Tactica generala

Tema: Actele legislative si normative in domeniul apararii. Fortele

armate ale RM.
1.
2.
3.
4.

Continutul general al doctrinii militare a RM

Destinatia generala si structura organizatorica a FA RM
Componenta si destinatia genurilor de arme. Misiunile lor generale
Obiectul si sarcnile preagtirii tactice

Prioritatile doctrinii militare:

1. In domeniul politic - solutionarea pasnica a contradictiilor aparute intre state
2. In domeniul militar - mentinirea capacitatii de aparare a statului la nivelul care
asigura securitatea militara.
3. Scopul principal - asigurarea securitatii militare a poporului si statului,
prevenirea razboaielor si conflictelor armate prin mijloacele de drept
international

RM:
Nu accepta razboiul, cu exceptia cazurilor de autoaparare
Promoveaza o politica externa de pace
Nu admite folosirea teritoriului propriu pentru actiuni agresive contra altor
state si pentru dislocarea trupelor straine
Nu considera nici un stat drept inamic al sau
Destinatia generala si structura organizatorica a FA RM. FA pe timp de
pace.
Preedintele RM (art.87 CRM) ---- Guvernul RM:
Ministerul apararii - Marele Stat Major - Armata Nationala
MAI - Com. Tr. de carabinieri - Trupele de carabinieri
Pe timp de razboi
Apare Consiliul Suprem De Securitate
Compoenta armatei nationale:
1. Forte operationale - 100%
2. Forte cu efectiv redus (cu capacitate redusa de interventie) (10-15 zile) 65%
3. Unitati nou formate (de rezerva) (30-40 zile) 0%

Componenta genurilor de arme:

Unitati de aviatie
Marile unitati de infaterie monitorizata
Unitati si subinitati de artilerie (anti-tanc, tun obuzier, aruncatoare de bombe,
sisteme reactiva de foc "Uragan")
Unitatile si subinitatile de lupta antiaeriana
Subunitatile de cercetare
Subunitati de geniu
Subunitati de transmisiuni

Subunitati de logistica
Subunitati medicale
Tema 2: Bazele luptei moderne de arme
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Principalele notiuni, definitii si termeni tactici, semne conventionale

Lupta moderna de arme intrunite
Fortele si mijloacele luptei moderne de arme intrunite
Formele luptei de arme intrunite
Metodele de constituire a dispozitivelor subunitatilor
Componentele princiapele ale luptei moderne de arme intrunite
Formele asigurarii actiunilor de lupta si de protectie a fortelor

Definitii:
Aliniament - pozitia mai multor puncte sau dispozitive in teren
Baraj - lucrare genistica; obstacol;
Capacitatea de lupta - capacitatea de a incepe actiunile militare
Contact nemijlocit - situatia de lupta cand inamicul este permanent in vizor
Limita dinainte a apararii (LDA) - linia, care urmind configaratia terenului
delimiteaza dispunerea fortelor din esalanul intaii al intregii aparari si in acelasi timp,
linia din fata a pozitiilor de aparare succesive.
Ora "C" - momentul inceperii atacului stabilit in timp astronomic, cind
subunitatile ataca simultan limita dinaintea apararii inamicului
Linia focului - aliniament din teren, pe care au ajuns subinitatile inainte ale
trupelor aflate in ofensiva sau cele ocupate de ele in lupta de aparare
Ordin de lupta (actiune) - procedeu, prin care se transmit misiunile de lupta
subunitatilor, militarilor subordonati
Subunitatea - grup de militari bine instruiti, sub un comondament unic
inzestrati cu armament, munitii si tehnica de lupta, destinata pentru actiuni de lupta.
Semne conventioanle si abrevierile specifice domeniului militar
Albastru - pentru fortele si mijloacele proprii
Rosu - pentru fortele si mijloacele inamicului
Galben - pentru suprafetele contaminate, atit de inamic, cit si de trupele
proprii
Verde - pentru baraje
Maro - drumuri
Negru - pentru inscriiri, tabele, semnaturi, titulatura
PCO - punct de comanda si observare
PC - punct de comanda
Lupta - confruntarea armata dintre doua forte adverse
Scopul luptei - nimicirea sau capturarea efectivului inamicului
Ciocnirea - momentul angajarii directa a inamicului de catre fortele proprii
in lupta.
Lupta poate fi:
1. De arme intrunite - se desfasoara cu intrebuintareq diferitor genuri de arme
2. Aeriana - se desfasoara in aer cu mijloacele aeriene

3. Antiaeriana - se duce cu mijloacele antiaeriane impotriva tintelor aeriene a

inamicului
4. Maritima - se desfasoara pe apa (sub apa), cu mijloace maritime
Formele luptei de arme intrunite:
1. Apararea - forma de lupta armata prin care se realizeaza oprirea sau nimicirea
inamicului
2. Ofensiva - forma de lupta armata prin care se urmareste scopul de capturare,
izgonire sau nimicire a agresorului
L - lunetist
AG - ajutorul grenadierului
G - grenadier
Cdt - comandatul grupei
M - mitralior
P - puscas
CA - conducator auto; MA - mecanic de auto
OM - ochitor mitralior

Componentele principale ale luptei moderne de arme intrunite sunt:

Lovitura - nimicirea concomitenta a gruparilor de trupe si obiective ale
inamicului cu forta si mijloace. Loviturile pot fi:
Nucleare
De foc
Cu forta
Dupa mijloacele de transportare, loviturile pot fi
De rachete
Arteriele
Aviatie
Dupa cantitate:
Masare
Grupate
Izolate
Manevra - deplasarea fortelor si mijloacelor in scopul aplicarii favorabile a
puterii de lupta in timp si spatiu, pentru a obtine un avantaj in raport cu inamicul.
Manevra poate fi :
Cu subunitati (cu forte si mijloace)
Cu focul
Cu loviturile
Formele manevrei (in aparare):
Lovirea inamicului in fata LDA
Mutarea efortului de pe o directie pe alta, din fata spre adancimea
punctului de sprijin si invers
Reposte ofensive ale apararii (invaluirea; intoarcerea; lovitura
frontala;):
a. Invaluire - manevra realizara de subonitate cu scopul iesirii
si lovirii inamicului in flanc. Caracterisitici: gruparea de atac
frontal 2/3 forte; gruparea de manevra 1/3 forte.

b. Lovitura frontala - producerea de pierderi cat mai mari prin

ruperea apararii si crearea de breje in dispozitivul inamicului
Manevra pe verticala
In lupta de ofensiva manevra poate fi:
Mutarea efortului de pe o directie pe alta
Invaluirea, intoarcea loviturii frontale
Manevra pe verticala
Focul - constituie mijlocul principal al subunitatilor pentru nimicirea
inamicului. Exista 3 forme de manevra cu focul:
1. Concetrarea focului
2. Distribuirea (rartizarea) focului
3. Transferul focului
In functie de directie, focul poate fi:
1. Frontal
2. De flanc
3. Incrucisat
Din punct de vedere tactic:
1. X ??
2. Concetrat
3. Prin intervale
4. Pe deasupra trupelor
Formele asigurarii actiunilor de lupta si de protectie a fortelor:
Cercetarea
Siguranta
Mascarea
Protectia contra armei de nimecire in masa
Protectia antiaiereana
Protectia radioelectronica
Protectia genista
Protectia informatiilor
Tema: Conducerea subunitatilor in lupta
1. Continutul si esenta conducerii subunitatilor
2. Succesiunea si continutul activitatilor comandatului de pluton (grupa) pentru
organizarea luptei
3. Procedeeele de conducere cu subunitatile in lupta
Continutul si esenta conducerii subunitatilor
Conducerea cuprinde activitatea comandatului de pluton (grupa) pentru
pregatirea si ducerea luptei subunitatilor ce o comanda de la primirea emisiunii si pina
la indeplinirea ei.
Esenta conducerii:
Mentinerea unei capacitati inalte de lupta a subunitatilor
Pregatirea subunitatilor pentru lupta

Conducerea cu ele in timpul indeplinirii misiunii de lupta

Comandatul (de pluton) raspunde personal de indeplinirea cu succes a

misiunii de lupta.
Cerintele de baza ale conducerii:
Stabila si ferma
Continua
Operativa si oportuna
Realizata in secret

Principiile de baza ale conducerii:

Conducerea unica
Raspunderea personala a comandatului de hotararea luata si de rezultatele
indeplinirii misiunii primite
Cunoasterea permanenta si analiza profunda a situatiei

Succesiunea si continutul activitatii comandatului pentru organizarea luptei:

Pregatirea actiunilor de lupta reprezinta un ansamblu de activitati pe care
comandatul de grupa le desfasoara in vederea indeplinirii misiunii si cuprinde 3
sectiuni:
Planificarea actiunilor de lupta
Organizarea actiunilor de lupta
Cooperarea si controlul

Sectiunea 1: Planificarea actiunilor de lupta

Planificarea - activitatile desfasurate de comandat pentru pregatirea
actiunilor de lupta care se desfasoara in urmatoarea succesiune:
1. Primirea misiunii - comandatul poate primi misiunea prin intermediul
ordinului prelimenar (de avertizare), a ordinului fragmentar (OFRAG) unde
exista doua activitati importante: analiza misiunii si stabilirea principalelor
probeleme ale planificarii.
a. La analiza misiunii comandatul determina urmatoarele:
i. Intentia si conceptia comandatului esalonului superior. Aceasta
informatia este gasita in ordinul de informati (OPORD)
ii. Sarcinile pe care grupa trebuie sa le indeplineasca
iii. Limitile actiunii asupra libertatii de actiune a grupei
iv. Misiunea reformulata a grupei
v. Calculul timpului
b. Sarcinile pe care grupa trebuie sa le indeplineasca. Sarcinile por fi:
i. Precizate (de esalonul superior) - sunt stabilite de catre
comandatul esalonului superior si se regasesc in OPORD
ii. Deduse - nu sint exprimate in OPORD dar trebuie identificate
si executate pentru indeplinirea misiunii
Limitile actiunii reprezinta obligatiile sirestrictiile impuse si au
formulari cum ar fi: "a fi pregatit pentru ..." "incepind cu", "pina la ...",
exprima limitari; factori si restricitii, precum si timpul la dispozitie sau
interdicitia radio, sunt de asemenea limitari.

c. Misiunea reformulta constituie un enunt clar si concis, bazat pe sarcina

esentiala pentru misiune si pe scopul acesteia, exprimat in formatul
5+2
d. Calculul timpului se face de la ora primiii misiunii si ora inceperii
actiunii (ora C), avand in vedere urmatoarele aspecte:
i. pentru planificarile proprii si emiterea ordinului de actiune - 1/3
din timp
ii. 2/3 - pentru controlul si antrenamentul efectivului care a fost
planificate in aceea 1/3
2. Emiterea ordinului preliminar sau de avertizare (OPORD sau de
avertizare). Cuprinde:
a. Ordinul preliminar (de avertizare) cuprinde situatia,
misiunea, instructiuni generale si instructiuni speciale.
b. Situatia - o scurta descriere a situatiei inamicului
c. Misiunea - este primita de la comandatul de plutin si
reforormulta
Instructiuni generale se refere la :
i. Modificarile in structura grupei
ii. Echipamentul si tehnica necesara
iii. Cerinte speciale
iv. Calculul timpului
v. Alte instructiuni necesare
d. Instructiunile speciale pentru:
i. Subordonati
ii. Cei care participla la elaborarea ordinului de actiune
3. Pregatirea planului prelimenar:
a. Estimarea reprezinta luarii deciziei de lupta si cuprinde 5
pasi:
i. Analiza detaliata a emisiunii, care cuprinde:
1. Misiunea plutonului grupei
2. Care obiective (tinte) pe directia de actiune se
nimicesc cu mijloacele esalonului superior
3. Misiunea de lupta a vecinilor si ordinea de
cooperare cu ei
4. Cu ce mijloace se intareste grupa
5. Ora terminarii pregatirii pentru lupta
ii. Analiza situatiei si eleborarea cursurilor de actiune
(2-3):
1. Inamic, cu urmatoarea informatie
a. Compunerea - se reprezinta sub firma
unui tabel si include date importante
b. Dispozitivul de lupta - identificarea
modului de dispunere a fortelor pe
terenul inamicului
c. Tria (gradul de completarea a
inamicuoui)
d. Actiuni semnificative - informatii
referitoare la activitatile recente

e. Particularitati si slabiciuni caracterisitici ale fortelor punctelor

slabe si puternice
f. Posibilitatile inamicului - ce poate
intreprinde inamicul
2. Forte proprii, cuprinde:
a. Compunerea
b. Dispunerea curenta a fortelor proprii
c. Nivelul capacitatii combatante
d. Activitati semnificative
e. Particularitati si slabiciuni
3. Teren, cuprinde:
a. Posibilitatile de observare si executare
a focului
b. Posibilitatile de adapostire (acoperire)
si mascare
c. Obstacolele
d. Puncte-cheie din teren
e. Directiile (caile) de apropiere
4. Timp:
a. Vizibilitatea (care include timpul de
lumina)
b. Vintul
c. Precipitatiile
d. Norii
e. Temperatura si umiditatea
iii. Analiza (elaborarea) fiecarui curs de actiune. Cursul
de actiune reprezinta un plan posibil de indeplinire a
misiunii, este elaborat in 2 sau 3 cursuri de actiune.
Elaborarea mai multor cursuri ajuta la flexibilitatea
comenzii in timpul executiei. Fiecare curs de actiune
trebuie sa fie viabil, acceptabil, distinct.
Un curs de actiune cuprinde: Unde? Ce? Cind? Cum?
De ce?
Activitatea de eleborarea a unui curs cuprinde:
Stabilirea punctelor decisive
Stabilirea eforturior de sprijin (secundare)
Stabilirea scopurilor
Stabilirea si repartizare sarcinilor
Stabilirea masurilor de control
Intocmirea enuntului si a schemei cursului de actiuni
iv. Compararea intre ele a cursurilor de actiuni
v. Luarea deciziei pe un singur curs de actiune.
Conceptia actiunii reda modul in care comandatul de
grupa a decis sa indeplineasca misiunea. In conceptie
comandatul determina:
1. Modul e indeplinire a misiunii primite
2. Dispozitiv de lupta (deplasarea; stationare)

4.
5.

6.

7.

8.

3. Misiunile efectivului grupei, masinei de lupta

si mijloacelor ded foc de intarire
4. Organizarea conducerii
Executarea deplasarii necesare: Grupa poate incepe deplasarea sub
conducerea inlociitorului comnadatului de grupa, in timp ce comandatul
inca planifica sau executa recunoasterea.
Recunoasterea: Executarea recunoasterii cuprinde:
a. Clarificarea prin cronfuntare a raspunsurilor la intrebarile ce
apr pe timpul analiziei situatiei din. Cadrul procesului
elaborarii cirsului optim de actiune
b. Stabilirea modului de actiune pentru indeplinirea actiunii
c. Planificarea actiunii
d. Elaborarea mentala a detaliilor planului de actiune
Completarea planului: detalierea ce cuprinde:
a. Situatia
b. Misiunea
c. Sprijinul logistic
d. Comanda si comunicatiile
Emiterea ordinului de actiune - are 5 paragrafe si cuprinde:
a. Situatia, cuprinde:
i. Inamicul
ii. Fortele proprii
iii. Subunitatile primite ca intarire
b. Misiunea - Cine? Ce? Cind? Unde? De ce?
c. Executia:
i. Conceptia actiunii
ii. Misiunile subirdonatilor
iii. Misiunile subunitatilor primite ca intarire (sprijin)
iv. Instructiuni de coordonare
d. Sprijinul logistic, cuprinde urmatoarel subpubcte:
i. Conceptia sprijinului logistic
ii. Organizarea aprovizionarilor
iii. Organizarea transporturilor
iv. Organizarea mentenantei
v. Organizarea asistentei medicale
vi. Organizarea cazarii fortelor
vii.Organizarea serviciilor de campanie
e. Comanda si comunicatiile:
i. Comanda - locul si timpul instalarii punctului de
comandaobservare (PCO), locul comandatului de
grupa si succesiunea la comanda
ii. Comunicatiile - instructiunile de recunoastere,
identificare si regulile generale privind utilizarea
mijloacelor de comunicatii; rapoartele si timpul in
care acestea vor fi inaintate
Supervizarea : contrilul se executa in scopul verificarii urmatoarelor
probleme:
a. Punerea in practica a prevederilor planului de actiune
b. Nivelul de pregatire al plutoanelor

c. Indeplinirea la timp a misiunii primite

Comandatul in timpul supervizarii verifica:
Tehnica, armamentul si minitia
Uniformele si echipamentul adecvat pentru misiune
Modul de intelegere a misinii si a responsabilitatilor specifice
Comunicatiile
Ratiile si apa
Mascarea
Modul de remediere a dedficientilor constatate pe timpul inspectiilor
precedente
Pasul 7 si pasul 8 intra in organizarea actiunilor de lupta si se desfasoara
dupa elaborarea planului de actiune si presupune transmiterea misiunilor la
subordonati (prin ordin de actiune) si realizarea dispozitului de lupta.
Nota: Comandatul de lupta nu este obligat sa urmeze pasii de la 3 la 8 un
mod obligatoriu.
Tema 5: Bazele apararii subunitatilor de infaterie
1. Scopul. Cerintele inaintarii apararii. Formele si conditiile de trecere a
subunitatilor la aparare
2. Locul so rolul (plutonului) in dispozitivul dde lupta al plutonului (companiei)
in aparare
3. Amenajarea genisiica a pozitiei dde aparare (punctului dde sprijin)
4. Particularitatile organizarii apararii pe timp de noapte si in conditiile de iarna

Scopul apararii:
De a respinge ofensiva inamicului si de a interzice patrunderea acestuia in
dispozitiul de aparare
De a mentine aliniamentele raionale si pozitiile ocupante
De a produce pierdere cit mai mari inamicului
A cistiga initiativa si de a crea conditiile favorabile pentru contraatac sau
trcerii la ofensiva
Formele apararii:
Pe pozitii
Mobila
Pe aliniamente intermediare
In incercuire
Conditiile de trecere a subunitatilor la aparare:
1. In contact nemijlocit cu inmicul (in graba)
2. In afara contactului cu inamicul (din timp)
Formele manevrei de forte si mijloacele in lupta de aprare sint:

Lovirea inamicului in fata limitei dinainte a apararii

Mutarea efortului de pe o directie spre alta, din fata spre adinaicimd si invers
Invaluire, intoarcerea, lovitura frontala, manevra pe verticala
Contraatacul
Lovirea inamicului in fata luptei limitei dinintate a apararii - se executa de
regula, orin manevre specifice ofensivei acesta forma de manevra se desfasoara de
regual noaptea, fara pregatirea de foc.
Mutarea focului de pe o directie pe alta vizeaza regruaprea unor subunitati
din raionele neatacate (slab atacate) si folosirea acestora pentru intarirea aprarii acolo
unde s-a concerrat efortul ofensiv al inamicului sau in alte raione ori pe directii
amenintate.
Mutarea eforturilor din spate spre front - se realizeaza prin aducerea din
afdancime a fortelor de angajare ulterioara (rezervei) spre limita dinainte a apararii
pentru: inatarirea apararii pe directia amenantarii.
Mutarea eforturilor dinspre front spre spate - se executa in scopul scoaterii
fortelor de sub loviturile puternice ale inamicului si mutarii apararii pe un aliniament
mai favorabil.
Contraatacul - prin declansarea contraatacului, comndatul urmareste
recurerirea terenului (pozitiilor) pierdut, izolarea si nimicirea fortelor inamicului sau
orice alta actiune care vizeaza reztabirea situaitiei initiale.

Plutonul in lupta de aparare poate fi:

In rezerva comandatului de batalion
In siguranta de lupta
In patrula de cercetare dde lupta
In rezerva antidesant
Dat in sprijin companiei (plutonului) de tancuri

Apararea plutonului include:

Dispozitivul de lupta
Punctul de sprijin al plutonului (pozitia de tragere a grupei)
Sistemul de foc (fisa focului intocmita de la comnadatul de grupa si ami
departe)
Amenajarea genisitica a P.S (pozitiei)

Plutonul apara un punct de sprijin cu o dezvoltare frontala de 400 m, in

adancime pina la 300, intervale dde grupa pina la 50 m.
Grupa apara o pozitie cu o dezvoltare frontala pina la 100 m.
Punctul de sprijin al plutonului include:
Pozitiile de tragere a grupelor
Pozitiile de tragere TAB (MLD)
Pozitiile de tragere ale mijloacelor date ca intarire

Pentru apararea circualra a punctului de sprijin (pozitiei) se pregresc pozitii

de tragere pentru rezerva:
TAB (MILD)
Tancuri

RATD
RPG-7
RPK, PK.
Organizarea sistemului de foc.
Ca misiune de foc in lupta de aparare se stabileste:
Pentru pluton si grupa - fisia de foc
Pentru diverse tipuri de armament sectoare de trageree de baza si
complimentare la adincimea focului maxim eficace. Sectoarele de foc se indica in
teren prin 2 repere.
Sistemul de foc include:
Sectoare de foc concetrat in fata LDA (limita de inainte de aprare)
Zone de foc antitanc si de foc continuu etajat a tuturor celorlalte mijloace de
foc ale plutonului
Manevra cu focul
Eficacitatea ocului in aparare se obtine prin:
Precizie
Masare
Executarea prin surprindere
Conducerea cu iscusinta
Foc concentrat asupra obiectivelor stablite se executa:
Dn AKM, AK-74, RPK - pina la 600 m
Din PK, PKT - pina la 1000 m
Din KPVT cal. 14.5 mm - pina la 2000 m
Pentru nimicirea organizata a inamicuoui se stabilesc aliniamente de
deschidere a focului.
Distanta focului eficace a armelor cu glont constituie 400-600 m, din
tancuri 1800 -2500 m, din MLD - 1300 m

Sistemul de foc se considera organizat atunci cand:

Mijloacele de foc se afla pe pozitiile de tragere
Sunt pregatite datele pentru tragere
Exista cantitatea necesara a munitiilor
Personalul cunoaste misiunile de lupta si poate sa le indeplineasca
Amenajarea genisitica a punctului de sprijin (pozitiei)
Scopul amenajarii genisitice:
1. Marirea eficacitatii protectiei efectivului
2. Dispunerea in ascuns a subunitatilor

Amenajarea genisitic a punctului de sprijin include:

Saparea locaselor individuale, transeelor, santurilor de comunicare
Amenajarea pozitiilor de tragere de baza si de rezerva pentru TAB, MLD s.a
mijloace de foc

Amenajarea adapostorulor acoperite

Instalarea barajelor genistice
Amenajarea PCO
Mascarea lucrarilor genisitice
Cind apararea se organizeaza in conditiile contactului nemijlocit cu
inamicul, in primul rind se executa:
Instalarea barajelor de sirma si alte baraje in fata limitei dinainte
Curatirea fisiei de observare si de tragere
Curatirea fisiei de tragere pentru observare si executarea focului
Sapararea locaselor individuale pentru puscasi, mitraliori, lunetisiti, tragatori
cu aruncatoarele de grenade care se unesc in santul pentru grupa, iar apoi se
amenajeaza transeea continuu
Amenajarea amplasamentului pe pozitiile de tragere ded baza pentru tancuri,
MLI (TAB), RATD si alte mijloace de foc
Instalarea si amenajarea PCO (punctul de comanda si observare) al plutonului
Sapararea si amenajarea santurilor acoperite pentru fiecare grupa, echipaj
Instalarea barajelor la flancuri si in adincimea punctului de sprijin
In rindul doi:
Se sapa amplasamente pentru pozitiile de tragere de rezerva (vremelnica)
pentru MLI (TAB), tancuri, RATD si alte mijloace de foc
Santurile de comunicatie spre pozitiile de tragere a MLI (TAB) tancurilor,
PCO al plutonului si in spate
Se instaleaza (amenajeaza) adaposturi pentru fiecare grupa, echipaj
Se amenajeaza transee continua in raionul de aparare al batalionului
Se instaleaza suplimentar baraje in fata limitei dinainte, la flancuri si
intervalele cu punctele de sprijin vecine (5-6 ore)
Ulterior:
Se amenajeaza punctul de sprijin, pozitiile grupelor si mijloacelor ded foc, se
perfectioneaza din pinct de vedere dde lupta si gospodarie
Santul de comunicatie in spate se pregateste pentru executarea focului
Se instaleaza (amenajeaza) adapost la PCO
Se amenajeaza pozitii de tragere, portiuni de transee si alte obiecte false
Tema 6: Bazele ofensivei subinitatilor de infaterie
1. Esenta, scopul conditiile so procedeele de trecere a subunitatilor in
ofensiva
2. Locul, rolul si misiunile grupei (plutonului) in lupta de ofensiva
3. Particularitatile luptei ofensive pe timp noapte si in conditiide iarna
Ofensiva este forma de lupta, care adopta scopul nimicirii in timp scurt a
inamicului.

Esenta ofensivei consta in nimicirea inamicului cu toate mijlocele existente

printr-un atac hotarator.
In dependenta de situatie, ofensiva se efectuiaza:
Asupra inamicului ce se apara
Asupra inamicului ce inainteaza
Asupra inamicului ce se retrage
Ofensiva trebuie sa se duca cu indrazneala, in timp rapid, fara intrerupere.
Atacul este o actiune de lupta a trupelor, realizata sub forma de inaintare
spre inamic si consta intr-o deplasare fulgeratoare si neincetata a subunitatilor in
dispozitivul inamicului.
Aracul paite sa se execute infateria pe jos sau imbarcata pe TAB (masini de
de lupta). Ofensiva se poate executa din contact nemijlocit cu inamicul, sau din
miscare.

Plutonul (grupa) trec in ofensiva in timpul executarii pregatirii de foc a

artileriei sau aviatiei propriu, de regula, direct din pozitiile care le-au ocupat in timpul
apararii.
Pentru pregatirea ofensivei de miscare se stabilesc:
Raionul initial
Itinerarul de deplasare
Punctul initial
Aliniamente (puncte) de desfasurare pe coloane
Aliniamentele de desfasurare pentru atac si cel de debarcare
Ainiamentul de siguranta
Pentru trecerea la ofensiva din miscare se fixeaza:
Punctul initial - la o departare de raionul initial de 5-10 km (pentru batalion)
Aliniamentul de desfasurare pe coloane de companii - de la 4-6 km fata de
limita dinainte a apararii inamicului
Aliniamentul de desfasurare pe coloane de plutoane - la 2-3 km fata de limita
dinainte a apararii inamicului
Aliniamentul de atac se stabileste puna al 600 metru de la LDA
Aliniamentul de debarcare se stabileste cand se executa ofensiva cu infateria
pe jos
Aliniamentul de siguranta se stwbileste la o distanta variabila fara de LDA, pe
care fortele nu au voie sa-l depaseasca decat dupa terminarea pregatirii de foc al
atacului.
Locul, rolul si misiunile grupei (plutonului) in lupta de ofensiva

In calitate de misiune de lupta plutonului (grupei) in ofensiva i se indica:

Obiectivul pentru atac
Directia ulterioara de ofensiva
Obiectivul de atac al plutonului (grupei) este inamicul in santul sau in alte
fortificatii.

Directia ulterioara se detemina cu asa calcul ca sa se indeplineasca

misiunea companiei.
Pentru pluton: 1500 - 2000 m iar pentru grupa 200 - 300 m in adincimea
punctului de sprijin al inamicului.
Plutonul inainteaza pe un front pina la 250 m, grupa pe un front de pina la
50 m, cand actioneaza pe jos.

Dispozitivul de lupta al plutonului, cind actioneaza in ofensiva pe TAB

(MLD) este in linie de lupta (intervalul intre masini - pina la 100 m)
Dispozitivul de lupta al grupei:
Pe jos (in lant de tragatori)
Pe TAB (MLD)
Desantant pe tanc
Tema 7: Marsul si siguranta marsului
1. Procedeele de deplasare a subunitatilor. Marsul, scopul, conditiile si
procedeele de executare a marsului. Indicii posibilitatilir de mars.
Dispozitivul de mars al subuunitatilor
2. Continutul activitatilor principale desfasurare de comandatu plutonului
(grupei) in cadrul organizarii si pregatirii marsului
3. Destiantia si componenta sigurantei marsului
1.

Deplasarea este actiunea desfasurata de subunitati pentru dislocarea

dintrun raion in altul.
Deplasarea se executa rapid, dispersat si in ascuns.
In functie de situatia si misiune primita, ddeplasarea poate fi:
Spre frontiera
Spre front
De-a lungul frontului si dinspre front
Procedeele de deplasare:
Prin mars pe tehnica de lupta (tancuri, TAB (MLI), pe jos (pe schiuri)
Prin transport feroviar, naval sau aerian
Combinat prin mars si transport
Marsul consta in deplasarea organizata a subunitatilor in coloana, cu
mijloace proprii, pe drumuri amenajate sau neamenajate, in scopul de a ajunge in
raionul (pe aliniamentul) fixat, la timp si cu capacitate de lupta completa, in vederea
indeplinirii misiunilor de lupta.

In aparare, marsul se executa pentru:

Trecerea la aparare
Inlocuirea unor subunitati
Retragerea trupelor

Nimicirea unor grupari de forte

In ofensiva, marsul se executa pentru urmarirea inamicului care se retrage.
Marsul poate fi normal sau fortat.
Marsul normal - se executa de regula pe timp de noapte si in conditii de
vizibilitate redusa.
Marsul fortat - se executa cand situatia impune trecerea intenerarului in
timp scurt.

Pentru executarea amesului se stabilesc:

Itinerarul de mars - drumul de deplare
Etapa de mars - distanta parcursa de subunitate in 24 de ore. Cand subunitwtea
se deplaseaza pe jos, marimea etapei poate fi pina la 30 km. In teren deluros si ses
pina la 250 km,in paduri 150 km
Viteza medie de mars:
TAB - ziua 30-40 km, noaptea 25-30 km
Mixta - 20-30 km ziua, noaptea 15-20
Pe jos - ziua/noaptea - 4-5 km;
Pe schiuri - 5-7 km ziua/noaptea.
Halte (popas):
Halte mici - in cazul deplasarii pe automobile se foxeaza: prima, dupa
fiecare 1-2 ore ded mars (iarna, dupa 1-1,5 ore de mars) si au durata de
20-30 minute. Cand marsul se executa pe jos: prima halta dupa 30 min
de deplasare, cu o durata dde 10 min de la inceperea acestuia, iar
urmatoarele din 50 in 50 minute dde mars si au o durata de 10 minute.
Halte mari - se fixeaza la sfarsitul primei jumatati a etapei de mars si
are o durata de 2-3 ore.
Raioane ale odihnei de zi (noapte)
Odihna de zi (noapte)
Punctul initial - reprezinta locul stabilit pentru inceputul deplasarii capului
coloanei la ora stabilita si precizata prin misiune. Punctul initial se stabileste la 5-10
km (lungimea coloanei batalionului) de raionul ded dispunere (stationare).
Puncte de coordonare - reprezinta locul stabilit, pe fiecare itinerar, la fiecare 34 ore de mars.
Punctul final
distanta la mars intre masini poate fi stabilita de 25-30 m.
Siguranta de mars

Siguranta de mars este destianta pentru:

Asigurarea deplasarii continua a coloanei fortei principale
A evita atacul prin surprindere a inamicului terestru
A asigura conditii favorabila pentru desfasurarea si intrarea in lupta

Capturarea sau nimicirea cercetasilor sau a grupelor de cercetare si diversiune

a inamicului.
In siguranra de mars plutonul paote fi destinat ca pichet mobil de cap PMC,
PMF, PMS (de flanc, de spate), pichet fix de flanc sau patrula de siguranta cind
pichetul mobil este dde valoare companie.
Plutonul ca pichet mobil (fix) poate primi un pluton de arincatoare ded
mine, o grupa de mitraliere, 1-2 pionieri, 1-2 cercetasi chimici.
Pichetul mobil de cap se teimite la distanta dde 5-10 km, iar pichetul mobil
(fix dde flanc si de spate - pina la 5 km.
In localitati, paduri, munti, oe timp de noapte sau cind marsul se executa pe
jos, aceste dostante se pot micsora pina la jumatate.

Misiunile pichetului mibil de cap (de flanc):

De a efectua siguranta coloanei impotriva atacului prin surprindere a
inamicului terestru
Sa atace cu indreazneala inamicul de pe itindrarul de deplasare
Gruap de infaterie monitorizata poate fi numita ca parrula de siguranta de
cap, de flanc si spate. De regula grupa poate fi intarita cu o mitraliera si 1-2 pionieri.

Grupa numita ca patrula de siguranta se deplaseaza in fata subunitatii careia

ii face siguranta la urmatoarele disrante:
Cind deplasarea se executa pe TAB (masini de lupta, automobile) ziua - pina
la 1500 m, noaptea - pina la 500 m.
Cind deplasarea se executa pe jos (pe schiuri), ziua - pina la 600 m, noaptea pina la 200 m.
Tema: Actiunile soldatului infaterist in lupta
1. Obligatiile generale ale segentului, soldatului in lupta dupa functia
detinuta
2. Amplasarea personalului, munitilor si bunurilor materiale in TAB
3. Imbracarea si debarcarea automobilelor personalului in/din TAB,
automobile
4. Mijloacele si procedeele de conducere a grupei in lupta. Deplasarea pe
cimpul de lupta

Obligatiunile generale ale sergentului:

Sa cunoasca misiunea de lupta a comandei, a plutonului, grupei si a sa
Sa cunoasca armamentul si tehnica subinitatii sale
Sa cunoasca dimensiunile, volumul, succesiunea si timpul necesar pentru
amenajarea locasului de tragere
Sa amenajeze repedde locasul, sa participe la executarea santului de tragere
Sa execute mascarea
Sa execute cu atentie observarea si ascultarea

Sa actioneza cu firmitate si dirzenie in aparare si cu indrazneala si hotarare in

ofensiva
Sa fie tare fizic si rezistent, sa cunoasca minuirea cu procedeele luptei corp la
corp
Sa foloseasca cu procepere terenul si mijloacele de protectie
Sa treaca corect si cu repejaciune prin baraje
Sa nu-si paraseasca pozitia de lupta fara aprobarea comandatului
In caz de ranire sau contaminare se iau masuri de autoajutor, dupa care se
continua indeplinirea misiunii ded lupta
Sa raporteze comandatului cind a consumat 0,5 si 0,75 din stocuri
Sa execute cu proptitudine ordinele, comenzile si semnalele date de comandat
Sa-l apere pe comandat in lupta, iar cand acesta este scos sa ia cu curaj
comanda
Sa cunoasca locul punctului de aprovezionare
Obligatiile comandatului de lupta:
Sa mentina starea combatanta a subdiviziunii
Cu pricepere sa comande cu grupa
Sa fie subordonati exemplu
Sa foloseasca cu pricepere aparatele de observare
Sa pregateasca cu pricepere pentru exploatare mijloacele de legatura si sa
lucreze la ele
Sa execute reglarea si aducerea armamentului la bataia normala
Sa conduca MILD (TAB)
Sa se orienteze cu iscusinta in orice teren
Sa cunoasca si sa intretina in stare combatanta tehnica si armamentul
Sa urmareasca dupa consumul de munitii si carburanti, sa-i raporteze
comandatului de plutin despre cheltuirea a 0,5 si 0,75 unitai ded foc si alimentari cu
carburanti
Sa cunoasca regulile de tragere si de intretinere a armamentului
Obligatiile in lupta a ochitorului-operator la MLD si ochitorului la
mitraliere de pe TAB:
Sa observe permanent terenul si inamicul
Sa execute cu precizie, rapiditate si consum minim nimicirea inamicului
Sa sprijine cu focul armamentului actiunile grupei
In caz de distrugere a MLD sa lupte in cadrul grupei
Sa cunoasca obligatiunile comandatului de grupa si la necesitate sa-l
inlocuiasca
Obligatiile grenadierului in lupta:
Sa aleaga cu pricepere pozitiile de tragere
Sa observe continuu terenul si sa descopere mijloacele blindate
Sa cunoasca partile vulnerabile ale blindatelor
Sa nimiceasca tancurile si alte blindate ale inamicului
Sa deschida focul la comanda sau din propria initiativa

Sa aleaga in functie de natura tintei tipul loviturii

Sa urmareasca ca in spatele tevei AG-7 sa nu se afle efectiv la distanta de 30
de cm si un unghi de 30 de grade.
Mecanicul conducator la MLD:
Sa cunoasca refgulile de exploatare si intretinere a MLD
Sa respectele locul stabilit in dispozitivul de mars
Pe timpul deplasarii pecimpul de lupta sa asigure conditii cit mai bune pentru
executarea tragerii din armamentul MLD
Sa cunoasca modul de lupta cu statia radio
Sa alimenteze la timp MLI cu carburanti, lubrifianti si lichid de racire
Sa raporteze la timp comandatului despre consumul 0,5 si 0,75 din carburanti
In orice situatie de lupta sa ea masura pentru mascarea si executqrea
adapostului pentru MLI
In caz de distrugere a MLI sa lupte in cadrul grupei
Obligatiile mitraliorului si puscasului:
Sa cunoasca armamentul si sa-l intretina in stare de lupta
Neintrerupt sa urmareasca cimpul de lupta
Sa duca observari dupa vecini si sa-i sustina cu foc
La desprinderea fortata de grupa sa se alipeasca la frupa apropiata si sa
continuie grupa

Obligatiile lunetistului in lupta:

Sa cunoasca arma si sa o intretina in stare de lupta
Atent sa duca observarea cimpului de lupta
Cu pricepere sa foloseasca capacitatiel de protectie si mascare a terenului

Obligatiile puscasului sanitar:

Sa cunoasca si cu pricepere inzestrarea medicala a sanitarului
Sa urmareasca aparitia ranitilor pe campul de lupta
Persinal sa acorde primul ajutor medical grav-ranitilor
Sa poata evacua ranitii din MLI
Amplasarea personalui si bunurilor materiale in TAB:
1.
2.
3.
4.
5.

Imbarcarea si dezbarcarea personalului grupei in TAB:

Comandatul de grupa
Conducatorul TAB
Mitralior
Ochitorul mitralior
- 10 - ceilalti militari din grupa
TAB:
13579
2 4 6 8 10

Pentru imbarcarea efectivului se da comanda: "La masini Adunarea!"

Atunci cand se da comanda "I,barcarea!", militarii isi ocupa locul.
Comandatul de grupa raspunde personal de indeplinirea cu succes a misunii
primite, si este obligat:
1. Sa cunoasca in permanent situatia
2. Sa execute in personal observarea
3. Sa ia repede hotararea
4. Sa urmareasca cu firmitate indeplinirea hotararii luate
5. Sa exploatexe rezultatele loviturilor aviatiei si ale focului altererii
6. Permanent sa cunoasca unde se afla grupa si ce misiune indeplineste
Comandatul de grupa conduce cu subordonatie prin comenzi ce se dau prin
voce, prin mijloace de semnalizare sau prin exemplul propriu.