Sunteți pe pagina 1din 22

Organizatii Internationale

AELS “Asociatia Europeana a Liberului Schimb”

1
AELS – Asociatia Europeana a Liberului Schimb
The European Free Trade Association

Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) reprezinta o zona de liber


schimb, create in 1960 (printr-un acord european de liber – schimb), la initiativa
Marii Britanii care incerca astfel sa previna riscul in dominatii economice din
partea CEE.

Istoric

Tarile membre ale Organizatiei Europene de Cooperare Economica au


negociat in anul 1958 incheierea unui acord de realizare a unei zone de liber –
schimb intre ele, dar aceste incarcari au esuat.
Trecuse doar un an de la crearea Comunitatii Economice Europene prin
Tratatul de la Roma si prima grija a tarilor ramase in afara acestei comunitati era
sa nu fie excluse de la procesul de integrare economica a Europei Occidentale.
Initiativa crearii AELS a revenit Marii Britanii, ale carei interese au
determinat-o sa respinga initial ideea participarii la CEE. Tratatul de cosntituire a
AELS s-a semnat la Stockholm in noiembrie 1959 de catre urmatoarele sapte tari:
Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Danemarca, Elvetia, Austria si Portugalia,
acestea reprezentand o piata de peste 90 milioane de locuitori, si a intrat in vigoare
in cursul anului 1960.
Prin semnarea Acordului de asociere, Finlanda a aderat la AELS in 1961 si a
devenit menbru cu drepturi depline in 1966. Islanda a solicitat sa fie admisa in 1968,
si a fost primita in 1970 ca membra cu drepturi depline.
In 1973 Marea Britanie si Danemarca au intrat in Comunitatea Europeana
CE, impreuna cu Irlanda incetand prin urmare sa fie membre AELS. Portugalia a
parasit de asemenea AELS pentru a intra in Comunitatea Europeana in 1986. In
1991 s-a alaturat AELS-ului si Liechtenstein, ale carei interese erau reprezentate la
acea vreme de catre Elvetia. Austria, Suedia si Finlanda au devenit membre ale
Uniunii Europene in 1995 si au parasit AELS, astfel ca membrii actuali ai acestei
organizatii internationale sunt:
Islanda, Liechtnstein, Norvegia si Elvetia.
Principalele prevederi ale Tratatului de la Stockholm erau urmatoarele:
a) desfiintarea treptata, pana la 1 ianuarie 1970, a taxelor vamale si a restrictiilor
cantitative la importul de produse industriale in relatiile comerciale dintre
tarile membre; de asemenea s-a prevazut ca dezarmarea vamala si inlaturarea
restrictiilor cantitative sa nu se extinda si asupra produselor agriculturii si
pisciculturii

2
b) in relatiile comerciale cu tertii s-a prevazut ca tarile membre sa desfasoare o
politica comerciala independenta
c) tratatul prevedea si infiintarea unor organe de conducere care sa vegheze la
aplicarea in practica a prevederilor lui, organe care nu au un caracter
supranational ( Consiliul Ministerial, Comitetul delegatiilor permanenti,
Comitetele permanente ale AELS, Secretariatul AELS )
La 31 decembrie 1966 au fost complet desfiintate taxele vamale de import la
produsele industriale in relatiile comerciale reciproce, adica cu trei ani mai devreme
fata de prevederile tratatului.

AELS si UE in 1960

1960 Austria, Danemarca,


Norvegia, Portugalia,
Seudia, Elvetia si Marea
Britanie au aderat la AELS

Prin Conventia de la Stockholm statele membre AELS s-au angajat sa


inlature taxele pe schimburile dintre ele in acelasi timp cu programul CEE,
intensificand accelerarea reducerii tarifelor. Important de mentionat este faptul ca
AELS era o zona libera, nu o uniune vamala, astfel incat politica comerciala externa
nu trebuia decisa in comun. Acest lucru era deosebit de important daca s-ar fi
evitat luarea de decizii supranationale, si a permis Marii Britanii sa mentina taxe
preferentiale cu Commonwealth. Spre deosebire de CEE, comertul cu produse
agricole a fost exclus de la liberalizare de catre AELS.

3
Evenimente importante din istoria AELS

• 1960- Asociatia a fost infiintata de catre Austria, Danemarca, Norvegia,


Portugalia, Suedia, Elvetia si Marea Britanie pentru a promova
cooperarea economica si comertul liber in Europa
• 1961- Finlanda a devenit membru asociat al AELS
• 1966- liberalizarea comertului pentru produsele industriale a fost
realizata intre statele membre ale AELS la acea vreme
• 1970- Islanda devine membru al AELS
• 1972- Danemarca si Marea Britanie se alatura Comunitatii Economice
Europene ( CEE ), astfel incat statele care au ramas membre ale AELS
au semnat acorduri bilaterale de liber schimb cu CEE
• 1977- eliminarea tarifelor asupra bunurilor industriale in comertul
dintre statele menbre ale CEE si cele ale AELS
• 1979- Acordul de liber schimb semnat cu Spania
• 1984- Declaratia de la Luxemburg cu privire la o mai larga cooperare
intre CEE si AELS
• 1985- Portugalia paraseste AELS si devine membra a CEE
• 1989- au inceput negocirile cu privire la Spatiul Economic European (
SEE ); au fost incheiate acorduri intre statele membre ale AELS in
ceea ce priveste comertul liber cu peste
• 1991- Liechtenstein devine membru al AELS
- Acordul de liber schimb semnat cu Turcia
• 1992- a fost semnat Acordul privind Spatiul Economic European la
Porto, Portugalia
- Acordul de liber schimb semnat cu fosta Cehoslovacie, Israel,
Polonia si Romania
- Declaratia cu privire la Cooperare semnata cu Albania
- Elvetia respinge participarea in SEE prin referendum
• 1993- Acorduri de liber schimb semnate cu Bulgaria si Ungaria
- Protocolul cu privire la aderarea Republicii Cehe si a Republicii
Slovace la AELS
- Acordul semnat cu Cehoslovacia
• 1994- intra in vigoare Acordul privind Spatiul Economic European;
• 1995- Austria, Suedia si Finlanda adera la Uniunea Europeana
- Liechtenstein devine membru cu drepturi depline in cadrul SEE
- Acorduri de liber schimb semnate cu Estonia, Letonia, Lituania
si Slovenia
- Declaratii cu privire la Cooperare semnate cu Egipt, Maroc si
Tunisia
• 1996- Declaratii cu privire la Cooperare semnate cu Macedonia si
Autoritatea Palestiniana

4
• 1997- Acordul de liber schimb semnat cu Maroc
- Declaratii cu privire la Cooperare semnate cu Iordania si
Liban
• 1998- au avut loc negocieri oficiale asupra unor Acorduri de liber
schimb cu Canada, Egipt si Iordania
• 1999- Acordurile de liber schimb semnate cu Autoritatea Palestiniana
si Maroc intra in vigoare
• 2000- Acorduri de liber schimb semnate cu Macedonia si Mexic
- Declaratii cu privire la Cooperare semnate cu Croatia si
Ucraina, Consiliul de Cooperare al Statelor Arabe din Golf ( GCC), Piata Comuna
de Sud (MERCOUSUR)
• 2001- Conventia de la Vaduz care a completat conventia privind
AELS
- Acorduri de liber schimb semnate cu Croatia si Iordania
• 2002- Conventia de la Vaduz intra in vigoare
- Acord de liber schimb semnat cu Singapore
- Declaratie cu privire la Cooperare semnata cu Algeria
- cererea depusa de 10 tari care adera la Uniunnea Europeana
pentru a deveni membre ale SEE

• 2003- Acordul privind extinderea SEE a fost semnat


- Acordul de liber schimb semnat cu Singapore intra in vigoare
- Acord de liber schimb semnat cu Chile
- au loc negocieri oficiale comerciale libere cu Uniunea Vamala
Africa de Sud ( SACU )
• 2004- extinderea simultana a Uniunii Europene si a Spatiului
Economic European
- Acorduri de liber schimb semnate cu Libania si Tunisia
- lansarea negocierilor de liber-schimb cu Republica Coreea
• 2005- Acord de liber schimb semnat cu Republica Coreea
- au loc negocieri oficiale de liber-schimb cu Thailanda
• 2006- Acord de liber schimb semnat cu Uniunea Vamala Africa de
Sud ( SACU )
- negocieri de liber-schimb cu Consiliul de Cooperare din Golf (
GCC )
- Acordul de liber schimb semnat cu Republica Coreea intra in
vigoare
• 2007- acordul privind largirea SEE a fost semnat cu Bulgaria si
Romania
- inceperea negocierilor privind semnarea unor Acorduri de liber
schimb cu Columbia, Peru si Algeria
- Declaratia cu privire la Cooperare semnata cu Mongolia
- Acordurile de liber schimb semnate cu Egipt si Libania intra in
vigoare

5
• 2008 - au fost semnate Acorduri de liber schimb cu Canada si
Columbia
- acordul semnat cu Uniunea Vamala Africa de Sud ( SACU ) a
intrat in vigoare

AELS si UE in 2009

1970 Islanda devine membra a AELS

1972 Danemarca si Marea Britanie


adera la CEE (UE)

1985 Portugalia devine membra a


CEE

1986 Finlanda devine membru cu


drepturi depline a AELS

1991 Liechtenstein devine membru al


AELS

1995 Austria, Finlanda si Suedia se


alatura Uniunii Europene

6
Obiectivele AELS

Asociatia Europeana a Liberului Schimb ( AELS ) este o organizatie


interguvernamaentala, infiintata pentru promovarea liberului schimb si a integrarii
economice in beneficiul celor patru state membre ale sale: Islanda, Liechtenstein,
Norvegia si Elvetia.
Scopul initial al acestei organizatii internationale a fost de a elimina taxele
vamale asupra produselor industriale in comertul dintre statele membre. Prin
conventia AELS statele membre au stabilit o zona de liber – schimb pentru
comertul marfurilor. Conventia a fost completata ulterior printr-un acord de
integrare economica cunoscut sub denumirea de Conventia de la Vaduz, ce
cuprindea urmatoarele modificari principale:
1. domeniul de aplicare al Conventiei a fost extins pentru a include noi domenii,
cum ar fi: comertul cu servicii si investitii, libera circulatie a persoanelor,
recunoasterea reciproca a conformitatii evaluarii , problemele de securitate
sociala, recunoasterea reciproca a diplomelor, a terenurilor si a transportului
aerian, a achizitiilor publice si a drepturilor de propietate intelectuala
2. functiile Consiliului AELS au fost extinse pentru a reflecta schimbarile istorice
din cadrul misiunii organizatiei, pentru a avea in vedere regimul de comert
liber cu tarile partenere
3. noua conventie prevede un cadru mult mai coerent pentru relatiile economice
dintre cele patru state membre ale AELS si le ofera acestora un instrument mai
imbunatatit pentru gestionarea relatiilor lor interne si a relatiilor cu potentiale
tari partenere

Statele AELS

Desi tarile membre ale AELS ( Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Elvetia )


sunt mici, acestea sunt lideri in lume in anumite sectoare vitale pentru economia
globala.
Cele doua tari alpine ale AELS, Liechtenstein si Elvetia, sunt recunoscute pe
plan international ca centre financiare si tari gazda pentru numeroase companii
multinationale. Economia Elvetiei se bazeaza pe produse de mare calitate si
preturi ridicate pe pietele lumii.
Elvetia este un lider mondial in farmaceutice, biotehnologie, utilaje,
ceasornicarie, servicii bancare si asigurari.

7
Desi este mic ca dimensiune sau suprafata si detine resurse limitate
Liechtenstein este un oras puternic industrializat si specializat in capital, R&D
intensive, produse de inalta tehnologie, in special instrumente de precizie.
Cele doua tari nordice ale AELS, Islanda si Norvegia, se bazeaza pe
productia de peste, industria metalurgica si transporturile maritime.
Economia Islandei beneficiaza resurse naturale regenerabile precum
pescuitul si energie hidro si geotermala.
Desi se bazeaza inca foarte mult pe pescuit si prelucrarea pestelui, economia
islandeza a cunoscut in ultimele doua decenii o puternica diversificare in industria
aluminiului si serviciilor.
Norvegia- o mare parte din economia acesteia a fost alimentata de
abundenta resurselor naturale, inclusiv exploatarea petrolului si productia
acestuia, existenta unor hidrocentrale electrice in domeniul pescuitului. Alte
sectoare importante ale economiei norvegiene includ serviciile, in special
transporturile maritime si industriile de ulei conexe.
Statele membre ale AELS se claseaza printre tarile cu cel mai mare
PIB/locuitor din lume in anul 2007.

8
De asemenea aceste state au avut si un nivel foarte scazut al ratelor
somajului comparative cu alte tari membre ale OCDE.

9
Statele membre ale AELS depind in mod traditional de comertul
international si sunt deschise acestuia. Ca o consecinta a acestui fapt comertul
reprezinta o parte importanta din activitatea economica a tarilor membre ale
AELS.

10
In ciuda dimensiunii modeste a AELS, in anul 2007, statele membre ale
acestei organizatii internationale luate impreuna, s-au clasat pe locul al
unsprezecelea in ceea ce priveste cei mai mari comercianti de marfa din lume
( figura 10 ) si pe locul al cincilea in comertul cu servicii ( figura 11 ).

11
Statele AELS reprezinta o piata de dimensiuni sesizabile caracterizata
printr-o mare putere de cumparare ( figura 17 ). In anul 2007 PIB-ul combinat al

12
AELS, cu exceptia Liechtensteinului, s-a ridicat la 817 miliarde de dolari SUA
( figura 16 ). Tarile AELS reprezinta cheia investitorilor straini, atat in ceea ce
priveste investitiile directe, cat si investitiile de portofoliu. Stocul combinat de
investitii straine directe ( ISD ) al acestor state, spre exterior, s-a ridicat in anul
2007 la 762 miliarde dolari SUA, aceste tari fiind de asemenea gazdele unui numar
mare de companii multinationale cum ar fi: Nestle, Roche, Novartis, UBS, Credit
Suisse si StatoilHydro.

Uniunea Europeana reprezinta principalul partener comercial al AELS,


fiind responsabil pentru 75% din impoturile de marfa ale AELS si 70% din
exporturi, in anul 2007. AELS este al treilea partener comercial al UE dupa

13
Japonia si Federatia Rusa ( ce detin comertul total de marfuri importuri +
exporturi ).

In anul 2007 AELS a detinut locul al doilea in comertul cu servicii, dupa


Statele Unite, plasandu-se inaintea Japoniei, Federatiei Ruse si a Chinei.

Institutii ale AELS

14
1. Consiliul AELS- gestioneaza relatiile dintre statele membre ale AELS in
conformitate cu Conventia AELS. Este un forum prin care statele membre se
consulta, negociaza si actioneaza impreuna. Mandatul de elaborare a
politicilor Consiliului este foarte larg. Aceste politici sunt concepute pentru a
promova obiectivele generale ale Asociatiei si pentru a facilita dezvoltarea
legaturilor sau relatiilor cu alte state si organizatii internationale. Consiliul
este de asemenea responsabil pentru aspectele administrative si problemele
bugetare in termen ale AELS. Acest Consiliu se reuneste, in mod normal, la
nivel ministerial de doua ori pe an. Un numar de comitete specializate si de
grupuri de experti raporteaza direct Consiliului. Spre exemplu Comisia
pentru relatiile cu tari terte, supravegheaza functionarea si dezvoltarea
relatiilor de comert liber si acorduri de cooperare cu tarile din afara Uniunii
Europene.

2. Organismele Consultative ale AELS- Comitetul Consultativ al AELS


cuprinzand reprezentanti ai industriei si ai fortei de munca si Comisia
Parlamentara ce cuprinde membri din parlamentele tarilor AELS, ofera
consultanta Consiliului in ceea ce priveste afacerile curente ale AELS.
Ambele comitete au legaturi formale cu colegii lor din UE. Ocazional ei se
intalnesc de asemenea si cu omologii lor, din tarile cu care AELS are
acorduri de liber-schimb.

3.

Gestionarea Secretariatului AELS- zi de zi activitatea Secretariatului este


condusa de catre Secretarul General, care este asistat de catre doi adjuncti,
unul situat la Geneva si celalalt la Bruxelles. Aceste trei posturi sunt
impartite in cadrul Statelor Membre ale AELS.
Sediile din Geneva se ocupa cu managementul si negocierea
acordurilor de liber-schimb incheiate cu tari nemembre ale UE, si ofera
sprijin Consiliului AELS.

15
La Bruxelles, Secretariatul ofera sprijin in gestionarea Acordului
privind SEE si asistenta statelor membre in pregatirea unei noi legislatii
pentru integrarea in Acordul SEE. De asemenea Secretariatul asista statele
membre la elaborarea si luarea deciziilor de aderare la UE. Cele doua sedii
conlucreaza indeaproape pentru a implementa prevederile Conventiei de la
Vaduz.

4. Biroul de Statistica al AELS are sediul la Luxemburg si contribuie la o


dezvoltare mai ampla si integrare a Sistemului Statistic European.

Acorduri de liber schimb

Inca de la inceputul anilor 1990 statele membre ale AELS s-au extins la nivel
global pentru a-si mentine pozitia competitive in lume. Prin intermediul AELS,
statele membre au creat una dintre cele mai mari retele de comert liber si relatii,
care se va extinde pe viitor.
In cadrul AELS un acord de liber schimb presupune stabilirea unei zone de
liber schimb intre tarile partenere, permitand astfel comertul liber in furnizarea de
bunuri industriale, de produse agricole prelucrate, inclusiv peste si alte produse

16
marine, precum si prin stabilirea unor reguli vamale in ceea ce priveste originea
marfii. Comertul cu bunurile agricole de baza este sustinut prin acorduri bilaterale
realizate intre statele AELS in parte si tara partenera, care formeaza o parte a
instrumentelor de instituire a zonei de liber schimb.
Acordurile de liber schimb ale AELS asigura opratorilor economici o reatea
sigura de acces la piete din afara Uniunii Europene care au aproximativ 520 de
milioane de consumatori. Principalul motiv pentru care Islanda, Liechtenstein,
Norvegia si Elvetia utilizeaza AELS drept mijloc pentru negocierile de liber schimb,
este acela ca, un grup prezinta o mai mare putere economica si politica, astfel
devenind mai interesant pentru potentialii parteneri comerciali.
AELS a incheiat 17 acorduri de liber schimb cu un total de 21 de tari
partenere si teritorii din intreaga lume: Canada, Chile, Columbia, Croatia, Egipt,
Israel, Iordania, Liban, Macedonia, Mexic, Maroc, Autoritatea Palestiniana,
Uniunea Vamala Sud-Africana, (SACU- cuprinzand Botswana, Lesotho, Namibia,
Africa de Sud si Swaziland), Singapore, Coreea de Sud, Tunisia si Turcia.
In timpul anilor ’90 AELS a incheiat acorduri de liber schimb si cu alte 10
tari europene: Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,
Polonia, Romania, Slovenia si Republica Slovaca. Dupa aderarea acestor tari la
Uniunea Europeana acordurile de liber schimb au fost inlocuite de aranjamente
relevante intre statele AELS si UE ( Acordul SEE pentru Islanda, Liechtenstein si
Norvegia, tratatele bilaterale pentru Elvetia).
De asemenea AELS a purtat negocieri si cu Algeria, Consiliul de Cooperare
al Golfului ( GCC- cuprinzand Bahrain, Kuweit, Oman, Quatar, Arabia Saudita si
Emiratele Arabe Unite), India, Peru si Thailanda. In plus tarile AELS au
desfasurat negocieri si in vederea realizarii unor mai starnse relatii de comert si
investitii cu Albania, Indonezia, Malaezia, Federatia Rusa, Serbia si Ucraina.
Acordurile de liber schimb ale AELS au in vedere urmatoarele:
►nivelul diferit de dezvoltare economica
►agricultura
►peste si alte produse marine
►reguli cu rivire la originea marfii
►servicii si investitii
►achizitii publice
►drepturi de propietate intelectuala
►concurenta
►Declaratiile comune de Cooperare
►asistenta tehnica

17
Nivelul diferit de dezvoltare economica

Acordurile de liber schimb ale AELS i-au in considerare nivelurile de


dezvoltare economica ale tarilor partenere. Deoarece statele membre ale AELS au
eliminat in mod normal toate tarifele, precum si alte restrictii cu privire la
produsele industriale, in momentul intrarii in vigoare a acordurilor de liber schimb,
tarile partenere cu o economie mai putin dezvoltata pot beneficia in urma
perioadelor de tranzitie. Aceste perioade ofera tarilor partenere timpul necesar
pantru ca acestea sa-si adapteze economia la conditiile de comert liber.

Agricultura

In cadrul acordurilor de liber schimb, AELS la fel ca si UE, in general face


distinctie intre produsele agricole industriale de baza si cele prelucrate. In principiu
AELS subventioneaza comertul liber la produsele prelucrate, dar mentine anumite
masuri de compensare a costurilor ridicate pentru materiile prime utlizate in
industria de prelucrare.
Produsele agricole de baza sunt tratate separate in acorduri bilaterale realizate
intre fiecare stat AELS si tara partenera, avand in vedere faptul ca tarile AELS nu
au o politica agricola comuna.

Peste si alte produse marine

Sectorul pescuitului reprezinta aproape jumatate din totalul exporturilor de


bunuri ale Islandei, fiind si o parte importanta din exportul industrial al Norvegiei.
Liberalizarea comertului la peste si alte produse marine constituie un element
important in cadrul acordurilor de liber schimb ale AELS ca urmare a faptului ca
tarile AELS exporta peste in intreaga lume.

Reguli cu privire la originea marfii

Regulile privitoare la originea marfii sunt esentiale pentru functionarea libera


a unui accord de liber schimb, deoarece acestea determina care produse pot
beneficia de conditii preferentiale. Pentru a califica anumite marfuri ca fiind
“originare” in conformitate cu un acord de liber schimb, produsele – atat cele
industriale cat si cele agricole, trebuie sa fie “in intregime obtinute” ori “suficient de
prelucrate sau transformate” intr-o tara cu care exista incheiate acorduri de comert
liber. Deoarece procesele de productie se dezvolta si desfasoara in tot mai multe tari,
regulile de origine specifica in ce masura produsele nationale contin materiale

18
importate dintr-o tara terta, fara a pierde statutul preferential in cadrul acordurilor
de liber schimb.

Servicii si Investitii

Acordurile de liber schimb ale AELS cu tarile europene si mediteraniene


contin, in mod normal, clauze evolutive cu scopul de a realiza liberalizarea treptata
si reciproca si deschiderea pietelor in domeniul serviciilor. Exista si alte acorduri de
liberalizare a comertului cu servicii, ce acopera toate modurile de aprovizionare si
anexe speciale pentru anumite sectoare de importanta deosebita, spre exemplu in
serviciile financiare si telecomunicatii. Aceste dispozitii se bazeaza pe Acordul
General al OMC privind Comertul cu Servicii ( CATS ), ce cuprinde angajamente
imbunatatite pentru anumite sectoare ale serviciilor.
Referitor la investitii, acordurile de liber schimb incheiste de statele membre
ale AELS urmaresc modele sau tipare diferite. Trebuie mentionat si faptul ca
previziuni sau dispozitii substantiale au fost incluse in special in acordurile de liber
schimb incheiate cu Chile, Columbia, Mexic si Singapore.
Aceste acorduri liberalizeaza afacerile investitorilor pe de o parte si de
asemenea pot fi extinse si asupra altor aspecte cum ar fi promovarea investitiilor si
miscarile de capital.

Achizitii publice

Deschiderea pietelor de achizitii publice asigura o concurenta loiala si


promoveaza transparenta, prevenins astfel coruptia si pacticile ilicite. In mai multe
din acordurile recente ale AELS au fost incluse capitole cu privire la achizitii
publice in baza principiilor de reciprocitate, nediscriminare si transparenta.

Drepturi de propietate intelectuala

Protectia efectiva a drepturilor de propietate intelectuala ( DPI ) este cruciala


pentru comertul international. Acordurile de liber schimb ale AELS prevad
standarde inalte pentru protectia acestora si includ masuri de punere in aplicare a
drepturilor de propietate intelectuala impotriva pirateriei, contrafacerii si incalcarii
acestor drepturi. Dispozitiile sunt constituite pe baza principiului national si cel al
natiunii celei mai favorizate, asa cum este prevazut in Acordul OMC privind
Aspectele Comerciale legate de Drepturile de Propietate Intelectuala ( TRIPS ).

19
Concurenta

Acordurile de liber schimb ale AELS contin reguli referitoare la concurenta,


avand in vedere ca liberalizarea comertului este subimata de practice de afaceri
care sa impiedice limitarea sau denaturarea concurentei intre agentii economici care
isi desfasoara activitatea in cadrul zonelor de liber schimb. Aceste prevederi se
aplica si activitatilor desfasurate de intreprinderile publice si monopolurilor.

Declaratiile comune de Cooperare

■ pot reprezenta primul pas spre liberalizarea comertului in relatiile dintre


parteneri
■reprezinta un mod de cooperare pe problemele legate de comert, referitoare: la
barierele tehnice si alte restrictii din calea schimburilor comerciale, barierele
vamale si cele referitoare la originea marfii, la drepturile de propietate intelectuala.
■au scopul de a imbunatati conditiile pentru proiectele de cooperare din sectorul
privat
■presupun infiintarea unui Comitet mixt pentru a examina cooperarea intre
parteneri, caile si mijloacele de liberalizare a comertului si a investitiilor intre parti,
si pentru a discuta orice problema de interes comun.
■AELS a semnat declaratii cu privire la cooperare cu urmatoarele state: Albania,
Algeria, Columbia, Consiliul de Cooperare din Golf ( GCC ), Piata Comuna de Sud
( MERCOUSUR ), Mongolia, Muntenegru, Serbia si Ucraina

Asistenta tehnica

Aspecte despre asistenta tehnica sunt incluse in unele acorduri de liber


schimb ale AELS, avand ca obiectiv principal acordarea asistentei partenerilor in
relatiile de liber schimb, in punerea in aplicare a acordurilor si pentru a intari
capacitatea lor de a beneficia de pe urma accesului preferential la pietele AELS.
Capacitatea de constructie, formarea profesionala si transferal kow-how-ului
in chestiuni legate de comert se afla in centrul activitatii de asistenta.
Pentru a realiza cea mai buna utilizare a resurselor disponibile, asistenta tehnica se
concentreaza pe zonele in care statele AELS pot oferi expertise optime, spre
exemplu: standarde tehnice, reguli cu privire la originea marfii si proceduri
generale vamale, pescuit, comert in servicii, drepturi de propietate intelectuala si
promovarea exportului catre statele AELS.
Cu toate acestea abordarea acordurilor de liber schimb ale AELS este
flexibila si permite o analiza a tuturor cererilor de asistenta, venite din partea
tarilor partenere, in conformitate cu liniile directoare stabilite de catre Consiliul
AELS.

20
Este de remarcat faptul ca in timp ce statele AELS urmaresc o politica de
consolidare si extindere a propiei retele de comert liber, acestea continua sa anexeze
cea mai mare prioritate pentru o mai buna functionare a sistemului commercial
multilateral sub egida OMC.

21
Bibliografie: http://ro.wikipedia.org
http://www.e-juridic.ro
http://studiijuridice.ro
Nicolae Suta „Integrarea Economica Europeana”
Editura Economica, Bucuresti, 1999
http://www.efta.int
http://www.efta.int/publications “This is EFTA
2009”

22