INTRODUCERE

Poate c nici un alt subiect nu este mai discutat n lumea de astazi la nivel mondial dect globalizarea. Fie c suntem pro sau contra acestui fenomen trebuie s acceptm faptul c globalizarea este o realitate i ne confruntm cu ea indiferent de voina s-au opiunea noastr. Este un fenomen att de complex nct contradicile vin tocmai din faptul c ridic mai multe probleme deodat dect sunt programate structurile noastre mentale s rezolve1. Se spune c globalizarea este un fenomen ce dureaz de secole, ns este evident amploarea pe care acest fenomen o are n secolelul nostru i faptul c se extinde n lumea ntreaga fr s in cont de bariere. Termenul globalizare a nceput s fie folosit n limbajul comun ncepnd cu 1980 i se refere la avansarea tehnologic care a dus la uurarea tranzacilor internaionale. Pentru unii globalizarea se indentific cu americanizarea, ali o vd ca o cretere a importanei pieei mondiale sau ca o victorie a economiei de pia, ns fr ndoial ea este mai nti de toate un proces prin care distana geografic devine un factor insignifiant n relaile transfrontaliere fie ele de natur economic, politic, social sau cultural2.

1 2

Ioan Bari, Globalizare si probleme globale, Editura Economica, Bucureti, 2003, p. 9-10; Ioan Bari, Globalizare si probleme globale, Editura Economica, Bucureti, 2003, p. 10-11;

CAPITOLUL 1. ARGUMENTE PRO GLOBALIZARE

Avalana de lucrri, articole, seminarii, emisiuni televizate cu dedicate n exclusivitate acestei teme globalizarea nu poate s rmn fr consecine, determinndu-l pe omul de rnd s adopte o poziie. Pentru unele persoane, globalizarea reprezint o nou lume a posibilitilor i speranelor, pentru altele este o lume n care oamenii au din ce n ce mai puin control asupra lucrurilor care le influeneaz activitatea de zi cu zi. Cu toate c implicaiile majore ale globalizrii asupra vieii oamenilor sunt cu precdere de natur social i psihologic, globalizarea este perceput n primul rnd din perspectiva fenomenului economic. Bineneles c pentru cele mai multe persoane globalizarea este un concept foarte abstract. Totui, exist urme ale comerului global, ale investiiilor, ale degradrii mediului i altor probleme asemntoare pe care oamenii le asociaz schimbrilor curente din viaa lor personal. 1.1. nlturarea barierelor teritoriale Conform susintorilor globalizrii nlturarea barierelor teritoriale permite: 1. accesul la rezervele de capital disponibile pe plan global. Statele pot s se ndatoreze pentru investiiile lor cu mult mai mult dect dac ar depinde doar de fondurile indigene de economii i al celor bogai din rile lor; 2. creterea investiiilor (att ca numr ct i ca volum) ca urmare a micrii libere a capitalului, genernd noi locuri de munc, o cretere a veniturilor pentru salariai, un nivel de trai mai ridicat; 3. lrgirea pieei de desfacere, necesar ca urmare a creterii produciei mondiale favorizat de adncirea diviziunii muncii i creterea specializrii; 4. devansarea creterii produciei mondiale de ctre cea a comerului mondial;

5. obinerea de avantaje de scar (costul mediu total scade pe msur ce volumul produciei crete. Obinerea de avantaje de scar este favorizat n acest caz de expansiunea firmei n strintate i de creterea volumului afacerilor, astfel purtndu-se reduce costul mediu de producie, costurile de desfacere i costurile de aprovizionare), valorificarea avantajelor sinergice (apar n principal, ca urmare a economiilor de gam care presupun reducerea costului unitar ca urmare a vnzrii unei game extinse de produse), fructificarea avantajelor geografice (prin utilizarea factorilor de producie mai ieftini sau de calitate mai bun din exterior, prin intermediul localizrii produciei n strintate sau prin intermediul importurilor) ct i a celor corespunztoare propriei puteri pe pia; 6. deschiderea de noi firme strine sau filiale ale unor firme deja existente, n ri mai puin dezvoltate, dar care dispun de resurse naturale i potenial de for de munc atrgndu-le n acest mod n vrtejul dezvoltrii. Aceast amplificare a investiiilor internaionale a fcut posibil construirea de osele, aeroporturi i fabrici n rile mai srace diminund treptat decalajul care le separ de zona bunstrii. Dac plecm de la aceste argumente atunci toate prile ar avea de ctigat. rile dezvoltate ctig ca urmare a lrgirii pieei de desfacere nefiind necesar o restrngere a activitii economice i deci concedieri de personal, ci dimpotriv o cerere n cretere de bunuri i servicii presupune noi investiii i noi locuri de munc. Pentru rile mai puin dezvoltate, ctigul este reprezentat de locurile de munc importate din rile dezvoltate, consecin a desfurrii activitii economice pe teritoriile lor de ctre rile dezvoltate. Cu toate argumentele menionate mai sus i menite a veni n sprijinul susinerii accenturii fenomenului de globalizare, oamenii de rnd par s nu neleag binefacerile globalizrii, protestnd mpotriva proliferrii acestui curent cruia nu putem s i ne sustragem fr a fi marginalizai. Ceea ce percep ei este c, dac pn mai ieri beneficiau de aa-zisele locuri de munc sigure, astzi triesc cu spaima concedierilor, munca se devalorizeaz, dei peste tot se vorbete de o cretere a productivitii i a produciei; tinerilor le este tot mai greu s-i gseasc locuri de munc satisfctoare;

locurile de munc existente sunt rpite de valurile de imigrani, specificul i tradiiile rii natale se degradeaz (exemplu: locul Dragobetelui este luat de Valentines Day; micile localuri cu specific naional lupt cu concurena strin, venit din partea McDonalds i a altor uniti fast-food). Aceast realitate se datoreaz faptului c globalizarea divide lumea inegal: o minoritate de ctigtori i o majoritate de perdani. Ctigtorii reprezentai de conductorii de concerne, managerii de fonduri i susintorii de aciuni militeaz pentru depirea tuturor barierelor teritoriale, protecioniste, conduse de un singur motiv egoist: profitul. Atta timp ct banii continu s vin, mijloacele nu conteaz prea mult. Lumea a alunecat prea jos. Conceptul conform cruia n centrul ateniei oricrui agent economic trebuie s fie maximizarea profitului, ntlnit n orice tratat de economie politic a nceput s justifice unele aciuni considerate injuste, imorale chiar de ctre aceleai lucrri: salarizarea la pragul minim al subzistenei pentru muncitorii din rile subdezvoltate sau n curs de dezvoltare doar pentru ca marile concerne s continue s produc la ei n ar (o cretere a salariilor ar echivala cu o cretere a costurilor de producie fcnd ca ara respectiv s nu mai fie competitiv aprnd riscul orientrii afacerilor spre zone / ri dispuse s accepte condiiile impuse de companiile strine). Abandonarea afacerilor n zona respectiv ar echivala cu pierderea definitiv a locurilor de munc i cu o cretere a tensiunilor sociale, efect al creterii ratei omajului. 1.2. Efecte benefice ale globalizrii Efectele benefice ale globalizrii sunt privite cu suspiciune chiar i la nivelul celor instruii, cu temeinice cunotine de specialitate i care semnaleaz i aspectele negative induse de un asemenea fenomen i care afecteaz ntr-o bun msur economiile rilor mai puin dezvoltate, precum marginalizarea acestora de ctre piee globale, lipsa sprijinului n direcia realizrii sistemului de protecie social. n acelai context, globalizarea genereaz alocri defectuoase ale resurselor ntre bunurile private i cele publice i de aici conflicte cu celelalte valori sociale.

n prezent, legtura dintre teritoriu i afacere a devenit un fir subire care-i permite investitorului s devin insensibil la cererile venite din partea forei de munc angajate. A crescut puterea sa de a-i impune condiiile: dac odinioar, chiar dac un anumit sistem de salarizare nu era prea convenabil pentru patronat, acesta era contient c realizarea obiectivelor sale era condiionat i de grija fa de angajaii si. Astzi, cnd oferta de munc a devenit excesiv n multe pri ale lumii (se vorbete despre o societate a viitorului de tipul 20% versus 80%, n care doar 20% din populaia apt de munc ar fi suficient pentru a asigura avntul economiei mondiale, n timp ce 80% ar reprezenta un surplus care ar putea fi inut ntr-o bun dispoziie prin tittytainment) i cnd capitalul poate circula liber peste granie, o ncercare de protejare a drepturilor venit din partea sindicalitilor i muncitorilor se poate uor lovi de replica patronatului: dac nu v convine, ne mutm n alt parte. Aadar, compania se va muta n funcie de abilitatea ei de a anticipa ansele de sporire a dividendelor, lsnd comunitatea local, de unde a plecat, aflat n postura de prizonieri ai spaiului, s-i ling rnile i s dreag pagubele. Compania se poate mica n libertate, dar consecinele micrii rmn pe loc. Mobilitatea ctigat de oamenii care investesc nseamn, eveniment fr precedent, scutirea necondiionat a puterii de obligaii: de ndatoririle fa de angajai, fa de tineri i de cei slabi, fa de generaiile nenscute i de condiiile de via ale tuturor, pe scurt, scutirea de sarcina asigurrii viaii zilnice i a perpeturii comunitii3. Ca atare, btlia pentru meninerea n interiorul granielor a capitalului, chiar pentru atragerea acestuia, este din ce n ce mai dur, dar n acelai timp vital pentru bunstarea societii, ca i pentru funcionalitatea statelor. Guvernele se ntrec, care mai de care, s acorde faciliti investitorilor numai pentru a-i atrage i pstra justificndu-i gestul prin fondurile obinute n urma desfurrii acestor activiti i utilizrii lor pentru dezvoltarea propriilor economii. Efectul este o dezvoltare a afacerilor acestor companii ajungnd n situaia n care firme de genul Microsoft, Siemens sau Ford vor face regulile n economia global i fiind ghidate n aciunile lor de un singur scop: obinerea unor profituri ct mai mari pentru acionari. n actuala lume global primele 200 companii transnaionale existente n statele dezvoltate realizeaz o cifr de afaceri care depete PIB-ul obinut de circa 150
3

Bauman Zygmunt, Globalizarea i efectele ei sociale, Editura Antet, Oradea, 1999, p. 14

de ri nemembre ale OECD. Dintre cele 200 companii transnaionale, 170 au sediul societii-mam doar n ase ri: SUA, Japonia, Germania, Frana, Marea Britanie i Elveia4. Nu numai oponenii globalizrii ci chiar i statisticile internaionale atrag atenia asupra adncirii decalajelor dintre bogai i sraci, dintre rile dezvoltate i cele srace, n pericol de a fi marginalizate. n prezent 258 de miliardari dein o bogie egal cu cea posedat de 2,5 miliarde oameni aproape din populaia Terrei5. Societatea civil sesizeaz realitatea i reacioneaz nu ntotdeauna panic (se fac referiri la violenele manifestrii antiglobalizare ale unor organizaii sindicaliste, ecologiste sau anarhiste de la Seattle, Praga, Davos etc.) n condiiile n care problemele globalizrii sunt dezbtute numai de grupuri restrnse de persoane sau state, reprezentani ai marilor puteri economice, n timp ce vocile oamenilor de rnd sau ale rilor n curs de dezvoltare nu se pot face auzite. Chiar dac aparent pare aflat n dificultate, societatea civil continu s existe i este mai puternic dect cred chiar muli dintre militanii ei. Paii mici reprezentai de izolate greve i manifestaii ale sindicatelor anumitor sectoare economice din diverse ri au atras atenia celorlalte segmente ale forei de munc avertiznd asupra redistribuirii avuiei de jos n sus i aa au i fost nelese de majoritatea cetenilor din aceste ri. Dac nu ar fi fost aa, nici sprijinul deschis primit de la populaie nu ar fi fost att de masiv. Cumulate, ele constituie un semnal al forei opiniei publice care se poate amplifica la nivel continental i apoi mondial pn cnd guvernele nu vor mai putea s le ignore. Evoluia social sugerat de globalizare nu poate fi lin, dar nici nu poate face abstracie de dorinele societii.

4 5

Barna Cristina, Decalajele economice n contextul globalizrii, Tribuna Economic nr. 1/2002, p. 69 Nicolescu Nicolae, Globalizarea: pro i contra n Tribuna Economic nr. 18/2002, p. 73

Capitolul 2. Micarea antiglobalizare

n timp ce acest fenomen este susinut de majoritatea datorit progresului pe care l aduce, la polul opus exista o serie de critici puternice la adresa globalizarii .Inteleasa ca o dezvaluire a fortei pietei mondiale si o deposedare a statului de puterea economica, globalizarea este pentru majoritatea natiunilor un process impus cu forta, caruia nu i se pot sustrage.6 Pe fondul extinderii la nivel global a efectelor crizei economicofinanciare, a extinderii nefaste ale incalzirii globale,a degradarii mediului inconjurator, a tendintelor unor anumite state de a conduce economia si finatele la nivel mondial si nu in ultimul rand al adancirii decalajelor dintre tarile bogate si cele sarace a aparut o noua miscare ce continua sa se dezvole si sa se desfasoare din ce in ce mai activ, si anume miscarea antiglobalizare Actorii miscarii anti-globalizare sustin ca globalizarea este un fenomen ce cauzeaza saracie, ajuta tarile bogate sa exploateze pe cele mai putin dezvoltate si care cauzeaza prejudici serioase mediului inconjurator. O mare parte a criticilor la adresa globalizarii se bazeaza pe portretizarea fenomenului ca fiind ceva mare si amenintator. Aceste criticii nu constau in argumente rationale ci in simple afirmatii7 Unii activistii merg pana la extreme in a protesta impotriva a ceea ce ei numesc Inamicul8. Miscarea anti-globalizare isi are originea in miscarile non-violente din Statele Unite si Europa din deceniul VII al secolului XX, de la care a preluat structura bazata pe grupuri mici autonome si practica luarii decizilor prin consens. Acesata include de la nenumarati indivizi pana la grupuri si coalitii care se alatura demonstratilor impotriva diverselor organizatii mondiale cum ar fi WTO, IMF sau World Bank.. Caracteristica de baza a miscarii este diversitatea, lucru care face imposibila existenta unei ideologii. Chiar daca aderentii miscarii actioneaza impreuna ei au scopuri diferite, viziuni opuse, strategii si tactici alternative. Astfel ca sub egida miscarii se regasesc anticapitalisti, anti-corporatisti, ecologisti, anarhistii, comunistii, si multe alte grupuri. Nu
6

Capcana globalizarii, Hans Peter Martin si Harold Schumann, traducere Traian Plesca, ed. Economica,1999. 7 In apararea capitalismului global, Johan Norberg, traducere Radu Nechita, ed. Libertas Publishing, 2010 8 Will the anti- globalization movement save us from the globalization demon? Adriana Poescu, Sorina Costache.

este de mirare faptul ca adesea in urma manifestatilor organizate de ei ramane confuzie datorata faptului ca cererile lor sunt atat de diverse incat nimeni nu stie cu exactitate ce vor cu adevarat. Membrii miscarii considera ca toate aceste scopuri complementare formeaza impreuna o agenda ce are in vedere toate aspectele vietii. De cele mai multe ori ei se opun neoliberalismului si institutilor internationale care il promoveaza. Membrii miscarii anti-globalizare sunt organizatii in retele prezente atat la nivel mondial cum ar fi Forumul Social Mondial sau ATTAC cat si regional. De asemenea aceste miscarii sunt organizate atat in sindicate , organizatii ale consumatorilor sau apartinand altor categorii sociale (Public Citizens SUA), institute (Center for Economic and Policy Research) cat si in organizatii care lupta impotriva mondializarii (Global Exchange), pentru obtinerea unor drepturi (Marsul mondial al femeilor), pentru respectarea drepturilor omului (Human Right Watch) , pentru protectia mediului (GREENPLACE) si nu in ultimul rand pentru eliminarea saraciei (Christian Aid) . Toate acestea sunt sustinute si de trusturi media cum ar fi AfterNet sau Idependent Media Center. Insa, in afara de aceste organizatii mari, bine cunoscute, numele si titulaturile grupurilor implicate nu spun nimic. Sunt doar organizatii mici, cu un numar mic de membri, formate strict pentru nevoi de moment, care isi schimba numele frecvent, sau sunt localizate in anumite regiuni. In multe cazuri, membrii anumitor grupuri sunt simultan suporteri ai mai multor cauze. Legatura dintre membrii miscarii se realizeaza cu ajutorul internetului. Acesta a avut un rol semnificativ in dezvoltarea miscarii deoarece a permis organizatorilor sa aranjeze foarte repede si usor demonstratiile si protestele la nivel planetar. Indivizii sunt capabili sa stabileasca date, sa impartaseasca experiente, sa accepte responsabilitati si sa coordoneze nenumarate activitati.Demonstratiile internationale pot fi organizate la aceeasi data, astfel ca, o serie intreaga de proteste au loc concomitant in diverse locuri Prin intermediul internetului activistii nu numai ca isi organizaza intalniri dar acesta este si un mijloc de propagare a ideilor lor. Astfel ca, diferite grupuri de simpatizanti ai acestei miscarii si-au facut cunoscute ideile lor prin diferite site-uri sau forumuri, dar datorita lipsei unui discurs coerent opinia publica se confrunta cu o serie de idei si cereri care nu au legatura intre ele.

Ideile promovate de antiglobalisti se raspandesc nu numai prin intermediul internetului. Exista o serie de carti in care se gasesc atat idei funadamentale ale miscarii cat si diferite propuneri de reformare a globalizarii. In cartea Naming the Enemy autorul propune alternative capitalismului global. Una dintre acestea presupune democratizarea globalizarii adica luarea unor masuri prin care guvernele si corporatile sa fie raspunzatoare fata de oamenii de rand si nu fata de elite. Una dintre cele mai cunoscute cartii din acest domeniu este No logo scrisa de Naomi Klein. Autoare propune consumatorilor din intraga lume sa boicoteze anumite produse ce apartin unor companii multinationale asupra carora exista suspiciunea ca exploateaza copii sau degradeaza mediul inconjurator. Cartea este atat de raspandita incat ar putea fosrte bine sa fie un manifest al anti-globalizarii daca nu ar fi atat de globalizata. No Logo este un logo9. Una dintre cele mai remarcabile evolutii a miscarii anti-globalizare a fost infintarea Forumului Social Mondial (FSM). Acesta a avut loc pentru prima data in anul 2001 in orasul Porto Alegre din Brazilia in perioada 25-30 ianuarie. Astfel ca, ceea ce fusese pana atunci o miscare destul de dezbinata a inceput sa prinda contur. Ca uramare a participarii a mii de personae reprezentand diverse grupuri socaiale si a delegatilor din 120 de tari, FSM si-a stabilit ca prioritate crearea unei conduceri internationale. Cu ocazaia organizari celui de-al II lea Forum Social Mondial a fost propusa introducerea Taxei Tobin (taxa propusa in 1972 de economistul american Tobin James) promovata de miscarea ATTAC, prin intermediul caruia sa se impiedice miscarea libera a capitalului, pentru a evita speculatile daunatoare si crizele valutare majore. Aceasta se doreste a fi o tax intre 0,05 si 0,25% care sa se aplice pentru toate tranzactiile cu strainatatea. Prin propunerea inaintata de Tobin James s-a dorit un alt fel de globalizare, care sa se realizeze prin crearea unui sistem financiar mondial, in care puterea sa apartina cetatenilor, iar normele internationale sa fie definite de alte organizatii cum ar fii Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), care promoveaza respecatarea drepturilor funadamentale ale omului. Totusi taxa Tobin ar putea avea mai multe efecte negative decat pozitive deoarece taxa Tobin nu este de fapt o taxa asupra capitalului, ci o bariera comerciala care mareste costul
9

Will the anti- globalization movement save us from the globalization demon? Adriana Poescu, Sorina Costache

comertului si al investitiilor.10 Aceasta propunere a ajuns pana la Parlamentul European dar a fost respinsa de reprezentantii marilor puteri ale lumii datorita lipsei de regularizarii internationale.. Manifestatile antiglobalizare se produc in special pe fondul desafsurarii a doua categorii de evenimente. In primul rand ele au loc cu prilejul reuniunilor anuale ale celor mai importate organizatii internationale cum ar fi World Trade Organisation, International Monetary Fund si World Bank. Un alt eveniment care pune in miscare actorii antiglobalizarii sunt intalnirile celor mai puternice tarii din lume cunoscute sub denumirea de Grupul celor 7. Unul dintre primele proteste anti-globalizare la nivel international a fost organizat in 18 iunie 1999. Acesta a avut loc simultan in mai multe orase dintre care cele mai amintite sunt Londra, Eugene si Oregon. Miscarea a fost numita Carnavalul impotriva capitalismului iar in unele locuri anarhisti locali au produs tulburari fiind nevoie de interventia autoritatilor. Un al doilea eveniment major al miscarii a avut loc in 30 noiembrie, 1999 si este cunoscut ca Batalia de la Seattle sau N30. Acesta a ramas in istorie datorita violentei cu care s-a desfasurat. Protestatarii au blocat intrarea delagatilor la intalnirea organizata de WTO. Ca urmare a protestelor ceremonia de deschidere a evenimentului a fost anulata iar perioada de desfasurare a fost scurtata. Cu aceasta ocazie au avut loc o serie de marsuri organizate de diferite grupuri, majoritatea neautorizate. Protestatari si autoritatile locale au intrat in conflicte pe starzi provocand tulburarii, iar in final peste 600 de protestatari au fost arestati, Tinta atacurilor au reprezentato marile corporatii Nike si Starbucks. Varful violentelor a fost atins la reuniunea G8 de la Genova. Este paradoxal ca aceasta s-a intamplat tocmai acolo unde se incearca a se rezolva o parte din problemele pentru care militeaza antiglobalisti. La aceasta intalnire au fost invitati pentru prima data sefi de stat din tari subdezvoltate si s-a alocat o suma importanta pentru lupta impotriva bolilor cum ar fi SIDA sau tuberculoza. Desi cele mai multe manifestatii anti-globalizare au un caracter violent exista totusi si manifestatii pasnice. O astfel de manifestatie a avut loc de exemplu la Washington cu prilejul reuniunii anuale IMF-WB in aprilie 2000. Mitingul de pregatire a
10

In apararea capitalismului global, Johan Norberg, traducere Radu Nechita, ed. Libertas Publishing, 2010, pag 241;

fost organizat de doua sindicate americane puternice, cel din industria electrotehnica si cel din siderurgie impreuna cu diferite organizatii studentesti. Si cu aceasta ocazie tinta protestelor exprimate de liderii de opinie au fost societatile transnationale acuzate ca incalca drepturile salariatilor printr-o politica nedreapta . Acestia au cerut ca drepturile omului sa fie puse deasupra lacomiei companiilor transnationale11. Desi nu se poate vorbi despre o ideologie a miscarii exista cateva domenii pe care protestatarii isi fundamenteaza argumentele. Principala tinta a miscarii anti-globalizare o reprezinta corporatiile care sunt acuzate ca au dus la esecul pietei.Esecurile pietei sunt din ce in ce mai des citate in aceiasi clipa cu multinationalele, datorita dimensiuni multora dintre aceste corporatii ce le-a permis sa eludeze sau sa submineze regulile facute intr-o epoca anterioara12. In general vorbind, protestatarii considera ca corporatiile beneficiaza de drepturi pe care oamenii simplii nu le au: sa circule liber dincolo de frontiere, sa extraga resursele naturale dorit si sa exploateze resurse umane. Chiar daca au existat corporatii multinationale si in trecut, puterea lor nu a fost niciodata atat de mare ca astazi. Unii activistii doresc reformarea acestora astfel incat sa respecte dreturile omului si mediul inconjurator in timp ce altii sustin desfintarea lor. Acuzatiile privind exploatarea si abuzurile asupra drepturilor omului au aparut inca de la jumatatea anilor '90, atunci cand o serie de corporatii cu un brand puternic, precum Nike, Gap, Starbucks, au fost acuzate de interzicerea sindicalizarii, de conditii de munca exploatatorii si practici de folosire a muncii copiilor, la scara globala. Printre alte multinationale au fost enumerate McDonalds, Shell Oil si Monsato. Lista de acuzatii cuprinde un spectru larg, mergand de la plata unor salarii foarte mici, lipsa asigurarilor de sanatate, distrugerea ecosistemelor si a padurilor tropicale, pana la folosirea de pesticide, productia de alimente modificate genetic, violarea drepturilor animalelor, terminand cu asocierea cu regimuri politice violente si represive. Un alt domeniu impotriva caruia adeptii miscarii isi indreapta acuzatile le reprezinta organizatile internationale care se ocupa de acorduri globale ce au in vedere economia lumi. Aceste acuzatii sunt indreptate in principal impotriva Organizatiei Mondiale a Comertului, Fondului Monetar International si Bancii Mondiale. Din perspectiva militantilor antiglobalizare, aceste institutii netezesc drumul puterii
11 12

Globalizare si probleme globale. Ioan Bari, ed.Economica,2001; The anti-globalization movement, David Barber

corporatiilor multinationale, ceea ce face ca, treptat, guvernele statelor sa devina in plan international, mai putin importante decat institutiile economice globale si de eforturile acestora de a directiona si largi cresterea economica. O serie de autori ce au scris despre globalizare considera ca institutiile internationale accentueaza problemele cauzate de globalizare, mai degraba decat le amelioreaza. Astfel ca integrarea neprotejata a unor tari in curs de dezvoltare, pline de sperante, dar fara capital, in zonele comertului liber ale tarilor puternic indiustrializate aduce mai multe pagube decat foloase13. O alta directie de atac, n afara corporatiilor multinationale si a institutiilor internationale de schimb, o reprezinta capitalismul insusi, considerat a fi principalul vinovat pentru ignorarea nevoii de bunastare a indivizilor,pentru distrugerea diversitatii culturale si a planetei in goana pentru crestere economica si profit. In ceea ce priveste mediul inconjurator exista un numar mare de argumente indreptate impotriva globalizarii. Deseori, cand marile comapanii investesc in tari straine el fie cer sa fie excluse de la legile legate de mediul inconjurator, fie aleg sa mearga in tari unde legile din acest domeniu sunt mult mai permisive. Acest lucru face ca costurile lor sa fie mult mai mici datorita faptului ca nu au nevoie de tehnologie scumpa care sa protejeze mediul insa, este foarte daunator. Un alt argument se refera la transportarea marfurilor pentru comert. Acesta spune c odat cu cresterea comertului, infrastructura de transport trebuie sa se extinda pentru a tine pasul, ceea ce implica constructia de drumuri si autostrazi. De asemenea creste utilizarea de combustibil, ce duce la cresterea poluarii datorita gazelor cu efect de sera. Un argument interesant este idea de bioinvazie. Aceata se refera la bunurile, servicile si oameni care calatoresc in diferite locuri de pe glob, si care aduc cu ei microorganisme si specilor invazive care pot cauza daune ecologice ireversibile14. Desigur nu exista nici o metoda de a controla acest lucru. In cele din urma miscarea anti-globalizare este impotriva anti-americanismului, a faptului ca se importa din America de la produse de larg consum si pana la aspecte ce tin de cultura, de limba sau chiar de obiceiuri. America, in afara de a fi o natiune, este un brand15. Produsele americane, ale marilor companii americane, au ajuns sa domine peste tot, sunt omniprezente. La acest lucru au contribuit din plin companii gen Coca Cola,
13

Capcana globalizarii, Hans Peter Martin si Harold Schumann, traducere Traian Plesca, ed. Economica,1999. 14 The anti-globalization movement, David Barber 15 item

Pepsi sau Microsoft, care s-au extins peste tot in lume devenind structuri supra statale si avand forte financiare foarte mari . Trebuie mentionat faptul ca scopul acestei miscarii nu este acela de a lupta impotriva tuturor fenomenelor ce au amploare globala, ea insasi avand simpatizanti si activisti in intreaga lume. Din contra, o mare majoritate sunt de acord ca trebuie sa existe o forma de globalizare, chiar si o guvernare la nivel mondial doar ca toate acestea trebuie reformate. In principiu, ei doresc schimbarea valorilor dominante ale anti-globalizari, fara a mentiona insa care dintre vechile valori ar trebui inlocuite. Activistii anti-globalizarii sunt impotriva institutilor internationale cum ar fi WTO si IMF dar sustin o guvernare globala in care ei sa detina un rol major . In urma unui studiu ce a avut ca obiectiv evolutia miscarii de contestare a ordinii economice mondiale s-a demonstart faptul ca militantii sunt mai degraba alterglobalistii decat antiglobalisti. Prin alterglobalizare intelegandu-se alte moduri sau posibilitatii de actiune 16 Exista o serie de critici aduse miscarii anti-globalizare. In primul rand faptul ca nu numai ca nu au obiective precise dar de cele mai multe ori protestatari au viziuni total opuse. Cu toate acestea membrii miscarii sustin ca atat timp cat au un inamic comun nu este important faptul ca au viziuni politice diferite. De asemenea, tinand cont de faptul ca barierele comerciale impotriva carora WTO lupta sunt un motiv important pentru care tarile lumii a III-a sunt sarace, se pune problema ca daca membrilor miscarii le pasa tat de mult de aceste tari atunci de ce combat activitatea WTO? O alta critica adusa deseori miscarii se refera la unele dintre cele mai grave probleme mondiale si anume violarea dreturilor omului si incalzirea globara si este indreptat impotriva faptului ca actorii miscarii nu ofera niciodata solutii. Nu in ultimul rand acestia sunt criticati puternic datorita faptului ca protesteaza intr-un mod violent. Dupa parerea mea globalizarea este un fenomen ce face parte din vietile noastre ale fiecaruia si care dincolo de aspectele negative ne aduce si o serie de beneficii. Cred ca ar trebui sa privim partea buna a lucrurilor si sa realizam impactul pozitiv pe care acest fenomen la avut la nivel mondial in ce priveste scaderea saraciei si imbunatatirea calitatii vietii chiar si in statele lumii a III-a, care au fost dispuse sa il accepte. Cat priveste miscarea anti-globalizare consider ca este doar o forma prin care multi aleg sa isi exprime
16

Miscarile pro/antglobalizare adunari publice specifice societatii contemporane, Cristian Profirescu

nemultumirile cu privire la diverse domenii si prea putini sunt interesati de aceasta in ansamblu. Tocmai de aceea obiectivele ei sunt atat de dispersate si miscarea atat de dezintegrata. De asemenea cred ca modalitatea prin care membrii acestei miscari aleg sa se protesteze in cadrul manifestatilor este condamnabila. Scopul nu scuza mijloacele si indiferent de natura obiectivelor ar trebui sa se manifeste intr-un mod mai pasnic. Nu in ultimul rand , faptul ca miscarea anti-globalizare se extinde ar trebui sa fie un semnal de alarma atat pentru a se incerca sa se reduca impactul negative al globalizarii cat si pentru a evita potentiale conflicte la nivel mondial intre membrii miscarii si diverse organizatii internationale. Prin urmare, cred ca odata cu beneficile pe care le primim datorita globalizarii trebuie sa acceptam si partea mai putin buna. Globalizarea nu se poate apara atunci cand politicienii o invinuiesc [] si de obicei globalizarii nu i se recunoaste nici un merit atunci cand se intampla lucruri bune17. Globalizarea nu aduce nimic rau prin ea insasi, insa decizile luate la nivel global pot influenta in mod negative lumea. A lupta impotriva globalizarii nu este o solutie, mai degraba ar trebui ca oamenii sa fie mai responsabili si sa isi asume greselile in special cei in mana caror se afla puterea de decizie.

17

In apararea capitalismului global, Johan Norberg, traducere Radu Nechita, ed. Libertas Publishing, 2010, pag 241;

Bibliografie: 1. Globalizare si probleme globale. Ioan Bari, ed.Economica,2001 2. Globalization: Threat or Opportunity?, IMF Staff; 3. Will the anti- globalization movement save us from the globalization demon? Adriana Poescu, Sorina Costache; 4. Miscarile pro/antglobalizare adunari publice specifice societatii contemporane, Cristian Profirescu ; 5. In apararea capitalismului global, Johan Norberg, traducere Radu Nechita, ed. Libertas Publishing, 2010; 6. The anti-globalization movement, David Barber; 7. Capcana globalizarii, Hans Peter Martin si Harold Schumann, traducere Traian Plesca, ed. Economica,1999. 8. www.wikipedia.com