Sunteți pe pagina 1din 21

FORTELE SPECIALE sau epuizarea superlativelor

Oare cat din ceea ce s-a scris despre fortele speciale este adevar, cat fabulatie si minciuna? Cat de mult
accepta acesti militari sa-si dezvaluie secretele profesiei, fara a se pune pe ei insisi in pericol? Cat este
propaganda si cat realitate in tot ceea ce se spune despre fortele speciale?

Dosarul de fata nu-si propune sa patrunda dincolo de cortina de altfel, frumos colorata si bine trasa in
spatele careia se afla acesti superluptatori ai secolului XXI, cum ii numesc multe reviste magazin, care,
motivate de ideea ca asa ceva place cititorilor, nu contenesc sa le faca loc in paginile lor In pofida a ceea
ce este la moda, prezentarea noastra este, am putea spune, una pur te!nica "ara superlative, fara
e#agerari, fara simpatii si antipatii, dar si fara pre$udecati% Dosarul se bazeaza e#clusiv pe informatii provenite
de la sursele publice &unt date care privesc mai ales organizarea, pregatirea, misiunile, modul de actiune,
dotarea acestor categorii de forte 'm evitat din capul locului orice fel de speculatii (e-am oprit la acele
armate care dispun in momentul de fata de o e#perienta apreciabila in domeniu si de forte care si-au dovedit
valoarea si eficacitatea in actiuni de anvergura

&tiut fiind ca orice armata se straduieste sa-si creeze o imagine cat mai buna in oc!ii opiniei publice, este
de la sine inteles ca informatiile pe care le furnizeaza sunt, de obicei, din categoria pozitive) (imic sau
aproape nimic despre ceea ce ar putea sa discrediteze sau sa puna sub semnul intrebarii credibilitatea
acestor forte nu este lasat la indemana mass-media Dezvaluirile ce-i drept, foarte putine datorate unor
ziaristi care isi merita acest titlu, se pierd si ele, cu timpul, in noianul informatiilor cotidiene
*egendele si miturile care se tes cu obstinatie in $urul luptatorilor fortelor speciale fac parte, si ele, din
strategia si filosofia de lupta a acestora Dincolo de orice e#agerari e#plicabile si de inteles pana la un
punct de numerele de virtuozitate) +salturi din elicopter in apa, trageri din orice pozitii, catarari pe ziduri,
atacuri sub apa etc,, sustinute cu diverse ocazii, trebuie retinut ca fortele speciale isi merita pe deplin
aprecierea de forte de elita ale armatelor 'cesti luptatori se mandresc, pe buna dreptate, cu o e#celenta
pregatire psi!ologica si o conditie fizica de e#ceptie (u oricine poate a$unge luptator in fortele speciale, fie
ele americane, engleze, franceze etc Dar, orice individ care doreste sa devina un -ambo) nu este
considerat prea batran pentru asta Important este sa faca fata, in orice conditii, standardelor cerute Ceea ce
nu-i deloc usor%

PROFILUL PSIHOLOGIC al luptatorului din Fortele Speciale

Cum trebuie sa fie din punct de vedere psi!ologic luptatorul din "ortele &peciale? Care sunt partile lui
tari? .rin ce se deosebeste de un militar din fortele regulate?

In conturarea profilului psi!ologic al luptatorului din "ortele &peciale trebuie sa vorbim, mai intai, despre o
componenta foarte importanta care influenteaza in mare masura structura sa psi!ica/ conditia fizica
0isiunile "ortelor &peciale presupun, aproape intotdeauna, actiuni e#trem de solicitante din punct de
vedere fizic/ parasutari, deplasari lungi in teren, escaladari, scufundari, lupta corp la corp etc 1n nivel inalt
de pregatire fizica ii asigura luptatorului incredere in sine, cura$, confort mental si il a$uta sa-si pastreze
ec!ilibrul psi!ic Iata de ce in selectia militarilor pentru aceste forte se perpetueaza un adevarat cult al
testarilor draconice, intense, e#tenuante fizic, dar si psi!ic
In armata britanica, de pilda, recrutii sunt supusi unor teste +de tipul e#tragerii 'D(-ului din saliva, pentru
descoperirea asa-numitelor gene ale performantei fizice, astfel incat garantia alegerii celor mai buni luptatori,
din acest punct de vedere, sa fie asigurata
.entru a avea o conditie fizica e#ceptionala, luptatorii de elita se instruiesc in conditii foarte dure, de multe
ori insuportabile 2i sunt invatati sa considere ca limitele fizice sunt dependente, in mare masura, de felul
cum gandesc Daca vor mai mult, vor putea mai mult Daca isi inving frica, durerile, pre$udecatile, vor fi in ma-
sura sa-si depaseasca barierele fizice sau psi!ice 'sadar, li se cultiva o vointa aproape masoc!ista de a se
antrena pana la ultimul strop de energie
&trans legate de pregatirea fizica a luptatorului sunt capacitatile sale motrice 3iteza si precizia miscarilor,
mobilitatea, coordonarea motorie, agilitatea si siguranta folosirii degetelor, a membrelor inferioare si
superioare, pastrarea ec!ilibrului fizic toate trebuie sa fie la un nivel cat mai bun 1n luptator
neindemanatic, incapabil sa monteze, sa demonteze si sa foloseasca cu siguranta cele mai diverse tipuri de
armament sau dispozitive te!nice, stangaci in cataratul pe frang!ie, in manuirea armelor albe si practicarea
inotului sau nepriceput in conducerea unui ve!icul pe roti ori cu senile nu are sanse de a intra sau de a
rezista in "ortele &peciale
Dar luptatorului de elita nu i se cere doar o conditie fizica de e#ceptie, ci si o capacitate de reactie optima,
de inalt nivel 'ceasta capacitate de reactie este in mare masura dependenta de/ sensibilitatea tactila,
termica si dureroasa, capacitatea de apreciere vizuala e#acta a dimensiunilor, distantelor, formelor si
culorilor, capacitatea de adaptare la intuneric si de vedere in intuneric, capacitatea de a distinge precis
sunetele si zgomotele si de pozitionare corecta a lor in spatiu, capacitatea olfactiva de sesizare si deosebire
a mirosurilor, capacitatea de apreciere corecta a cantitatii, greutatii, consistentei si structurii diferitelor
materiale, capacitatea de percepere a timpului si miscarii etc 4oate acestea trebuie sa functioneze la
parametri superiori 'colo unde natura nu a fost foarte darnica, aceste capacitati pot suporta, prin
antrenament, corecturi si imbunatatiri care sa le aduca la un nivel cat mai bun
&i capacitatile de reprezentare ale unui luptator de elita se situeaza la niveluri peste medie .osibilitatea
intelegerii raporturilor si interdependentelor dintre piesele unei arme sau ale unui dispozitiv te!nic ori
electronic, imaginarea lor cat mai e#acta si in miscare permit militarilor sa utilizeze, sa monteze si sa
demonteze cu rapiditate si precizie diverse tipuri de armament, sa dezamorseze felurite dispozitive e#plozive,
sa puna in functiune aparate electronice pe care le-au vazut o singura data sau, de ce nu, niciodata Oricine
a constatat ca in diverse medii aprecierea relatiilor spatiale poate fi contaminata cu erori .e intinderile de
apa sau de zapada apare iluzia apropierii, in peisa$ul montan aprecierea distantelor este dificila, iar
obscuritatea si obturarea campului vizual de diferite obstacole impiedica orientarea vizuala De aceea, in
astfel de situatii, luptatorul de elita trebuie sa fie in masura sa se foloseasca de reprezentari precise despre
teren si despre raporturile dintre obiecte pentru a se putea orienta si a nu fi influentat negativ de diverse iluzii
perturbatoare
0isiunile luptatorilor de elita sunt comple#e si foarte multe dintre ele se realizeaza in afara controlului
constient analitic 'cest lucru este posibil prin intermediul deprinderilor foarte bine puse la punct
transformate in priceperi si abilitati pe care si le formeaza in antrenamente comple#e si indelungate
Deprinderile le asigura rapiditate si precizie in actiunile monotone +incarcarea, montarea si demontarea
armei, ec!iparea si dezec!iparea, manevrarea diverselor tipuri de ec!ipamente te!nice, e#ecutarea focului
cu armamentul din dotare etc,, iar priceperile le permit sa se comporte cu fle#ibilitate in situatiile noi 'sa se
e#plica de ce un luptator de elita este capabil sa manuiasca si alt tip de armament decat cel folosit la
antrenamente, sa transforme rapid diverse dispozitive te!nice pentru a-i servi nevoilor de moment sau sa se
urce dezinvolt intr-un ve!icul, pe care nu l-a mai vazut niciodata, si sa-l conduca, in scurt timp, ca si cum ar fi
masina lui personala
In formarea deprinderilor luptatorilor si, mai ales, in desfasurarea eficienta a actiunilor lor specifice un rol
insemnat il are dezvoltarea superioara a atentiei 2a le permite sa receptioneze rapid si prompt informatiile
de pe campul de lupta, ceea ce creeaza premisa foarte utila a prelucrarii si interpretarii lor eficiente O atentie
antrenata, caracterizata de o buna distributivitate, fle#ibilitate, stabilitate si concentrare pe perioade
indelungate ii a$uta sa identifice usor diversele pericole din zona de lupta si sa desfasoare cu eficacitate,
c!iar in conditii solicitante psi!ic, actiuni comple#e trageri din diverse pozitii, pe timpul coborarii din
elicopter pe frang!ie, in timpul saltului cu parasuta sau al escaladarii peretelui unei cladiri
(ecesitatea stocarii si accesarii facile sau a pastrarii fidele si indelungate a cunostintelor, fie ca sunt
teoretice sau practice, este un avanta$ semnificativ in orice profesie In cazul luptatorului de elita, ele capata
valente nebanuite, de multe ori dramatice Omiterea unui amanunt +o parola de trecere, un cod de punere in
functiune a unui dispozitiv e#ploziv sau de desc!idere a unei usi secrete etc, ori reactualizarea insuficient de
rapida a informatiilor pot duce la esecuri cu implicatii e#trem de grave 4ocmai de aceea, in pregatirea
luptatorilor se insista pe dezvoltarea tuturor tipurilor de memorie +intentionata, neintentionata, de scurta sau
lunga durata, mecanica sau logica, imaginativa, motorie sau verbal-logica etc,
(u putini sunt cei care cred ca stilul de viata asa-zis cazon determina formarea unei gandiri conformiste,
rigide, lipsite de fle#ibilitate si, ca atare, ineficienta in situatii imprevizibile O pre$udecata spulberata cel putin
in cazul luptatorilor din "ortele &peciale 'nga$ati in misiuni deosebit de riscante, ei trebuie sa dovedeasca o
buna mobilitate a gandirii, rapiditate de analiza si sinteza, capacitate eficienta de sistematizare si clasificare
si, nu in ultimul rand, usurinta in combinarea cunostintelor anterioare si in rezolvarea problemelor care apar
Inteligenta luptatorilor din "ortele de 2lita se situeaza deasupra mediei, c!iar daca, la prima vedere, o
asemenea conditie ar putea parea e#agerata in oc!ii celor care vad in ei niste e#ponenti ai fortei fizice si mai
putin ai intelectului Inteligenta le garanteaza descurcarea) in situatii complicate, iesirea din situatii de criza
sau anticiparea, cu un pas inaintea adversarului, a solutiei celei mai bune de obtinere a superioritatii in lupta
si a victoriei
(u este mai putin adevarat ca, desi inteligenta este apreciata ca un bun indicator de obtinere a
performantei, e#ista si alte elemente ale structurii psi!ice a luptatorilor care le netezesc drumul spre eficienta
profesionala, cum ar fi, de e#emplu, autocontrolul psi!oemotional, tenacitatea sau stapanirea de sine
1n luptator de elita nu poate sa atinga performante ridicate si sa reziste in aceasta profesie daca nu
dispune de niste aptitudini speciale (e referim nu numai la aptitudinile simple, de genul aprecierii rapide si
corecte a distantelor, reamintirii precise a figurilor umane etc, sau la cele generale, de tipul inteligentei,
spiritului de observatie, creativitatii 'vem in vedere acele aptitudini specifice, cum sunt, de e#emplu,
aptitudinile de a e#ecuta trageri precise cu diferite categorii de armament, de a invata figuri comple#e de arte
martiale, de a e#ecuta fara ezitare ordine care, de multe ori, contravin propriilor dorinte, de a rezista timp
indelungat la privarea de somn, !rana, apa, de a desfasura actiuni in conditii dificile de mediu, de a se
acomoda rapid la situatii stresante, de a intelege si anticipa comportamentul uman in lupta 4oate acestea
a$ung sa fie integrate armonios in personalitatea luptatorului prin constientizare, antrenament si a$ustare,
ceea ce, in final, duce la conturarea unei aptitudini generice, specifice, foarte apreciata de militarii "ortelor
&peciale/ disciplina profesionala 2a sintetizeaza intr-o buna masura aptitudinile caracteristice, dublate de
trasaturile de caracter 2ste evident ca intr-o asemenea profesie dificila si periculoasa rezista doar cei atrasi
puternic in directia aventurii, a riscului si care dovedesc aptitudini bine conturate si adaptate cerintelor
profesiei
1n luptator din "ortele &peciale are o motivatie intrinseca foarte puternica 'ltfel, el nu ar putea practica
timp indelungat aceasta profesie manat doar de motivatii e#trinseci, de tipul remunerarii sau acordarii de
medalii si onoruri militare &i asta pentru ca gradul inalt de solicitare fizica si psi!ica, privatiunile, riscurile ii
pot zdruncina dorinta de a continua, atata vreme cat ea nu este sustinuta de o motivatie intrinseca solida,
care sa sublimeze intr-o trebuinta de autorealizare de inalt nivel si intr-o convingere puternica in utilitatea sa
Intr-un domeniu dur, solicitant si aflat, de multe ori, la limita dintre legal si ilegal, dintre moral si imoral,
este nevoie de/ loialitate, seriozitate, integritate, curaj, stapanire de sine, echilibru psihic, stabilitate
emotionala, constiinciozitate, incredere in fortele proprii, altruism, camaraderie, spirit de echipa
Daca un luptator de elita nu are un caracter puternic, ec!ilibrat, de valoare, el nu poate prezenta
incredere '-i incredinta misiuni de care depinde, uneori, soarta unei intregi operatii militare sau a unui razboi
devine o decizie foarte riscanta
2#ista o latura foarte importanta a profilului psi!ologic al luptatorului de elita care isi spune cuvantul si din
punctul de vedere al construirii propriului caracter 'ceasta se numeste vointa .rin e#celenta, apartenenta la
"ortele &peciale este o adevarata scoala a vointei .rocesul psi!ic vointa are calitatea de a se forma si
dezvolta in lupta cu greutatile, in actiunile de confruntare si invingere a obstacolelor Inca de la selectie,
capacitatile volitive ale luptatorilor de elita sunt testate prin e#ercitii e#trem de solicitante +treceri peste
obstacole, marsuri pe distante mari cu rucsacul in spate, alergari, inotul cu ec!ipamentul de lupta, treceri prin
bazine de apa cu g!eata, deplasari pe timp de noapte etc, si sunt acceptati doar cei capabili sa faca fata
tuturor testelor 'ntrenamentele numeroase si foarte dure, misiunile comple#e desfasurate in conditii
e#treme, cu obstacole dificile de natura fizica si psi!ica au darul de a dezvolta la un nivel de invidiat vointa
luptatorilor care se manifesta prin cura$, !otarare, perseverenta in atingerea scopurilor, capacitate de a lua
rapid decizii capitale, de a rezista la orice fel de presiuni fizice si psi!ice
.rin construirea unei vointe puternice, luptatorii din fortele de elita sunt capabili sa-si ia in stapanire
propriile emotii +frica, deznade$dea, ura, teama, nesiguranta, bucuria, tristetea,, sa-si controleze atitudinile si
sa actioneze cu eficienta ma#ima in cele mai dificile conditii de lupta
.robabil ca multa lume are impresia ca luptatorul de elita este un fel de superman, un individ perfect din
punct de vedere psi!ologic Cert este faptul ca luptatorul din "ortele &peciale este un tip superior, dotat cu
calitati fizice si psi!ice de e#ceptie, si reprezinta un veritabil e#ponent al elitei militare

Capitan MARIAN PREDOAICA

Femei in ormatiunile de lupta

0oartea unui femei soldat si capturarea altor doua in timpul razboiului din Ira5 au readus in discutia
opiniei publice internationale o c!estiune controversata atat in &tatele 1nite, cat si in alte tari/ anga$area
femeilor in lupta directa Imaginile acestor trei femei militar din armata americana vor ramane, printre cele
mai dramatice, din istoria conflictelor militare ale inceputului de mileniu .ovestea lor a pus in evidenta una
din fatetele razboiului din Ira5/ participarea femeilor intr-un numar mai mare ca niciodata la o campanie
militara .este 67777 de femei au participat la operatiile militare din 8olf, in conditiile in care acestea
constituie 9:; din totalul fortelor armate ale &1'
'nga$area femeilor in cadrul armatei americane s-a amplificat foarte mult in ultimul deceniu, mai ales dupa
ce Congresul a ridicat, in 9<<6, restrictiile asupra folosirii lor in aviatia de lupta si pe navele de suprafata Cu
toate acestea, armata americana continua sa interzica femeilor lupta directa terestra si, de aceea, le
restrictioneaza accesul in unitatile de infanterie, de blindate si de forte speciale, submarinele ramanandu-le,
de asemenea, inaccesibile
O tara in care femeile sunt obligate sa faca serviciul militar este Israelul Cu toate acestea, ele reprezinta
numai =>; din )armata poporului, deoarece orice femeie care refuza sa serveasca sub arme din diverse
motive, cele mai des invocate fiind de ordin religios sau casatoria, sunt eliberate automat din serviciu De
asemenea, femeile servesc, pe o perioada mai scurta de timp comparativ cu barbatii si, sunt, cu cateva
e#ceptii, scutite de la serviciul in rezerva 0a$oritatea femeilor militar ocupa posturi traditional feminine, dintre
care cel putin =7; sunt administrative sau de secretariat
In armata israeliana, femeilor li s-a oferit, in ultimele doua decenii, un numar sporit si variat de optiuni in
diverse functii, indeosebi cele de instructori 2#ista c!iar cateva femei pilot de lupta si cel putin un comando
marin care este alcatuit din femei Dar, dincolo de discutiile )rasunatoare despre femeile razboinice ale
Israelului, acestea nu ocupa decat 9; din functiile de lupta active 1nitatile anga$ate direct in lupta, cum ar fi
infanteria sau blindatele, raman inaccesibile femeilor, c!iar daca unele dintre ele sunt autorizate sa
serveasca in cadrul unor unitati de infanterie aflate la frontiera de sud a Israelului, consi derata o frontiera
linistita .olitica oficiala este aceea de a pastra femeile in afara liniei de front, in afara confruntarii directe
2#ista totusi un sector in care femeile israeliene, diferit de semenele lor din intreaga lume, sunt anga$ate
in lupte terestre directe/ politia de frontiera De-a lungul liniei verzi si in enclavele palestiniene din Cisiordania
si in "asia 8aza, ele sunt implicate in ambuscade, baricade, operatiuni de supraveg!ere si patrulare .olitia
de frontiera a desc!is portile femeilor in 9<<?, considerand ca ele pot face tot ceea ce fac barbatii pe campul
de lupta -atiunea practica aflata la baza acestei atitudini a fost penuria de efective
De fiecare data cand un domeniu al fortelor israeliene si-a desc!is portile pentru femei, a e#istat o
profunda rezistenta interna In anii @A7 armata a inceput sa formeze femei ca instructori pe tancuri de lupta,
sau in anumite unitati combatante .arado#al, acestea invatau teori in salile de clasa, dar nu luau parte la
lupta
In cele mai multe cazuri a fost nevoie de o decizie a Inaltei Curti pentru a obliga "ortele de 'parare ale
Israelului sa admita accesul femeilor in randurile sale 2ste destul de cunoscut episodul din anul 9<<6 cand
"ortele 'eriene au fost constranse sa le accepte la cursurile de formare a pilotilor 'menintarea $udiciara a
fortat si marina sa desc!ida programe de comando pentru femei
2#ista trei ratiuni pentru e#cluderea femeilor din diferitele sectoare ale armatei .rima este aceea ca
prezenta lor ar putea duce la aparitia tensiunilor se#uale in cazarmi
Integrarea a >?7 de femei in politia de frontiera, pana atunci e#clusiv masculina, a provocat cazuri izolate
de e#ploatare a femeilor de catre comandantii lor 'ceste cazuri au fost tratate cu severitate mergandu-se pa-
na la destituirea celor gasiti vinovati
' doua ratiune se refera la femeile luate prizoniere "rica de a fi violate de catre inamic este o amenintare
permanenta si obsedanta Dar si barbatii pot cadea frecvent victime ale violului si torturii in captivitate
' treia ratiune afirma ca femeile sunt mai slabe din punct de vedere fizic 2ste un argument mai greu de
contestat &-a remarcat faptul ca femeile militar au cu =7; mai multe accidente de diverse tipuri, mai ales
fracturi, decat barbatii C!estiunea aceasta se pune din ce in ce mai putin in armatele dotate cu inalta
te!nologie, fiind motivul pentru care femeile sunt implicate in munci cu un grad inalt de dificultate, in cadrul
fortelor armate 4otusi, atunci cand este vorba de lupta directa, traditionala, talia si forta raman importante Cu
toate acestea, c!iar daca pe ansamblu e#ista diferente, se remarca faptul ca e#ista femei la fel de puternice
ca si barbatii Cercetatori americani au stabilit in urma unui studiu ca, atunci cand o femeie este corect
antrenata, poate fi la fel de dura ca orice barbat Concluzia/ nu este nevoide de testosteron ca sa fii puternic
&upuse unui regim de pregatire intensa +alergari, antrenamente dificile si controlul greutatii,, circa B?; din
cele 69 de femei aflate sub observatie au fost capabile sa se pregateasca pentru a inlocui, in diferite misiuni,
militarii barbati C!iar si inainte de antrenament apro#imativ >?; dintre femei erau in masura sa e#ecute
misiunile respective .rintre ele s-au aflat avocate, studente, picolite, unele dintre ele fiind mame 1n test
asemanator, desfasurat in armata britanica a a$uns la concluzia ca, prin antrenament psi!ic, femeile pot
a$unge la niveluri de rezistenta psi!ica si la forta fizica la fel cu cele ale barbatilor 0ulte dintre femei
manuiesc e#celent pistolul, carabina si armele automate .ilotii femei pot sa piloteze avioanele de lupta mai
bine decat barbatii, dar acestia pot pilota ceva mai bine bombardierele grele
4otusi, in pofida evidentelor, singurul obstacol in fata unei egalitati depline intre cele doua se#e, in cadrul
armatei, si a posibilitatii ca femeile sa ocupe orice functie ramane e#igenta fata de fizicul lor Din acest punct
de vedere, se estimeaza ca femeile nu sunt adaptate pentru unitatile de forte speciale, fara insa ca aceasta
limitare sa fie absoluta &ensibilitatea femeilor la fracturi poate fi depasita printr-o dieta bogata in calciu si un
antrenament fizic adaptat Din momentul in care femeile au fost admise in randul cadrelor politiei de frontiera
ele sunt atent supraveg!eate de nutritionisti, ginecologi, ortopedisti, epidemiologi care au studiat impactul
fiziologic al acestor sc!imbari Daca "ortele de 'parare ale Israelului vor sa desfasoare femei in cadrul
trupelor de comando, trebuie sa investeasca in programe de cercetare, de antrenament, pentru a le ameliora
conditia fizica si a evita astfel diminuarea standardelor armatei Dar, pana in acest moment, nu a fost facut
nici un demers in acest sens
"ara indoiala ca fortele de opozitie, formate din fundamentalisti evrei si dintr-o parte a populatiei religioase
au contribuit la indepartarea femeilor din anumite domenii ale carierei militare Dar, armata, ca institutie, este
ambivalenta in privinta desc!iderii functiilor sale pentru femei/ pe de o parte, ea doreste promovarea perso-
nalului, pe de alta, parte ramane o institutie intrinsec misogina Integrarea femeilor in functii prestigioase si
dificile este considerata a fi impotriva oricarui spirit militar care este bazat pe ego-ul masculin
-ezistenta la integrarea femeilor in cadrul politiei de frontiera este in principal datorata stereotipurilor Dar
nici femeile nu sunt iertate de reprosuri - in ciuda faptului ca s-au acceptat functii de lupta pentru ele, se
remarca faptul ca nu e#ista un numar prea mare de voluntare pentru a servi in unitatile de lupta, fenomen ce
condamna aceste programe la esec "aptul ca numai doua femei servesc in infanterie sau la parasutism nu
are nici un impact, nu sc!imba cultura armatei si nici societatea in intregul ei, cele care au ales acest drum
asumandu-si riscul de a fi percepute drept e#centrice sau e#ceptii) (u e#ista nici un motiv ca un domeniu al
armatei sa-si sc!imbe structura si programele pentru a satisface cererile numai ale una sau doua femei, in
conditiile in care este nevoie de peste 67; din efectivele fortelor aeriene, de e#emplu, pentru a se sc!imba
ceva
In armata "rantei, toate specializarile au fost desc!ise din 9<<A femeilor, ultimul )bastion masculin fiind
)cucerit de cele < femei militar te!nicieni puscasi comando care au ocupat aceasta functie in urma cu cinci
ani In prezent, fortele aeriene numara A?77 de femei, ceea ce inseamna 96? din efectivul total 2le repre-
zinta 6,?; din totalul ofiterilor, 97,?; dintre subofiteri, >:; dintre gradati si =?,?; dintre civili
In &uedia, integrarea femeilor in armata este sustinuta de institutia militara si a cunoscut progrese
semnificative in ultimii ani/ femeile ofiter comanda unitati formate e#clusiv din barbatiC candidatele la cariera
militara suporta aceleasi solicitari fizice si psi!ice ca si barbatii
Integrarea si acceptarea reala a femeilor militari au facut progrese remarcabile in ultimii 97 ani in armatele
unor tari ca/ 'merica, Israel, Canada, 0area Dritanie, "ranta, &uedia etc "emeile au acces la un numar
sporit de functii si specialitati din cadrul unor cariere non-traditionale inclusiv din fortele speciale In acelasi
timp, natura conflictelor actuale cere folosirea unor indivizi competenti, iar femeile vor trebui sa faca dovada
calitatilor, performantelor si a profesionalismului lor, astfel incat capacitatea operationala a unitatilor in care
activeaza sa nu fie diminuata, prezenta lor sa nu reprezinte un !andicap

DELIA PETRESCU

S!U!A!

"ortele speciale ale &1' reprezinta, probabil, cea mai diversificata si structurata categorie de forte de
acest tip pe care le-a dezvoltat vreun stat de-a lungul istoriei
Cu peste >? de structuri de forte speciale, divizate la randul lor in alte zeci de substructuri, trupele
speciale americane sunt cu adevarat etalon pentru orice tip de forta din orice tara Deviza lor Indraznetii
inving) preluata de la &'&, vorbeste de la sine despre conditia acestor luptatori

Ranger Force

-angerii constituie forta de interventie rapida a &1', capabila sa actioneze, in ma#imum 9A ore, oriunde
in lume, sa desfasoare asalturi de infanterie si orice fel de misiuni in conditii variate de teren si clima
&pecialitatea lor insa este asaltul rapid asupra aeroporturilor +lucru dovedit in 8renada si .anama, 1nii
dintre ei sunt specializati in operatii acvatice sau in actiuni ce presupun desc!iderea parasutei la $oasa
altitudine
-angerii au aparut in 'merica inca inainte de proclamarea Independentei &1' .rimul ranger american
este considerat a fi Den$amin C!urc! care si-a desfasurat activitatea in deceniul sapte al secolului al X3II-lea,
dar el nu este neaparat cel mai faimos In 9B?: padurarul -obert -ogers primind comanda a patru companii
a creat faimosii rangers ai lui -ogers) 2i au e#ecutat misiuni de supravietuire si de atac, misiuni pe care,
c!iar si in zilele noastre, putine unitati sunt capabile sa le e#ecute
.rimele misiuni au fost cele desfasurate contra francezilor si a aliatilor lor in razboiul impotriva Indiei
+9B?6-9B:=, Datorita misiunilor desfasurate pe parcursul razboiului, militarii condusi de -ogers au fost
considerati oc!ii si urec!ile trupelor britanice
-espectul si faima pe care si le-au castigat au avut ca efect infiintarea unor scoli speciale in 'nglia, ce
aveau la baza antrenamentele desfasurate de -ogers 'tat americanii, cat si britanicii au utilizat forte de tip
rangers in timpul -azboiului de Independenta -ogers a luptat alaturi de Coroana, dar nu a mai avut acelasi
succes ca cel impotriva francezilor Dupa razboi, unitatile de tip ranger au fost dizolvate pentru ca, in 9A9>, sa
fie reinfiintate pentru a apara granitele de vest ale &1' de atacurile amerindienilor In 9A=7 a fost infiintat un
detasament de rangeri te#ani, ei devenind urmasii oficiali ai celor din timpul -azboiului de Independenta
1nitatile de tip ranger cunosc o noua dezvoltare in timpul celui de-'l Doilea -azboi 0ondial constituindu-
se sapte batalioane, care, in august 9<6= au primit denumirea oficiala de Ranger Infantry Battalions
'cestia au fost folositi si in razboiul din Coreea, in spri$inul fortelor din &ud, implicandu-se in toate luptele
insemnate In Operatiunea 4oma!aE5) rolul lor a fost de a bloca inamicul in incercarea de retragere din
&eul 'u facut acest lucru cu mare succes
Dupa razboiul din Coreea, trupele ranger au fost prezente oriunde in lume, din 3ietnam pana in 8renada
si .anama

69 DE ZILE PENTRU UN RANGER

-angerii sunt selectati si antrenati pe parcursul unor e#ercitii e#trem de dure 'ntrenamentul incepe la
Datalionul 6, de antrenament, din "ort Denning, 8eorgia, continua la Datalionul ?, in Da!lonega, 8eorgia,
pentru instructie montana si se inc!eie la Datalionul :, din 2glin, "lorida, pentru pregatirea in teren mlastinos
si $ungla Doar =?; dintre candidati trec toate etapele antrenamentului 'cest procent mic se e#plica prin
faptul ca antrenamentele se desfasoara in conditii dificile care solicita un efort prelungit si abilitati deosebite
*iderii ec!ipelor se sc!imba astfel incat fiecare sa-si dezvolte capacitatile in rolul de sef Daca instructorii
observa cea mai mica urma de teama la un recrut la intalnirea cu un obstacol sau panica in situatia in care el
este lider, ei ii vor acorda mai mult timp pentru acest rol In cazul in care nu reuseste, este indepartat 'ceste
trei faze presupun pregatirea si selectarea rangerilor si totul in doar :< de zile
MISIUNI
1nitatile ei se subordoneaza Comandamentului de Operatiuni &peciale 2le pot actiona independent sau
intr-o forta comple#a, cu unitati din categorii de arme diferite &e antreneaza permanent in operatiuni
montane, urbane, amfibii si in medii aride

SEAL

"ortele &2'* reprezinta primele forte speciale navale ale &1' &2'* este un acronim pentru &2a +mare,,
'ir +aer, si *and +pamant,, adica defineste mediul in care isi desfasoara activitatea *uptatorii &2'* pot inota
sau se pot parasuta in zona de operatii si pot fi folositi nu doar pentru a distruge obiective in operatiuni
marine, ci si ca mici unitati tactice
*a inceputul anilor @:7, liderii &1' au a$uns la concluzia ca fortele armate au nevoie de ec!ipe cu o mare
fle#ibilitate care sa duca la bun sfarsit misiuni speciale in teatrele de operatii de pe tot mapamondul
*a 9 ianuarie 9<:> presedintele F" GennedH a semnat ordinul ce consfintea crearea fortelor &2'* In
baza acestui ordin s-au format doua unitati distincte, una pe coasta de vest si una pe coasta de est
Deneficiind de un antrenament dur si de armament individual de ultima generatie, fortele &2'* au fost
capabile sa-si indeplineasca prima misiune c!iar in anul 9<:>, in timpul crizei rac!etelor cubaneze 'proape
imediat dupa formare, unitatile &2'* au fost dislocate in 3ietnam, la inceput ca instructori si supervizori ai
militarilor sud-vietnamezi, mai apoi ca trupe de asalt in delta fluviului 0e5ong 0ici ec!ipe, de sase pana la
opt membri, s-au constituit in patrule ce organizau ambuscade in apropierea satelor
Dupa razboi, fortele &2'*, la fel ca celelalte forte speciale, au trecut in coada listei de prioritati, acest
lucru ducand la imbatranirea si deteriorarea ec!ipamentului ceea ce a afectat, bineinteles, antrenamentele si
pregatirea generala Imediat dupa esecul operatiunii 8!eara de vultur) politica &1' a pus in prim plan
revitalizarea fortelor speciale 'cest suport a venit e#act la timp, dovedindu-si eficacitatea in rezolvarea crizei
din 9<A=, intre tanarul stat 8renada si &1'
Criza .anameza a fost o alta misiune in care implicarea fortelor &2'* s-a inc!eiat cu succes
In zona 8olfului .ersic fortele &2'* au fost prezente inca inainte de 9<<7, cand Ira5ul a atacat Guveitul
2le au avut rolul de a prote$a transporturile de petrol de minele marine amplasate de Iran Operatiunea s-a
desfasurat intre 9<AB si 9<A< si a avut numele de cod 2arnest Iill) -azboiul din 8olf i-a implicat in misiuni
ce au cuprins atat actiuni de observare si strangere de date, cat si de salvare a pilotilor aliati cazuti in spatele
liniilor inamice
In ianuarie >77> prezenta lor in 'fganistan a dus la descoperirea si capturarea unei mari cantitati de
armament si munitie intr-o retea de tuneluri si pesteri aflate in estul tarii, in apropiere de J!aEar Gili, langa
granita cu .a5istanul

ANTRENAMENTUL
.regatirea &2'* cuprinde o etapa preliminara, de antrenament si selectie a viitorului personal, si o etapa
de antrenament specific in vederea pregatirii pentru misiunile viitoare

MISIUNI
K 'ctiune directa in zone de conflict, recunoasteri specialeC
K -azboaie neconventionale, apararea intereselor &1' in diferite zone ale globuluiC
K 'ctiuni antiteroriste

Delta Force

Destinat pentru operatiuni speciale dincolo de granitele &1', 8rupul de operatiuni speciale-Delta "orce)
reprezinta principala unitate de lupta impotriva terorismului 2#istenta ei si operatiunile la care a luat parte,
mult timp, au fost negate, aceasta tocmai pentru a prote$a modul de antrenament si actiune si a crea
avanta$ul psi!ologic necesar indeplinirii cu succes a misiunilor
Creata in 9<BB, sub comanda colonelului C!arles Dec5Eit!, Delta "orce este raspunsul guvernului
american la actele teroriste Inca de la inceput, o mare influenta asupra noii structuri a avut-o britanicul &'&
si e#perienta acumulata de colonelul Dec5Eit! in anii 9<:>-9<:=, cand a luat parte la operatiuni &'& In
acest moment Delta "orce este organizata in trei grupuri, denumite ', D si C, care sunt, la randul lor,
subdivizate in grupuri mici Impartirea este impusa de fiecare misiune in parte In indeplinirea misiunilor
beneficiaza de spri$inul logistic, financiar si medical acordat de numeroase alte unitati
Cartierul general al unitatii se afla la "ort Dragg, in Carolina de (ord, unde dispune de o baza de
antrenament si piste de calire fizica 'ntrenamentul se desfasoara tinandu-se cont de faptul ca unitatea nu va
sti unde si cand va fi nevoie de ea
4rupele Delta au in dotare cele mai avansate ec!ipamente si te!nica aflate la ora actuala in &1' O mare
parte din acest material este facut special pentru ei, astfel incat el nu se poate regasi in dotarea niciunei alte
categorii de forte
1nele misiuni in care au fost implicate efective ale Delta "orce/
K 9<B< - impreuna cu "DI-ul, la Focurile .an 'mericane din .uerto -ico, ca parte a dispozitivului
antiteroristC
K 9<A= - participa in operatiunea "urie rapida) in 8renada, ce a inclus si un asalt aerian asupra inc!isorii
-ic!mond Lill)C
K 9<A6 - desfasurarea din 2stul 0i$lociu, ca urmare a deturnarii unui avion apartinand liniilor aeriene
Guveitiene cand doi cetateni americani au fost ucisiC
K 9<A? - desfasurare similara in Cipru, cand a fost deturnat un avion al liniilor aeriene 4I'C
K 9<AB - trimise in 8recia pentru a asigura securitatea colonelului Fames -oEe la adresa caruia s-au
primit amenintari din partea comunistilor vietnameziC
K 9<A< - eliberarea cu succes a prizonierilor americani, operatie ce a durat doar cateva minute, si
capturarea generalului (oriegaC
K 9<<9 - dislocarea in 8olf pentru a servi ca garda de corp pentru oficialii americani, mai tarziu implicandu-
se in efortul de localizare si distrugere a lansatoarelor mobile &C1D in nordul desertului irac5ianC
K 9<<= - ca parte a fortei de urmarire si capturare a liderului rebel 0o!amad 2ara! 'idid in 0ogadis!u,
&omaliaC
K 9<<B - o mica ec!ipa trimisa in *ima, .eru, imediat ce a fost atacata 'mbasada Faponiei

ANTRENAMENTUL
Implica obtinerea de capabilitati in scotocirea cladirilor, in prinderea si neutralizarea elementelor teroriste
precum si in e#ecutarea unui asalt, singur sau in ec!ipa, asupra unor cladiri In lupta impotriva terorismului
sunt invatati ca orice terorist trebuie impuscat de doua ori pentru a fi sigur ca el nu va reveni in lupta

MISIUNI
Dupa cum s-a vazut si in scurtul istoric al unitatii, Delta "orce are ca principala misiune rezol varea
situatiilor de criza generate de actiunea elementelor teroriste 0odul de actiune si rezultatele ii recomanda ca
fiind unii dintre cei mai buni specialisti in salvarea de ostatici si in ani!ilarea elementelor teroriste

DOTARE
In dotarea acestei forte se regaseste cel mai bun ec!ipament produs pana in acest moment oriunde pe
glob 0ulte din materialele si ec!ipamentele din dotare reprezinta comenzi speciale, respectivele dotari
neregasindu-se nicaieri in lume 'laturi de acest ec!ipament special, luptatorii Delta "orce folosesc si
armament clasic, cum ar fi/ 06C LMG 0.-?C LMG OIL&6?C Deretta <mmC &ig &auer .->><C 0ossberg
Cruiser ?77C LMG .&8-9C 067'9C Darett ?7

"AREA #RITA$IE

Pltonl !e cercetare "Pathfinder# al $riga%ii & Aeroprtate

.rima subunitate de cercetare Pathfinder a fost constituita in cel de-'l Doilea -azboi 0ondial 0isiunea
sa principala era aceea de infiltrare in spatele inamicului, unde trebuia sa ocupe o zona de parasutare + Drop
Zone, pentru trupele aliate si sa o asigure Dupa razboi, aceste trupe au fost desfiintate, iar combatantii
repartizati la alte unitati
In 9<A9, in cadrul Datalionului > .arasutisti, a fost reinfiintat .lutonul Pathfinder Desi, oficial, forma
Compania C, incadrarea era specifica unui pluton 'u fost selectionati primii 9: cercetasi care au trecut printr-
un proces de pregatire speciala, astfel incat, acest pluton era in masura sa e#ecute aceleasi misiuni pe care
le e#ecutase si subunitatea din timpul celui de-'l Doilea -azboi 0ondial In 9<A>, .lutonul Pathfinder a fost
organizat in doua plutoane, capatand astfel structura unei companii/ .lutonul de .atrulare si .lutonul de
Cercetare In 9<A?, Drigada ? 'eropurtata si-a reorganizat .lutonul Pathfinder, organizare care se mentine si
astazi Desi are o structura de companie, el este denumit in continuare pluton)
Orice barbat din armata britanica poate opta pentru aceasta specializare &electia dureaza cinci
saptamani si se face in O5e!ampton, unde candidatii participa la un curs de pregatire fizica, si Drecon
Deacons, unde are loc cea mai importanta etapa a procesului de selectie 'ici, in conditii climaterice grele,
candidatii e#ecuta misiuni de patrulare de >? 5m, avand asupra lor o incarcatura de apro#imativ =7 5g .e
timpul patrularii, sunt e#ersate diferite tipuri de reactii la contactul cu inamicul si alte actiuni speciale/
ambuscade, actiuni de cercetare, evitare a detectarii si evadarea de sub supraveg!ere
&electia membrilor Pathfinders seamana, in principiu, cu cea pentru trupele speciale &'& Odata
acceptati, noii recruti vor e#ecuta un stagiu de un an, in care vor fi evaluati continuu In acest timp, au dreptul
sa poarte insigna de Pathfinder +o sageata neagra orientata in sus, pe un fundal rosu si verde, Cei care nu
sunt brevetati in parasutism, sunt trimisi la Daza Drize (orton a -'" + Royal Air orce, pentru a frecventa
Cursul de Daza in .arasutism 'ici pot obtine si calificarea in operatiuni L'*ONL'LO
Combatantii sunt repartizati apoi in doua plutoane/ de parasutisti si de munte .rincipala diferenta dintre
cele doua plutoane este ca parasutistii sunt pregatiti in ambele specialitati L'*O si L'LO, pe cand cei din
plutonul de munte sunt pregatiti doar in operatiuni L'*O si in actiuni militare in zonele arctice
.lutoanele Pathfinder actioneaza in ec!ipe de cate patru oameni care colaboreaza in toate etapele
pregatirii Duni specialisti in folosirea armamentului usor si greu, sunt pregatiti in e#ecutarea de demolari si
sabota$e, in operatiuni mobile si ambuscade, in te!nici de supravietuire, camuflare si evadare +!"!
techin#ues,, infiltrare
"iecare combatant face parte din trupele de Pathfinders pentru o perioada de trei ani, ofiterii fiind
acceptati numai pentru de doi ani, dupa care se reintorc la unitatile initiale Celelalte categorii de cadre pot
continua pentru inca trei ani &unt si militari care se decid sa renunte sau, din contra, sa se prezinte la
selectia pentru trupele &'&
Pathfinder colaboreaza cu alte unitati specializate, precum "ortele &peciale Iordaniene, americanii
-angers, parasutistii -egimentului > ai *egiunii &traine "ranceze
'u in dotare arma de productie britanica &'-A7, la fel de folosita este si pusca automata americana 0-
9:'>, in special de catre soldati In plus, folosesc aruncatorul de grenade 0->7= de 67 mm, pistolul C'--9?
+$olt $ommando,, iar ca arma principala de spri$in mitraliera de B,:> mm 8.08, care, desi grea +apro# 9>
5g,, este o arma cu o cadenta de tragere foarte mare, asigurand o buna acoperire cu foc .istolul DroEning
Li-.oEer, calibrul < mm, este principala arma personala &unt dotati cu 9? masini *and -over <7, care pot
transporta diverse tipuri de arme, incluzand mitraliera 8.08, aruncatorul automat de grenade 05-9<,
calibrul 67 mm, si mitraliera grea DroEning, 9>,B mm Cu acest armament, cu care sunt dotate, masinile
-over pot sustine eficient cu foc fortele anga$ate in lupta .arasuta standard folosita in desantarile L'*O este
%&'() Ram Air Parachute, foarte manevrabila si care poate fi desc!isa automat de un altimetru 'ltitudinea
standard L'*O de la care se sare este de B?77 m .entru salturile L'LO, soldatii sar de la peste 97777 m
si isi desc!id parasuta insantaneu 'ceasta te!nica permite plutirea pana la o distanta de >? 5m de la locul
parasutarii si dureaza, in medie, o ora si $umatate

SAS "Special Air Ser'ice#

"ortele britanice &'& sunt printre primele forte speciale din lume Istoria formarii lor este direct legata de
misiunile pe care armata britanica le-a avut de indeplinit in cel de-'l Doilea -azboi 0ondial
&pecializate in actiuni terestre, aeriene si pe apa, ele sunt organizate in forte terestre + *obility +roop,,
aeriene +Air +roop, si navale +Boat +roop, Ca specializare, in fortele terestre, e#ista si trupele de munte
+*ountain +roop,, pregatite pentru actiuni alpine si in mediul arctic 'cestea primesc acelasi tip de pregatire,
doar ca, in plus, participa la cursuri de alpinism si de supravietuire in mediul arctic
ortele terestre ,A, au ca principala misiune infiltrarea in dispozitivul inamicului si producerea de
diversiuni, panica si dezorganizare a trupelor acestuia, precum si distrugerea unor obiective strategice Orice
militar din aceste forte trebuie sa fie un e#celent mecanic, sa stie sa repare, in conditii grele +de vreme, stres,
lipsuri de piese,, orice tip de masina folosita de &'& Cea mai folosita masina este *and -over 997, -Pin.
Panther ori -Pin.y, denumita asa datorita culorii sale aproape roz 2le pot fi dotate cu aceleasi categorii de
armament folosite si de fortele Pathfinder +v .at!finder,, dar si cu sistemul de rac!ete anti-tan5 0ilan Desi
mai folosesc si alte mi$loace de transport +*and -over <7, *&3 /ight ,tri.e 0ehicle,, *and -over 997 este
versiunea standard acceptata datorita posibilitatilor sporite de dotare cu armament diversificat .entru misiuni
de cercetare si recunoastere sunt folosite motocicletele, in special Londa de >?7 cm= si =?7 cm=
ortele aeriene ,A, au ca misiune principala sa desanteze de la inaltimi mari in spatele liniilor inamice si
sa e#ecute actiuni specifice .entru aceasta, parasutistii &'& poarta casti si oc!elari de protectie si masca de
o#igen 4oate materialele de care are nevoie pentru e#ecutarea misiunii, in momentul parasutarii, se afla
prinse cu o coarda intre picioarele parasutistului, care se desface cu cateva clipe inaintea parasutarii 'rma
este purtata pe dupa unul din bratele luptatorului, astfel incat sa poata fi folosita in orice moment
2c!ipamentul este completat de un altimetru si o parasuta de rezerva
ortele na1ale ,A, au misiunea de a se infiltra in spatele dispozitivului inamic peNprin apa De aceea, toti
combatantii stapanesc te!nicile de scufundare, atat cele care folosesc ec!ipament special subacvatic, cat si
improvizat .regatirea lor mai cuprinde te!nici de apropiere subacvatica de nave si de minare a lor Infiltrarea
se mai realizeaza sI folosind caiacul Glepper, proiectat special, in timpul celui de-'l Doilea -azboi 0ondial
pentru uzul combatantilor din &'& si de trupele comando ale 0arinei -egale +,B, 2 ,pecial Boat ,er1ice, si,
de asemenea, salupe cu fund plat din fibra de sticla, foarte usor manevrabile &alupele de mare capacitate
Rigid Raider pot transporta un numar mare de oameni sau materiale 0ilitarii fortelor navale &'& sunt
pregatiti in ducerea de actiuni genistice subacvatice, in luarea cu asalt a litoralurilor sau a unor obiective
strategice din apropierea lor 2i trebuie sa fie in masura sa e#ecute misiuni de genul opririi unei nave sau
demolarii unui pod Din pregatirea lor mai fac parte si asimilarea te!nicilor de navigare subacvatica, de
desantare din elicoptere pe apa, sau de parasutare deasupra apei, de la inaltimi specifice

Selectia (i pregatirea SAS (i S$S

&electia este in asa fel structurata incat sa epuizeze fizic candidatii In medie, doar 97 din 9>? de
candidati vor reusi sa treaca toate testele .entru fiecare candidat, selectia este unica e#perienta in
anduranta si pregatire psi!ologica pe care o poate incerca in viata
.rocesul de selectie este structurat pe trei faze In prima faza, candidatii atat ai &'&, cat si ai &D&
participa la cursul de forte speciale +,pecial orces Briefing $ourse, cu durata de trei zile, in care le sunt
e#puse standardele la care trebuie sa a$unga Cunoasterea acestor standarde este obligatorie pentru a se
putea trece la urmatoarea etapa 4ot acum le sunt prezentate filme si diapozitive despre instructia pe care o
vor e#ecuta, oferindu-se posibilitatea familiarizarii cu genul de pregatire viitoare
In primele trei saptamani, pregatirea se desfasoara, de obicei, in Drecon Deacon si in 0untii (egri din
&cotia 'ici au loc marsuri, greutatea ec!ipamentului de transportat fiind marita proportional cu distanta de
parcurs -atarea a doua marsuri inseamna eliminarea din curs Cele mai importante momente sunt/
e#ecutarea marsurilor de patru ore cu intreg ec!ipamentul, etapa se inc!eie cu un mars de 67 de mile, cu o
incarcatura personala de apro#imativ =7 5g, neincluzand apa si !rana De obicei, in medie, mai raman 67 de
candidati
1rmatoarea faza a pregatirii se desfasoara in $ungla &oldatii &'& si &D& sunt impartiti in patrule si vor
invata sa traiasca si sa lupte in $ungla *a sfarsitul acestei faze, mai raman circa >7 de candidati
2i vor continua pregatirea in te!nicile de supravietuire, camuflare si evadare +!"! operations,, cum sa
faca fata interogatoriilor ++& 2 +actical &uestioning, 4e!nicile !"! sunt predate de instructori ai &'& si &D&,
soldatii invatand cum sa-si procurare !rana direct din natura .rintre instructori sunt si fosti prizonieri de
razboi, care le prezinta situatiile limita in care pot fi pusi 'ceasta etapa se inc!eie cu un e#ercitiu in care
cursantii sunt despartiti si integrati cu alti studenti ai altor specialitati militare si din alte unitati +piloti ai -'"
sau -( - -oHal (avH, alte categorii de cadre,, fiind ec!ipati cu efecte militare tipice trupelor din cel de-'l
Doilea -azboi 0ondial si cu bocanci in stare avansata de uzura Cursantii sunt lasati apoi intr-o zona tipica
unor operatiuni militare, unde sunt nevoiti sa supravietuiasca in conditii dificile, !artuiti de grupuri de
urmaritori, de obicei militari ai altor forte speciale +parasutisti, membri ai fortelor %ur.has sau %reen 3ac.ets,
.ana la sfarsitul celor trei zile de e#ercitiu, toti cursantii vor fi capturati si supusi unor interogatorii stresante
4+&5 *a aceste interogatorii sunt aduse si femei, cursantii fiind obligati sa se dezbrace de fata cu acestea, in
timp ce ele ridiculizeaza anumite parti ale corpului lor De obicei, si la aceasta proba, unul sau doi cursanti, in
medie, sunt eliminati
*a terminarea intregului curs, absolventii sunt incadrati in fortele speciale Infanteristilor marini li se ofera
posibilitatea de a opta pentru trupele &D& sau &'& (oilor combatanti &'& li se inmaneaza bereta si insigna
-6inged Dagger Cei care vor opta pentru &D& mai au de parcurs un stagiu de pregatire, unde se vor
familiariza cu particularitatile misiunilor specifice acestor unitati
Ca o curiozitate, in armata britanica e#ista doua regimente &'& +-egimentul >9 si >=, formate din
voluntari ai 'rmatei 4eritoriale care, in caz de razboi, au aceleasi misiuni ca si regimentele 'rmatei -egulate
C!iar daca fac parte dintr-o forta de rezerva, ei beneficiaza de aceeasi pregatire ca si trupele &'& active

$ateria )*+ co,an!o !e o-(er'are a'an(ata

Constituita in timpul celui de-'l Doilea -azboi 0ondial, unitatea a fost redusa ca efective in 9<B?,
asigurand ec!ipe de observatori si operatori radio inaintati pentru Infanteria 0arina -egala, -egimentului de
.arasutisti si &D& In timpul conflictului din Insulele "al5land, unitatea si-a dovedit profesionalismul,
actionand alaturi de &'& si &D&, diri$and focul artileriei terestre si al aviatiei asupra celor mai importante
obiective argentiniene
0embrii acestei unitati trebuie sa frecventeze cursurile comando ale Infanteriei 0arine si pe cel de baza in
parasutism Dupa absolvirea primelor doua, participa la un stagiu de pregatire de sase luni in trageri de lupta
cu artileria navala, timp in care sunt instruiti in transmisiuni speciale, cunoasterea codului 0orse, in diri$area
focului artileriei terestre si navale, in controlul traficului aerian si operatiuni de desant, inclusiv in rapel, de pe
elicoptere Dupa acest stagiu, noul asistent in diri$area focului artileriei navale 47%A 2 7a1al %unfire
Assistant5 va fi incadrat intr-o ec!ipa de observatori avansati
Dupa dobandirea unei suficiente e#periente operationale, un (8' poate fi selectionat pentru o pregatire in
opertiuni amfibii 'ici invata te!nici de scufundare, de conducere a unor mici ambarcatiuni, de navigare la
suprafata pe distante mari si de parasutare deasupra apei 0a$oritatea antrenamentului are loc noaptea,
cand, in situatii reale, observatorul este nevoit sa actioneze
'ntrenamentele au loc in diferite zone climaterice, atat in zona rece din nordul (orvegiei, cat si in $ungla
tropicala din Delize De asemenea, se antreneaza cu forte ale infanteriei marine americane pentru standar-
dizarea procedurilor de actiune
Orice ec!ipa de observatori avansati este compusa din ? membri/ un capitan artilerist al -oHal 'rtilerH
+-',, care este si comandantul ec!ipei, un capitan artilerist al -oHal (avH +-(,, care este loctiitorul primului,
un operator radio din -( si doi artileristi tragatori, unul din -' si unul din -( 2c!ipa poate fi impartita in
doua sectiuni, prima comandata de capitanul -', iar a doua de loctiitorul acestuia "iecare membru al
ec!ipei este in masura sa coordoneze loviturile aeriene si cele directe ale artileriei
1nitatea este dotata cu ec!ipament britanic de ultima generatie, de vedere pe timp de noapte si de
marcare a tintelor &unt pregatiti sa foloseasca dispozitivele de marcare a tintelor prin laser +/+Ds 2 /aser
+arget Designators, Ca armament, dispune de pusti de productie britanica, desi unii dintre ei prefera pusca
americana 0-9: In plus, mai au in dotare mitraliera 8.08s si pusca 0-9:N0->7=, ca principale arme de
spri$in cu foc

Ser'icil Special Na'al "S$S .T/e Special $oat Ser'ice#

&erviciul &pecial (aval +,B, 2 +he ,pecial Boat ,er1ice, reprezinta structura de forte speciale a 0arinei
-egale Dritanice, fiind considerat printre cele mai bune din lume .entru a putea candida la statutul de
combatant in aceste trupe, este necesar un stagiu in serviciul 0arinei -egale de minimum doi ani
Ca multe alte forte speciale, &D& este pregatit pentru actiuni de demolari, parasutism si scufundari,
specificul acestora constand in faptul ca, pretutindeni, ei au asupra lor caiacul de doua persoane 8lepper
C!iar una din probele de anduranta la care membrii &D& participa este alergarea cronometrata a cinci mile,
transportand parti componente ale caiacului, care cantaresc apro#imativ =7 5g fiecare
4rupele &D& sunt organizate in trei grupari de forte/ grupul C, 0 si & !scadronul $ este responsabil
pentru ducerea actiunilor de lupta cu a$utorul caiacelor sau prin inot, escadronul * este specializat in actiuni
antiteroriste si in acostari sau distrugeri de nave, iar escadronul , este in masura sa e#ecute misiuni de
infiltrare folosind minisubmarine 8rupul & mai detine o subunitate +Blac. %roup, specializata in actiuni de
contra-terorism, antrenata in desantarea deasupra apei, din elicoptere
Combatantii &D& folosesc, in actiunile lor, diverse tipuri de arme, in mare parte comune si celorlalte forte
speciale britanice, pusti de asalt, din familia Lec5ler si Goc! 0.-?
'ceste forte au fost implicate in numeroase conflicte, atat in 2uropa, in timpul celui de-'l Doilea -azboi
0ondial si pe durata -azboiului -ece, cat si in .alestina, Israel, Goreea, 2gipt, Da!rain, Indonezia si IraO
&electia si pregatirea sunt identice cu ale &'&

Forta !e elicoptere co,an!o

(ecesitatea de a spri$ini in misiunile lor diferite categorii de forte speciale britanice +Infanterie 0arina si
&D&,, oficialitatile militare au !otarat formarea unei unitati speciale de elicoptere (umita generic orta de
elicoptere comando) 4$ommando 9elicopter orce5 aceasta este compusa din patru escadrile +A6?, A6:, A6B
si A6A, si incadrata cu piloti din diferite categorii ale fortelor armate britanice, dar, in special, din cadrul
Infanteriei 0arine -egale, care au absolvit &coala de .iloti de 2licoptere 4D9, 2 Defense 9elicopter lying
,chool5 2scadrilele A6? si A6: sunt specializate in transport, desantare si recuperare, escadrila A6B asigura
spri$in aerian, iar escadrila A6A are misiuni de pregatire si instruire .rimele doua formatiuni de elicoptere au
in dotare elicopterul 6estland 9$ *. : ,ea 8ing, care a fost special modificat pentru misiunile sale, putand
opera in orice conditii de vreme 2scadrila A6B foloseste atat elicopterul 6estland A9;< /yn=, cat si A9;>
%azelle, desi, pana in >776, se doreste inlocuirea acestuia cu elicopterul Apache 6A9?(:D /ongbo@
2licopterul de baza, 6estland A9;< /yn=, poate fi folosit in actiuni ofensive la $oasa inaltime impotriva unor
vedete rapide, precum si impotriva unor anga$ari cu foc, de la mare distanta, prin utilizarea sistemului de
rac!ete g!idate prin radar ,ea ,.ua 2licopterul poate transporta soldati pentru e#ecutarea unor misiuni
clasice de infiltrare prin aterizare in zona de actiune, dar si prin transportarea lor in rapel
2scadrila A6A are misiuni de instruire nu numai a pilotilor, ci si a trupelor de la sol In deprinderile pe care
membrii fortei comando de elicoptere trebuie sa le aiba in pilotarea acestora, ei sunt pregatiti si pentru
folosirea armamentului personal din dotare, in tactica si te!nici de supravietuire Desemnati sa spri$ine in
special infanteristii marini, combatantii formatiunii de elicoptere sunt antrenati si in acostarea si luarea cu
asalt a navelor, precum si in operatiuni amfibii de asalt In cadrul acestei escadrile e#ista o grupare de
elicoptere 4* /ight5 special desemnata sa spri$ine fortele &D& in actiunile lor
Desi trece printr-un proces de restructurare si dotare cu te!nica in masura sa poata transporta si piese de
artilerie usoara, aceasta formatiune de elicoptere comando ramane principala structura aeriana care spri$ina
misiunile speciale ale Infanteriei 0arine si &D&

Israel

Stagil ,ilitar0 o-ligatori pentr -ar-ati (i 1e,ei

'rmata si fortele sale speciale sunt foarte diferite de cele occidentale Datorita severitatii situatiei de
securitate din Israel de-a lungul anilor, toti barbatii si femeile peste 9A ani indeplinesc stagiul militar
obligatoriu Darbatii trebuie sa-si serveasca tara trei ani, iar femeile intre 9A si >9 de luni 0a$oritatea
recrutilor vor servi in armata, altii in politia israeliana +in special, femei,, 0'83 +politia de frontiera,, c!iar si in
pozitii clericale din &L'D'CL +&erviciile 8enerale de &ecuritate, precum si in 0O&&'D +&erviciul de
Informatii Internationale,
&electia pentru fortele speciale se face inainte de recrutarea in serviciul militar obligatoriu, cand viitorii
soldati sunt adolescenti de liceu &pre deosebire de ma$oritatea fortelor speciale straine, pentru a fi admis in
cele israeliene nu este nevoie de o pregatire militara intr-o unitate conventionala 0ai mult, daca o persoana
nu reuseste sa se inroleze intr-o unitate speciala din prima zi a stagiului militar obligatoriu, probabil ca nu o
va mai face niciodata De aceea, un soldat poate fi activ in astfel de unitati din prima pana in ultima zi a
stagiului Daca in aproape toate armatele recrutul poate sa-si inceapa serviciul intr-o unitate obisnuita sau
una speciala de baza, si apoi sa promoveze intr-una de elita, in armata israeliana este e#act invers 0ilitarii
sunt trimisi de la inceput in cea mai inalta formatiune in care ar fi putut a$unge, iar daca nu sunt apti vor fi
trecuti la altele inferioare sau la cele obisnuite de infanterie 2#ceptii de la regula sunt foarte putine, in
general implicand ofiteri de elita care s-au mutat din unitati obisnuite de infanterie in pozitii de comanda la
trupele speciale

2Gi-(/3 . c/eia (pre elita ar,atei

.entru a fi acceptat in fortele speciale, candidatul trebuie sa treaca printr-o faza de selectie, numita
8ibus!), care dureaza intre trei si cinci zile si se a#eaza pe pregatire fizica, comportamentul candidatilor in
conditii de privare de somn, de oboseala, presiune fizica si mentala intensa De asemenea, sunt prevazute
mai multe teste scrise si un interviu cu un psi!olog, de obicei la sfarsitul perioadei In fiecare unitate, cateva
sute de oameni incep selectia Dintre toti, doar ?7-:7 vor trece de teste si cei mai buni >7->? vor fi alesi
Imediat dupa intrarea in armata, ei incep un program de instruire+0aslul), care in ma$oritatea unitatilor
dureaza >7 de luni 'bia dupa acest stagiu soldatii sunt considerati luptatori, primesc insigna unitatii si pot fi
anga$ati in lupta 0ilitarii nu sunt trimisi la alte unitati operationale, ci raman in aceeasi ec!ipa, din ziua
recrutarii pana la terminarea stagiului militar Din moment ce toti membrii ec!ipei sunt incorporati in acelasi
timp, unitatile speciale au un sistem unic de denumire 'cesta nu se bazeaza pe litere sau pe numere
crescatoare, ca la alte formatiuni similare din lume, ci pe luna sau anul de recrutare De e#emplu, &aHeret
'ugust >779) se refera la o ec!ipa din &aHeret ai caror recruti s-au inrolat in august >779 si vor termina
stagiul trei ani mai tarziu, in august >776 4ot personalul ec!ipei are un trecut militar omogen, au toti
apro#imativ aceeasi varsta +9A->9 de ani,, si aceeasi e#perienta sub arme In anii serviciului militar
obligatoriu toti soldatii primesc o solda de apro#imativ >77 de dolari *a terminarea lui, cei care raman in
armata vor primi, in primii ani, salarii de apro#imativ >777 de dolari pe luna Din cauza acestei situatii
financiare si a bugetului scazut al armatei, c!iar si cei din trupele speciale foarte rar prefera sa ramana in
armata dupa implinirea celor trei ani Ineficienta acestui sistem +mai multa instruire decat activare ca luptator,
a facut ca in cateva unitati de elita care beneficiaza de un buget mai generos, precum &aHeret 0'4G'*,
&!aHetet 9=, voluntarii sa fie obligati sa semneze pe o perioada de serviciu de inca unu-doi ani
In unitatile speciale civile situatia e oarecum diferita de cea din armata 2a seamana cu cea din unitatile
straine .entru a fi acceptat in randurile lor trebuie sa inc!ei mai intai cei trei ani de serviciu intr-o pozitie de
lupta In plus, pentru a candida e nevoie sa fi servit in infanterie sau in fortele speciale si sa fi trecut de
8ibus!) Dupa o perioada de antrenament, cei acceptati vor fi repartizati la ec!ipele operationale *i se
permite sa fie activi in lupta pana la varsta de 67 de ani, cu conditia sa treaca cu succes testele fizice si
tactice la care sunt supusi de cateva ori pe an

S/a4etet )5 "S6)5#

Doua dintre unitatile de elita israeliene sunt &!aHetet 9= si Panmam .rima reprezinta unitatea de
comando a marinei israeliene, iar cea de-a doua apartine fortelor aeriene Ca unitate maritima, principalul atu
al &@9= este capacitatea soldatilor sai de a a$unge silentios la tinta, pe mare, de a deveni luptatori de
suprafata, de elita, iar dupa asalt, de a se retrage pe mare fara vreun a$utor e#tern

*ocatie/ Daza (avala 'tlit
0isiunea principala/ comando naval de elita pentru diverse operatiuni speciale
0isiune secundara/ unitate maritima antiterorista si de salvare de ostatici
'ntrenament/ >7 de luni de instruire, de la lupta de infanterie in camp desc!is la incursiuni comple#e uscat-
mare
'rmament/ arme de asalt 'G6B si C'-9?, pistoale &ig &auer .>>: de < mm, pistoale semiautomate 1zi,
sisteme de arme cu luneta 0>6 si 0ouser A:&- de productie israeliana
'ceste faze sunt, de obicei, usoare si nu presupun eliminari Dupa inc!eierea lor militarii sunt dusi la baza
'tlit, sc!imba armele 09: cu 'G6B si incep pregatirea la standarde e#treme 4imp de sapte luni parcurg
etapa de instruire Lamac!in) +.regatirea), 2ste principala faza de selectie &oldatii e#ecuta antrenament
avansat de infanterie si alte specialitati, isi insusesc elemente de baza de marina, inot, mars, distrugeri De
asemenea, include sase saptamani de antrenament antiterorist 0a$oritatea soldatilor sunt eliminati in
primele doua luni Cei care trec de Lamac!in) inc!eie, in general, tot programul de instruire in &@9= si vor
deveni luptatori +daca nu sunt intre timp raniti un motiv frecvent pentru parasirea unitatii,
0ai departe, desfasoara cursul de lupta sub apa, cu durata de circa o luna &oldatii invata elementele de
baza ale luptei sub apa, cum sa infrunte frigul, cum sa se scufunde in ape intunecate si sa supravietuiasca in
situatii periculoase sub apa +roci, presiune, adancime, 'ntrenamentele se desfasoara in perec!i +doua
persoane legate pentru a putea interveni cand apar probleme,
In ultima faza, cea avansata, militarii e#ecuta te!nici comple#e de scufundare +cu sistem reciclabil de
o#igen pentru evitarea bulelor si pentru prelungirea perioadei de scufundare,, distrugeri sub apa, armament
din dotare si fac indelungate incursiuni apa-uscat +folosind scufundare, nave, submarine si parasutare,
4otodata, invata cum sa combine toate aceste cunostinte pentru e#ecutarea de misiuni antiteroriste +pe nave,
platforme petroliere si langa cladiri de coasta, *a mi$locul acestei faze, soldatii sunt impartiti celor trei &@9=
.algot/ cei mai buni merg in .alga raiduri) Lapos!tim)C al doilea grup in .alga scufundari) t!e Divers)C
al treilea grup in .alga suprafata) Din acest moment, ei se vor antrena potrivit specialitatii/
K ambuscade, incursiuni pe mare, antitero si tot felul de incursiuni terestreC
K e#ercitii intensive de lupta sub apa, operatiuni cu mini-submarineC navigatie maritima, operatiuni cu cele
trei barci rapide de atac Ja!aron, &nunit si 0oulit
Dupa inc!eierea celor >7 de luni de pregatire, soldatii primesc insigna cu aripi de liliac, fiind capabili sa se
anga$eze in confruntari

Unitatea 7an,a,

Panmam este una din ultimele unitati de trupe speciale facute publice 're o structura mica, iar membrii
sai sunt recrutati din personalul unitatii de infanterie 4@zan!anim, care au trecut de testele de selectie 8ibus!
'cestia se antreneaza in primele sapte luni impreuna cu cei din cadrul 4@zan!anim, curs care include
apro#imativ patru luni de pregatire de baza in infanterie, doua luni si $umatate pregatire avansata in infanterie
si trei saptamani parasutism la &coala de .arasutism 0'-' Dupa aceasta perioada, noile trupe sunt mutate
la baza aeriana &ir5in, pentru a-si incepe pregatirea specializata de un an 'ntrenamentul este intensiv, cu
accent pe te!nici de camufla$, de supravietuire in medii ostile, navigatie si te!nici de lupta in camp desc!is
'rma B<>A nu a fost creata pentru a ataca mari formatiuni inamice -olul sau este de a-si desfasura rapid
fortele in teritoriu si a permite o aparare puternica pentru o perioada scurta de timp, pana la sosirea fortelor
specializate mari
1nitatea Panmam foloseste, printre altele, rac!ete obisnuite &tinger precum si un sistem de rac!ete de
acest tip montat pe un $eep special Lammer, numit 'venger 2ste controlat de o ec!ipa formata din doi
oameni dotati cu 97 rac!ete, cu raza ma#ima de actiune de opt 5ilometri, si o mitraliera performanta 'venger
a fost cumparat din &1' si imbunatatit cu ec!ipament electronic sofisticat secret, produs in tara, pentru a fi
compatibil cu nevoile operationale israeliene In prezent, B<>A este singura unitate din Israel care foloseste
acest sistem

FRA$TA

Regi,entl ) !e para(ti(ti al in1anteriei ,arine

-egimentul face parte din Divizia 99 .arasutisti
.rincipalele misiuni ale -.I0 sunt cele legate de amenintari teroriste si de recuperarea de ostatici in afara
"rantei De asemenea, militarii acestei unitati speciale sunt pregatiti pentru misiuni care includ paza si
protectia
3I.-urilor atunci cand acestea se afla in zone de conflict sau cu un sporit grad de peri culozitate, misiuni
clasice de lupta, de cercetare si sabota$, precum si misiuni specifice conflictelor neconventionale, asimetrice
'rmele folosite de militarii -.I0 sunt pusca de asalt "'0'&, ?,?: mm, si pistolul Deretta, <mm .e timpul
desfasurarii actiunilor speciale, mai folosesc, ca arma principala, pistolul mitraliera 0.-? si aruncatorul de
grenade '-I2(, de calibrul =B mm .entru doborarea usilor este folosita pusca -emington, de 9> mm
*uptatorii poarta tinute de camufla$ franceze, cu e#ceptia situatiilor cand duc actiuni de lupta 4inuta standard
pentru astfel de situatii este compusa din cagula neagra, salopeta nome# neagra, bocanci speciali, vesta
compartimentata, trusa medicala de prim-a$utor +pentru ec!ipele de interventie medicala,, masca contra
gazelor si ec!ipament special de transmisiuni
'ceasta unitate accepta in randurile sale militari ai fortelor terestre care au absolvit cursul de parasutisti
de la .au si care, pe baza de voluntariat, si-au manifestat dorinta de a face parte din ea

Regi,entl )5 !e !ragoni para(ti(ti

-egimentul reprezinta actuala forta de cercetare in adancime a fortelor terestre franceze si este
subordonat Drigazii de cercetare si razboi electronic -egimentul este compus din sapte companii/ trei de
cercetare, doua de transmisiuni si doua de instructie
Desi nu se subordoneaza Comandamentului Operatiunilor &peciale, regimentul este desemnat sa spri$ine
actiunile acestuia si, permanent, participa la pregatirea unitatilor subordonate comandamentului respectiv
"iecare subunitate a regimentului este capabila sa se insereze in zona de interes, pe $os, parasutata sau
folosind ve!iculele din dotare, $eep-uri .-6 si motociclete .eugeot 'numite subunitati in special, 8rupul
Comando de .arasutisti sunt specializate in ducerea de actiuni L'*O 'cest regiment a e#ecutat o serie de
misiuni de cercetare pentru fortele aliate in timpul primului razboi din 8olf, a trimis trupe pentru spri$in
umanitar francez si misiuni peace-5eeping in 'frica, mai ales in acele tari care au fost colonii franceze
-egimentul este ec!ipat, in general, cu armament standard francez, dar, cand situatia o cere, au acces la
armament si materiale speciale considerate necesare pentru ducerea la indeplinire a misiunii In cazul in care
sunt necesare arme silentioase, ec!ipele pot fi dotate cu mitraliera de tipul LG 0.?&D Cand este necesara
o arma cu putere de foc mare, ec!ipele de cercetare folosesc aruncatorul de grenade de productie
americana 0->7=, de 67 mm, si pistolul mitraliera belgian 0inimi *08 +1& 0->6< &'I, de ?,?: mm
3e!iculele pot fi dotate cu armament greu, incluzand mitraliera de calibru ?7 mm DroEning, aruncatorul auto-
mat de grenade de productie americana 0G-9< de 67 mm, diverse tipuri de pistoale mitraliera
9= -D. este format din combatanti care au absolvit cursurile de parasutisti si de cercetare din fortele
terestre, specialitatea lor initiala fiind de infanteristi .ot participa la misiuni umanitare si de peace-5eeping in
afara "rantei

Co,an!a,entl p(ca(ilor ,arini "COFUSCO#

Opereaza sub controlul sefului &tatului 0a$or al 0arinei 2ste alcatuit din patru unitati comando de asalt
4+repel, 3aubert, de *onfort, si Penfentenyo5, o unitate de actiuni submarine 4$ommando 9ubert5 si o ec!ipa
de actiuni anti-tero maritime 4*aritime $ounter +errorism +eam2%$*$5 Comandourile de asalt, 8C0C si
Commando Lubert sunt componentele specializate in operatiuni speciale ale CO"1&CO si actioneaza la
ordinul Comandamentului de Operatiuni &peciale "rancez Comandourile de asalt sunt compuse din
apro#imativ A7 de combatanti, impartiti in patru formatiuni
CO"1&CO sunt forte specializate in e#ecutarea de raiduri si incursiuni in zonele de interes precum si in
operatiuni amfibii si de cercetare a litoralurilor &unt in masura sa e#ecute misiuni subacvatice, utilizand sub-
marine, impotriva navelor aflate in larg sau in rada porturilor 2c!ipe ad-!oc pot participa la un numar
nespecificat de misiuni, in functie de circumstante
0ilitarii CO"1&CO au acces, in principiu, la orice tip de armament De la seria de armament LG 0.-?,
familia pustilor americane 0-9:, pana la "'0'&-ul francez, pusca de asalt elvetiana &8-?67 si pusca
-emington AB7 De asemenea, sunt folosite diferite tipuri de pusti cu luneta, aruncatoare de :7 mm, rac!ete
antitanc de tip 0ilan, aruncatoarele de grenade de productie americana 0->7=, calibrul 67 mm si mitralierele
usoare belgiene 0inimi de ?,?: mm
4oti cei care aspira sa devina luptatori comando ai CO"1&CO sunt voluntari din unitatile marinei franceze,
care participa la un curs intensiv de pregatire si selectie de patru luni Dupa ce au reusit sa inc!eie acest curs
si sa treaca probele de selectie, ei vor frecventa cursul de baza in parasutare si pe cel intermediar de
comando +o luna,, unde vor fi pregatiti sa actioneze in munti, in conditii specifice, vor face alpinism, instructie
de front si isi vor imbunatati conditia fizica In partea finala a cursului sunt instruiti in ducerea actiunilor amfibii
si in folosirea salupelor, iar unii dintre ei sunt selectionati pentru a frecventa cursul de scafandri

E(ca!rila !e operatini (peciale

In "ortele 'eriene "ranceze e#ista doua unitati speciale de elicoptere desemnate sa spri$ine militarii din
fortele speciale 2scadrila cuprinde 9> elicoptere .uma si Cougar folosite in transportul trupelor si proviziilor
"ortele 2O& sunt cele care spri$ina toate categoriile de forte speciale franceze prin asigurarea deplasarii
acestora cu elicopterele din dotare, in zonele de operatii, desantarea atat prin rapel cat si prin aterizare, in
orice conditii de vizibilitate .ilotii acestor elicoptere sunt antrenati sa actioneze in toate tipurile de misiuni +pe
mare, in munti sau in savana, .ot primi misiuni de cercetare, de spri$in cu foc al trupelor aflate la sol, de
comanda si control al operatiunilor, precum si de e#tractie a ec!ipelor din zona de operatii, la terminarea
acestora
Dotarea 2O& cuprinde elicopterele .uma si Cougar, folosite in transportul trupelor si al ec!ipamentului,
fiind inarmate pentru actiuni defensive De cele mai multe ori sunt insotite de elicoptere 'erospatiale 8azelle,
ec!ipate cu un tun de >7 mm si cu rac!ete 0istral si dotate cu sistemul "enestron care inlocuieste
conventionalul rotor din coada elicopterului 3ersiunea 2urocopter '& ?=> 05I &uper .uma este ec!ipata cu
doua motoare ce antreneaza un singur rotor &e remarca prin blinda$ul sau, prin posibilitatile de pilotare pe
timp de noapte si in orice conditii de vreme, datorate (38-urilor 47ight 0ision %ogles5 si dotarilor in infrarosu
'vionica sa include un sistem de detectare a rac!etelor care declanseaza automat particule incandescente
care deviaza traiectoria rac!etelor si unul care monitorizeaza automat decolarea 2licopterul &uper .uma
poate transporta >9 de luptatori comando la o distanta de ?<A de 5ilometri cu o viteza de >B? 5mNora
2licopterul Cougar este varianta militara a &uper .uma, insa, cand se face referire la cele doua, sunt tratate
ca identice
In 2O& sunt acceptati numai voluntarii, acestia trebuind sa treaca printr-un riguros proces de selectie
realizat in urma frecventarii cursului de specialitate

Co,an!o pentr actini (-,arine

Commando Lubert este o unitate de actiuni subacvatice, pregatita sa intervina in spri$inul marinei
franceze si al serviciilor de informatii, in primul rand pentru serviciul de informatii e#terne, D8&2 4+he rench
reign Intelligence Directorate5 Comando Lubert este format din A7 de combatanti, impartiti in doua
companii .rima companie are ?7 de oameni si este compusa, la randul ei, din patru sectiuni/ ' +comanda si
spri$in,C D +specializata in actiuni acvatice antitero impotriva unor tinte teroriste,C C +este dotata cu
minisubmarine, combatantii acesteia primind un antrenament special pentru folosirea si intretinerea lor,C D
+specialisti in armament, lunetisti si e#perti in armament greu, Compania a II-a este de spri$in, formata din =7
de oameni, incadrati in compania I, fiind specializati in transmisiuni, mentenanta submarinelor de infiltrare, in
logistica si in repararea si intretinerea salupelor Comando Lubert are in dotare o nava franceza, .oseidon, in
folosire e#clusiva, care este baza plutitoare a comandoului si care asigura infiltrarea atat a scafandrilor cat si
a submarinelor
&cafandrii Comandoului Lubert au, in special, misiuni de asigurare genistica a navelor franceze, militare si
civile, impotriva plasarii de mine sau e#plozivi pe cala acestora si sunt implicati in testarea gradului de
securitate a navelor, submarinelor si porturilor franceze, precum si a centrelor de depozitare a deseurilor
radioactive Comandoul simuleaza atacuri si raiduri asupra acestora
Commandoul Lubert are la dispozitie o larga varietate de arme, ce include pusti de asalt de diferite calibre
si proveniente, pistol de calibrul < mm si revolvere 0agnum, pusti cu luneta de B,:> mm si aruncatoare de
grenade de 67 mm 'legerea ec!ipamentului si armamentului personal este la latitudinea fiecarui combatant
In timpul actiunilor anti-tero se folosesc veste blindate anti-glont si casti de protectie din 5evlar .entru alte
misiuni sunt preferate castile usoare dintr-un plastic special, care le asigura suficienta protectie
Candidatii sunt selectati din randul militarilor unitatilor de comando ale marinei franceze 2i participa la
cursul de scafandri organizat de scoala de scafandri a 0arinei "ranceze de la &aint-0andrier, langa 4oulon
'ceasta scoala organizeaza 9B cursuri diferite, pregatind combatanti pentru toate categoriile de forte ale
armatei franceze .rima etapa consta in obtinerea certificatului de scafandru "aza a doua a pregatirii
presupune insusirea unor cunostinte avansate in domeniu, in urma participarii obtinandu-se certificatul de
scafandru luptator sau scafandru genist *imita de varsta pentru participarea la acest tip de pregatire este de
>9->B de ani, fiind acceptati numai barbatii Candidatii trebuie sa fi servit in marina franceza cel putin patru
ani si cel putin sase luni intr-o unitate comando Cursul dureaza >B de saptamani si este impartit in trei etape
.rimele patru saptamani sunt alocate insusirii deprinderilor de baza in scufundari si in folosirea
ec!ipamentului de scufundare In cea de-a ?-a saptamana, cursantii sunt instruiti in obtinerea deprinderilor
de baza in distrugeri si minari subacvatice, pentru ca in urmatoarele trei saptamani sa invete sa se orienteze
sub apa si te!nicile de infiltrare in zonele de actiune In ultimele trei saptamani ale primei etape sunt
practicate e#ercitii de navigare si orientare subacvatice "aza a doua a cursului dureaza 99 saptamani si este
impartita, la randul ei, in patru etape In prima etapa, de sase saptamani, sunt instruiti in e#ecutarea
sabota$elor navelor, in conducerea salupelor si a caiacului Glepper, in navigarea la suprafata apei In ultimele
doua saptamani ale acestei etape sunt organizate e#ercitii intrunite in care cursantii sunt pusi in situatia de a
se infiltra in .ortul 4oulon si de a monta o incarcatura e#plozibila pe unul din vasele acostate in port
&imularea isi atinge scopul daca scafandrii luptatori reusesc sa indeplineasca aceasta misiune si sa
paraseasca portul fara a fi detectati .entru a creste dificultatea actiunii si, totodata, realismul ei, in simulare
sunt angrenate ec!ipa$ele navelor si fortele de securitate ale portului 'l doilea e#ercitiu consta in realizarea
unui raid in Insula .orOuerolles, misiune care dureaza o saptamana .entru a absolvi aceasta faza a cursului,
candidatii sunt angrenati intr-un e#ercitiu final care le solicita toate deprinderile pe care le-au insusit pana in
acel moment 'plicatia are loc in Oceanul 'tlantic, in largul coastelor Drestului "aza finala a cursului dureaza
cinci saptamani si cuprinde cursuri de demolari, minari si distrugerea obstacolelor subacvatice, parasutari pe
apa +in prima etapa fara ec!ipament si-apoi cu ec!ipament, si operatiuni genistice subacvatice *a
terminarea acestui curs, absolventii primesc un certificat si o insigna de scafandru luptator (oul combatant
comando este apoi incadrat in Comando Lubert, unde va parcurge o perioada initiala de trei ani In acest
interval de timp, scafandrii trebuie sa a$unga sa indeplineasca conditiile de participare la cursul avansat de
scafandri luptatori +sase luni, si de parasutisti specialisti Dupa cei trei ani scafandrul poate alege fie sa
ramana in aceasta unitate de elita pentru inca trei ani, putand deveni instructor la scoala de scafandri, fie sa
participe la alte cursuri de perfectionare

Deta(a,entl !e inter'entie operationala (-ac'atica "DINOPS#

2ste o unitate de scafandrii parasutisti, care face parte din compania de cercetare si spri$in a -egimentului
: de 8eniu al *egiunii &traine
DI(O.& e#ecuta misiuni de sabota$ subacvatic, de cercetare a litoralului si de asistenta la trecerea
raurilor de catre trupe
Datorita misiunilor specializate pe care le e#ecuta, membrii DI(O.& au acces la diferite categorii de ar-
mament, specifice unitatilor de geniu &unt inarmati cu pusca de asalt "'0'&, mitraliere de tipul LG 0.-?,
pistolul de < mm Derretta si diferite dispozitive e#plozibile, in functie de specificul misiunii .entru deplasare si
infiltrare, sunt folosite salupe Jodiac si caiacuri de doua persoane de tip Glepper &unt dotati cu dispozitive de
vedere pe timp de noapte, iar pentru scufundari au combinezoane, ec!ipament de scufundare si butelii de
o#igen cu circuit inc!is
0embrii DI(O.& beneficiaza de cea mai intensiva pregatire speciala din armata franceza, participand
atat la cursul de scafandri luptatori, organizat de marina franceza, cat si la cursul de parasutisti al fortelor
terestre De asemenea, beneficiaza de o pregatire te!nica aditionala intr-o serie de centre de instructie ale
*egiunii &traine

RUSIA

2$riga%ile !i'i%ionare3

In anii @B7, cand -azboiul -ece era in plina desfasurare, nu se stia mare lucru despre trupele speciale
sovietice, care erau grupate in asa-numitele brigazi divizionare) 'stazi, desi misiunile lor
s-au sc!imbat, unitatile &petsnaz +trupe cu destinatie speciala, fac inca parte din fortele rusesti
&petsnaz numarau, in anii @A7, apro#imativ =7777 de persoane 2rau impartite astfel/ cate o companie
pentru fiecare armataC un regiment in fiecare din cele trei teatre de operatii)C o brigada in fiecare din cele
patru flote si cate o brigada in ma$oritatea districtelor 1-&&
O companie &petsnaz era formata din 9=? de persoane, in mod normal operand in 9? ec!ipe indepen-
dente, care puteau sa se uneasca oricand pentru indeplinirea unor misiuni specifice O brigada de trupe
speciale era formata din 9777-9=77 de oameni si avea un cartier general, trei sau patru batalioane de
parasutisti, o companie de transmisiuni si trupe de rezerva De asemenea, includea o companie anti-3I.,
alcatuita din B7-A7 de militari a caror misiune era de cautare, identificare si uciderea dusmanilor liderilor
militari si politici
O brigada &petsnaz navala avea, in organizarea ei, un comandament, doua-trei batalioane de luptatori
inotatori, un batalion de parasutisti, unitati de rezerva si o companie anti-3I. 4otodata, mai cuprindea un
grup de submarine mici, gandite pentru a transporta luptatori catre tinte indepartate 4rupele speciale rusesti
au functionat in secret in timpul .actului de la 3arsovia, iar trupele individuale nu aveau voie sa primeasca
noi membri
Desi unitatile &petsnaz pot fi folosite, in timp de pace, in alte scopuri, rolul lor de baza este de a indeplini
misiuni strategice in perioada ce precede un razboi, precum si in timpul acestuia 0isiunile includ/
recunoastera unor tinte strategice, distrugerea centrelor de comanda si control inamice, a sistemelor de
aparare antiaeriana, a podurilor si rutelor de transport importante, asasinarea unor importanti lideri militari si
politici 0ulte dintre misiuni trebuie indeplinite inainte ca inamicul sa poata reactiona, iar unele c!iar inainte
de inceperea razboiului In timpul operatiunilor, ma$oritatea soldatilor din &petsnaz sunt dotati cu arme 'G&
de ?,6? mm, pistoale automate .-I si cutite speciale 4rupele &petsnaz au ca emblema lupul, simbolizand
agresivitatea, ferocitatea si rezistenta iesita din comun de care da dovada acest animal Cei care sunt admisi
in randurile &petsnaz si nu au o pregatire militara anterioara, beneficiaza de un program de instruire de baza
disciplina, mars, manuirea armamentului Cand trec la antrenamentul propriu-zis, presiunea creste
'ctivitatile vizeaza/ trageri si manuirea armamentuluiC pregatire fizica, cu accent pe rezistenta si fortaC
recunoastere, patrulare, camufla$, te!nici de supraveg!ere, supravietuire in medii ostileC lupta corp la corp,
neinarmati sau inarmati cu cutite, uciderea) tintelor stabiliteC sabota$, distrugereC invatarea limbilor straine si a
metodelor de interogare a prizonierilorC infiltrarea pe calea aerului prin parasutare sau cu a$utorul frang!iei
4rupele navale invata in plus, te!nici de lupta in apa, folosirea armamentului specific sub apa, intrarea si
iesirea de pe pla$a cu barcile, intrarea si iesirea din submarine scufundate

In(trirea lptatorilor Spet(na% e(te e8tre, !e !ra9

-In1ata sa nu se teama de sange, de inaltime, de incaperi inchise, sa nu se sperie de ine1itabilitatea
mortii; /a inceput, curajul se dez1olta prin e=ercitii simple, cum ar fi asezarea pe un scaun si caderea pe
spate; Armeaza sariturile din trenul in 1iteza, din automobil sau din tram1ai; A parasi un tren care goneste cu
<B de .ilometri pe ora, e ce1a normal; $u parasuta se sare de la inaltime mica 4>)) mC5, mare si foarte mare;
!=ercitiile de asalt se apropie de lupta reala, ele incluzand trecerea unor obstacole in flacari, salturi intre
cladiri inalte, tra1ersarea portiunilor de teren de1astate si batute cu foc de mitraliera; Pentru trecerea
cursurilor de apa se folosesc balustradele podurilor sau conductele pentru gaze 4;;;5; ,petsnazistul in1ata sa?
si in1inga scarba fata de diferite animale; Pentru aceasta, el se joaca cu broastele, in care infige paie si le
umfla sau le jupoaie, pe indelete; ,e obisnuieste sa prinda, cu mana goala, serpi, carora le scoate
maruntaiele si le frige
+Colonel 0i!ai "loca, ortele de elita ale lumii, Ducuresti, 2ditura 0ilitara, 9<<<, p 6<,

Lpta c 2pap(ile3

*uptatorii spetsnaz stapanesc artele martiale, indeosebi sambo arta martiala ruseasca .entru o
pregatire cat mai apropiata de lupta reala, sunt pusi sa se bata cu criminali condamnati la moarte, numiti
papusi) Confruntarile cu papusile) sunt pline de risc, criminalii neavand nimic de pierdut, ei putand sa si
omoare
-ezistenta fizica la eforturi prelungite este indispensabila 8rupurile de cercetare sunt pregatite sa
strabata pe $os distante de =77 5m, parcurg pana la B7 5m pe noapte, baremul de indeplinit fiind de opt
5ilometri pe ora

2Al1a3 (i $eretele negre3

In anii QB7-QA7, trupele speciale au devenit foarte populare, incat au aparut corpuri similare, cu aceleasi
misiuni, in parti diferite ale acelorasi ministere, in special in cadrul G8D +Comitetul pentru &ecuritatea
&tatului, si 03D +0inisterul 'facerilor 2#terne, 'cestea au functionat ca forte paramilitare sub denumirea
&petsgruppe) 0ulte unitati au actionat in razboiul din 'fg!anistan 1n moment important pare sa fi fost in
timpul puciului din 9<<9, cand au fost obligate sa ia atitudine sau cel putin sa refuze amestecul Dupa ce
puciul a fost infaptuit, presedintele 2ltin a luat toate aceste forte sub controlul sau 0ulte au fost implicate in
conflictele recente din "ederatia -usa, inclusiv in Cecenia
&petsgruppa 'lfa) +grupa speciala ', a fost infiintata de al 9B-lea Directorat G8D si pare a fi inspirata din
trupele britanice &'& si cele americane Delta "orce, actionand ca un grup antiterorist si de recuperare de
ostatici 'lfa a atacat palatul prezidential din Gabul, 'fg!anistan, pe >A decembrie 9<A7, asasinandu-l pe
presedintele Lafizulla! 'min si familia sa 8ruparea este controlata acum de "&D +&erviciile "ederale de
&ecuritate,, similarul "DI-ului american Componenta actuala este estimata la =77 de membri, avand un
nucleu central la 0oscova si trei grupari in diverse parti ale "ederatiei G8D a infiintat si &petsgruppa
3Hmpel, a carei misiune a fost sa asasineze sau sa rapeasca diferite personalitati in timp de razboi Dupa
colapsul 1niunii &ovietice, a fost transferata la 03D, iar acum apartine "&D, avand ca misiune salvarea
ostaticilor
0inisterul 'facerilor Interne a avut cel putin doua grupari de forte speciale, cunoscute drept Omon
+Deretele negre), care initial trebuiau sa asigure un plus de securitate si, la nevoie, sa salveze eventualii
ostatici la Focurile Olimpice de la 0oscova, din 9<A7 De atunci au fost folosite pentru operatiuni antiteroriste,
eliminarea criminalilor inarmati, iar in prezent actioneaza in campania impotriva drogurilor In prezent,
simbolizand natura dezorganizata a -usiei, Compania de &ecuritate 8-O0 este o organizatie cvasiprivata,
lucrand sub contract e#clusiv cu 8uvernul "ederal 8-O0 +cuvantul rusesc pentru fulger) si fara nici o
legatura cu grupul polonez cu acelasi nume, e formata din membri ai fostelor trupe speciale G8D si asigura
securitatea pentru personal si cladiri guvernamentale, precum si pentru trenuri
si avioane
&petsnaz 1I( e un grup a carui misiune adera la 1I( +managementul performantei in pedepsire, din
cadrul 0inisterului Fustitiei 're de indeplinit misiuni ca/ suprimarea revoltelor in masa, a revoltelor din
inc!isori, colonii, salvarea de ostatici aflati in inc!isori si colonii 0embrii 1I( poarta berete de culoare
neagra, cocarda armatei si steagul rusesc pe parte stanga a beretei

SUE%IA

&uedia mentine o forta armata surprinzator de mare in comparatie cu suprafata si populatia sa In cadrul
acesteia sunt unitati care se disting prin metodele de selectie si inaltele standarde de antrenament 2le
constituie elita fortelor armate, fiind capabile sa e#ecute misiuni de lunga durata in teritorii ostile sau in
conditii de mediu e#treme 0ulte din unitatile de elita au o lunga istorie, dar sunt si unele, constituite recent,
destinate situatiilor ce pot aparea intr-o lume din ce in ce mai ostila

In "ortele 4erestre se disting urmatoarele structuri/
K unitati de parasutisti in timp de razboi desfasoara operatiuni de culegere de informatii si operatiuni
impotriva unor tinte de importanta strategicaC
K regimentul de cercetare antrenat pentru actiuni in regiunile arctice din nordul &uediei 4rupele sunt
instruite pentru a lupta si a supravietui in conditii de frig e#tremC
K regimentul de cavalerie cu armament usor pregatit pentru misiuni in partea centrala si de sud a tarii
1nitatea este dotata cu ec!ipament special si ve!icule 6#6, care-i asigura o mare mobilitateC
K regimentul de cavalerie blindata antrenat pentru misiuni in partea de nord a tarii si in zone strategice
ale inamiculuiC
K unitati de politie militara nou-infiintate in armata Instruite pentru descoperirea formatiunilor inamice si
calculul unui potential atac al acestora
&i "ortele (avale sunt foarte bine reprezentate in elita armatei Din compunera lor se remarca/
K batalioane de desant maritim indeplinesc misiuni de respingere a atacurilor navale inamiceC
K unitati de coasta ":(t;agare< :=# actioneaza ca trupe de soc in timpul atacurilor navaleC
K unitati de scafandri atacuri asupra navelor inamice, misiuni de recunoastere, supraveg!ere
!idrografica, desant maritim la scara mica si actiuni de sabota$ .ersonalul este recrutat, in general, din
unitatile de coasta de elitaC
K unitati de scafandri de deminare operatiuni pirote!nice in ape putin adanci, in spri$inul fortelor suedeze
sau a celor aliateC
K Compania Dassa5 de intampinare a atacului naval asigura protectia instalatiilor navale suedeze
impotriva atacurilor
'laturi de trupele de elita ale fortele terestre si navale, fortele aeriene au constituit, relativ recent, unitati
de acest gen care sunt folosite pentru protectia impotriva atacurilor aeriene si terestre 4otodata, au aparut si
asa-numitele unitati mi#te, alcatuite e#clusiv din ofiteri, care indeplinesc misiuni de salvare si de protectie a
3I.-urilor suedeze

Unitatile !e coa(ta

4armurile &uediei, avand o importanta strategica in sistemul de aparare, reprezinta o tinta perfecta pentru
un inamic potential .entru a preveni orice atac inamic, "ortele (avale &uedeze mentin trupe de comando
gata in orice moment sa lupte impotriva oricarui asalt amfibiu 'cesti luptatori, selectionati si antrenati la
standarde inalte, au misiunea de a desfasura operatiuni in spri$inul "ortelor (avale &uedeze, mai precis de a
distruge liniile de comunicatie inamice, de a desfasura raiduri si ambuscade, actiuni de recunoastere si
recuperare a teritoriilor ocupate de inamic
*uptatorii sunt selectionati din cei mai buni 97 la suta recruti care se ofera ca voluntari Inainte de
inceperea antrenamentelor sunt supusi unui control medical fizic si psi!ic sever Dupa selectia initiala, noii
recruti e#ecuta o instruire de 97 luni la -egimentul 9 al 'rtileriei de Coasta 3a#!olm .rima etapa +sase luni,
consta in antrenament militar de baza, si un program de antrenament psi!ic pentru a face fata conditiilor dure
de mediu in care trebuie sa se actioneze 2tapa urmatoare este precedata de un mars) in timpul caruia
recrutii sunt solicitati la limite psi!ice si fizice e#treme Cei care reusesc sa treaca de aceasta proba primesc
bereta verde de comando impodobita cu insigna de calificare 4ridentul lui (eptun), de aur
In faza urmatoare de antrenament, recrutii invata cum sa folosesca un caiac, sa vasleasca si sa
navig!eze pe distante lungi Dupa acest antrenament sunt trecuti in rezerva unuia din cele sase batalioane
amfibii implicate in misiuni de aparare a coastei
.rincipalele tipuri de armament aflate in dotarea unitatilor de coasta includ/ pistolul automat 'G ? de
calibru ?,?: mm +cu versiunile 'G ?b de tip .&* si 'G ?c ec!ipat cu aruncator de grenade de 67 mm,,
mitraliere multifunctionale G&.-?A si pusti fara recul Garl 8ustav de A6 mm .entru transportul pe apa,
unitatile de coasta sunt dotate cu barci de asalt de mare viteza si caiace Glepper Deplasarea pe distante
mari se face cu nave ale "ortelor (avale si cu avioane de transport

Trpele !e elita $ASSA:
In timpul -azboiului -ece, unitati navale rusesti, operand cu submarine mici, au patruns in apele teritoriale
suedeze .entru a preintampina astfel de incursiuni, "ortele (avale suedeze au infiintat, in 9<<>, o unitate de
securitate numita Dassa5, destinata sa apere instalatiile navale si sa prote$eze navele impotriva atacurilor
1nitatea are in compunere 9=6 de oameni si 9> caini, organizati in patrule O patrula este formata din/
conducator, dresor, medic, care este si sofer, tragator de elita si soldati Cand desfasoara misiuni de
supraveg!ere pe apa sau de recunoastere, patrulele sunt dotate cu barci de mare viteza, canoe si aparatura
de scufundare
In fiecare an, A7-<7 de recruti incearca sa patrunda in trupele Dassa5 2i trebuie sa treaca de o selectie si
un antrenament e#trem de riguroase, care dureaza intre ==7 si 6>7 de zile Dupa ce candidatul trece de
perioada instruirii de baza, va e#ecuta o saptamana de antrenament in teren, timp in care va fi supus unei noi
probe mars fortat pe o distanta de B7-977 5m Dupa acesta, este supus altor teste pentru a i se masura
e#act nivelul conditiei fizice si cunostintele acumulate 'ceste teste includ/ patrulare, :,? 5m mars fortat
carand 9> 5g de ec!ipament, manuirea armelor, inot pe distanta de 6 5ilometri, verificarea cunostintelor
teoretice acumulate la cursuri, cunoasterea ec!ipamentului si te!nicii armatelor straine
1nitate D'&&'G are acces la toate armele standard ale arsenalului militar suedez

Unitatea !e Cercetare Fl4-a(;agarna

In anul 9<A=, in cadrul "ortelor 'eriene suedeze a luat fiinta 1nitatea de Cercetare Fl4-a(;agarna
+&Eedis! 'ir "orce -angersN&'"-s,9
&'"-s are ca misiune asigurarea protectiei unitatilor aeriene suedeze in cazul unui atac al fortelor
speciale inamice 0embrii sai sunt antrenati pentru depistarea si eliminarea fortelor ostile inca inainte de
atac In indeplinirea misiunilor, folosesc caini special antrenati
&'"-s este organizata in plutoane, formate din cinci ec!ipe/ o ec!ipa de stat ma$or, alcatuita din opt militari,
si patru ec!ipe de cercetare, avand cate opt militari si cate doi caini "iecare militar are o specializare
conducatorul, asistentul conducatorului, dresorul cainilor, tragatorul, medicul 2c!ipele patruleaza in afara
bazei, la distante de pana la 9? 5ilometri, in timp ce securitatea din interiorul bazei este asigurata de plutoane
de protectie apropiata

I$%IA

India are traditie in detinerea de forte speciale aeropurtate .rima unitate aeropurtata a fost organizata de
englezi, in timpul celui de-'l Doilea -azboi 0ondial Cand India si-a recapatat independenta, ea a pastrat
unele elemente ale fortelor aeropurtate anterioare, pe structura carora si-a cladit propriile forte speciale In
timpul razboiului cu .a5istanul, din 9<:?, conducerea armatei a incredintat locotenent-colonelului 0eg!
&ing! misiunea de a organiza o unitate comando 'u fost acceptati voluntari din diferite regimente de
infanterie (oua unitate a fost denumita 0eg!doot "orce) Datorita rezultatelor deosebite obtinute in lupta,
conducerea armatei a dispus constituirea unei formatiuni permanente de para-comando in cadrul
-egimentului de .arasutisti 'sa a aparut, in iunie 9<::, Datalionul < al -egimentului
In iunie 9<:B, a fost autorizata infiintarea unei a doua formatiuni comando, Datalionul 97 ' fost incadrata
cu militari proveniti din Datalionul < si recruti din -a$ast!anis In acelasi an, cele doua batalioane au fost
dislocate in baze diferite/ Datalionul < a luat in primire zona muntoasa din nordul tarii, iar Datalionul 97, zona
vestica, desertica In 9<:<, au fost desemnate a fi Datalioanele .ara Comando
In timpul celui de-al doilea razboi dintre India si .a5istan, cele doua batalioane au participat efectiv la
actiunile militare Datalionul < .ara Comando a dus actiuni de lupta in regiunea Gasmirului, fiind impartit in
trei grupuri ', D si C, fiecare fiind subordonat unei divizii de infanterie 8rupul de forte ' a avut, in general,
misiuni defensive, D a desfasurat actiuni militare in sectorul Fammu-C!!amb, iar grupul C a e#ecutat un raid
asupra unei baterii de artilerie pa5istaneze Datalionul 97 a fost si el impartit in trei grupuri de forte si a dus
actiuni de lupta in Desertul -a$ast!an 8rupurile ' si C au intreprins cateva raiduri impotriva unor tinte
pa5istaneze, inclusiv o actiune e#ecutata de grupul C, imbarcat pe $eep-uri, impotriva orasului pa5istanez
Islam5ot
*a sfarsitul anilor QB7, a fost infiintat inca un batalion para comando Datalionul 9 .arasutisti desemnat a
fi principala forta de comando a armatei &pre deosebire de celelalte doua batalioane, acesta nu are o
anumita zona geografica de supraveg!eat, in sc!imb, constituie forta strategica de rezerva a regimentului
4ot in aceasta perioada, fortele aeropurtate indiene isi dezvolta te!nicile de parasutare de la foarte mare
inaltime cu desc!iderea parasutei la mica inaltime +L'*O operations, sau la mare inaltime +L'LO
operations,
In iunie 9<A6, un grup de A7 de combatanti ai Datalionului 9 .ara Comando au fost implicati in
Operatiunea Dlue &tar) &eparatisti si5! au fortificat o zona cu cladiri din beton din .un$ab, cunoscuta sub
denumirea de 4emplul de 'ur) +8olden 4emple, si au instituit propriul control asupra zonei 8uvernul indian a
cerut reinstaurarea autoritatii statale in zona Dupa ce, initial, o grupare paramilitara a "ortelor &peciale ale
8ranicerilor a fost respinsa de combatantii si5!, au fost anga$ate fortele paracomando C!iar daca au suferit
pierderi insemnate, aproape $umatate din efectiv fiind ucisi sau raniti in lupta, aceste trupe speciale au reusit
sa indeplineasca misiunea incredintata
In iulie 9<AB, Datalionul 97 .ara Comando a fost desemnat sa faca parte din "orta Indiana de .eace-
Geeping 4Indian Peace 8eeping orce 2 IP85 si trimis in &ri *an5a 8uvernul din aceasta tara se afla in
situatia de a purta o campanie militara impotriva guerilelor tamile *a presiunea Indiei, &ri *an5a a fost
nevoita sa accepte trupele I.G", care aveau ca misiune initiala dezarmarea insurgentilor tamili 'ceste intentii
nu au putut fi materializate fara a intra in contact armat cu tamilii, soldat cu pierderi de vieti omenesti de
ambele parti
*a sfarsitul mandatului sau, Datalionul 97 a fost inlocuit de Datalionul < .ara Comando, care, ca si
predecesorul, a desfasurat o serie de actiuni de curatire a zonelor controlate de tamili De asemenea, au
asigurat protectia unei comisii guvernamentale indiene deplasata in zona Conform planului initial, Datalionul
< ar fi trebuit sa paraseasca &ri *an5a in iunie 9<A<, dar mandatul sau a fost prelungit datorita planificarii unei
operatii aeropurtate impotriva acelorasi tamili In martie 9<<7 au fost retrase ultimele efective ale batalionului
din &ri *an5a
.e 9 februarie 9<<:, Datalionul >9 de Infanterie 0arat!a a fost transformat in Datalionul >9 .ara Co-
mando, sporind astfel familia fortelor speciale indiene 1nitatea a fost desemnata sa e#ecute operatiuni spe-
ciale in $ungla
4rupele speciale indiene isi au centrul de pregatire la 'gra, iar instruirea este coordonata si e#ecutata de
cadrele -egimentului de .arasutisti Candidatii para comando sunt selectionati dintre voluntari si, dupa
absolvirea cursurilor de pregatire, sunt incadrati in unitati pe o perioada provizorie de trei saptamani, unde
frecventeaza o serie de cursuri organizate de unitatea in care sunt incadrati si sunt continuu evaluati de catre
instructorii unitatii Daca respecta standardele profesionale specifice, noii luptatori comando sunt incadrati cu
drepturi depline in batalion si li se acorda increderea de care se bucura toti ceilalti luptatori In dezvoltarea
pregatirii lor, pot fi alesi sa participe la cursurile de pregatire in parasutism, inclusiv in te!nicile L'LONL'*O,
si la cele de scafandri luptatori
Ca armament, trupele comando indiene folosesc pusca de asalt "( "'* si pistolul mitraliera 'G-6B, pusca
semiautomata &terling de calibrul < mm si pistolul de mare putere DroEning De asemenea, sunt folosite
diferite tipuri de grenade, cutite si e#plozivi de productie proprie

PA&ISTA$

In perioada 9<?=-9<?6, armata pa5istaneza a alcatuit o formatiune de comando cu asistenta &1' .entru
a-i ascunde adevarata misiune, a fost desemnata drept batalionul 9< al -egimentului Daluc! Datalionul a
fost mutat la C!erat, langa 'ttoc5 CitH In martie 9<:6, o ec!ipa mobila din 8ruparea "ortelor &peciale
+'irborne, a armatei &1' a mers in .a5istan pentru a-i antrena pe membrii Daluc!

O1iterii !in SSG
K trebuie sa aiba cel putin doi ani de e#perienta militara si sa vina ca voluntari, timp de trei ani, din alte
formatiuniC
K urmeaza un curs de opt luni, in care accentul se pune pe pregatirea fizica 2i trebuie sa e#ecute un mars
de =7 de mile in 9> ore, alergare pe distanta de cinci mile, in 67 de minute, precum si numeroase alergari de
viteza in barem
0ulti sunt selectionati pentru pregatirea de specialitate 'cestia parcurg un curs de lupta in munti care se
tine la .es!aEar, in 'bbotsbsd

Daluc! era considerat 8rup de &ervicii &peciale +&&8,, fiind divizat in >6 de companii "iecare companie
avea ec!ipe specializate pentru actiuni in desert, in munti si sub apa In 9<B7, &&8-ului i s-a adaugat rolul
antiterorist 'ceasta misiune a fost incredintata companiei 0usa +dupa numele profetului 0usa 0oise,,
formatiune independenta din &&8
In prezent, &&8 are cartierul general la C!erat Organizarea sa este facuta pe batalioane care au in
compunere circa B77 de oameni "iecare batalion are patru companii, iar acestea, la randul lor, sunt impartite
in plutoane divizate in ec!ipe de cate 97 militari Comanda intregului grup este atribuita unui colonel, iar
comandantii batalioanelor au gradul de locotenent-colonel
.rincipalul obiectiv al fortelor speciale pa5istaneze este sa intervina in situatii de criza ma$ora la granita
sau pentru salvarea ostaticilor 0isiunile ce le revin sunt de tipul/ razboi neconventional, antitero, securitate
pentru persoane si diverse obiective, recunoasteri, raiduri si operatii pe pla$e
.rocedeul de recrutare consta in testarea candidatilor din toate categoriile de forte +terestra, navala si
aeriana,, care sunt recomandati de comandantii acestora Cei care trec testele initiale sunt trimisi la
comandamentul &&8, situat in nordul tarii, pentru instruire speciala Cursul are durata de un an, standardele
fiind foarte ridicate Instruirea combina specializari in asalt, trageri, supravietuire, distrugeri, aruncarea grena-
delor, lupta in cladiri, spiona$, marina, include pregatire fizica si psi!ologica, precum si teme de psi!ologie
criminalistica Dupa inc!eierea cursului, candidatii admisi au posibilitatea sa se alature fortelor din care provin
sau sa ramana in &&8
&&8 are in dotare cele mai moderne arme, intre care/ faimoasele pusti de asalt Lec5ler si Goc! de < si
B,:> mm, o versiune c!ineza a Galasnicovului, dar si noile arme de atac folosite in ('4O, &teHr de ?,?: mmC
pistoale modelel 8loc59? de <mm, Deretta 0< si &I8 .ro >>: .entru misiunile de mare risc este folosit
pistolul .<7 de ?,B mm
Inaltele standarde de pregatire ale trupelor speciale au facut ca membrii lor sa fie cunoscuti drept Cei mai
buni dintre cei mai buni) .rincipala ec!ipa de lupta e numita Jarrar Faree!) +Cauta si distruge), O alta
ec!ipa importanta este numita IObal Duland) +"oarte 'preciati),

SSGN

In 9<::, marina pa5istaneza si-a creat propriile unitati de comando, &&8( +&erviciile &peciale (avale,
Initial, pregatirea luptatorilor se desfasura la bazele din C!erat, .es!aEar si Garac!i 'cum acestia se
antreneaza la sediul &&8( din Garac!i 'ceasta forta speciala are marimea unei companii si e#ecuta misiuni
in regiunea coastelor In razboi face uz de flota de minisubmarine a fortelor navale pa5istaneze 0ulti dintre
membrii &&8( fac cursuri de specializare in &1' Din 9<B7, antrenamentele lor includ e#ercitii in comun cu
trupele &2'*& si cele ale marinei iraniene &&8( recunosc trei clase de inotatori luptatori/ clasa 9, cei care
parcurg 9A mile inot, clasa >, 9> mile, si clasa =, sase mile
0embrii sai se disting prin beretele de culoarea albastru inc!is si prin insignele metalice, reprezentand un
pumnal suprapus unui submarin, purtate deasupra buzunarului stang al uniformei

Do(ar reali%at !e> capitan G?EORG?E @ISAN0
locotenent GEORGE @OICU0 locotenent MARIUS NITULESCU