
3 doua etapa a inceput la 1 ianuarie 1??+ si s#a incheiat la finele anului 1??.. Este considerata faza de
tranzitie catre etapa finala si vizeaza realizarea 5niunii 6onetare. "ificultatea acestei tranzactii reiese
din organizarea transferului puterii de decizie a autoritatilor nationale in mana unei institutii europene.
n cadrul acestei etape statele membre sunt chemate sa actioneze pentru evitarea inregistrarii de deficite
publice excesive si sa realizeze independenta fata de bancile lor centrale. n 1??B, se creeaza Aanca
Centrala Europeana )E57D%E"*; aceasta este precedata de crearea nstitutului 6onetar European
)6E*, care este embrionul viitoarei Aanci Centrale Europene )ACE*, si care a inceput sa functioneze
de al 1 ianuarie 1??+, avand sediul la %ran9furt.
3 treia etapa a fost prevazuta sa inceapa la 1 ianuarie 1??0 dar s#a amanat pentru 1 ianuarie 1???
si se incheie in anul 1???. n aceasta etapa intra in functiune sistemul european al bancilor Centrale
)!EAC* format din banca Centrala Europeana )ACE* si bancile centrale nationale )AC&* ale statelor
membre, si sa fie adoptata o moneda unica EC5, apoi E57D care va inlocui monedele nationale ale
statelor membre.
3ceasta etapa va debuta cu trecerea la paritati fixe si atribuirea competentelor economice si
monetare institutiilor comunitare. n domeniul monetar fixarea irevocabila a paritatilor va deveni
efectiva, iar tranzitia catre o politica monetara unica va fi asigurata de 6E. "eciziile privind
interventiile pe pietele de schimb intr#o terta moneda vor fi luate sub singura raspundere a 6E pana la
constituirea ACE. 3nglia a manifestat rezerve prevazandu#se pentru ea o clauza de optiune care ii va
permite sa se alature atunci cand va dori celorlalte state membre, fara a fi legata de un anumit termen.
Cea de#a treia faza a formarii 5niunii Europene, conform /ratatului de la 6aastricht, este constituirea
uniunii monetare. Conceptia privind crearea 5niunii 6onetare Europene in trepte urmareste ca pana la
finele secolului sa apara pe piata euro # bacnotele si euro # monedele, ceea ce s#a si intamplat.
'rocesul formarii uniunii monetare nu trebuie inteles ca incepand doar dupa infaptuirea celei de#a
doua faze uniunea economica; acesta a aparut mult mai devreme, de aceea se vorbeste de trei etape
ale constituirii uniunii monetare2
88. 2olitica /4 de de$voltare coe$iune regionala
'oliticile comune ale statelor membre 5niunii Europene )5E*, elaborate si adoptate de catre institutiile
comunitare, cu aplicabilitate pe intreg teritoriul 5niunii, raspund unui principiu fundamental al
constructiei europene, acela al solidaritatii si coeziunii.
Conceputa ca o politica a solidaritatii la nivel european, politica de coeziune se bazeaza in principal pe
solidaritate financiara, adica pe redistribuirea unei parti din bugetul comunitar realizat prin contributia
statelor membre catre regiunile si grupurile sociale mai putin prospere.
Obiecti<e@
1onvergenta statelor membre si a regiunilor: 851'1# miliarde euro
!prijin pentru dezvoltare si crearea de noi locuri de munca in statele membre si regiunile mai putin
dezvoltate, pentru a se crea o reala convergenta in interiorul 5niunii. 6unt eligibile acele regiuni al
caror 2I./locuitor este sub )5D din media /4, in principal regiuni din noile state membre. 'ana in
$B1(, suportul comunitar va fi acordat regiunilor al caror 'A8locuitor este sub 0-C din media 5E#1-.
1om%etitivitate si de$voltarea resurselor umane: ;'1: miliarde euro
!prijinirea statele membre si regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul QconvergentaQ sa se
adapteze schimbarilor economice si sociale, globalizarii si tranzitiei catre o societate bazata pe
cunostinte.
1oo%erare teritoriala: )')5 miliarde euro
!timularea cooperarii transfrontaliere pentru identificarea unor solutii comune pentru probleme
referitoare la dezvoltarea rurala, urbana si costaliera, dezvoltarea relatiilor economice intre 66#uri,
ca o continuare a experientei acumulate prin derularea initiativei de cooperare interregionala nterreg.
'rin politica sa regionala, 5E transfera resurse din zonele prospere in cele mai sarace. !copul consta
in modernizarea regiunilor mai putin dezvoltate pentru a le da posibilitatea sa ajunga la nivelul
celorlalte regiuni din 5E.
(e ce este necesara politica de coe)iune economica si sociala*
1. 'entru a reduce disparitatile de dezvoltare economica si sociala intre statele membre 8 regiunile
5E;
$. 'entru a imbunatati functionarea 'ietei unice;
(. 'entru promovarea dezvoltarii durabile a 5E.
6olidaritate si coe$iune
'olitica regionala este un instrument de solidaritate financiara si, in acelasi timp, un puternic
motor al coeziunii si al integrarii economice. 'rin solidaritate se incearca a se aduce un ajutor
concret cetatenilor mai defavorizati si regiunilor mai putin dezvoltate. Coeziunea se sprijina pe
principiul ca avem de cstigat, cu totii, din reducerea decalajelor dintre regiuni in ceea ce priveste
venitul si gradul de bogatie.
Exista mari diferente in ceea ce priveste nivelul de prosperitate existent intre statele membre ale
5E si in interiorul acestora. "in punctul de vedere al 'A#ului pe cap de locuitor )unitatea de
masura standard a gradului de bunastare* cele mai prospere regiuni se situeaza in mediul urban
@ondra, Aruxelles si Eamburg. @uxemburgul, cea mai prospera tara din 5E, este de peste sapte ori
mai bogata dect 7omnia si Aulgaria, cele mai sarace state membre si ultimele care au aderat la
5niune.
Efectele dinamice ale apartenentei la 5E, la care se adauga o politica regionala solida si bine
orientata, pot genera rezultate pozitive. n acest sens, cazul rlandei este incurajator. n timp ce in
1?0(, anul aderarii la 5E, 'A#ul rlandei reprezenta .+C din media inregistrata la nivelul 5E, in
prezent este unul dintre cele mai ridicate din tarile 5niunii. 5na dintre prioritatile politicii regionale
este de a face ca standardele de viata din tarile care au aderat la 5E incepnd cu anul $BB+ sa
ajunga la nivelul mediu inregistrat in 5E, ct mai rapid posibil.
Ddata cu aderarea acestor tari, 5E a reorganizat si restructurat cheltuielile pentru dezvoltarea regionala.
n perioada $BB0#$B1(, acestea vor reprezenta (.C din bugetul 5E, adica aproximativ (-B de miliarde
de euro. ,or fi avute in vedere trei obiective2 convergenta, competitivitatea si cooperarea, grupate sub
denumirea de =politica de coeziune>.
3tentia se concentreaza in special pe statele membre din Europa Centrala si de Est, la care se adauga
regiunile cu nevoi speciale din alte state ale 5E. Cele 1$ tari care au aderat incepnd cu anul $BB+ vor
primi -1C din bugetul total alocat politicii de dezvoltare regionala pentru perioada $BB0#$B1(, desi
acestea reprezinta mai putin de un sfert din populatia totala a 5E.
%inantarea provine din trei surse diferite, in functie de tipul de asistenta si de beneficiar.
%ondul European de "ezvoltare 7egionala )%E"E7* finanteaza programele axate pe
infrastructura generala, inovatie si investitii. Aanii proveniti din %E"E7 sunt destinati celor mai
sarace regiuni din 5E.
%ondul !ocial European )%!E* finanteaza proiecte de formare profesionala si alte tipuri de
programe de asistenta in domeniul ocuparii si crearii de locuri de munca. Ca si in cazul %E"E7,
toate tarile din 5E pot beneficia de asistenta prin intermediul %!E.
%ondul de Coeziune finanteaza proiectele care au ca obiect protectia mediului, infrastructura de
transport si dezvoltarea in domeniul surselor de energie regenerabile. "e acest tip de finantare pot
beneficia doar tarile in care standardul de viata se situeaza sub ?BC din media inregistrata la
nivelul 5E, adica cele 1$ state membre care au aderat cel mai recent la 5E, la care se adauga
'ortugalia si ;recia. !pania, care a beneficiat pna acum de asistenta prin intermediul %ondului de
Coeziune devine, treptat, ineligibila pentru acest tip de finantare.
?e%arti$area cheltuielilor
Cea mai mare parte din cheltuieli este consacrata regiunilor in care 'A#ul se situeaza sub 0-C din
media comunitara, pentru a le ajuta sa isi imbunatateasca infrastructurile si sa isi dezvolte potentialul
economic si uman. "in aceasta categorie fac parte 10 din cele $0 de state membre ale 5E. 'e de alta
parte, toate cele $0 de tari din 5niune pot beneficia de finantare pentru sprijinirea inovatiei si
cercetarii, a dezvoltarii durabile si a formarii profesionale in regiunile mai putin dezvoltate. D mica
parte din fonduri sunt destinate proiectelor de cooperare transfrontaliera si interregionala.
Favori$area cresterii economice si a ocu%arii =ortei de munca
'olitica regionala trebuie sa se inscrie pe drumul trasat de 3genda de la @isabona si sa contribuie la
promovarea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca prin
trezirea interesului investitorilor fata de statele membre si regiunile acestora, prin imbunatatirea
accesibilitatii, furnizarea de servicii de calitate si protejarea mediului;
incurajarea inovatiei, a spiritului antreprenorial si a economiei bazate pe cunoastere, prin
dezvoltarea tehnologiilor informatiei si comunicarii;
crearea de noi locuri de munca, mai numeroase si oferind conditii mai bune, prin atragerea unui numar
mai mare de persoane pe piata muncii, imbunatatirea capacitatii de adaptare a lucratorilor si cresterea
investitiilor in capitalul uman
8:. 2olitica comunitara in domeniul concurentei
5nul dintre principiile din /ratatul privind 5niunea Europeana este cel conform caruia !tatele 6embre
trebuie sa adopte o politica economica Sin concordanta cu principiile economiei de piata deschisa,
bazata pe concurenta loiala>. 'olitica 5niunii in domeniul concurentei are rolul de a apara si promova
concurenta reala in cadrul 'ietei comune.
'olitica in domeniul concurentei se concentreaza pe patru domenii principale de activitate2
# eliminarea acordurilor intre firme, care au ca efect diminuarea concurentei, si a abuzurilor de pozitie
dominanta )de exemplu, acorduri de stabilire a preturilor intre firme concurente*;
# controlul fuziunilor intre firme )de exemplu, fuziunea a doua mari grupuri, care are ca rezultat
dominatia acestora asupra pietei; orice concentrare, incepand de la un anumit nivel, trebuie supusa
aprobarii Comisiei*; 3spectele mentionate mai sus sunt cunoscute si sub denumirea comuna de
Sreglementari antitrust> .
# liberalizarea sectoarelor economice monopoliste )de exemplu, telecomunicatiile, gazele si
electricitatea, transportul feroviar*. n toate aceste domenii se urmareste o politica de liberalizare
treptata.
# monitorizarea ajutoarelor de stat )de exemplu, interzicerea acordarii de catre stat a unor subventii
pentru mentinerea in activitate a unei firme in cazul in care nu exista perspective de redresare a situatiei
acesteia. /otusi, unele tipuri de asistenta pot fi considerate compatibile cu obiectivele 'ietei unice, daca
sunt satisfacute anumite criterii, fapt analizat de Comisie de la caz la caz intreprinderi mici si mijlocii
sau sprijin regional etc*.
8;. 2o$itia /4 in cadrul economiei mondiale
&oua dintre cei mai mari editori de softTare din lume sunt americani. 5niunea Europeana afiseaza, de
asemenea, un deficit comercial semnificativ in domeniul produselor de inalta tehnologie. 3cest deficit
s#a ridicat la $( de miliarde de euro in $BBB, in timp ce Laponia a inregistrat un excedent de (? de
miliar de de euro in acest domeniu
!tudiile specialistilor arata ca o crestere economica de 1C genereaza crearea a unui procent de B,$C de
locuri de munca suplimentare, atat in zona euro, cat si in !tatele 5nite..
/ot mai multi politicieni si analisti europeni cred ca puterea si influenta 5E pe plan international scade
rapid, din cauza unei combinatii dintre divizarile politice si o previziunile pentru dezvoltare economica
proasta pe termen lung.
5n exemplu de prestatie proasta a 5E la nivel mondial este summit#ul pe probleme de mediu de la
Copenhaga, de luna trecuta. /arile 5E s#au vazut in pozitia de lideri in discutiile pe aceasta problema,
dar niciuna nu a fost invitata la discutiile finale, cand !53 si China au parafat modestul acord. @iderii
Araziliei, ndiei si 3fricii de !ud au fost invitati la discutii de catre China.
"iscutiile despre cotele de emisii de gaze cu efect de sera a continuat intre statele 5E si dupa summit,
dar acestea nu au putut ajunge inca la un acord.
!labiciunile 5E au fost speculate in repetate randuri de catre 7usia, un exemplu concret fiind criza
gazului la inceputul anului trecut.
/otusi,Europa ramane un jucator global important. Cele 1. trilioane de dolari )11.(- trilioane de euro*
din economia 5E inseamna $1C din produsul mondial brut. 'iata 5E este cea mai mare pentru
exporturile Chinei, ;ermania ramane a patra economie mondiala si exporta aproape cat China.
6area Aritanie si %ranta au o putere militara considerabila si locuri permanente in Consiliul de
!ecuritate al D&5. 6ulti membrii ai institutiilor globale sunt europeni, institutii de decizie si influenta
economica si financiara precum %6#ul.
/otusi, multi analisti cred ca Europa si#a atins varful in aceste domenii de influenta.
5E a suferit o contractie economica mai dura decat !53 # tara epicentru a crizei economice. 7evenirea
economica va fi mai greoaie, din cauza masurilor economice neunitare luate de tarile ce compun
5niunea si a datoriei publice mari inregistrata in multe tari.
Economistii de la ;oldman !achs cred ca tarile A7C # Arazilia, 7usia, ndia si China, vor intrece ca
forta economica tarile vest#europene in cateva decenii si ca pana la mijlocul secolului !53, China si
ndia vor fi cu mult peste celelate tari din lume.
6inistrul de Externe al 6arii Aritanii, "avid 6iliband, a spus toamna trecuta ca tarile 5E trebuie sa#si
coaguleze eforturile si sa faca din 5niune un lider pe scena mondiala sau Osa devina spectatoare la o
lume ;#$, dominata de !53 si China.O
!unt multe voci care spun ca o extindere a 5niunii Europene spre 3sia ar aduce un impuls demografic
si o diversitatea culturala ce ar putea propulsa influenta sa externa.
3sta inseamna aderarea /urciei, masura contestata de mai multe tari, dar negocierile de aderare sunt in
acest moment intr#un impas.
ndustria metalurgica2 "in aceasta cantitate, China a produs (1,? mmt, 5E # 1. mmt, Laponia # ?,1
mmt, !53 # 1 mmt, ndia # +,. mmt, Arazilia # $,0 mmt, /urcia # $,$ mmt.
Constienta de importanta sa mondiala din punct de vedere economic si comercial, Uniunea
Europeana isi foloseste influenta att in interes propriu, ct si in interesul celorlalti. Uniunea
promoveaza prosperitatea si sprijina valorile democratice in lumea intreaga; in acelasi timp, aceasta
sprijina consolidarea stabilitatii si bunastarii pentru cetatenii din interiorul frontierelor sale. Integrarea
de noi state membre in UE consolideaza rolul acesteia pe scena internationala. UE este cel mai mare
partener comercial mondial, dar, in acelasi timp, este cel mai mare furnizor de ajutor pentru tarile in
curs de dezvoltare. Uniunea a creat o politica eterna si de securitate proactiva, cu posibilitatea de a
efectua misiuni de gestionare a crizelor si de mentinere a pacii in Europa si in intreaga lume. In
contetul international comple de astazi, UE a adaugat noi instrumente la instrumentele traditionale
ale politicii eterne. ! preluat, de eemplu, initiativa pentru a rezolva aspecte precum incalzirea
planetara si sc"imbarile climatice. #roblemele globale necesita solutii globale.
In numar de aproimativ cinci sute de milioane, populatia Uniunii Europene este a treia ca marime din
lume, dupa C"ina si India. Intinderea sa si impactul sau din punct de vedere comercial, economic si
financiar fac din Uniunea Europeana o putere importanta pe plan mondial. !ceasta realizeaza cea
mai mare parte a comertului mondial si genereaza o patrime din bunastarea mondiala.
$arimea si puterea economica genereaza responsabilitati. Uniunea este cel mai mare furnizor de
asistenta financiara si de consultanta pentru tarile mai sarace. Confruntata in prezent cu o ordine
mondiala complea si fragila, Uniunea se implica din ce in ce mai mult in prevenirea conflictelor, in
mentinerea pacii si in activitatile de combatere a terorismului, sprijinind eforturile de reconstructie a
Ira%ului si !fganistanului. Uniunea a preluat initiativa in abordarea problemei incalzirii planetei si a
emisiilor de gaze cu efect de sera.
&eunificnd continentul, Uniunea Europeana incearca sa construiasca o legatura strnsa cu vecinii
sai, astfel inct vec"ile diviziuni sa nu fie inlocuite cu o noua divizare artificiala. !stazi, Uniunea
Europeana ofera cetatenilor sai stabilitate si prosperitate si lucreaza impreuna cu partenerii sai, intr'o
lume interdependenta, la diseminarea avantajelor oferite de desc"iderea pietelor, de cresterea
economica si de un sistem politic bazat pe responsabilitate sociala si democratie.
Uniunea Europeana nu incearca sa impuna sistemul sau celorlalti, dar este mndra de valorile sale.
(rice tara europeana democratica poate sa'si depuna candidatura pentru a deveni membra a Uniunii;
cteva tari au ales sa nu devina membre. In 5) de ani, Uniunea a reunit *+ de tari care si'au pus in
comun, cu succes, resursele economice si politice in slujba interesului comun. !stfel, Uniunea a
devenit un model de cooperare si integrare pentru alte tari, din alte regiuni ale lumii.
Uniunea Europeana actioneaza pentru propriul sau interes dar bineinteles si pentru solidaritatea
internationala. Intr'o lume caracterizata din ce in ce mai de interdependenta, sprijinirea dezvoltarii
economice si stabilitatii politice in lumea intreaga reprezinta o investitie pentru propriul sau viitor.
!jutndu'i pe altii, Uniunea actioneaza pentru crearea unui mediu de siguranta in interiorul frontierelor
sale, pentru proprii sai cetateni. In timp ce lumea multipolarizarea planetei devine o realitate, statele
membre ale Uniunii trebuie sa adopte o pozitie comuna, daca doresc ca opinia lor sa fie luata in
considerare.
Cteva date comparative
,uprafata #opulatie -unastare
,uprafata .milioane %m/0 $ilioane .*))60 ,tandardul puterii de cumparare .,#C0 in euro per capita
.*))60
UE 1,* 12* *3
6))
,U! 2,6 3)) 36
1))
4ederatia &usa 56,2 51* 2
5))
C"ina 2,6 5 315 6
*))
India 3,) 5 55+ *
2))
6aponia ),1 5*7 *6
+5)
,U&,!8 EU&(,9!9, -!:C! $(:;I!<!
!cordurile inc"eiate de UE cu partenerii sai din intreaga lume merg mai departe dect simplele
sc"imburi comerciale si asistenta traditionala pentru dezvoltare. !cestea se refera la sprijinul in
favoarea reformelor economice, la sanatate si educatie, la programele pentru dezvoltarea
infrastructurii si in anumite cazuri la cooperarea in domenii precum cercetarea si dezvoltarea si politica
de mediu. ;e asemenea, acordurile furnizeaza un cadru pentru discutarea aspectelor politice precum
democratia si drepturile omului. !cordurile mai recente prevad, de asemenea, ca partenerii Uniunii sa
se angajeze in favoarea neproliferarii armelor de distrugere in masa.
In conformitate cu 9ratatul de la $aastric"t, semnat in 522*, Uniunea Europeana a dezvoltat o politica
eterna si de securitate comuna .#E,C0, astfel inct aceasta poate sa adopte actiuni comune atunci
cnd interesele globale ale Uniunii sunt in joc. ;eoarece UE actioneaza pentru promovarea si
mentinerea stabilitatii in intreaga lume, apararea devine un aspect din ce in ce mai important al #E,C.
Uniunea actioneaza in strnsa colaborare cu celelalte tari si organisme internationale atunci cnd este
vorba de terorism, de criminalitatea internationala, de traficul de droguri, de imigratia ilegala si de
abordarea unor aspecte planetare, cum ar fi protectia mediului.
=>estionarea? relatiilor eterne ale Uniunii este un proces dinamic8 deoarece UE defineste propria sa
politica eterna, aceasta trebuie, de asemenea, sa ia in considerare factorii eterni. !cesti factori se
refera la interdependenta economica din ce in ce mai mare produsa de efectele combinate ale unui
val de liberalizare a pietelor in intreaga lume, ale revolutiei mondiale a comunicatiilor si ale accelerarii
progresului te"nologic. Uniunea a trebuit sa'si actualizeze prioritatile in contetul unei concurente
internationale din ce in ce mai puternice, ale unor fluuri de investitii transfrontaliere din ce in ce mai
mari si a cresterii cererii mondiale de materii prime, in special de petrol si de gaz.
85. As%ecte 1ontem%orane ale 4conomiei statelor /4
Industria vinului
4ranta este principala tara consumatoare de vin din lume .3*,7 milioane de "ectolitri0, cu
aproimativ 55 de litri pe cap de locuitor, inaintea Italiei .*+,3 milioane de "ectolitri0, a ,U!
.*5,2 milioane de "ectolitri0, care ar putea sa urce pe locul al doilea in lume, a >ermaniei
.52,1 milioane de "ectolitri0 si a ,paniei .53,+ milioane de "ectolitri0
@2A
.
ndustria europeana a cosmeticelor are o valoare ce depaseste (- miliarde Euro pe an, este foarte
inovativa si, in medie, companiile de cosmetice inlocuiesc sau aduc imbunatatiri pentru peste $-C
dintre produse in fiecare an
U1V
.
Agricultura
'entru anul $BB1 este preconizata o productie de -0,. milioane de tone de porumb, cu aproape 1B
milioane de tone peste productia din $BB0, crestere datorata extinderii suprafetei cultivate si
randamentelor superioare
U$V
.
6ectorul energetic
7usia furnizeaza +BC din gazul importat de 5E, iar 1BC din acesta tranziteaza 5craina
6ilioane de est#europeni au emigrat in ultimii ani spre Dccident, iar aceasta situatie a condus la
limitarea dezvoltarii economice a tarilor lor. 3proximativ 1,- milioane de persoane au parasit 'olonia
dupa aderarea la 5E in $BB+, iar @ituania a pierdut (-B.BBB de persoane, zece la suta din populatie
U+V
.
7ata somajului in /niunea 4uro%eana a fost de 0,1C in anul $BB0
U-V
.
8#. 4conomia statelor mici din cadrul /4
8). 4conomia statelor mari din cadrul /4
8*. 1ri$ele in /4
5niunea Europeana traverseaza mai multe crize simultane2
Criza constitutionala. SConstitutia Europeana> s#a negociat cativa ani si a fost elaborata de o
Conventie speciala condusa de fostul presedinte al %rantei ,alerie ;iscard dOEstaign. 'rocesul de
ratificare a intrat in impas datorita respingerii prin referendumurile din %ranta si Dlanda. 1( state au
ratificat deja /ratatul Constitutional, dar mai este o cale lunga pana la ratificarea de catre toate cele $-
de state. !e pune problema repetarii referendumurilor in tarile in care a fost respins /ratatul.
$. Criza economica. n $BBB, Consiliul European la care participa sefii de stat si de guverne ale
tarilor membre au adoptat S3genda @isabona>. 3ceasta propunea ca pana in $B1B 5E sa ajunga din
urma !tatele 5nite si alte tari mai dezvoltate. 3nul trecut, la jumatatea intervalului, s#a constatat ca
decalajele nu s#au redus, chiar au crescut. 5E isi propune sa#si schimbe structura economica, sa aiba o
economie bazata pe cunoastere, sa creeze locuri de munca. "atele statistice publicate in martie $BB.,
arata ca in $BB-, cresterea economica pe total 5E a fost de doar 1,1C, fata de (,$C in !tatele 5nite si
de +,-C in Laponia. ar China are o crestere mult mai mare, de peste ?C pe an. n Szona Euro>,
cresterea este chiar mai mica, de 1,0C. Cresteri mai mari au @ituania 1,(C, 5ngaria +,(C, !lovacia
0,-C, !pania (,-C, ;recia (,0C, @etonia 11,+C )doar pe ( trimestre*, Estonia 1B,+C )(
trim.*, "anemarca +,0C) ( trim*. rlanda a crescut cu -,$C in primele ( trim. rlanda este singura tara
fosta Ssaraca>8>de coeziune> in urma cu $B de ani care a avut o crestere semnificativa, azi fiind a doua
in 5E ca si 'A8locuitor )dupa @uxembourg*.
ata ca noile tari membre cunosc beneficiile integrarii, in timp ce ;ermania creste cu doar 1,.C, %ranta
cu doar 1,$C, talia cu B,1C.
7omania a avut in $BB- o crestere de +,1C, in conditiile in care inundatiile au avut efecte negative.
"aca azi 7omania are un 'A8locuitor la nivelul a doar (B#(-C din media 5E$-, presupunand ca
5E$- va creste cu $C pe an, pentru a ajunge la nivelul mediu al 5E in $- de ani, trebuie ca economia
noastra sa creasca intr#un ritm anual de 0C. 3ceasta este marea provocare a 7omaniei.
(. Criza 4ugetului UE. "e peste un an, organismele de decizie ale 5E negociaza mai mult sau mai
putin elegant bugetul pe $BB0#$B1(. Capitalismul nu inseamna lipsa planificarii. &u mai avem
Scincinale>, dar avem Sseptenate>. Aineinteles ca trebuie o Sviziune> pe termen lung, mai ales in ceea
ce priveste proiectele mari de dezvoltare. "ivergentele se duc pe doua axe2
W tari cu agricultura semnificativa versus tari unde agricultura are pondere mica. 'este +$C din
bugetul total al 5niunii este destinat agriculturii;
W tari bogate versus tari Ssarace> . 'este (BC din Auget este destinat finantarii proiectelor din regiuni
mai sarace regiuni cu 'A8locuitor mai mic decat 0-C din media 5E, regiuni aflate in restructurare
industriala, cu somaj ridicat.
'entru $BB-, cei mai mari contributori la bugetul 5E au fost ;ermania )$1,$1C din buget *, %ranta
)10,(?C*, talia )1+,1.C* si 6area Aritanie )1$,+0C*. Ca si solduri bugetare )platesc mai mult decat
primesc prin finantari si subventii*, cele mai mari solduri negative le au in $BB+ ;ermania 0,1+
milarde Euro, %ranta (,B- miliarde, talia $,$? miliarde. 6area Aritanie inca beneficiaza de X
rabatulY negociat de 6argaret /acher.
"upa ce in decembrie $BB- sefii de stat au negociat o forma a Augetului, in ianuarie 'arlamentul
European a respins intelegerea. 'arlamentul considera ca bugetul este prea mic pentru a realiza
obiectivele legate de crestere, locuri de munca si competitivitatea pe plan mondial. Este prea putin
alocat pentru cercetare si inovare. 'arlamentul solicita un Auget mai mare, care inseamna Scotizatii>
mai mari pentru tarile bogate. !i in luna martie vor avea loc negocieri intre Comisia Europeana,
'arlamentul European si reprezentantii statelor.
+. Criza locurilor de munca. in statisticile publicate in martie, somajul in 5E$- este de 1,-C. Cu mari
diferente intre tari2 rlanda are doar +,+C, "anemarca +,+C, Dlanda +,.C, 6area Aritanie -C, 3ustria
-,$C. in timp ce %ranta are un somaj de ?,$C, ;ermania ?,1C, 'olonia 10,$C, !lovacia 1-,1C, ;recia
1B,1C, 7omania are oficial in ianuarie $BB. un somaj de .,$C. n aceasta cifra sunt inclusi doar cei
inregistrati, mult mai putini decat numarul total care include si somerii Siesiti din plata>.
"aca analizam ratele somajului din %ranta sau ;ermania, putem intelege manifestatiile din suburbiile
franceze si protestele studentilor din aceste zile. /otodata, in februarie la !trasbourg am asistat la o
manifestatie de (B.BBB de sindicalisti europeni in fata 'arlamentului 5E impotriva S"irectivei
Aol9enstein> privind libera circulatiei a serviciilor. Snstalatorul polonez> este o sintagma utilizata
zilnic in presa occidentala si intrata in limbajul comun. Cu toate acestea, un studiu recent arata ca doar
1,-C din forta de munca angajata in 5E o reprezinta rezidenti cu alta cetatenie decat a tarii in care
lucreaza.
n concluzie, 7omania va intra intr#o 5niune aflata in dificultate. "ar pentru romani se deschid noi
oportunitati libera circulatie, finantari masive din fondurile structurale si pentru agricultura. /rebuie
insa sa fim pregatiti pentru a folosi aceste oportunitati.
-.Criza financiara
..Criza nstitutionala
0. Criza valorilor E5
8. ?eali$ari si %ers%ective ale relatiilor economice ale ?< cu /4
1??+ semnat 3cordul de 'arteneriat si Cooperare )intra in vigoare in 1??1*;
$$ februarie $BB- semnat 'lanul de 3ctiuni 5E#76;
!cordul de -arteneriat si Cooperare
Elaborarea cadrului normativ si institutional necesar pentru armonizarea standardelor;
Cooperarea pe plan social, legislativ, politic si economic;
Crearea unui spatiu de comert liber.
-lanul de !ctiuni UE*" ,-!UE".
'lanul individual de 3ctiuni 5E#76 reprezinta un document politic incheiat intre 5E si
7epublica 6oldova si care stabileste programul, obiectivele strategice si prioritatile relatiilor
dintre 5E si 76 pentru $BB- $BB0. '35E6 a fost semnat la $$ februarie $BB-.
'35E6 prevede intensificarea relatiilor politice, de securitate, economice si culturale si
Aimpartasirea responsabilitatii pentru pre<enirea conflictelor si reglementarea acestoraB, unul
din obiectivele principale ale '3 fiind sprijinirea de catre 5E a eforturilor de solutionare a
conflictului transnistrean.
"omeniile prioritare de actiune ale 'lanului de 3ctiuni
'35E6 prevede o serie de masuri pe termen scurt si lung in sapte domenii generice de
cooperare2
1. "ialogul si reforma politica;
$. Cooperarea pentru solutionarea conflictului transnistrean;
(. 7eformele si dezvoltarea economica si sociala;
+. 7elatii comerciale, reforma de piata si cea regulatorie;
-. Cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne;
.. /ransport, energie, telecomunicatii, mediu inconjurator, cercetare,dezvoltare si inovatie;
0. Contacte umane.
7elatiile comerciale 76 5E
1??? !istemul ;eneralizat de 'referinte )!;'*;
$BB. !;'Z;
$BB1, $1 ianuarie adoptarea 7egulamentului privind introducerea 'referintelor Comerciale
3utonome pentru 76 )(1 ianuarie intra in vigoare*.
!istemul ;eneralizat de 'returi
Exporturile in 5E se bucura de scutiri partiale sau totale de tarife vamale )respecta principiul
provenientei*;
!e aplica pentru 0BBB produse prelucrate, pentru majoritatea produselor industriale si pentru o
buna parte din cele agricole si piscicole;
[18$ din toate produsele )cele nesensibile* sunt admise la cota B, iar pentru cealalta jumatate
)produsele sensibile* se ofera o reducere limitata de (,- puncte procentuale.
!istemul ;eneralizat de 'returi Z
nclude preferinte aditionale pentru perioada $BB.#$B1- acordate tarilor in curs de dezvoltare si
celor in tranzitie;
!istemul extinde lista preferintelor prin includerea mai multor marfuri sensibile in grupul celor
nesensibile;
(BB de produse aditionale preponderent agricole si piscicole;
&oul sistem este mai stabil, mai predictibil, obiectiv si simplu de gestionat.
'referintele Comerciale 3utonome pentru 76
3plicarea de facto a documentul din martie $BB1;
5n nou regim care ofera accesul liber de taxe si fara cote a tuturor produselor originare din 76
pe piata 5E;
Exceptie fac un numar limitat de produse agricole extrem de sensibile pentru piata 5E;
Comisia Europeana a acceptat includerea produselor de origine animaliera in lista '3C.
:!. 2remise si o%ortunitati de integrare regional a ?<(in ba$a diagnosticii sEot)
2uncte tari
1. 1onsolidarea %restigiului de tara.
8. 5ibera circulatie a =actorilor de %roductie
:. Acces la salarii mai mari.
;. Imbunatatirea balantei de %lati.
5. 5egislatia si constitutia comuna.
#. 4liminarea tuturor barierilor.
). ?edobindirea cetateniei euro%ene.
*. Alinierea la standarte inalte.
. 2artici%area la luarea deci$iilor
1!. 1resterea com%etitiei si a com%etitivitatii mediului de a=aceri si a serviciilor.
11. 1rearea noilor locuri de munca.
>%ortunitati
1. Acces la ajutoare si asistenta =inanciara.
8. 1resterea securitatii %e multi%le %lanuri.
:. 6cutire de taFe vamale.
;. 1resterea atractivitatii %entru investitiile straine.
5. 6chimburi intercultural.
#. 3iminuarea tensiunilor.
). 2roducerea mar=urilor sub egida /4.
*. 2rimirea turistilor din /4.
Facilitarea studiilor in tarile /4.
:1. ?iscuri si consecinte a aderarii de viitor a ?< in /4 ( in ba$a diagnosticii sEot)
2uncte slabe
1. Integrarea %resu%une e=orturi =inanciare.
8. 1resterea im%o$etelor si a taFelor.
:. 4migrarea %o%ulatiei s%re Eest.
;. Im%licarea in con=licte %e teritoriul altor state.
5. 3es=iintarea %unctelor vamale.
#. Alinierea %returilor la nivelul /4.
). 1resterea im%o$itelor si a taFelor.
*. 4F%loatarea eFcesiva a resurselor natural.
. 6labirea caracterului national.
1!. 2ierderea unor traditii'obiceiuri.
2ericole
1. 1oncurenta dura (inlocuirea %roduselor in 4st cu cele din Gest).
8. Im%unerea anumitor %olitice'%ractice 'legi.
:. Alinierea la standartele euro%ene este costisitoare.
;. Fortarea garantiei estice de catre imigranti.
5. ?acordarea %returilor la cele din /4 nu si veniturile.
#. 2ierderea %otentialului intellectual.
). Amenintari teroriste.
*. Falimentarea unor =irme de catre investitorii straini.
. <iscarile ca%italului s%eculative %oate duce la de$echilibru economic.
1!. 2reluarea unor modele de com%ortament %ericuloase.
:8. 1riterii economice de integrare in /4 ( criteria de convergenta' criteria de aderare de la
1om%enhaga)
1. 7ata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1,-C p.p. rata medie a inflatiei in cele mai bine
situate ( tari la acest indicator;
8. "eficitul bugetar public sa fie mai mic de (C din 'A;
:. 7atele dobnzilor pe termen lung sa nu depaseasca cu mai mult de $C media celor ( tari
mentionate;
;. "atoria publica )interna si externa* sa nu depaseasca .BC din 'A;
5. 7atele de schimb ale monedei nationale sa ramna inferioare marjelor de fluctuatii autorizate de
ACE timp de $ ani inainte de aderare.
::. 4uro%a unita" o noua realitate geoeconomica si geo%olitica0
1are este rolul /niunii 4uro%ene %e scena mondialaH
\] nfluenta 5niunii Europene pe scena mondiala creste ori de cate ori vorbeste la unison in
problematica internationala. &egocierile comerciale sunt un bun exemplu in acest sens.
\n domeniul apararii, fiecare stat ramane suveran, fie ca este membru &3/D sau neutru. Cu
toate acestea, statele membre ale 5niunii Europene dezvolta cooperarea militara in vederea
misiunilor de mentinere a pacii.
\"in motive istorice si de apropiere geografica, sudul 6editeranei si 3frica sunt regiuni carora
5niunea Europeana le acorda o atentie sporita )politici privind ajutorul pentru dezvoltare,
preferinte comerciale, ajutor alimentar si drepturile omului*.
'e plan economic, comercial si monetar, 5niunea Europeana a devenit o mare putere mondiala.
3cest gigant economic ramane totusi, pentru unii, un =pitic politic>. 3ceasta este, bineinteles, o
exagerare. 5niunea Europeana are o influenta considerabila in cadrul organizatiilor internationale cum
ar fi Drganizatia 6ondiala a Comertului )D6C*, organismele specializate ale Drganizatiei &atiunilor
5nite )D&5*, si in cadrul summit#urilor mondiale pentru mediul inconjurator si dezvoltare.
&u este mai putin adevarat ca statele membre ale 5niunii Europene mai au multe progrese de facut
pe plan diplomatic si politic, inainte de a se putea exprima la unison in problemele mondiale majore
cum ar fi2 pacea si stabilitatea, relatiile cu !tatele 5nite ale 3mericii, terorismul, Drientul 6ijlociu si
rolul Consiliului de !ecuritate al &atiunilor 5nite. 6ai mult, sistemele militare de aparare, piatra de
temelie a suveranitatii nationale, raman sub autoritatea guvernelor nationale, ale caror legaturi s#au
sudat in interiorul unor aliante precum &3/D.
I. > %olitica de a%arare comuna embrionara
'olitica extern a si de securitate comuna )'E!C* si politica europeana de securitate si aparare
)'E!3*, introduse de /ratatele de la 6aastricht )1??$*, 3msterdam )1??0* si &isa )$BB1*, definesc
principalele obiective ale 5niunii in domeniul apararii. 'e aceste premise, 5niunea Europeana si#a
dezvoltat =cel de#al doilea pilon>, reunind ansamblul sectoarelor politice in care se aplica metodele
interguvernamentale si in care Comisia Europeana si 'arlamentul European joaca un rol marginal.
"eciziile in acest domeniu sunt luate prin consens, cu toate ca fiecare stat are dreptul de veto.
(a) 2eisajul %olitic si strategic in 8!!#
3deziunea aproape simultana la &3/D si 5E a fostelor tari comuniste si orientarea pacifista
adoptata de 7usia au pus capat la mai bine de o jumatate de secol de razboi rece. Continentul european
conlucreaza la mentinerea pacii, iar tarile europene coopereaza pentru a lupta impotriva criminalitatii
internationale, traficului de fiinte umane, imigratiei ilegale si spalarii de bani.
5niunea Europeana extinsa a incheiat acorduri de parteneriat cu vecinii sai, dintre care unii, pe
termen mediu, au perspectiva de a adera la 5E.
!tatele 5nite ale 3mericii au acceptat ca, pentru actiuni militare in care soldatii americani nu sunt
implicati, Europa sa poata utiliza o parte din capacitatile logistice ale &3/D, cum ar fi retelele de
informatii, de comunicatii, de detectie, echipamentele de comanda si transport.
,iolenta terorista ce a zguduit lumea incepand cu atacurile din &eT ^or9 si Hashington din 11
septembrie $BB1 si continuand cu atentatele cu bomba de la 6adrid in $BB+ si @ondra in $BB- au
modificat profund peisajul strategic. /arile europene trebuie sa colaboreze mai strans pentru cautarea
de informatii care sa ajute la neutralizarea instigatorilor si teroristilor care vor sa comita atentate.
Cooperarea cu !tatele 5nite ale 3mericii si cu toate tarile care sprijina democratia si drepturile omului
depaseste astazi cadrul aliantelor defensive traditionale.
(b) ?eali$ari concrete %entru securitate si a%arare
n temeiul /ratatului de la 3msterdam, Lavier !olana a fost numit in 1??? nalt 7eprezentant pentru
'olitica externa si de securitate comuna )'E!C*.
!tatele membre 5E au stabilit obiective precise ca parte a indatoririlor de creare a unei politici de
securitate si aparare europeana , in scopul desfasurarii unei forte de reactie rapida sprijinita naval si
aerian si sustinerii acesteia timp de un an. 3ceasta forta de reactie rapida nu va fi inca o adevarata
armata europeana. n schimb, va fi formata din contingentele fortelor armate ale fiecarei natiuni.
Cu toate acestea, dupa constituirea Comitetului politic si de securitate )C'!*, a Comitetului militar
al 5niunii Europene )C65E* si a !tatului major militar al 5niunii Europene )E56!*, sub autoritatea
Consiliului si situat la Aruxelles, 5niunea are deja instrumentele politice si militare pentru a efectua
misiunile pe care si le#a propus2 misiuni umanitare in afara Europei, operatiuni de mentinere a pacii si
alte misiuni de gestionare a crizelor.
Cum tehnologia militara devine din ce in ce mai scumpa si mai sofisticata, guvernele 5E considera
ca este imperios necesar sa lucreze impreuna la fabricarea armelor. 6ai mult decat atat, daca fortele lor
armate trebuie sa execute misiuni in comun, sistemele lor trebuie sa fie interoperationale, iar
echipamentele suficient de standardizate. Consiliul European de la /esalonic a decis, in $BB(, sa creeze
o 3gen tie Europeana pentru 3parare .
"in $BB(, 5E a intreprins o serie de misiuni de mentinere a pacii si de gestionare a crizelor. Cea
mai importanta dintre acestea a fost in Aosnia si Eertegovina, unde misiunea de 0 BBB de soldati
condusa de 5niunea Europeana )E5%D7*, a inlocuit in decembrie $BB+ trupele &3/D de mentinere a
pacii.
II. > %olitica comerciala deschisa catre lume
5niunea Europeana sprijina sistemul de reguli al Drganizatiei 6ondiale a Comertului )D6C*, ceea
ce ofera un grad de securitate juridica si transparenta in desfasurarea comertului mondial. D6C
stabileste conditiile prin care membrii sai pot sa se apere impotriva practicilor neloiale cum ar fi
dumpingul )vanzare sub pret*, prin care exportatorii concureaza impotriva rivalilor lor. "e asemenea,
ofera o procedura pentru solutionarea disputelor care apar intre doi sau mai multi parteneri comerciali.
'olitica comercial a a 5E este strans legata de politica sa de dezvoltare. 'rin sistemul sau generalizat
al preferintelor vamale )!;'*, 5E a garantat accesul preferential pe pietele sale fara taxe sau cu tarife
reduse pentru o mare parte a importurilor provenind din tarile in curs de dezvoltare si din economii in
tranzitie. !e merge chiar mai departe pentru cele mai sarace +? de tari din lume. Exporturile lor # cu
exceptia armelor # pot beneficia integral de acces pe pietele 5E, fara taxe vamale, in cadrul unui
program lansat in $BB1.
5niunea Europeana nu are incheiate totusi acorduri comerciale specifice cu principalii sai parteneri
comerciali din randul tarilor dezvoltate, cum ar fi !tatele 5nite ale 3mericii si Laponia. n acest caz,
relatiile comerciale sunt gestionate prin intermediul mecanismelor D6C. !tatele 5nite ale 3mericii si
5niunea Europeana cauta sa dezvolte relatii bazate pe egalitate si parteneriat. Cu toate acestea, tarile
membre ale 5E nu sunt intotdeauna de acord asupra tipului de legaturi diplomatice, politice si militare
ce trebuie stabilite cu !tatele 5nite.
5niunea Europeana isi extinde schimburile comerciale cu noile puteri aparute in alte parti ale lumii,
cum sunt cele din 3merica @atina, 3merica Centrala, China sau ndia. 3cordurile comerciale cu aceste
tari includ, de asemenea, cooperari de ordin tehnic si cultural.
III. ?elatiile dintre /niunea 4uro%eana si tarile mediteraneene
"ata fiind apropierea lor geografica, afinitatile istorice si culturale, precum si fluxurile migratoare
prezente si viitoare, tarile din sudul 6editeranei sunt parteneri de prima importanta. ata de ce 5E a
ales traditional sa urmeze o politica de integrare regionala.
n cadrul Conferintei de la Aarcelona din noiembrie 1??-, la care au participat toate tarile membre
5E si tarile mediteraneene )exceptie facand 3lbania, @ibia si tarile din fosta ugoslavie* 5niunea
Europeana a pus bazele unui nou parteneriat euro#mediteraneean. 3ceasta conferinta a facut posibila
definirea unui nou parteneriat care sa cuprinda2
1 dialogul politic intre tarile participante si un parteneriat de securitate bazat, in special, pe
mecanismul controlului armelor si pe rezolvarea pe cale pasnica a conflictelor;
$ consolidarea relatiilor economice si comerciale intre cele doua regiuni2 cheia catre aceasta este
crearea unei zone de liber schimb euro#mediteraneene pana in $B1B;
( parteneriate in domeniile social si cultural.
'entru perioada $BBB#$BB., 5niunea Europeana acorda ajutoare financiare catre tarile
mediteraneene, in valoare de -,( miliarde de euro. 'entru perioada bugetara $BB0#$B1(, nstrumentul
European de ,ecinatate si 'arteneriat )E&'* decurge din si se contopeste cu programul de sine
statator, anterior program de sprijin pentru intrajutorarea tarilor mediteraneene si a tarilor invecinate,
dintre statele aparute dupa destramarea fostei 5niuni !ovietice.
I9. A=rica
7elatiile dintre Europa si 3frica subsahariana dateaza de multa vreme. n conformitate cu /ratatul
de la 7oma din 1?-0, pe atunci coloniile si teritoriile de peste mari ale unor state membre au devenit
asociate ale Comunitatii. 'rocesul de decolonizare de la inceputul anilor .B a schimbat aceasta legatura
intr#o asociatie diferita, intre state suverane.
Acordul de la 1otonou, semnat in anul $BBB la Cotonou, capitala statului Aenin, marcheaza o noua
etapa in politica de dezvoltare a 5E. 3cest acord dintre 5niunea Europeana si tarile din 3frica, Caraibe
si 'acific )3C'* este de departe cel mai ambitios si mai vast acord incheiat vreodata intre taril
dezvoltate si tari in curs de dezvoltare. El a succedat Conventiei de la @ome, semnata in 1?0- la @ome,
capitala statului /ogo, iar apoi a fost treptat adus la zi.
Dbiectivul fundamental al acestui vast acord de asistenta si de schimb comercial a ramas acelasi cu
cel semnat la Conventia de la @ome2 este vorba de a =promova si de a accelera dezvoltarea economica,
culturala si sociala a tarilor 3C' si de a consolida si diversifica relatiile lor Ucu 5niunea Europeana si
statele sale membreV in spiritul solidaritatii si interesului reciproc>.
&oul acord merge mult mai departe in comparatie cu acordurile anterioare, din moment ce s#a trecut
de la relatii comerciale fondate pe accesul pe piata la relatii comerciale intr#un sens mai general. "e
asemenea, acesta a introdus noi proceduri pentru a face fata problemelor cauzate de incalcarea
drepturilor omului.
5niunea Europeana a acordat concesiuni comerciale speciale tarilor mai putin dezvoltate, dintre
care (? sunt semnatare ale 3cordului de la Cotonou. 'ractic, din $BB-, acestea pot exporta liber toate
tipurile de produse pe pietele 5E, in regim de scutire vamala. %ondul European de "ezvoltare
finanteaza programele de sprijin destinate 3C', gratie unui buget anual de $ # ( miliarde de euro.
:;. As%ecte contem%orane ale economiei statelor /4
Industria
ndustria europeana a cosmeticelor are o valoare ce depaseste (- miliarde Euro pe an, este foarte
inovativa si, in medie, companiile de cosmetice inlocuiesc sau aduc imbunatatiri pentru peste $-C
dintre