Obtinerea efectelor dorite ale impuscarii este conditionata de stabilirea
parametrilor lucrarilor de impuscare, astfel incat sa se asigure detasarea roci din masiv, reducerea supraprofilarilor si a gradului de fisuratie, obtinerea unei granulometrii corespunzatoare si o imprastiere redusa a masei miniere impuscate. Aceasta presupune ca parametric amplasarii incarcaturilor de exploziv sa fie determinati in corelatie cu caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor si termodinamice ale explozivilor folositi, respective: Proprietatile fizico-mecanicesi elastice, respective fragmentarea naturala a rocilor Sectiunea lucrarilor miniere in sapare si adancimea la care se afla amplasate Numarul de suprafete libere ale frontului de impuscare Parametrii de perforare impuscare Tipul explozivului si a mijloacelor de initiere Constructia incarcaturi explozive Marimea si calitatea burajului
Analizand relatiile de calcul aacestor paramertii s-au stability ca factorii roca si
exploziv sunt exprimati prin consumul specific de exploziv. Cantitatea de exploziv necesara se poate stabili in functie de volumul de roca, ce urmeaza a fi detasata si consumul specific de exploziv. In aceasta situatie consumul specific de exploziv reflecta necesarul de energie pentru sfaramarea unui anumit tip de roca, iar rezultatele impuscarii corespund cerintelor mentionate anterior. O influenta hotaratoare asupra lucrarilor de impuscare o au amplasarea corecta a gaurilor de mina in frontal de lucru. Cresterea gradului de dislocare a rocilor din masiv in conditiile unei singure suprafete libere depinde de modul de formare a unei noi suprafete libere. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul gaurilor de sambure, convergenti sau cilindrici, fiecare din aceste tipuri reprezentand anumite tipuri, prezentand anumite particularitati respective avantaje si dezavantaje de care trebuie tinuta seama la alegerea lor. In acest mod se asigura amplificarea numarului de suprafete libere, creindu-se astfel conditii normale pentru ca incarcaturile din gaurile invecinate sanburelui sa intampine o rezistenta mai mica sis a dizloce roca pana la sectiunea finala a lucrarii miniere. Numarul specific de gauri raportat la 1 m3 masiv dislocate este in functie de taria roci, sectiunea transversala a frontului, diametrul si lungimea gaurilor si nu in ultimul rand caracteristicile lucrarilor miniere. Numarul optom de gauri intrun ront de impuscare se stabileste experimental si are o mare influenta economica si tehnologica. Lungimea gaurilor este influentata pe de o parte de performantele utilajelor de perforare iar de de alta parte depinde proprietatile fizico-mecanice ale rocilor si procesele tehnologice aferente de sapare. Acesta este motivul pentru care nu se reusesc avansari la impuscare egale cu lungimea optima de perforare. Totusi acolo unde condiitile geo- miniere si tehnice o cer, folosirea gaurilor scurte isi afla justificarea chiar daca coeficientul de utilizare a gaurilor scade iar consumul specific creste. Diametrul gaurilor si a incarcaturi de exploziv, este un parametru ce are implicatii asupra productivitatii si modul de desfasurare a operatiilor de impuscare. Utilizarea unor diameter mici agaurilor de mina si a explozivilor corespunzatori, este recomandata pentru sectiuni mici ale lucrarilor miniere (<15 m2) In cazul sectiunilor mari se utilizeaza gauri si explozivi cu diameter mari, datorita urmatoarelor avantaje : Reducerea numarului de gauri ca urmare a cresteri cantitati de energie peg aura Reducerea timpului de forare, incarcare cu exploziv si reducerea numarului de gauri Evitarea rateurilor prin detonarea partiala a incarcaturi explosive, intrucat o data cu cresterea diametrului cartuselor creste si detonabilitatea explozivului Creste coeficientul de utilizare a gaurilor si reduce consumul specific de exploziv Rezultatul cercetarilor din diferite tari au aratat ca la cresterea diametrului cartusului cu 1 mm se reduce numarul de gauri cu cca. 3%. Raportul dintre diametrul gauri si diametrul cartusului de exploziv trebuie safie 1,05-1,20. Distanta intre gauri este dependenta de caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor precum si de majoritatea celorlanti parametric geometrici ai gaurilor si ai incarcaturii. De asemenea la stabilirea distantei intre gauri in cadrul unei scheme de impuscare trebuie sa se tina seama de rolul si tipul gaurilor. Tehnici de impuscare la pregatire:
Metoda de perforare impuscare cuprinde urmatoarele operatii:
Perforarea gaurilor Incarcarea gaurilor Aerisirea frontului Curatarea frontului dupa impuscare Pentru perforarea gaurilor se vor folosi perforatoare pneumatice rotative si burghie speciale. Gaurile se vor perfora conform schemei monografiei de armare. In situatii deosemite se por reduce numarul de gauri perforandu-se pe o parte a frontului astfel incat sa se evite riscul formari unor goluri la tavan si pereti sau producerea unor surpari. In front se vor for a 2 gauri de proba cu lungimea de 3 m. dupa perforarea gaurilor se vor sufa gaurile de praf si se va stropi frontul cu apa din abundenta, tavanul si peretii galeriei pe o distanta de 10 m de la front pentru fixarea prafului si apoi se va trece la incarcarea gaurilor. In timpul incarcari gaurilor la front nu se vor executa alte operatii, transportorul din lucrare va fi oprit,se vor evacua muncitoriila cel putin 100 m de front, pe directie abatuta si in current de aer proaspat, se vor amplasa posturi de paza, care vor interzice accesul spre locul impuscarii. La front va ramane s ail ajute pe artificier doar seful de schimb sau brigada. Incarcarea si impuscarea gaurilor se va face numai de personae calificate si autorizate pentru meseria de artificier. Pentru impuscare se va folosi explozivi de tip Metanit Special E7H, sic apse detonante electrice antigrizutos de tip RIODET . Incarcarea maxima per gaura va fi : 500 g la carbine si 700 g la steril. Cartusul amorsat se va introduce in gaura de catre artificier apoi celalalte de catre personalul ajutator. Gaurile se vor bura cu argila cel putin jumatate din lungimea gauri daca aceasta are pana in 1,5 m. Initierea gaurilor se va face astfel incat intre 2 gauri alaturate intarzierea maxima sa fie de 75 ms iar intre prima si ultima maxim 400 ms. Dupa incarcarea gaurilor se va realize circuitul de impuscare. Capetele reuforilor vor fi dezizolate numai in momentul legari lor la circuit. Capetele cablului de impuscare vor fi legate in scurt circuit pana se vor lega la bornele explozorului. Dupa realizarea circuitului de impuscare artificierul si seful de schimb se vor retrage la locul e declansare a exploziei si se va impusca frontul. Dupa impuscare se va astepta cel putin 30 min pentru aerisire. Artificierul si seful de schimb se vor deplasa si vor controla locul de munca iar in cazul in care nu s-au constatat deficiente vor permite accesul personalului la front.