Nume si prenume student: Data predării:…………….

Programul de studii, anul si grupa:

TITLUL TEMEI
GLOBALIZAREA. DEFINIRE, AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE

1. Definirea globalizării

Nu există o definiție a globalizării într-o formă universal acceptată și, probabil, nici
definitivă. Motivul rezidă în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese
complexe cu o dinamică variabilă atingând domenii diverse ale unei societăți. Ea poate fi
un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.
Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăți și în
economia mondială, care rezultă din comerțul internațional extrem de crescut și din
schimburi culturale. Descrie creșterea comerțului și a investițiilor datorită căderii barierelor
și interdependenței dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea, aproape
exclusivă, la efectele comerțului și, în particular, la liberalizarea comerțului sau la liberul
schimb.
Globalizarea presupune, în primul rând, dereglementarea şi liberalizarea raporturilor
economice interstatale. Într-o economie globală termenul naţional are o altă relevanţă decât
avea anterior şi nu mai generează diferenţe notabile în ce priveşte strategiile de afaceri ale
marilor companii. Globalizarea presupune nu numai înlăturarea barierelor economice care
afectează schimburile transfrontaliere ci şi simplificarea şi armonizarea reglementărilor
naţionale. Globalizarea presupune diminuarea rolului autorităţilor publice ca factor
generator şi gestionar al barierelor de ordin naţional între economii, dar nu dispariţia ideii
de stat al cărui rol rămâne cel de elaborare a politicilor economice naţionale. În condiţiile
globalizării, libertatea statului în elaborarea politicilor macro şi mezo– economice se
redefineşte datorită interdependenţei sporite cu alte economii, ca urmare a limitărilor
impuse de atenuarea barierelor dintre economiile naţionale şi creşterii gradului de
deschidere în raport cu mediul extern. Acum pieţele sunt cele care decid măsura în care
politicile macroeconomice sunt eficiente. Globalizarea devine, astfel, un proces în cadrul
căruia asistăm la o altă relaţie între actorii instituţionali şi cei privaţi.
Pentru a judeca avantajele şi inconvenientele globalizării este necesar să se distingă
între diferitele forme pe care le adoptă. Unele forme pot conduce la rezultate pozitive şi
altele la rezultate negative. Fenomenul globalizării înglobează comerţul liber internaţional,
mişcarea capitalurilor pe termen scurt, investiţiile străine directe, fenomenele migratoare,
dezvoltarea tehnologiilor, comunicaţiilor şi efectul lor cultural.
De exemplu, liberalizarea mişcărilor de capital pe termen scurt fără mecanisme
compensatorii care să prevină şi să corijeze presiunile speculative, a provocat grave crize
în diverse regiuni de dezvoltare medie: Asia de Sud-Est, Mexic, Turcia, Argentina. Aceste
crize au generat o mare ostilitate faţă de globalizare în zonele afectate. Ar fi totuşi absurdă
renegarea fluxurilor internaţionale ale capitalului care sunt necesare dezvoltării.

1
 În general, comerţul internaţional este pozitiv pentru progresul economic al tuturor şi
pentru obiectivele sociale de eliminare a sărăciei şi marginalizărilor sociale. Totuşi,
liberalizarea comercială, deşi binefăcătoare pentru totalitatea ţărilor afectate, provoacă
crize în unele sectoare care cer intervenţia statului.
O critică care obişnuieşte să apară în ţările avansate este că globalizarea reduce
salariile reale şi provoacă pierderea locurilor de muncă. Criticii susţin că valul de produse
care cer multă mână de lucru produse în ţările în dezvoltare cu salarii mici distruge
locurile de munca din ţările industriale. Acest argument se obisnuieşte să se folosească
pentru a restrânge importurile din ţările în dezvoltare. În realitate tema este mult mai
complexă. În utlimele decade, mai întâi un grup de ţări şi apoi altul au început să-şi
deschidă economiile şi să profite de pe urma comerţului. Aceste ţări prosperând, salariile
lor reale cresc, şi nu sunt competitive într-o producţie care cere utilizarea intensivă a mâinii
de lucru.
Beneficiile globalizării depăşesc aproape întotdeauna prejudiciile, dar există daune
şi, pentru a le contracara, este nevoie de instituţii adecvate. Când întreprinderile cu capital
străin contaminează ţările în dezvoltare, soluţia nu este de a împiedica investiţia străină sau
de a închide aceste companii, ci de a lua soluţii în acel moment care să organizeze
societatea, cu ministere, norme medioambientale şi un aparat juridic eficace care să le
impună. Efortul instituţiilor trebuie să se producă de asemenea şi la nivel internaţional.

2. Avantaje și dezavantaje ale globalizării

Globalizarea aduce o serie de avantaje, atât marilor corporații, cât și consumatorilor

finali.
 Principalul avantaj al globalizării – unirea marilor firme în corporații
multinaționale – are ca rezultat producerea economiilor de scară, adică reducerea
semnificativă a costurilor datorată creșterii producției peste anumite niveluri, considerate a
fi trepte de eficiență.
 Al doilea mare avantaj este flexibilitatea de a produce, de a concepe, de a inova în
țări diferite, utilizând astfel la maxim forța de muncă disponibilă, precum și resursele
existente.
 Pentru marile corporații, globalizarea înseamnă oportunitatea de a investi și de a
muta chiar diferitele activități din cadrul consorțiilor, astfel încât produsul final să fie mai
bun, mai competitiv din punct de vedere calitativ sau al prețului.
 Din punct de vedere al consumatorului, produsele pot fi livrate mai repede, la o
calitate superioară și la un cost scăzut. Mai mult, globalizarea înseamnă mobilitatea forței
de muncă, ceea ce însemnă că oamenii cu pregătire superioară vor putea munci acolo unde
este nevoie de ei, nemaifiind constrânși din punct de vedere geografic.
Printre dezavantajele globalizării se numără și următoarele aspecte:
Statul își va pierde încet puterea de control asupra economiei și autoritatea asupra
teritoriului național.
Firmele multinaționale vor putea oricând restringe activitatea din anumite țări, fără
ca guvernele respective să poată contracara.

2
 Forța de muncă va fi mai puțin protejată din punct de vedere al siguranței locului de
muncă, însă indivizii foarte bine pregătiți vor fi net avantajați datorita mobilității.
Se observă și o polarizare a țărilor în țări cu societăți bogate și țări cu societăți sărace.
În viitor, această polarizare se va putea accentua pe măsură ce avantajele deținute de țările
bogate vor fi din ce în ce mai mari, iar diferențele de tehnologie vor crește. Țările sarace
vor deveni neatractive din punct de vedere al investițiilor străine, decât în masura in care
ele vor furniza avantaje considerabile în ceea ce privește forța de muncă sau resursele
naturale.

Bibliografie:

 Miron Dumitru, „Mediul internațional de afaceri. Note de curs”, A.S.E.,

Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, Master Afaceri internaţionale,
București, 2018
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare (ultima vizualizare 10.10.2023)
 http://www.academia.edu/5675117/Referat_-_Globalizarea (ultima vizualizare
10.10.2023)
 http://informatica.ase.ro/site/a140211/procesul_de_globalizare.htm (ultima
vizualizare 10.10.2023)