Sunteți pe pagina 1din 67

EXPLOZIVI ŞI AMESTECURI

EXPLOZIVE UTILIZATE ÎN
CADRUL LUCRĂRILOR DE
DEMOLARE

Conf.dr.ing. Marin LUPOAE 1


Etape de demolare

A ti it t 1
Activitatea
Activitatea 2
Etape de demolare

A ti it t 1
Activitatea
Activitatea 2
Activitatea
ct v tatea 3
Explozivi şi amestecuri explozive
CUPRINS

1 Definiţii.
1. Definiţii Generalităţi.
Generalităţi
2. Clasificarea substanţelor explozive.
3. Explozivi de iniţiere.
p
4. Explozivi brizanţi.
ţ
5. Amestecuri explozive militare şi civile.
6. Detonaţia substanţelor explozive.
7. Unde de şoc.
8. Alegerea SE apte a fi folosite în cadrul
lucrărilor de demolare.
5
Tipuri de explozie

Mecanicăă
Mecanic

N l ă
Nucleară
Nuclear

Chimică
Ch imică

6
Definiţii

• Explozia
p chimică este cea mai cunoscută explozie
p şşi constă dintr-o reacţie
ţ
rapidă şi violentă de oxidare care produce gaze la temperaturi şi presiuni
ridicate.

• Materiile explozive sunt substanţe sau amestecuri de substanţe în stări


metastabile, cu stare de agregare solidă, lichidă sau gazoasă capabile să dea
naştere, sub influenţa unui impuls
p exterior, la reacţii chimice instantanee,
autopropagabile, cu degajare de căldură şi gaze la temperaturi ridicate.

• Substanţele explozive,
explozive denumite în limbaj uzual şi explozivi,
explozivi reprezintă o
familie de produse chimice (organice şi anorganice) care, stimulate din
exterior cu o cantitate de energie, mai mare decât energia de activare, se
descompun din starea iniţială,
iniţială în general solidă,
solidă în produşi gazoşi (fază
omogenă - numai produşi gazoşi, fază eterogenă - produşi gazoşi şi produşi
solizi sau lichizi) cu o mare degajare de căldură, în timp scurt şi cu apariţia
unei creşteri
ş bruşte
ş de ppresiune şşi temperatură.
p

7
Noţiuni generale

• Formula chimică ggenerală a unui exploziv


p este:
CxHyOzNuAlt

SURSA DE INIŢIERE
8
Noţiuni generale

• Condiţiile
C diţiil pe care trebuie
t b i săă le
l îndeplinească
î d li ă o reacţie
ţi pentru
t ca săă fie
fi
explozivă:
- reacţia să aibă loc sub acţiunea unui impuls iniţial (de natură
mecanică, calorică,electrică, chimică);

- să se desfăşoare cu rapiditate mare  2 aspecte: timpul în care are


loc reacţia şi viteza cu care se desfăşoară;

- să se degaje o mare cantitate de caldură (reacţia să fie puternic


exotermă);

- în urma reacţiei să rezulte un volum mare de gaze;


- reacţia trebuie să aibă capacitatea de a se autopropaga.

9
Clasificarea substanţelor explozive

Criterii:
A. după clasa de substanţă
B. după grupa funcţională
C. după modul de descompunere
D. după efectul asupra mediului înconjurător în caz
de explozie
E. din punt de vedere al stării de agregare
F din
F. di punctt de
d vedere
d all compoziţiei
iţi i chimice
hi i
G. după sensibilitatea la iniţiere
H. după nivelul de risc

10
Clasificarea substanţelor explozive

După clasa de substanţă

Materii explozive

Substante explozive

Explozivi sau amestecuri explozive Pulberi si propergoli Compozitii pirotehnice

De initiere Brizante Pulberi negre Propergoli

Iluminare Produse chimice industriale


Solizi (pulberi) Lichizi
pentru scopuri neexplozive:
Trasoare • azotat de amoniu pentru
îngrasaminte;
Dopate Coloidale Compozite • peroxizi organici pentru
F i
Fumigene catalizatori de polimerizare;
• nitroglicerina si solutii de
Monobazice Bibazice Multibazice Sonore PETN pentru scopuri
farmaceutice;
• saruri si nitrati ai acizilor
Incendiare organici
i i pentru combaterea
b
daunatorilor;
Speciale • altele. 11
Clasificarea substanţelor explozive

După modul de descompunere

• explozivi (High Explosives ) produse chimice care detună;

• pulberi şi propergoli (Low Explosives) îşi eliberează energia în urma


procesului de deflagraţie;

• compoziţii pirotehnice cărora le este specifică combustia.

12
Clasificarea substanţelor explozive

După efectul asupra mediului


înconjurător

• explozivi de mare putere (Kechiv TNT ≥ 11,3);


3);

• explozivi de putere medie (Kechiv TNT = 1);

• explozivi de putere mică (Kechiv TNT = 0,7);

• explozivi slabi (Kechiv TNT = 0,5).

13
Clasificarea substanţelor explozive

Din punct de vedere al stării de


agregare

Substanţe explozive:
- solide;
- lichide;
- gazoase.

14
Moduri de transformare explozivă

Arderea lentă (combustia)


• Se propagă printr-un mecanism de transfer termic (energia se transmite din
aproape în aproape, în masa de material reactant, prin conductibilitate
termică, convecţie şi radiaţie).

Deflagraţia
• Este o combustie rapidă care se manifestă printr-o undă de mică intensitate
în produşii de reacţie şi care apare în momentul în care viteza de combustie
depăşeşte viteza sunetului în mediul gazos limitrof.

Detonaţia
• Este
E o reacţie
i chimică
hi i ă specială,
i lă extrem de
d rapidă,
idă ce se propagăă prin
i
intermediul unei unde de detonaţie sub forma unei unde de şoc ce se
transmite prin exploziv întreţinută de căldura de reacţie.

15
Moduri de transformare explozivă

Ardere

Combustie rapidă (Deflagraţie)

Combustie instantanee (Detonaţie)

16
Moduri de transformare explozivă

Deflagratia: Detonatia:
- caracteristică pulberilor; - caracteristică explozivilor primari şi
secundari;
- în urma ei se pproduce un lucru mecanic - în urma ei se pproduce un lucru mecanic
progresiv; distructiv;
- trecerea de la conditiile iniţiale la cele finale - trecerea de la condiţiile iniţiale la cele finale
se face progresiv; se face print salt;
- este puternic
pute c influenţată
ue ţată de cocondiţiile
d ţ e iniţiale
ţae - nuu este influenţată
ue ţată de condiţiile
co d ţ e iniţiale
ţ a e (sub
(p0,T0) în proporţie de 30-40%; 1%);
- produsele de reacţie care rezultă în urma - produşii care rezulta în urma reacţiei se
reacţiei se deplasează divergent în toate deplasează divergent în toate direcţiile dar cu
direcţiile dar cu precădere înapoi faţă de precădere înainte faţă de direcţia de deplasare a
direcţia de deplasare a deflagraţiei; detonaţiei;
- temperaturile rezultate în urma reacţiei 3- - temperaturile rezultate în urma reacţiei 3-
5000K; 5000K;
- presiuni – maxim 1 GPa; - presiuni – minim 10 GPa;
- viteza de scurgere a produşilor de reacţie - viteza de scurgere a produşilor de reacţie este
este mai mică decât viteza sunetului în aceştia mai mare decât viteza sunetului în aceştia
(aproximativ de 3 ori).

17
Explozivi de iniţiere

• Prin explozivi primari sau explozivi de iniţiere se înţeleg toţi acei explozivi
care din cauza vitezei mari de reacţie şi a mecanismului de descompunere,
suferă o transformare rapidă şi violentă sub formă de detonaţie. Aceştia sunt
utilizaţi exclusiv pentru iniţiere,
iniţiere fiind capabili a amorsa deflagraţia pulberilor
de azvârlire şi propulsie, dar şi detonaţia explozivilor brizanţi.

• Detonaţia explozivilor primari poate fi provocată de: un impuls mecanic


(şoc, frecare, impact), caloric (flacără, efect Joulle), electric (scânteie),
radiaţie (laser).
(laser)

18
Clasificare explozivi de iniţiere

Explozivi sau amestecuri explozive de initiere

Explozivi de initiere Amestecuri de initiere

Pe baza de fulminat de
Fulminat de mercur
mercur

Azotura de plumb

Stifnat de plumb
Pe baza de stifnat de plumb
si tetrazen
Tetrazen

Diazodinitrofenol

Pe baza de sulfocinat de
Sulfocinat de plumb
plumb 19
Explozivi de iniţiere

Folosirea explozivilor de
iniţiere

20
Explozivi de iniţiere

Caracteristicile care deosebesc explozivii de iniţiere de cei brizanţi:

- mare sensibilitate la sarcinile exterioare;


- regim unic de descompunere sub formă de detonaţie;
- energia eliberată relativ scăzută;
- viteză de detonaţie relativ mică;
- volum redus al produşilor gazoşi eliberaţi la descompunere.

21
Explozivi brizanţi

Explozivii secundari (brizanţi), sunt explozivii care se iniţiază prin


intermediul celor primari şi care nu detună în contact cu un filament înroşit
şi au cea mai mare întrebuinţare.
Pe baza lor se obţine o gamă foarte largă de amestecuri explozive cu
d i i militară
destinaţie ili sau civilă.
i il
Deşi au caracteristici diferite (sensibilitate, densitate, viteză de detonaţie,
b i ţă) explozivii
brizanţă) l i ii sau amestecurile
t il explozive
l i b i t se folosesc
brizante f l î
în
scopul obţinerii unui efect mecanic dorit, perfect reproductibil, cu cheltuieli
minime.
minime

22
Explozivi brizanţi

Explozivi brizanti

Octogen Hexogen Trotil Pentrita Nitroglicerina Tetril

Amestecuri pe baza
Octolite Hexolite Pentolite de nitroglicerina
Di
Dinamiteit

Ceara Hexoceruri Pentoceruri


Amestecuri tip Alex
A
Amestecuri
i tip
i HBX
Aluminiu Hexaluri

Tritonal

Explozivi plastici Explozivi plastici


Liant plastic
pe baza de hexogen pe baza de pentrita

23
Explozivi brizanţi

TROTIL
• Trotilul sau tolita face parte din grupa nitroderivaţilor şi a fost preparat
pentru prima dată de Haussermann în 1891. A început să fie utilizat la
începutul secolului nostru, devenind treptat cel mai întrebuinţat şi totodată
explozivul
p standard;; faţă
ţ de el se raportează
p toate celelalte substanţe
ţ utilizate
în sectoarele pirotehnice.

Trotil sub formă de Trotil ppresat sub formă


“solzi” cilindrică

Trotil presat sub formă 24


de calup
Explozivi brizanţi

Structură

Caracteristici generale
N
Nume T i it t l
Trinitrotoluen

1-Methyl-2,4,6-Trinitrobenzen,
Alte denumiri TNT, Trotil, Tol, Tolită,

Formula chimică C7H5N3O6


Cristale aciculare de culoare
Aspect galben deschisă
Proprietăţi
Masa Molară 227,13 g·mol−1

Stare de agregare solid

Densitate 1,65 g·cm−3

Punct de topire 80,35 °C

Punct de fierbere 300 °C


Bună în eter, acetonă, benzen,
Solubilitate piridină; slabă în apă
25
Explozivi brizanţi

Pentrită

• Pentrita, tetranitratul de pentaeritrită (NPPETN) sau TEN-ul


TEN ul cum o
denumesc ruşii este cunoscută încă din 1894, dar utilizarea ei a luat amploare
cu mult timpp după
p cea a trotilului.
Explozivi brizanţi

Structură

O2N - O - H2C CH2- O - NO2


C
O2N - O - H2C CH2- O - NO2
Caracteristici generale
N
Nume P t ită
Pentrită

tetranitratul de pentaeritrită
Alte denumiri (NPPETN) sau TEN

Formula chimică C5H8N4O12


prisme, mai mult sau mai puţin
Aspect lungi, incolore(culoare albă în
cantitate de peste câtema mg)
Proprietăţi
Masa Molară 317,1 g·mol−1

Stare de agregare solid

Densitate 1,76 g·cm−3

Punct de topire

P
Punct
t de
d fi
fierbere
b
Puţin solubilă în eter, alcool şi
Solubilitate benzen;insolubilă în apă
Explozivi brizanţi

• Nitroglicerina sau trinitratul de glicerol este unul din cei mai vechi esteri
nitrici cunoscuţi. Ea a fost preparată pentru prima dată în 1847 de chimistul
italian Sabrero şi datorită sensibilităţii ridicate la acţiuni exterioare nu şi-a
găsit aplicabilitate decât după 1860 când flegmatizată se regăsea sub formă
de dinamită sau de pulbere cu bază dublă.
Explozivi brizanţi

Structură

Caracteristici generale
Nume Nitroglicerină

Alte denumiri Trinitratd de glicerol

Formula chimică C3H5N3O9


lichid incolor
incolor,
Aspect inodor, uleios, dulceag

Proprietăţi
M
Masa Molară
M l ă 227 09 g·moll−1
227,09

Stare de agregare lichid

Densitate 1,59 g·cm−3

Punct de fierbere 160 ºC


slabă în apă, bună în acetonă,
Solubilitate metanol, dietil de eter
Explozivi brizanţi

Hexogen

• Hexogenul denumit RDX,RDX T4,T4 ciclonită sau ciclotrimetilentrinitramină a


fost descoperit de Henning în 1899 şi a început să fie utilizat pe scară largă
în timpul celui de al doilea război mondial.
• Ca şi pentrita, el se prepară din materie primă obţinută prin sinteză,
hexametilentetramină, ce rezultă în urma reacţiei dintre formol şi amoniac.

30
Explozivi brizanţi

Structură
NO2
N
H2C CH2

O 2N – N N - NO2
CH2

Caracteristici generale
Nume Hexogen
RDX, T4, ciclonită, ciclotrimetilen-
ciclotrimetilen
Alte denumiri trinitramină

Formula chimică C3H6N6O6

Aspect Cristale octorombice

Proprietăţi
Masa Molară 222,1 g·mol−1

Stare de agregare solidă

Densitate 1,82 g·cm−3

Punct de fierbere
Solubil în acetonă, puţin solubil în
Solubilitate apă
Explozivi brizanţi

Comparaţie între explozivii brizanţi

Caracteristici U.M. RDX NG HMX PETN Tetril TNT

Carbon C 3 3 4 5 7 7

Hidrogen H 6 5 8 8 5 5
Compoziţie
Azot N 6 3 8 4 5 3
Oxigen O 6 9 8 12 8 6

Stare fizică cristal ulei cristal cristal cristal solid

galben
Culoare fără galben fără fără galben
pai
Greutate moleculară g/mol 222,1 227,1 296,2 316,1 287,1 227,1
Densitate, cristal ρc kg/m3 1820 – 1960 1760 1730 1654

Densitate, lichid ρl kg/m3 1591 1470 1)


Fizico-
chimice + 286,3/
Punct de solidificare K + 275,1 353,9
2)

Punct de topire K 477,1 555,1 414,4 402,6

Umiditate maximă
%
admisă
Stabilitate chimică
minute 10 3)
(Abel) (minim)
Explozivi brizanţi

Comparaţie între explozivii brizanţi

Caracteristici U.M. RDX NG HMX PETN Tetril TNT

kcal/kg 1439 1510 1435 1408 1320 1210


ld
Căldura d explozie
de l i Qe
kJ/kg 6025 6322 6092 5895 5527 5066
Termo-
Temperatura de explozie Te K
dinamice
Volumul pproduselor de explozie
p VPD ℓ/kgg 715 782 780 672 620

Energia specifică kJ/kg 1318 1328 1338 1069 838

Viteza de detonaţie D m/s 8750 7600 9100 5) 8400 7570 6900

Balistice Capacitatea de lucru Trauzl (10 g) Cm3 480 520 480 523 410 300

Brizanţa (Hess) mm

Sensibilitatea la şoc N·m 7 0,2 7,4 3 3 15

Dee Se s b
Sensibilitatea
e la frecare
ec e ((apăsare
p s e pe
k
kg 12 36 12 6 36 36
siguranţă pistil)

Diametrul critic mm 8 24 6 6 6 5
Amestecuri explozive militare şi civile

• Amestecuri exploziv – ceruri.


• Amestecuri exploziv
p de mare putere
p - TNT.
• Amestecuri exploziv – liant plastic.
• Amestecuri explozive utilizate în domeniul civil.

34
Amestecuri explozive militare

• Amestecuri explozivi-ceruri :
- hexoceară 98/2/1 RDX, ceară, grafit;
g
- hexoceară 91/9 sau compoziţiile cu 3 la 9% ceară;
(compoziţii A-3).
30

Amestec exploziv EPH

Amestecuri exploziv-ceară-aluminiu utilizate pe plan mondial:


• hexoceral 17 (RDX, ceară, grafit, aluminiu-78/4/1/17);
• hexaceral 19 şi 21.
Amestecuri explozive militare

Amestecuri explozive trotil – exploziv de putere mare:


- hexolita 50;
- compoziţia B sau hexolita 60 care conţine şi circa 1% ceară;
- hexolita 70;
- ciclotul 77;
- octolita 76,3;
- octolita
li 76,3;
- pentolita 20;
- torpex (RDX; TNT; aluminiu) 42/40/18;
- alex -20 (RDX; TNT; aluminiu; ceară) 44/32,2/19,8/4;
- alex - 32 (RDX; TNT; aluminiu; ceară) 37,4/27,8/30,8/4;
- H-6 (RDX; TNT; aluminiu; ceară) 45/30/20/5;
- HBX-1 (RDX; TNT; aluminiu; ceară) 40/38/17/5;
- HBX-3
HBX 3 (RDX;
(RDX TNT;
TNT aluminiu;
l i i ceară)
ă) 31/29/35/5.
31/29/35/5
Amestecuri explozive militare

AMESTECURI EXPLOZIV-LIANT PLASTIC

Viteză de
Densitate Sensibilităţi
detonaţie
Amestec exploziv încărcare
Frecare Amorsă [m/s]
[g/cm 3]
[g Şoc [J]
[N] [ fulm]
[g f l ]
Hexoceară grafitată 98/2/1 1,0 19 233 - 5300
Hexoceară grafitată 95/4/1 1,76 9,5 180 0,5 8420
Hexoceral 80/5/15 09
0,9 - - 05
0,5 7060
Hexolită 60/40 1,7 - - 2 7800
Hexolită 70/30 1,73 16,9 290 0,5 8060
Pentoceară 90/10 1,25 19,8 156 0,5 6870
Pentolită 50/50 46% la
1,65 17,7 0,2 7510
360

Amestec
exploziv
EPH 88
Amestecuri explozive militare

AMESTECURI EXPLOZIVE TIP C

• Amestecul C-1 este format din 88.3% RDX şi 11.7% liant;

• Amestecul C-3 este format din 77% RDX, 3% tetril, 4% TNT, 1% NC,
5% MNT (mononitrotoluen), şi 10% DNT (dinitrotoluen). MNT şi DNT
sunt folosiţi aici cu dublu scop: explozivi şi ulei pentru plastifierea
amestecului;
t l i

• Amestecul C-3 este de aproximativ 1.35 ori mai puternic decât TNT,
are culoarea maro şi punctul de topire este în jurul valorii de 68°C;

• Viteza de detonaţie este de aproximativ 7925 m/s şi se foloseşte, din ce


în ce mai puţin,
puţin ca încărcătură de bază pentru diferite muniţii.
muniţii
Amestecuri explozive militare

AMESTEC EXPLOZIV C4

91% RDX şi 9% component plastic neexploziv

Culoare albă
Mai stabilit decât C3
Mai brizant
Mai puţin toxic
Amestecuri explozive militare

SEMTEX
• Semtex este un exploziv plastic fabricat în Cehia şi conţine RDX şi PETN;
• a fost folosit în foarte multe atacuri teroriste cu bombă;
• SEMTEX împreună cu un detonator poate fi introdus în interiorul unei
felicitări muzicale fără ca după aceea să fie detectabil;
• 1,3 kg SEMTEX (3 pounds) poate produce distrugeri pe o rază egală cu 2
etaje ale unei clădiri;
• datorită faptului că nu are miros poate trece nedetectat cu aparatura clasică;
• în
î concordanţă
d ă cu convenţia
i de
d la
l Montreal,
M l din
di 1991,
1991 în
î compoziţia
i i sa se
introduce un colorant pentru schimbarea culorii din alb în roşu strălucitor –
portocaliu.
portocaliu
Amestecuri explozive civile

Tipuri:
• dinamite;
• explozivi pe bază de azotat de amoniu, care se pot împărţi în:
- astralite (care conţin în principal AN
AN, TNT şi cel mult 10% NG);
-amonite (astralite fără NG);
- amestecuri simple în vrac:
i) amestecuri simple (AN şi combustibili solizi sau lichizi);
ii) amestecuri simple aluminizate;
iii) amestecuri
t i granulare
l aluminizate
l i i t care conţin
ţi TNT
TNT;
• explozivi pe bază de TNT granular;
• geluri explozive, care conţin azotat de amoniu, aluminiu, uneori TNT,
agenţi de gelifiere şi apă;
• emulsii explozive, realizate după principiul “apă în ulei” şi care conţin un
oxidant anorganic (faza dispersă) şi un carburant (faza continuă) ambele
fluide, într-un raport de aproximativ 10:1.
Amestecuri explozive civile

DINAMITE

- dinamita Nobel, 1867, compoziţie constituită din 75% NG şi 25%


Kieselguhr (bioxid de siliciu poros);
- în 1878 Nobel înlocuieşte Kieselguhr-ul cu amestecul azotat de
sodiu-rumeguş --> dinamitele “pure”, caracterizate printr-o brizanţă
bună, grad sporit de siguranţă în manipulare şi stabilitate în
menţinerea propietăţilor detonante;
- dinamitei plastică (gelatina explozivă,
explozivă dinamita gomă),1875
gomă) 1875 prin
prin gelatinizarea nitrocelulozei, cu un conţinut de 12% azot, cu
nitroglicerină
g sau amestec de nitroglicerină
g cu nitroglicol
g ((DNG);
)
- procentul de NG scade şi creşte cel de AN  amestecurile pe bază
de AN (astralite). Separarea dintre grupa dinamitelor şi cea a
astralitelor este făcută convenţional la o proporţie de 10%
nitroglicerină;
Amestecuri explozive civile
Compoziţia dinamitelor:

- Nitroglicerina
g ((NG)) intră în compoziţia
p ţ dinamitelor într-o pproporţie
p ţ de
10 - 94%, în majoritatea cazurilor sub formă gelatinizată;
- Nitroglicol (DNG) are rolul de a coborî temperatura de îngheţ a
dinamitelor datorită temperaturii proprii de îngheţ (-22ºC).
( 22ºC) La un
conţinut de 25 – 30% nitroglicol dinamitele devin necongelabile;
- Nitroceluloză (NC) se utilizează pentru gelatinizarea nitroglicerinei
introducându-se în proporţie de 1 – 2%. Din produsul gelatinizat
nitroglicerina nu se separă atribuind astfel dinamitelor o stabilitate
fizică şi chimică în perioada lor de garanţie;
- Azotat de amoniu (AN) este folosit în calitate de oxidant şi absorbant
activ al nitroglicerinei;
- Azotat de sodiu (SN) are acelaşi rol ca AN dar în gelignite;
- Derivaţii nitrici din seria aromatică, dinitrotoluen (DNT), trinitrotoluen
((TNT)) se adaugăg cu rol de carburanţi.ţ
- Aluminiu (Al) se adaugă pentru mărirea căldurii de explozie;
-Oxidul roşu de fier - 0,5% cu rol de colorant.
Amestecuri explozive civile
Dinamita
Caracteristica U.M.
I III II II L RA G
Nitroglicerină NG 65 34 30 30 30 15
Dinitroglicol DNG - - - - - 15
Nit
Nitroceluloză
l l ă NC 2 09
0,9 1 1 1 -
Dinitrotoluen DNT - 2,1 3,5 - 3,5 -
Trinitrotoluen TNT - - 7 - 7 -
Amestec nitroaromatic - - - 9 - -
Azotat de amoniu AN - 59 57,3 58,5 57,5 57,1
Compoziţie [[%]

Azotat de sodiu SN 24 1
24,1 - - - - -
Aluminiu Al - - - - -
Dextrină - 4 0,7 0,5 0,5
Carbonat de sodiu Na2CO 3 0,2 - - - -
Făină de lemn 8,7 - 0,5 1 0,5
12,9
Cărbune mineral - - - - -
Praf de cretă 0,0016 0,005 0,005 0,0025
5
Oxid roşu de fier Fe2O 3 - - 0,5 0,5 -
Adaosuri hidrofobe - - - - - -
Stare fizică Pastă Pastă Pastă
Culoare Galben Galben Brun –
Caracteristici fizico-

- - roşcată
chimice

roşcată roşcată
Densitate ρ kg/m3 1500 1500 1500

Umiditate maximă admisă % 1,5 1,5 1,5


C

Stabilitate chimică la 75ºC (Abel) (minim) minute 10 10


Balanţa de oxigen BOCO2 % + 0,17 - 0,6 -2,61
Caracteristici teermodinamice

Căldura de explozie Qe kJ/kg 4750 4750 4900


Temperatura de explozie T e K 3393 3400 3659
Volumul produselor de explozie V PD l/kg 860 860 852
Volumul produselor de explozie toxice l CO conv/kg 42 - 57 -
V Pdtoxice
Presiunea de explozie p e MPa 1624 1624 1875 44
Energia specifică kJ/kg 1157 1149 1157
Viteza de detonaţie D m/s 6150 6150
C
Amestecuri explozive civile

Explozivi pe bază de azotat de amoniu:

- astralite;
- amonite;
- amestecuri simple în vrac:
- amestecuri simple (AN+motorină);
- amestecuri simple aluminizate;
- amestecuri simple aluminizate care conţin explozivi de mare
putere.
putere

45
Amestecuri explozive civile

Astralite

• amestecuri explozive formate din: AN, TNT şi NG (cel mult 10%);


• aspect: pulberi cenuşii livrate sub formă încartuşată în hârtie parafinată;
• densitate de încărcare - 1000 – 1090 kg/m3;
• K echiv = 1 (exploziv de putere medie);
• sensibilă la iniţierea cu capsă detonantă;
• poate fi utilizată la temperaturi scăzute până la -10ºC;
• foarte higroscopică şi se alterează foarte repede în contact cu
umezeala, pierzându-şi în întregime capacitatea de detonaţie;
• este indicată la săparea lucrărilor miniere de deschidere şi pregătire în
roci de tărie medie,, la lucrările de demolare,, derocare în exploatarea
p
zăcămintelor de minereuri, saline şi cariere unde afluenţele de apă sunt
foarte reduse.

46
Amestecuri explozive civile

Caracteristica U .M . Astralita

N itroglicerină N G % max 10

Com-
T rinitrotoluen T N T %

poz
Azotat de amoniu AN %
Stare fizică Pulbere

Caracteristicci fizico-
Culoare Cenuşiu

chimiice
3
D ensitate
it t ρ kg/m 1100

U miditate maximă admisă % 1,2


Stabilitate chimică la 75ºC (Abel) (minim) minute 10
B alanţa de oxigen B O CO 2 % - 1,02
mice

Căldura de explozie
p Qe kJ/kg
g 3939
Caraccteristici termodinam

T emperatura de explozie T e K 2620


V olumul produselor de explozie V PD l/kg 870
V olumul produselor de explozie toxice l CO conv/kg 63 – 67
V Pdtoxice
P i
Presiunea de
d explozie
l i pe M Pa
P 1048
Energia specifică kJ/kg 1042
V iteza de detonaţie D m/s 4800
balistice

Coeficientul de transmitere a detonaţiei cm 3–6


CT D
Caracteristici b

Capacitatea de lucru: - T rauzl cm 3 350


- mortier balistic % 95 – 105
B rizanţa (H ess) mm 16
Coeficient de echivalenţă cu T N T K echiv TN T - 1
S
Sensibilitatea
ibilit t lal şoc k ·m
kg 12
1,2
Caracteristici de

Sensibilitatea la frecare (apăsare pe pistil) kg -


siguranţă

T emperatură de congelare K N u îngheaţă 47


T ermen de garanţie luni 6
Amestecuri explozive civile

Geluri explozive
Principalele
p componente
p ale g
gelurilor explozive:
p
- carburant: trotil granulat, pulbere de aluminiu;
- oxidant: soluţia suprasaturată de azotat de amoniu;
- agent de îngroşare: dextrină, carboximetilceluloză de sodiu,
pulbere de poliacrilamidă;
- agent gelificator: glicol.
glicol

Compoziţia generalizată a gelurilor explozive :


- azotat de amoniu granulat: 25 5 – 63%
25,5
- azotat de sodiu: 20%
- trotil: 5 – 34%
- hexogen:
h 35%
- pulbere de aluminiu: 5 – 15%
- carboximetilceluloză de sodiu: 0,5 – 3%
- azotat de potasiu: 7,4 – 10%
- apă: 5 – 15% 48
Amestecuri explozive civile

Tipul explozivului Produsul Densitatea Viteza de detonaţie


[kg/m3] [m/s]
20/80 HANFO 1040 4500
30/70 HANFO 1150 4500
40/60 HANFO 1280 4500
Emulsii explozive
50/50 HANFO 1400 4200
40/54 HANFO cu 6% Al 1330 4800
70/30 emulsie concentrată 1250 5200
Powergel A 1250 4500
Geluri explozive Powergel C 1250 4700
Powergel E 1250 4900
ANFO 840 4000
Amestecuri explozive ANFO cu 6% Al 870 4200
ANFO cu 10% Al 890 4400

49
Amestecuri explozive civile

“Fabrică” de EMULAN, mobilă.


50
Detonaţia substanţelor explozive

Detonaţia este o reacţie chimică specială, extrem de rapidă, care se


propagă prin intermediul unei unde de detonaţie, undă de şoc ce se
transmite prin exploziv întreţinută de căldura de reacţie.

Detonaţia
ţ unui cartuşş de dinamită

Explozia unei grenade

51
Caracteristicile termodinamice ale explozivilor

- căldura de explozie:
Qe  n1  qco 2  n2  qco  n3 q H 2O   Qf i  ki kJ / mol 
i

- temperatura de explozie:
 A  A2  4 BQ
Qe
Te  273,15 
2B
- volumul specific şi covolumul produşilor de explozie:
 t 
Ve  V0 1  e 
 273 
- ppresiunea
es u ea pproduşilor
oduş o de eexplozie:
p o e:
f  p0
p f   V0  Te
1  0   273,16
 k 1

- potenţialul explozivului:   p0  k  QP = m QE
L  Q p 1   
  pi  
 

- brizanţa: e  D 2
B [bar]
 1
Detonaţia substanţelor explozive

p Produse Zona de
0
Exploziv
C gazoase reactie solid
Detonatie puternica
g
Adiabatica Hugoniot p
pentru
produsii de detonatie
p p0
p Detonatie slaba u u0
CJ ds ds
0
Adiabatica Hugoniot E E0
M Deflagratie V0
V u D u0
p0 A

V CJ V0 V d

Caracteristicile undei de
detonaţie în punctul CJ 2
DCJ
- presiunea in punctul CJ: pCJ   i
 1
 1
- masa volumică a produşilor de detonaţie:  CJ  
 i

- viteza sunetului în produşii de detonaţie: aCJ  DCJ
 1
1
- viteza materială a produşilor de detonaţie: uCJ  DCJ
 1

- viteza de detonaţie: DCJ  2 CJ


2

 1 QE  53
Detonaţia substanţelor explozive

Factorii care influenţează viteza şi


stabilitatea detonaţiei

- diametrul cartuşului;
- rezistenţa învelişului;
- densitatea explozivului;
- compoziţia chimică, fineţea de măcinare şi omogenitatea;
- impulsul
i l l de
d iniţiere;
i iţi
- umiditatea explozivului.

54
Unde de şoc
Unde de şoc

  Z 2 
808  1      Pa
  4,5  
p f  ,
2 2 2
 Z   Z   Z 
1    1    1  
 0,048   0,32   1,35 

1 1
 2  2
r   r  
1 1  dr  1   1
   dr
a x rî  k  1  p f a x rî  6  p f
ts 
 
1   1  
Variaţia presiunii în timp  2  k  Pa   7  Pa 

4
 Z 
0,067  1   
I  0,23 
 ,
A  Z 
3

Z 2  3 1  
 1,55 

Variaţia presiunii cu distanţa

56
Unde de şoc

A A' B

u t

p p0

D t

t t+ t

R l ţiil fundamentale
Relaţiile f d t l ale
l şocului
l i unidimensional:
idi i l

 o  D    D  u 
p  po   o  D  u
1

E  E o  p  po  vo  v
2
 
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

DORITE EFECTE NEDORITE


Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească încărcăturile de


exploziv folosite la distrugerea elementelor de construcţii,
construcţii în cadrul
lucrărilor de demolare controlată

• să aibă o brizanţă scăzută şi o viteză de detonaţie D relativ mică;

• să aibă un diametru critic cât mai mic pentru a putea fi introduse în găurile
de mină;

• să fie sensibile la unda de detonaţie (să se iniţieze de la o capsă detonantă);

• să se poată produce în diferite sorturi din punct de vedere al masei;

• să prezinte siguranţă la manipulare, transport şi depozitare;

• să aibă un cost de fabricaţie scăzut şi să se folosească materii prime


autohtone;
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Viteză de detonaţie (D)


- explozivii de tipul hexogen, pentrită au brizanţe foarte mari (D = 7000...
8500 m/s pentru densităţi în jur de 1700...1800 kg/m3

- TNT-ul are brizanţa mare (D=6900m/s la =1650 kg/m3 ) şi va produce o


spargere puternică a materialului din jurul său ceea ce va avea ca efect nedorit
aruncarea unei mari cantităţi de material;
- dinamitele au o brizanţă mai redusă (=1500 kg/m3, D= 200-6200m/s) lucru
ce va asigura
i o spargere sigură
i ă şii efecte
f d aruncare semnificative;
de ifi i
- gelurile şi emulsiile explozive au densităţi şi viteze de detonaţie mai mici în
comparaţie
ţi cu explozivii
l i ii de
d maii sus nepunând
â d probleme
bl marii din
di punctul
t l de
d
vedere al aruncării materialului, dar tipul lor trebuie ales cu grijă funcţie de
tăria mediului în care sunt introduşi.
introduşi
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Impedanţa acustică (ρ•D)


- explozivii brizanţi de mare putere (hexogen,
(hexogen pentrită) au impedanţe
acustice mari (IRDX = 13,5106–14,5106 kgm-2s-1, IPETN = 12,9106-14,5106
kgm-2s-1) relativ la cele ale elementelor de construcţii din beton (Ib =
7,5106–9,0  106 kgm-2s-1);

- TNT- ul are o impedanţă


p ţ acustică mare ITNT = 10,1106
, g -2s-1 ceea ce
kgm
va conduce la pierderea unei mari cantităţi de energie în procesul de trasfer
către mediu;
Dinamitele au impedanţe acustice cuprinse între 3,30  106 şi 9,00  106
kgm-2s-1 ceea ce arată că pot fi folosite pentru distrugerea elementelor din
beton şi beton armat;
Emulsiile explozive au impedanţe cuprinse între 4,7106şi 6,5106 kgm-2s-1
în timp ce gelurile explozive au pentru impedanţa acustică valori cuprinse
între 5,6106 şi 6,2106 kgm-2s-1 ceea ce le recomandă doar pentru
distrugerile elementelor din beton;
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Puterea unui exploziv (Proba Trauzl)

- trotilul este explozivul standard în raport cu care se fac aceste


determinări şşi are capacitatea
p de lucru de 300 cm3;
- explozivii brizanţi de tipul hexogen, pentrită, nitroglicerină au
capacităţi de lucru superioare trotilului (400...480 cm3) fapt ce constituie
un avantaj din acest punct de vedere;

p
- dinamitele au o capacitate de lucru mai mare decât a TNT-ului,, valorile
obţinute la proba Trauzl fiind în jur de 400 cm3 fapt care constituie un
avantaj al folosirii lor în raport cu trotilul;
- pentru emulsii şi geluri explozive nu sunt date despre valorile obţinute
la această probă.
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Diametrul cartuşului (d)

- explozivii brizanţi de tipul hexogen, pentrită au diametre critice foarte


mici (1...5mm),
(1 5mm) fapt ce le recomandă pentru utilizarea la demolarea
construcţiilor;
- dinamitele au diametru critic mai mare decât explozivii
p brizanţi
ţ de pputere
mare (5... 10 mm) dar pot fi folosite la demolarea construcţiilor;
-amestecurile tip ANFO au diametru critic foarte mare (peste 20 mm) şi de
aceea nu pot fi folosite la demolarea cu explozivi a construcţiilor.
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Volum specific (V0 )

- explozivii brizanţi de tipul hexogen, pentrită au volume specifice


cuprinse
p în intervalul 650 – 850 l/kg;
g;
- trotil - volumul specific este de 620 l/kg;
- dinamite - volumul specific are valori cuprinse în jurul a 800 l/kg, fapt ce
recomandă din nou folosirea lor în locul trotilului;
- pentru emulsii şi geluri explozive nu există date despre volumele lor
specifice dar având în vedere dependenţa de balanţa de oxigen valorile lor
pot varia în limite destul de largi.
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Costurilor estimative de fabricaţie pentru diverse tipuri de explozivi


Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Amestec exploziv IDEAL

- azotat de amoniu - component principal. Acesta are o balanţă de oxigen


pozitivă, dar datorită faptului că este foarte insensibil şi are diametru critic
foarte mare trebuie combinat cu un exploziv brizant.
- explozivi brizant
i de tipul
i trotil,
i hexogen, pentrită.i ă Proporţia
i în care
aceştia se combină trebuie aleasă astfel încât balanţa de oxigen a
amestecului rezultant să fie aproximativ zero, ceea ce va conduce la produşi
d combustie
de b ti compleţil ţi şii deci
d i la
l un volum
l d gaze maxim
de i care ar putea
t
rezulta în urma exploziei acelui amestec.
- liant, care aduce următoarele îmbunătăţiri:
- asigură un amestec intim între azotatul de amoniu şi explozivul
brizant ales;
- reduce foarte mult higroscopicitatea azotatului de amoniu prin
îmbrăcarea acestuia într-o peliculă,
peliculă care asigură şi un contact apropiat
între particulele de azotat de amoniu;
- asigură păstrarea plasticităţii amestecului exploziv o anumită
perioadă de timp;
- asigură o încartuşare corespunzătoare ceea ce conduce la o umplere
cât mai bună a găurii de mină în care se introduce amestecul exploziv.
Întrebări ?

Da ?

S-ar putea să vă placă și