Tema 4.1

SERVICIU SPRIJIN DE LUPTĂ 1 (Modulul pregătirea geniu)
locotenent-colonel Ion GODOROJA
CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Tema 4: Barajele genistice

Lecţia 1: Barajele explozive
PROBLEMELE DE STUDIU:
1. Generalităţi despre barajele genistice
2. Mijloacele explozive
3. Minele antiblindat, antipersonal, speciale şi

cursă
4. Executarea barajelor explosive, câmpurilor de
mine
5. Noţiune despre noduri de baraje

OBIECTIVELE:
LA SFÎRŞITUL LECŢIEI STUDENŢII VOR FI ÎN MĂSURĂ
SĂ:
să definească destinaţia barajelor genistice;
să identifice/determine barajele explozive şi cele neexplozive;
să analizeze elementele de asigurare împotriva deplantării minelor;
să analizeze principale cîmpurile de mine;
să dezvolte abilităţi de organizare autodisciplină şi curaj.
BIBLIOGRAFIA:
Instrucţiuni pentru executarea lucrărilor genistice de către trupele de toate armele
ed.Bucureşti – 1981
Manualul „Pregătirea de geniu” ed. Chişinău 200

√ 1. Generalităţi despre barajele genistice

cursă
mine

Barajele genistice sînt foarte eficiente la contraacţiunea faţă de inamic.

În special cel de mine şi exploziv, care provoacă pierderi inamicului în
forţă vie şi tehnică de luptă şi opresc, iar uneori zădărnicesc înaintarea lui.
Despre aceasta ne demonstrează în mod convingător experienţa celui de-al
doilea război mondial, în cursul căruia, într-un şir de cazuri, inamicul a
pierdut pe minele instalate de pionieri sute şi mii de tancuri.
Barajele se folosesc pe larg în toate formele de luptă. În ofensivă şi la lupta
de întîlnire ele se utilizează pentru acoperirea flancurilor, pentru respingerea
contraatacurilor inamicului, pentru consolidarea aliniamentelor ocupate.
În apărare cu ele se acoperă poziţiile trupelor, pentru a nu da posibilitate
inamicului să atace trupele noastre pe limita dinainte şi în adîncimea apărării,
pentru a descompune dispozitivele lui de luptă.
Cu baraje se acoperă cele mai importante aliniamente, fîşii, puncte de
sprijin, poziţii ale artileriei, puncte de conducere, raioane de dispunere a
trupelor etc.

În prezent există mijloace eficiente pentru executarea barajelor.

Barajele genistice pot fi divizate în următoarele feluri:
- baraje de mine şi exploziv, care includ cîmpuri de mine, grupuri de
mine, precum şu fugase de diferită putere, care se plantează cu scopul
nimicirii forţei vii şi tehnicii inamicului, producerii distrugerilor care nu
pot fi trecute în timp scurt;
- baraje neexplozive – şanţuri antitanc, escarpe, contraescarpe, abatize în
pădure, colţi antitanc, arici, baraje din sîrmă electrizate şi baraje de apă;
- baraje combinate – compuse din baraje de mine şi exploziv şi baraje
neexplozive.
Felul de bază al barajelor genistice îl reprezintă barajele de mine şi exploziv şi,
în primul rînd, cîmpurile de mine, fugasele, care după cum s-a menţionat
anterior nu numai că reţin inamicul la anumite aliniamente, îl obligă să-şi
descompună dispozitivele de luptă, dar scot din luptă forţa vie şi tehnica lui.
Utilizarea pe larg a barajelor de mine şi exploziv e determinată de posibilitatea
manevrării lor, plantării rapide şi în ascuns.

Unele feluri de baraje genistice pot fi executate de subunităţile

de arme întrunite în scopul îndeplinirii misiunilor de luptă.
Însă volumul principal de executare a tuturor felurilor de baraje
îl efectuează subunităţile de geniu şi, în primul rînd, cele de
pionieri.
Cel mai des la executarea barajelor apare nevoia de a planta
cîmpuri de mine.
Cîmpul de mine este un sector de teren, pe care sînt plantate în
ordinea indicată mine, adică încărcături de explozie pregătite
constructiv pentru producerea exploziei cu ajutorul unui
dispozitiv special – percutor.
Orice mină este alcătuită din încărcătură de explozie, corp şi
percutor. Însă după destinaţia lor ele se divizează în mine
antitanc, antiinfanterie, antidesant şi speciale.

Barajele explozive sunt obstacole artificiale, dispuse în

teren sau în apă al cărui efect se bazează pe explozia
substanţelor explozive, care constituie principalul material ce
se foloseşte la construcţia lor.
Barajele explozive fac parte din categoria barajelor

genistice şi se întrebuinţează în toate formele luptei, separat
sau combinate cu baraje neexplozive

Barajele explozive sunt destinate pentru a oprii sau întârzia

acţiunile desfăşurate de către inamic în locurile şi la timpul
stabilit.
Barajele explozive se execută pentru a contribui la:
întărirea apărării antiblindate şi mărirea stabilităţii dispozitivului
de luptă;
micşorarea ritmului ofensivei inamicului şi crearea condiţiilor
favorabile pentru a nimicii cu foc personalul şi tehnica de luptă a
acestuia;
asigurarea şi întărirea flancurilor şi intervalelor ameninţate,
precum şi închiderea breşelor create de către inamic;
consolidarea aliniamentelor şi obiectivelor cucerite de la inamic;
zădărnicirea acţiunilor desantului aerian şi maritim;

întârzierea sau oprirea acţiunilor inamicului, precum şi canalizarea atacului

forţelor inamice pe direcţii dorite;
îngreuierea forţării cursurilor de apă prin minarea căilor de acces, a plajelor si a
albiei acestora;
întărirea sistemului de apărare a localităţilor, obiectivelor economice şi militare;
distrugerea unor obiective economice şi militare, instalaţii şi tehnica militară
care pot fi folosite de inamic;
distrugerea comunicaţiilor, obiectivelor importante şi a tehnicii de luptă, precum
şi la nimicirea personalului din adâncimea dispozitivului de luptă a inamicului;
crearea şi menţinerea unei stări de nesiguranţă în rândul trupelor inamicului;
blocarea penetrării de către inamic a poziţiilor proprii;
mărirea eficacităţii focului asupra inamicului;
realizarea contramobilităţii inamicului şi a mobilităţii trupelor proprii;
împiedicarea retragerii inamicului;
prevenirea suplimentării;
inducerea in eroare a inamicului;
împiedicarea folosirii de către inamic a căilor principale de acces şi
aprovizionare.

Barajele explozive constau în principal din:

•mine plantate izolat;
•grupuri de mine;
•câmpuri de mine;
•obiective minate.


Mod de executare

Corespunzător diferitelor forme şi situaţii ale acţiunilor de luptă, barajele
explozive se execută:
a) pe timpul pregătirii luptei sub forma barajelor fixe şi care se
completează pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă;
b) prin intervenţii rapide sub forma barajelor mobile, executate de către
detaşamentele mobile de baraje, detaşamentele de distrugeri sau de către
subunităţi destinate şi înzestrate special.
Barajele explozive fixe se dispun în sistemul unitar ale barajelor genistice
(alcătuite din tipuri diferite de baraje explozive şi neexplozive), grupate în zone
şi aliniamente de baraje.
Barajele explozive mobile sunt alcătuite în principal din mine antiblindate
plantate rapid, mecanizat (cu ajutorul distribuitoarelor şi plantatoarelor de mine,
elicoptere, etc,) sau cu ajutorul artileriei.

În funcţie de situaţie, barajele explozive pot fi executate in două grade de pregătire.

Gradul de pregătire nr. 1, barajele explozive sunt gata de luptă astfel:
•minele din cadrul câmpurilor şi grupurilor de mine sunt plantate şi
amorsate; câmpurile şi grupurile de mine comandate sunt conectate la sursa de
alimentare; câmpurile de mine nu sunt marcate, iar culoarele prin acestea sunt închise;
•minele plantate izolat sunt amorsate şi mascate; mecanismele minelor cu acţiune
întârziată sunt pornite;
•marcajele si indicatoarele minelor plantate pe apă sunt scoase;
gradul de pregătire nr. 2, - când barajele explozive sunt pregătite în vederea unei
treceri rapide în gradul de pregătire nr. 1 astfel:
•minele din cadrul câmpurilor şi grupurilor de mine sunt plantate şi
amorsate, însă câmpurile şi grupurile de mine sunt împrejmuite şi marcate. Câmpurile şi
grupurile de mine comandate sunt în stare de siguranţă (neconectate la sursa de
alimentare). Culoarele in câmpurile de mine se menţin, dar sunt pregătite pentru a fi
închise în cel mai scurt timp;
•minele plantate izolat sunt în stare de siguranţă si mascate; mecanismele minelor cu
acţiune întârziată nu sunt pornite;
•minele plantate pe apă sunt în stare de acţionare, dar se menţin
marcajele şi indicatoarele de pe maluri şi din apă.

Combinarea barajelor explozive cu alte feluri de baraje se executa prin:
•instalarea unor tipuri de baraje explozive în cadrul sau în

apropierea obiectivelor pregătite din timp pentru distrugere; minele pot fi
legate prin sisteme pirotehnice cu încărcăturile de exploziv astfel încât, prin
acţionarea minelor să se producă şi explozia acestora. Încărcăturile de
exploziv se calculează şi se aşează potrivit prevederilor instrucţiunilor pentru
trupele de geniu “ Lucrări de distrugeri”;
•instalarea unor tipuri de baraje explozive în cadrul barajelor

neexplozive (abatize, baricade, estacade etc.); barajele explozive se dispun în
interiorul barajelor neexplozive sau în apropierea acestora şi sunt acţionate
pe timpul încercării inamicului de a înlătura barajele neexplozive.

ÎNTREBĂRI ???

√ 2. Mijloacele explozive

cursă
mine

Din categoria mijloacelor explozive fac parte:
minele;
încărcăturile de exploziv.

Mina este un complet, alcătuit dintr-o încărcătură de

exploziv şi un mijloc de aprindere, asamblate astfel
încât iniţierea exploziei să se producă instantaneu
(la contactul cu o forţă exterioară), automat (după
expirarea unei durate de întârziere prestabilită) sau
la comandă.

După destinaţie, minele se împart în:

mine antiblindate;
mine antipersonal,
mine speciale.
Minele antiblindate sunt de tip:
antişenilă – cele care au ca efect ruperea şenilei;
antipodea (prevăzute cu încărcături cumulative) – cele care au ca
efect străpungerea podelei cutiei blindate a blindatului;
Minele antipersonal sunt de tip:
fugasă - cele cu efect prin suflul exploziei;
cu schije - prevăzute cu încărcătură eficace din bile, bucăţi de
metal etc. sau cu corp metalic care se sparge în bucăţi mici prin
efectul încărcăturii de exploziv a minei;

Minele antipersonal cu schije pot fi:

săritoare;
nesăritoare;
Din categoria minele speciale fac parte:
mine de apă;
mine cursă;
mine cu acţiune întârziată;
mine de semnalizare;
mine cu acţionare la descărcare;
mine antitransport
Din categoria minele de apă fac parte:
mine ancorate;
mine afundate;
minele de curent.

După modul de acţionare minele se împart in:
•mine comandate - cele care sunt acţionate dintr-un centru de

comandă, la momentul oportun; comanda se dă prin cabluri cu ajutorul unei
surse electrice, prin radio, laser, cu ajutorul dispozitivelor mecanice, etc.;
•mine necomandate - cele care explodează instantaneu (la acţiunea
unei forţe exterioare exercitată asupra lor), sau automat (după expirarea unei
durate de întârziere stabilită la instalarea lor).
Acţiunea exterioară exercitată asupra minei şi care provoacă explodarea
acesteia poate fi realizată prin: apăsare (mine cu acţionare la apăsare), tracţiune
(mine cu acţionare la tracţiune), înclinarea unei tije (mine cu catarg),
îndepărtarea greutăţii ce apasă asupra minei (mine cu acţionare la descărcare),
modificarea câmpului magnetic în zona minei plantate (mine magnetice),
trepidaţii şi alte procedee.

După posibilităţile de deplantare minele se împart în :
•mine care necesită deplantarea;

•mine cu autodistrugere.
Minele care necesită deplantarea pot fi:
deplantabile - cele neasigurate împotriva deplantării şi

care se pot deplanta;
nedeplantabile - cele asigurate împotriva deplantării şi
care nu se deplantează ci se distrug,

După posibilităţile de neutralizare minele se împart în:
•mine ce pot fi neutralizate;

•mine ce nu pot fi neutralizate.
Prin neutralizarea unei mine se înţelege eliminarea tuturor

posibilităţilor de iniţiere a încărcăturii de exploziv de către
mijlocul de iniţiere, astfel încât sub acţiunea forţelor
exterioare, la darea unor comenzi sau la expirarea duratei de
iniţiere, mina să nu explodeze.

După modul de realizare minele se împart în:
•mine tipizate, cele fabricate şi care se găsesc în înzestrarea

trupelor;
•mine improvizate, cele realizate de către forţele luptătoare
sau alte formaţiuni de apărare, folosind mijloace şi
materiale ce se găsesc în zonă, cu sau fără întrebuinţarea
unor materiale din înzestrare (exploziv, mijloace de iniţiere,
muniţie, etc.).

După modul de dispersare se împart în:
•mine care se dispersează manual;

•mine care se dispersează mecanizat;
•mine care se dispersează cu ajutorul artileriei.
Dispersarea mecanizată a minelor se poate face cu mijloace auto, aeriene sau navale.
După modul de îngropare se împart în :
•mine care trebuiesc îngropate (plantate);

•mine cu autoîngropare

La unele tipuri de mine sunt întrunite mai multe din caracteristicile de mai sus:
•minele cu acţionare la apăsare pot fi in acelaşi timp şi cu acţionare

la tracţiune;
•minele comandate, la conectarea curentului electric (sau la emiterea

semnalului radio) pot să nu explodeze ci numai să se amorseze, explozia
provocându-se la acţiunea asupra lor a unor forţe exterioare;
•minele cu acţiune întârziată, după expirarea duratei de întârziere pot să

nu explodeze, ci numai să se amorseze, explozia provocându-se instantaneu,
prin acţiunea asupra lor a unei forţe exterioare;
• minele deplantabile pot fi plantate şi ca mine asigurate împotriva

deplantării.

O mină este compusă în general din următoarele părţi componente: corp, încărcătura
de exploziv, mijloc de aprindere şi accesorii.
Corpul minei este învelişul exterior al minei în care sunt asamblate celelalte părţi
componente.
Corpul minei poate fi confecţionat din diferite materiale (lemn, metal, mase plastice,
bachelită, ţesături rezistente, etc.), de diferite forme, în raport cu nevoile, scopul urmărit
şi posibilităţile tehnice.
Încărcătura de exploziv, calculată şi confecţionată corespunzător destinaţiei şi formei

minei, poate fi din exploziv solid (turnat, presat, solzi sau pulverulent), plastic sau
lichid.
Minele a căror încărcătură de exploziv este confecţionată din trotil turnat sunt prevăzute
şi cu o încărcătură intermediară (detonator intermediar) alcătuită din trotil presat, sau
dintr-un alt exploziv (tetril, hexogen) cu sensibilitate şi viteză de detonaţie mai ridicată.

Mijlocul de aprindere se compune din capsă detonantă şi un sistem de iniţiere a

acesteia.
Capsa detonantă este destinată pentru realizarea mijlocului de aprindere al minei.
Este alcătuită în general dintr-un niplu (piesă de legătură) în/la care este fixată
capsa detonantă propriu-zisă.
Sistemul de iniţiere este destinat pentru iniţierea (aprinderea) capsei detonante.
Funcţie de destinaţia şi forma minei sistemul de iniţiere poate fi:
a) mecanic, prevăzut cu mecanism de percuţie; mecanismul de percuţie
acţionează la o forţă exterioară exercitată prin apăsare, tracţiune, împingere
(înclinarea unei tije) sau la ridicarea unei sarcini care apasă pe mină;
b) electric, prevăzut cu sursă de curent electric şi contactor electric;
contactorul acţionează la forţele exterioare ca şi mijlocul de aprindere pe cale
mecanică, precum şi la comandă sau automat;
c) special, care acţionează pe baza unor fenomene (efecte) chimice sau
fizice (electromagnetic, piezoelectric, combinaţii chimice etc.).

ÎNTREBĂRI ???

√ 3. Minele antiblindate, antipersonal, speciale

şi cursă
mine

Minele antitanc antişenile TM – 62 cu focos MVC - 62

Minele antitanc antişenile TM – 62 P2 cu focos MVC - 62

Minele antitanc antişenile TM – 62 B cu focos MVC - 62

Minele antitanc antişenile TM – 62 M cu focos MVN - 72

Minele antitanc antişenile TM – 62 D cu focos MVC - 62

Mina antitanc antişenile TM – 62M cu focos MVC - 62

Construcţia generală
1. Corp metalic (plastic) cu tubul unificat
2. Inel de cauciuc
3. Detonator intermediar
4. Încărcătura de bază a SE
5. Mâner pentru transportare
6. Focos de bază MVC - 62

CARACTERISTICE TACTICO - TEHNICE
ТМ-62М ТМ-57 ТМК-2

Materialul corpului metal metal metal
Masa (kg.) 9,5 - 10 9 – 9,5 12
Masa SE (kg.) 7 – 7,5 6,5 - 7 6 – 6,7
Diametru (mm.) 320 320 307
Înălţimea (mm.) 128 110 265
Înălţimea cu prelungitor (mm.) - - 1130
Marca focosului МВЧ-62 МВЗ-57 МВК-2
МВШ-57
Element de nedezamorsare Mina MC-2 Percutor МУВ -
Puterea de acţionare (kg) 150 - 550 200 - 500 8 - 12
Metoda de plantare Manual, ПМЗ, ГМЗ, ВМР-2 manual

Pregătirea pentru plantarea

Plantarea unei mine cuprinde totalitatea operaţiunilor de

instalare, pe locul şi în poziţia de acţionare a acesteia şi constă
în: alegerea locului, săparea (pregătirea) locaşului, aşezarea
minei în locaş, amorsarea şi mascarea.
În situaţia unor acţiuni rapide şi acolo unde terenul oferă condiţii

pentru mascare, minele pot fi plantate şi la suprafaţa terenului.

Minele antiblindate antişenilă se plantează manual sau

mecanizat cu ajutorul distribuitoarelor şi plantatoarelor de
mine. Minele se plantează în locaşuri săpate în pământ sau
zăpadă, iar în situaţia unor acţiuni rapide de luptă, minele se
pot planta şi la suprafaţa terenului.

În terenurile tari, îngheţate, sau de tărie mijlocie, minele se plantează în

locaşuri, astfel ca partea superioară a minei să fie cu 2…3 cm mai sus decât
suprafaţa terenului
În terenuri moi, care se comprimă uşor (arături, nisip, pământ vegetal) minele se
plantează la nivelul suprafeţei terenului.
Grosimea stratului de mascare, când

se folosesc brazde de iarbă, trebuie
să fie de 5…8 cm. Stratul de brazdă
de iarbă se taie în trei părţi, iar
pentru săparea locaşului, stratul de
brazdă de iarbă se răstoarnă în partea
laturii netăiate care trebuie să fie
spre inamic. În terenuri tari, brazda
de iarbă pentru mascarea unei mine
poate fi tăiată şi răsturnată în 2…3
bucăţi.

Trasarea brazdei de iarbă se face astfel ca de la marginile acesteia

şi până la mină să fie o distanţă de 15…20 cm .
Se recomandă ca înainte de aşezarea brazdei de iarbă peste mină să

se aşeze mai întâi un strat de pământ vegetal cu grosimea de 1…2
cm, pentru ca iarba să nu se usuce în scurt timp.
Iarna, în funcţie de grosimea stratului de zăpadă, mina se aşează pe

pământ când stratul de zăpadă are grosimea de până la 25 cm, sau
pe zăpadă bătătorită când grosimea stratului de zăpadă este între
25…50 cm .
Deasupra minei se aşează un strat de zăpadă pentru mascare de

10…15 cm grosime.

La plantarea minelor în teren mlăştinos se pune sub mină un pat de

scânduri, bucăţi de prăjini sau alte materiale cu lungimea de 2…3
ori mai mare decât diametrul (lăţimea) minei .
Minele nu se plantează în adâncituri sau făgaşe, precum şi în

apropiere de buturugi, bolovani unde nu este posibilă călcarea lor de
către şenila tancului.
Pe drumuri, minele se plantează la fel ca şi în pământuri tari şi se

maschează cu un strat subţire de material din platforma drumului
(pământ, piatră spartă, pietriş etc.).

PRINCIPIU DE FUNCŢIONARE




Mina antitanc antişenile TM – 57 cu focos MVZ

– 57

1. Corp metalic cu tuburi unificat central şi
lateral
2. Scut (indicator de contact a obiectivului)
3. Detonator intermediar central
4. Detonator intermediar lateral
5. Încărcătura de bază a SE
6. Mâner pentru transportare
7. Focos MVZ – 57
8. Element asigurării împotriva deplantării -
(Percutor MUV cu detonator MD-5M)


Masa (kg.) 9,5 - 10 9 – 9,5 12
Masa SE (gr.) 7 – 7,5 6,5 - 7 6 – 6,7
Diametru (mm.) 320 320 307
Element de nedezamorsare Mina MC-2 Percutor -
МУВ

MINA ANTITANC ANTIPODEA TMK- 2 CU FOCOS MВK-2

Minele antiblindate antipodea au încărcături cumulative şi

mecanism de aprindere cu catarg. Înclinarea catargului din orice
direcţie produce explozia încărcăturii cumulative.
Aceste mine se plantează îngropat şi numai manual, iar stratul de

mascare nu trebuie să depăşească grosimea de 5 cm.
Minele antiblindate antipodea nu se plantează în gropi sau

şanţuri, unde podeaua tancului s-ar putea găsi la o distanţă mai
mare de 50 cm faţă de sol.
La plantarea minei se va avea în vedere direcţia de înaintare a

inamicului astfel ca tancul să treacă mai întâi peste încărcătura
cumulativă apoi să acţioneze (încline) catargul mecanismului de
percuţie.

Minele antiblindate plantate pentru scoaterea din luptă a tancurilor cu dragoare

(mine antidragor), constau din două mine plantate la distanţa de 6 m una de alta
şi legate între ele prin fitil detonant.
Explozia lor se produce concomitent în momentul când o mină se găseşte sub
dragor, iar cealaltă sub tanc .
Faţă de direcţia de deplasare a tancului, prima mină peste care va trece dragorul
trebuie să fie fără mecanism de aprindere. Pentru legarea cu fitil detonant a
celor două mine se aşează sub fiecare mină o încărcătură de trotil (calup 400
g). Fitilul detonant nu trebuie să fie întins şi se îngroapă pe toată lungimea sa,
într-un şanţ cu adâncimea de 20 cm.
Mina fără mecanism de aprindere se poate găsi în momentul exploziei în afara

şenilei şi trebuie să fie destul de puternică pentru a scoate, în acest caz, tancul
din funcţiune. Se pot planta, în acest scop, două mine suprapuse sau se adaugă
la mina plantată încărcături concentrate de exploziv.


Masa (kg.) 9,5 - 10 9 – 9,5 12
Masa SE (gr.) 7 – 7,5 6,5 - 7 6 – 6,7
Diametru (mm.) 320 320 307
Element de nedezamorsare Mina MC-2 Percutor -
МУВ





Minele antipersonal de tip fugasă explodează, de regulă, la apăsare (mine cu

acţionare la apăsare) cu o forţă de 5…30 kg.f. şi se plantează manual în
locaşuri săpate în pământ sau zăpadă. In situaţia unor acţiuni rapide de luptă, în
terenuri acoperite cu iarbă sau culturi, minele se pot planta şi la suprafaţa
terenului, mascându-se cu iarbă, frunze etc.
Faţa minei plantată în locaş trebuie să fie cu 1…2 cm mai sus decât suprafaţa
terenului, iar stratul de pământ pentru mascare să aibă o grosime de 2 cm.
Când se execută amorsarea şi plantarea minei cu acţionare la apăsare, cu un

corp din scândură în formă de penar, din înzestrare sau improvizate, se
plantează cu latura mare perpendicular pe direcţia de înaintare a inamicului.
Când se execută amorsarea şi plantarea minei, se foloseşte o siguranţă pentru

plantare (cui, furcă etc.), care se trage din poziţia culcat (adăpostit) de la
distanţa de 8…10m .

METODE DE PLANTARE

MINA ANTIPERSONAL FUGASĂ PMD - 6M

Mina antipersonal fugasă PMD - 6M
Corp din lemn
Capacul minei
Peretele pentru apăsare pe şplintul
percutorului
Siguranţa de plantare
Încărcătura de SE TROTIL -200 gr.
Percutor MUV cu şplintul de acţionare
în formă de T
Capsa detonantă MD - 2

Caracteristice tactico-tehnice
PMD – 6M PMD – 6
Tipu FUGASE
Masa (gr.) 490 460
Masa SE (gr.) 200 200
Lungimea (mm.) 200 190
Lăţimea (mm.) 90 90
Înalţimea (mm.) 50 45
Percutor cu capsa detonantă МУВ; МУВ -2; МУВ -3 cu şplintul de
MD - 2 acţionare în formă de T
Puterea de acţionare (kg) 6 – 28 1 - 12
Metoda de plantare manual

PLANTAREA


MINA ANTIPERSONAL FUGASĂ PMN

Construcţia generală PMN

5 6 7 8 9 1
0
4 1
3 1
2 1
2
1
1. Corp din plastic 7. Arc de acţionarfe
2. Bucşa 8. Percutor
3. Capsa detonantă MD – 9 9. Cui de siguranţă
4. Încărcătura de SE TROTIL -200 10. Taietor
gr. 11. Căpăcel
5. Capacul minei 12. Întârzietor (elementul
6. Tija de apăsare cu metalic)
siguranţa de luptă şi cu arc

Caracteristice tactico - tehnice
PMN PMN – 2
Tip FUGASE
Masa (gr.) 550 700
Masa SE (gr.) 200 100
Tip SE TРОТИЛ TГ – 40
Material corpului PLASTIC
Diametru (mm.) 110 110
Înalţimea (mm.) 53
Tip capsei MD - 9
Puterea de acţionare (kg) 8 - 25 5 - 25

PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE

MINA ANTIPERSONAL FUGASĂ PMN-2

1. Corp din plastic
2. Indicator contact a obiectivului
(cruce de apăsare)
3. Întârzietor pneumatic
4. Tija de apăsare cu siguranţa de
luptă şi cu 2 arcuri
5. Mecanism culisabil cu capsa
detonantă
6. Detonator suplimentar
7. Încărcătura de SE TG-40 -100
gr.
8. Percutor cu arc de acţionare
9. Cui de siguranţă
10. Şplint de siguranţă
PMN PMN – 2
Tip FUGASE
Masa (gr.) 550 700
Masa SE (gr.) 200 100
Tip SE TРОТИЛ TГ – 40
Tip capsei MD - 9
Puterea de acţionare (kg) 8 - 25 5 - 25

Plantarea

Plantarea
75
76
77
78
79
80
81
82
83
Minele antipersonal cu schije pot fi nesăritoare sau săritoare. (2)

Minele antipersonal nesăritoare cu schije explodează, de regulă,
prin tragerea sârmei care declanşează acţiunea percutorului (mine
cu acţionare la tracţiune).
Aceste mine se plantează la suprafaţa terenului unde sunt condiţii

pentru mascarea lor (ierburi, tufişuri, semănături, zăpadă etc.)
Minele antipersonal săritoare cu schije acţionează la apăsare sau la

tracţiune şi se plantează, de regulă, îngropate în pământ. Aceste
mine pot fi şi comandate electric sau mecanic.

Minele antipersonal cu schije cu acţionare la tracţiune se plantează cu o singură

ramură sau cu două ramuri ale sârmei de tracţiune. Forţa necesară smulgerii
şplintului de acţionare trebuie să fie de 2…5 kg.f
Atunci când mina se plantează cu o singură ramură, sârma de tracţiune trebuie

sa aibă lungimea de 6…8 m şi să nu fie prea întinsă; sârma de tracţiune trebuie
să se găsească deasupra solului la 10…15 cm .
Atunci când mina se plantează cu două ramuri ale sârmei de tracţiune, se

foloseşte un distanţier confecţionat din sârmă cu lungimea de aproximativ 0,50
m, având un capăt legat la carabinieră, iar un capăt prevăzut cu buclă. Pentru
plantare se trece mai întâi sârma de tracţiune prin bucla distanţierului şi se
leagă cu capetele de doi ţăruşi de ancorare fixaţi în pământ la distanţa de 8…10
m.
Către mijlocul sârmei de tracţiune şi la o depărtare egală cu lungimea

distanţierului, spre inamic, se fixează mina cu acţionare la tracţiune. Prin
carabinieră se face legătura distanţierului cu mecanismul de percuţie al minei.

MINA ANTIPERSONAL CU SCHIJE

POMZ-2 ŞI POMZ-2M

• Corpul minei metalic cu schije

• Încărcătura de exploziv
calup de TROTIL 75 gr.
• Percutor universal MUV;
MUV - 2; MUV – 3 cu şplintul
de acţionare în formă de P
• Capsa MD-2 şi MD-5M
• Carabinieră
• Sârma de tracţiune
• Ţăruşul de plantare
• Ţăruşul de ancorare


POMZ - 2 POMZ – 2M
Tip CU SCHIJE CU ACŢIUNE DE ÎNCERCUIRE

Masa (Kg.) 1,2 1,5
Masa SE (kg.) 0,075 0,073
Tip SE TРОТИЛ
Material corpului METAL
Înalţimea (mm.) 107 130
Percutor МУВ; МУВ – 2; МУВ – 3; МУВ – 4
Tip capsei MD – 2 MD – 5M
Puterea de acţionare (kg) 0,5 – 1,3
Raza nimicirii (m.) 4

Plantarea

Plantarea

Plantarea

Plantarea

Principiu de funcţionare

inam
ic inam
ic
94
MINA ANTIPERSONAL CU SCHIJE OZM – 72

1. Tubul direcţional
2. Corp cu elementele de schije
3. Fir metalic
4. Călcâi a percutorului
5. Percutor
6. Arc de acţionare
7. Capsa de aprindere
8. Încărcătura de pulbere
9. Bila
10. Capsa de aprindere
11. Capsa detonantă KD Nr. 8A
12. Detonator intermediar
13. Încărcătura de explozie
14. Bucşa
15. Capac metalic
16. Percutor universal MUV-3; MUV-4

Completul minei OZM - 72
•Mina OZM – 72…………………….1 buc.

•Ţăruşul metalic…………………….3 buc.
•Ţăruşul de lemn…………………...2 buc.
•Sârma de tracţiune 15m…………..2 buc.
•Fir metalic 50cm…………………...1 buc.
•Carabine…………………………….3 buc.
•Capsa detonantă КД №8А............1 buc.
•Percutor MUV-3; MUV-4………….1 buc.
•Bandă de capron 0,8 m.................1 buc.


OZM - 72
Tip CU SCHIJE CU ACŢIUNE DE ÎNCERCUIRE
SĂRITOARE 0,6-0,9M
Masa (Kg.) 5,0
Masa SE (kg.) 0,66
Masa încărcăturii de pulbere (gr.) 7
Tip SE TРОТИЛ
Material corpului METAL
Diametru (mm.) 108
Percutor МУВ – 2; МУВ – 3; МУВ – 4; МВЭ - 72
Puterea de acţionare (kg) 0,5 – 6

PREGĂTIREA
PENTRU
PLANTARE
99
Plantarea
60 - 90 cm.
7,5m 7,5m 7,5m 7,5m
0,5m
101
102
103
104
MINA ANTITANC ANTIBORD TM-83

COMPONENŢA
COMPLETULUI
1. Mina TM-83……………1 buc.

2. Indicator optic………..1 buc.
3. Indicator de vibraţie…1buc.
4. Mecanism PIM………..1buc.
5. Capsa MD-5M…………1buc.
6. Cablu conducător……1 buc.
7. Aparat de conducere..1 buc.
8. Lada de lemn………… 1 buc.
9. Cuie 200 mm…………..4 buc.

PLANTAREA
D
10 m.
t anţa
Dis
R
U
M
10 m .
t anţ a
Dis
0 m/s ec
400
=1
Viteza
P R I N C I P I U DE
FUNCŢIONARE


P R I N C I P I U DE F U N C Ţ I O N A R E
R = 50 m

MINA ANTIPERSONAL CU SCHIJE MON – 50

1. Corpul minei
2. Elementele de schije
3. 2 locaşi pentru ME
4. Mijloacele de distrugere
- ЭДП, ЭДП-р, МВЭ-72, МВЭ-НС,
- ВЗД-6Ч, ВЗД-14Ч
5. 2 detonatori intermediar
6. Locaş ochire
7. Trepied
8. Dispozitiv pentru instalarea
minei la obiecte din lemn.
9. Geanta una la 2 mine


MOH - 50
Tip CU SCHIJE CU ACŢIUNE SPRE DIRECŢIE
Masa (Kg.) 2,0
Masa SE (kg.) 0,7
Tip SE ПЛАСТИТ
Lungimea (mm.) 226
Lăţimea (mm.) 66
Percutor ( că nederejată) МУВ; МУВ – 2; МУВ – 3; МВЭ – 72; МВЭНС;
Percutor ( că derejată) Capsa detonantă electrică ЭДП – р
Puterea de acţionare (kg) 0,5 – 6

Metodei de plantarea
PE COPAC

PE SAC

ÎN IARBĂ

Principiu de funcţionare

In
a
m
ic
In
a
m
ic Ra
za
ni
m
ici
re
a
50
m
.
Capsa electrică
m ic
Ina
Focos MВЭ-72 Explozor
124

1. Corpul minei
3. Locaşe pentru ME
(EDP-r; MUV; MVĂ – 72; MVĂNS)
4.Detonatori intermediari
5.Locaş ochire
6.Trepied
7.Dispozitiv pentru instalarea
8. Mâner pentru transport

In
a
m
ic
In
a
m
ic Ra
za
ni
m
ici
re
a
90
m
.
Capsa electrică
m ic
Ina
Focos MVĂ-72 Explozor
127

1. Corpul minei
3. Locaş pentru ME
(EDP-r; MVĂ –72; MVĂNS
1. Detonatori intermediari
2. Dispozitiv de ochire
3. Dispozitiv pentru instalarea

Pregătirea pentru plantarea

PLANTAREA

In
a
m
ic
In
a
m
ic Ra
za
ni
m
ici
re
a
10
0m
. Capsa electrică
Ina
mi
c Focos MVĂ-72
Explozor
132
ÎNTREBĂRI ???


cursă
√ 4. Executarea barajelor explosive, câmpurilor
de mine

Minarea drumurilor se execută cu scopul de a întârzia

înaintarea inamicului pe anumite direcţii, de a-i produce pierderi
în tehnica de luptă şi personal, precum şi de a-i îngreuia
realizarea manevrelor.
Minarea drumurilor se execută prin:
a)mine antiblindate, plantate în câmpuri de mine (necomandate

sau comandate), grupuri de mine şi izolat;
b) mine antipersonal, plantate în grupuri de mine;
c) mine plantate izolat, de tipul: mine cursă, mine cu acţiune

întârziată, mine antibord;
d) combinarea unor tipuri de mine cu încărcături de exploziv.

Cerinţele de bază pentru minarea drumurilor:
a) instalarea unor tipuri cât mai variate de mine, combinate cu încărcături de

exploziv şi dispunerea acestora pe lungimi mari de drum;
b) minarea în prima urgenţă a porţiunilor greu de ocolit (trecători, rambleuri
înalte, debleuri adânci, porţiuni de drum cu profil mixt, porţiuni înguste dintre
păduri, porţiuni amenajate cu îmbrăcăminţi pentru trecerea peste locuri
mlăştinoase etc.), precum şi a intersecţiilor de drumuri;
c) minarea atât a platformei drumului (partea carosabilă şi acostamentele), cât şi
a lucrărilor de artă, chiar dacă acestea sunt distruse;
d)minarea locurilor pe unde s-ar putea ocoli barajele create pe căile de
comunicaţie;
e)folosirea pe scară largă a minelor cu acţiune întârziată, a minelor comandate şi
a celor nedeplantabile.

Minele antiblindate se plantează pe toata platforma la drumurile de pământ şi la

cele cu îmbrăcăminte din pietriş, pavaj din piatră sau cu îmbrăcăminte din grinzi.
 La drumurile cu îmbrăcăminte din beton, minele antiblindate se plantează, de
regulă, pe acostamente şi pe variantele de ocolire.
Pe drumuri se pot planta mine false şi mine antidragor atunci când se apreciază
că sunt necesare.
Câmpurile de mine antiblindate se instalează în special în porţiunile care pot fi
ocolite cu uşurinţă.
Amplasarea câmpurilor de mine antiblindate se face astfel ca să acopere
platforma drumului şi zonele de teren din ambele părţi ale drumului, în aşa fel
încât flancurile câmpurilor de mine să se rezeme pe diferite obstacole naturale
(râpi, mlaştini, masive păduroase sau alte locuri greu de ocolit).
Densitatea de minare în limitele platformei drumului se măreşte până la 2 mine
pe metru liniar din lăţimea drumului.

Grupurile de mine se instalează pe porţiunile greu de ocolit, în cadrul cărora

minele se dispun la 8... 12 m una de alta. Locul plantării minelor se alege astfel ca
toată lăţimea de drum accesibilă să fie minată cu o densitate uniformă, de
minimum 2 mine pe metru liniar.
Plantarea minelor în grupuri de mine se face cu ajutorul sforii de minare sau prin
procedeul în formaţie.
În cazul plantării minelor cu ajutorul sforii de minare prin procedeul
coordonatelor, braţele sforii de minare se prind de sfoara de bază la intervale
mărite (pentru a mări distanţa dintre mine). Se foloseşte sfoara de minare tip I,
pregătită cu braţe laterale pe parte sau pe ambele părţi, în funcţie de lăţimea
drumului şi de procedeul de minare. Sfoara de minare de bază se întinde pe axul
drumului sau pe marginea şanţului drumului.
La plantarea minelor pe un drum cu dublu fir de circulaţie, a cărui platformă este
de 8... 10 m, se poate folosi sfoara de minare tip I, pregătită cu câte două braţe
laterale pe ambele părţi (un braţ de 3 m şi unul de 4 m). La sfoara de bază cu
lungimea de 36 m, rămân adăugate două sfori de câte 2 m şi câte o sfoară de 3 m şi
de 4 m, având astfel lungimea totală de 47 m.

Pentru plantarea unui grup de mine format din 18 mine, se întind 3 sfori de
minare la distanţa de 10 m una de alta. Una din sforile de minare se suprapune cu
sfoara de bază pe axul drumului, iar celelalte două sunt decalate în stânga şi în
dreapta cu 0,5 m faţă de axul drumului. La fiecare capăt al sforii de bază se
plantează câte o mină, la distanţa de un metru faţă de sfoara de bază.
În cazul plantării minelor prin procedeul în formaţie, se repartizează sectoare pe
grupe de pionieri. În cadrul unui sector, pionierii se dispun la marginea
platformei drumului, în formaţia pe un singur rând, la distanţă de 10... 12 m.
Fiecare pionier plantează câte o singură mină. Deplasarea în vederea plantării
minelor se face perpendicular pe axul drumului, corespunzător numărului de paşi
indicat prin comandă fiecărui pionier, astfel încât să se realizeze o densitate de
minare uniformă .
 Ieşirea pionierilor din sectorul de minare se face la comandă, flanc pionier
pentru siguranţa intrării în următorul sector de minare. Deplasarea subunităţii, de
la un sector de minare la altul, se execută numai în afara platformei drumului.

Minele antiblindate izolate se plantează pe platforma drumului

în intervalele dintre câmpurile sau grupurile de mine.
Distanţa dintre minele izolate trebuie să fie de 50... 100 m.
În cazul pregătirii plantării din timp a minelor antiblindate
necomandate pe platforma unui drum cu îmbrăcăminte tare, se
execută locaşuri pentru mine şi se umplu provizoriu cu blocuri
sau bucăţi de lemn de mărimea corespunzătoare locaşului minei,
pentru a asigura trecerea în siguranţă a trupelor proprii.
Când se impune ca barajele să fie trecute în gradul de pregătire
nr. 1, blocurile sau bucăţile din lemn se îndepărtează şi în locul
lor se plantează minele.
Plantarea minelor cuprinde în această situaţie toate
operaţiunile corespunzătoare gradului unu de pregătire.

Minele plantate izolat, de tipul minelor cursă (prezentate la cap. 7) şi a celor cu

acţiune întârziată au o largă întrebuinţare la minarea drumurilor.
Minele cu acţiune întârziată se plantează atât în cadrul lucrărilor de artă, cât şi
în porţiunile obligate de trecere sau în cele unde greutăţile de refacere sunt
maxime.
Aceste mine se plantează de asemenea în munţi pentru provocarea avalanşelor
şi blocarea drumurilor.
La stabilirea duratei de întârziere a minelor cu acţiune întârziată se va ţine
seama de ritmul desfăşurării acţiunilor de luptă, astfel ca explozia încărcăturilor
să se producă la trecerea tehnicii şi a mijloacelor de transport ale inamicului.
Se vor instala, de asemenea, mine cu acţiune întârziată, reglate astfel ca
explozia încărcăturilor să aibă loc în apropierea momentului când inamicul ar
urma să termine lucrările de refacere a distrugerilor produse de trupele proprii în
retragere, sau cele produse prin explodarea diferitelor mine.

Minele antibord se instalează în afara limitelor drumului la 10. . . 20 m

distanţă de axul drumului, iar la drumurile în debleu sau profil mixt în taluz, la
o înălţime astfel calculată încât mina să poată lovi în bordul tancului sau al
autovehiculului în deplasare .
Minele antibord sunt în general prevăzute cu dispozitiv electric de aprindere,
iar contactoarele minelor se instalează sub platforma drumului şi se unesc cu
minele prin cabluri.
Combinarea unor tipuri de mine cu încărcături de exploziv se foloseşte atât
la minarea platformei drumurilor, cât şi la minarea lucrărilor de artă şi a
locurilor pe unde s-ar putea ocoli barajele create pe căile de comunicaţii.
 Minele plantate în acest scop pot fi din categoria minelor antiblindate,
antipersonal, speciale sau cursă. Încărcătura de exploziv se aşează direct sub
mină sau la oarecare distanţă de aceasta (în ultimul caz încărcătura se uneşte
cu mina prin fitil detonant).
În cazul când se folosesc mine prevăzute cu sistem electric de aprindere (sau
numai contactoare), unirea încărcăturii de exploziv cu mina (contactorul) se
face printr-o reţea electrică de aprindere.

Încărcăturile de exploziv unite cu diferite tipuri de mine, se calculează

corespunzător prevederilor instrucţiunilor ,,Lucrări de distrugeri” şi se
instalează:
•în porţiunile de drum obligate pentru trecere, precum şi în cele unde
greutăţile de refacere sunt maxime (rambleu, debleu, porţiuni cu ziduri
de sprijin, intersecţii de drumuri, defileuri, capetele lucrărilor de artă
distruse etc.);
•la podeţele tubulare, în cadrul cărora încărcăturile se aplică în dreptul
cheii de boltă.
Pe drumurile de munte combinarea minelor cu încărcături de exploziv se
face şi cu scopul creării avalanşelor.
Atunci când se folosesc mine antiblindate de tip antişenilă, acestea se
plantează pe platforma drumului, iar încărcătura de exploziv, unită cu mina
prin fitil detonant, se instalează în adâncime .

Dacă circulaţia permite desfăşurarea lucrărilor pregătitoare,

locaşurile pentru introducerea încărcăturilor se execută în plat
forma drumului.
Dacă circulaţia nu permite desfăşurarea lucrărilor

pregătitoare, aceste locaşuri se execută în acostamente sau în
taluzurile rambleului sub formă de puţuri, galerii săpate sau
găuri de mină forate.
Pentru crearea avalanşelor pe drumurile de munte, minele se

plantează pe platforma drumului şi se unesc prin fitil detonant
cu grupuri de încărcături concentrate de exploziv introduse în
versant .

Minarea cursurilor de apă

Minarea cursurilor de apă se face cu scopul de a mări valoarea ca obstacol a
acestora, contribuind la interzicerea trecerii peste cursurile de apă a efectivelor
şi tehnicii inamicului.
Pentru minarea cursurilor de apă se folosesc mine de apă (mine ancorate,
mine afundate şi mine de curent), mine antiblindate, etc.
Barajele explozive se instalează pe albia cursului de apă, pe maluri şi pe
drumurile de acces (de intrare şi ieşire) sau în raioanele favorabile amenajării
drumurilor.
Albia cursului de apă se minează cu mine de apă din înzestrare şi
improvizate, iar atunci când adâncimea apei este până la 1 m se plantează
mine antiblindate etanşe, precum şi mine antipersonal cu schije cu acţionare la
tracţiune, la care se iau măsuri de etanşare.

Plantarea minelor plutitoare ancorate se face cu ajutorul mijloacelor

autopropulsate (bărci cu motopropulsoare, şalupe etc.) prevăzute cu dispozitive
ajutătoare pentru lansarea minelor. În cadrul fiecărui rând, plantarea minelor se
face din aval spre amonte.
Fiecare mijloc autopropulsat va fi echipat cu mijloace de ancorare şi materiale
de navigaţie care să poată fi folosite la nevoie pentru ieşirea în afara zonei în
care s-au plantat mine.
Înainte de plantarea minelor, se marchează prin geamanduri direcţia
rândurilor de mine, iar intervalul dintre mine în cadrul rândurilor se marchează
prin jaloane fixate pe mal.
La stabilirea distanţelor dintre rândurile de mine şi dintre minele unui rând se
ţine seama de caracteristicile cursului de apă şi ale minei, astfel încât să se
asigure spaţiul antidetonant (intervalul dintre două mine de râuri ancorate
plantate trebuie să fie de minimum 12 m).

Minele antiblindate se plantează în grupuri sau izolat în vadurile

cu adâncimea până la 1 m.
Minele se aşează pe fundul cursului de apă fără a se îngropa. Se
plantează numai mine antiblindate etanşe (MAT-62 B, MAT-76).
Înainte de plantare, porţiunile înfiletate ale minelor antiblindate
pe unde ar putea pătrunde apa în interiorul minei sau al
mecanismului de percuţie, se acoperă cu un strat de unsoare
consistentă.
Faţă de caracteristicile cursului de apă (adâncimea apei, viteza
curentului şi natura fundului albiei), transportul minelor de pe mal
până la locul de plantare se execută manual, sau prin folosirea
unor bărci (plute).
Axul rândurilor de mine şi locul de plantare se marchează prin
cabluri, cu semne distinctive, întinse peste cursul de apă şi prin
jaloane fixate pe mal.

Când adâncimea apei este până la 0,5 m, iar viteza curentului nu depăşeşte 1
m/s, se poate folosi procedeul în formaţie.
Pentru plantarea unui grup de mine de către o grupă de pionieri prin
procedeul în formaţie, fiecare pionier ia asupra sa şi plantează o singură mină
la intrare.
Grupa pleacă de la mal în formaţia în linie pe un rând cu intervalul de 3 m
între pionieri. Comandantul grupei se deplasează odată cu grupa, orientându-se
după un reper aflat pe malul opus. Pentru stabilirea distanţei dintre rândurile de
mine, comandantul grupei întinde (derulează) o sfoară marcată. Numerele doi
se opresc pe axul celui de-al doilea rând de mine, iar numerele unu continuă
deplasarea împreună cu comandantul grupei până pe axul primului rând de
mine.
La comandă, numerele unu plantează mina, după care se întorc la mal. După
ce numerele unu au trecut de axul rândului doi, plantează minele şi numerele
doi, după care se întorc la mal împreună cu comandantul grupei. Operaţiunea
se repetă la fel pentru celelalte rânduri de mine.

Mecanismele de percuţie a minelor antipersonal cu schije se

completează de la caz la caz cu elemente sau materiale care să
asigure etanşarea (garnituri sau huse din cauciuc şi mase plastice,
unsori consistente etc.), instalate astfel încât să nu influenţeze
funcţionarea minei sau să determine producerea unor accidente pe
timpul plantării minelor.
Malurile cursurilor de apă se minează cu mine antiblindate
antişenilă şi antipodea şi cu mine antipersonal de tip fugasă sau cu
schije. Lăţimea fâşiei de teren pe care se plantează mine se alege în
raport de caracteristicile terenului şi a cursului de apă, precum şi în
raport de concepţia ducerii acţiunilor de luptă de către trupele
proprii.
Minele antiblindate şi antipersonal se plantează în câmpuri de
mine, grupuri de mine şi izolat.

Drumurile de acces (de intrare şi ieşire) la cursurile de apă sau locurile

favorabile amenajării acestor drumuri se minează cu mine antiblindate
antişenilă şi antipodea şi cu mine antipersonal.
Aceste drumuri sau locurile favorabile amenajării lor, pot fi incluse în
conturul câmpurilor de mine sau pot fi minate prin grupuri de mine şi mine
izolate.
Iarna când cursurile de apă sunt îngheţate, iar grosimea gheţii permite
trecerea tehnicii de luptă pe roţi sau pe şenile, se minează locurile favorabile
amenajării punctelor de trecere pe gheaţă.
Pe albia îngheţată a cursului de apă şi pe maluri, se plantează mine
antiblindate şi antişenile. Se instalează, de asemenea, grupuri de mine sau
încărcături explozive sub gheaţă, comandate prin cablu, în scopul executării
canalelor în gheaţă.

Minele antiblindate care se plantează pe gheaţă trebuie să se

fixeze bine prin îngheţare pentru a se evita alunecarea acestora
sub acţiunea şenilelor sau roţilor.
Minele se plantează în locurile unde gheaţa este acoperită cu un
strat de zăpadă care să permită mascarea minelor (15... 20 cm).
 Pentru executarea canalelor în gheaţă se execută copci prin care
se introduc mine antiblindate sau încărcături de exploziv de 8... 10
kgf, menţinându-se sub gheaţă la adâncimea de 1 ... 1,5 m .
Mânerul minei se leagă cu sârmă de o bucată de lemn aşezată
transversal pe copca executată în gheaţă.
Pentru darea focului se fixează la fiecare mină câte un calup de
trotil de 0,400 kgf cu capsă electrică de aprindere apoi se
etanşează.

În cadrul grupurilor, minele se dispun pe un rând cu distanţa

de 8... 10 m între ele, atunci când gheaţa are grosimea de până la
30 cm şi de 7.. . 8 m când grosimea gheţii este între 30. . . 60
cm.
Pentru explodarea minelor se realizează un dispozitiv electric
de aprindere.
Minele fiecărui grup se leagă într-un circuit electric în serie,
iar cablurile electrice se duc la un post de aprindere .
(7) Pentru executarea canalelor în gheaţă, grupurile de mine se
dispun în rânduri paralele, iar distanţa dintre grupurile de mine
în cadrul unui rând, precum şi între rândurile de mine trebuie să
fie de minimum 40. . . 50 m.

Minarea localităţilor

Minarea localităţilor se execută într-un sistem unitar, urmărindu-se
interzicerea pătrunderii inamicului spre poziţiile de apărare ale trupelor
proprii şi pe direcţiile favorabile de acces în localitate, limitarea manevrei
forţelor şi tehnicii inamicului, producerea de pierderi în personal şi tehnica
de luptă precum şi înlăturarea posibilităţilor folosirii de către inamic a
obiectivelor şi lucrărilor importante din localităţi.
Minarea localităţilor cuprinde barajele explozive care se execută la
marginea localităţilor şi pe drumurile de pătrundere precum şi în interiorul
localităţilor.
La marginea localităţilor se execută câmpuri de mine antiblindate dispuse
în cadrul nodurilor, raioanelor sau aliniamentelor de baraje, pe direcţiile
principale de acces în localitate.
Se plantează, de asemenea, mine combinate cu încărcături de exploziv,
dispuse în cadrul obiectivelor pregătite pentru distrugere (uzine, fabrici,
aerodromuri, staţii de alimentare cu apă, staţii de cale ferată etc.).

În interiorul localităţilor barajele explozive se dispun pe străzi, în curţi, în

parcuri, în pieţe, la intersecţii, în interiorul clădirilor precum şi în interiorul unor
canale sau tuneluri; se plantează mine antiblindate antişenile şi antipodea şi
mine antipersonal de tip fugasă sau cu schije. Minele se plantează în grupuri sau
izolat.
În cadrul barajelor explozive din interiorul localităţilor o pondere însemnată o

au minele cu acţiune întârziată şi minele cursă.
În localităţile prin care trec cursuri de apă se instalează baraje explozive la
intrarea sau ieşirea de pe podurile existente, pregătite pentru distrugere.
Pe timpul ducerii acţiunilor de luptă în interiorul localităţilor se folosesc mine

improvizate, specifice luptei vânătorilor de tancuri, acţionate din subsolurile
clădirilor sau din spaţiile dintre clădiri care oferă condiţii pentru protecţie şi
acţionare.

Minarea raioanelor favorabile acţiunii

desantului aerian

Barajele explozive din cadrul raioanelor favorabile acţiunii
desantului aerian se execută în scopul de a produce pierderi în
personal şi tehnica paraşutată sau debarcată a inamicului, în
momentul când acesta ia contact cu solul; de a îngreuia manevra
pentru constituirea dispozitivului de luptă a unităţilor (sub
unităţilor) paraşutate (debarcate) de a interzice ocuparea de către
desantul aerian a unor poziţii favorabile luptei de apărare sau a
unor obiective importante de a îngreuia desfăşurarea acţiunilor
ofensive ale inamicului pe direcţiile probabile de ieşire din raionul
de paraşutare (debarcare).

Minarea în păduri şi teren muntos

În teren împădurit se execută câmpuri de mine antiblindate şi antipersonal, grupuri
de mine, precum şi instalarea unor mine izolate.
Minele antiblindate se plantează în sectoarele accesibile tancurilor (la margini de
păduri, pe drumuri, cărări şi luminişuri) şi sunt de tip antişenilă sau antipodea.
Limitele câmpurilor de mine trebuie să se afle lângă obstacole greu accesibile (râpe,
mlaştini, cursuri de apă).
Pentru realizarea unor abatize se pot introduce încărcături de exploziv sub rădăcinile
copacilor, unite prin fitil detonant cu minele antiblindate din cadrul câmpurilor de
mine; la explodarea minei antiblindate, odată cu distrugerea şenilei tancului, se
realizează şi doborârea copacilor.
La plantarea minelor antipersonal cu acţionare la tracţiune, sârma de tracţiune nu
trebuie legată de copaci pentru a se evita acţionarea minelor ca urmare a mişcării
copacilor, din cauza vântului.
În păduri se plantează şi mine cursă realizate în special din mine cu acţionare la
descărcare. Acestea se plantează în cadrul barajelor neexplozive (abatize, bariere,
baricade etc.), create pe drumurile din pădure, astfel încât să acţioneze la încercarea
inamicului de a le înlătura.

Minarea aerodromurilor

La aerodromuri se minează pistele de decolare-aterizare, pistele de rulare,
căile de acces la aerodromuri, precum şi locurile de staţionare a avioanelor,
locurile amenajate pentru alimentarea cu carburanţi şi apă, depozitele de
muniţii, clădirile şi instalaţiile tehnice pentru conducerea zborului.
Pentru minare se folosesc mine antiblindate antişenilă şi antipodea, mine
cursă, şi mine cu acţiune întârziată.
La alegerea mijloacelor şi procedeelor de minare a aerodromurilor părăsite cu
ocazia retragerii, se va ţine seama de combinarea locurilor de minare cu cele de
distrugeri, astfel ca pe terenul de zbor să nu rămână suprafeţe mai mari de 50/50
m care să poată fi folosite.
Minele antiblindate se plantează în câmpuri şi grupuri de mine, mărindu-se
numărul minelor asigurate împotriva deplantării (mine nedeplantabile) în scopul
prelungirii timpului de nefolosire a aerodromului.

Minarea pistelor din beton pentru decolare-aterizare precum şi

a pistelor de rulare şi a căilor de acces la aerodromuri se face
după principiul minării drumurilor.
Aprinderea încărcăturilor de exploziv aşezate sub pistele
betonate se face în principal prin plantarea minelor cu acţiune
întârziată.
Pentru a îngreuia refacerea aerodromului, minele cu acţiune
întârziată ce se plantează vor avea încărcături mari.
Încărcăturile de exploziv, legate pentru aprindere la minele cu
acţiune întârziată, vor fi calculate pentru distrugerea lucrărilor şi
clădirilor conform instrucţiunilor “Lucrări de distrugeri”.

Câmp de mine - se numeşte porţiunea de teren în limitele căreia s-au plantat

mine.
Ele – se realizează în toate formele de luptă; plantarea minelor se

execută manual sau cu mijloacele mecanizate.
Corespunzător diferitelor forme şi situaţii ale acţiunilor de
luptă, câmpurile de mine se realizează:
În afara contactului cu inamicul:
• În lupta de apărare
• În lupta ofensivă
În contact nemijlocit cu inamicul.

În lupta de apărare precum şi în vederea pregătirii

aliniamentelor intermediare şi a aliniamentului final,
pe timpul retragerii.
•In această situaţie câmpurile de mine se grupează cu
alte baraje în raioane, noduri şi aliniamente de baraje
şi se execută pe timpul pregătirii luptei, completându-
se pe timpul ducerii acţiunilor de luptă.
•Minele se plantează atât manual cît şi cu mijloace
mecanizate.

În lupta de ofensivă, pentru protecţia flancurilor,

consolidarea unor aliniamente (obiective) cucerite sau
interzicerea unor direcţii de contraatac
(contralovitură).
•În aceste situaţii, câmpurile de mine se realizează
prin procedee de plantare rapidă a minelor,
îngroparea sau suprafaţa terenului, de regulă,de către
detaşamente mobile de baraje.

În afara contactului nemijlocit cu inamicul -

În faţa limitei dinainte a apărării, numai în
situaţii deosebite ale desfăşurării activităţilor
de luptă.
•Plantare minelor în aceste situaţii se
execută manual, prin luarea unor măsuri
complexe de mascare a lucrului
subunităţilor, noaptea şi printr-o strânsă
cooperare cu subunităţile de celelalte arme,
care acoperă cu foc lucrul subunităţii care
execută câmpul de mine.

Realizarea câmpurilor de mine comportă următoarele

lucrări:
În faza pregătitoare:
•Recunoaşterea terenului;
•Stabilirea şi marcarea pe teren a frontului câmpurilor de mine, a drumului
de acces pentru aducerea minelor, a locului subdepozitului de mine, a
platformelor de pregătire (amorsare) şi a căilor de intrare şi ieşire din
câmpurile de mine;
•Repartizarea lucrărilor pe subunităţi în funcţie de importanţa şi urgenţa
lucrărilor;
•Stabilirea măsurilor de siguranţa;
•Organizarea aducerii materialului;
•Pregătirea şi verificare mijloacelor şi materialelor necesare efectuării
lucrărilor;
•Antrenarea subunităţilor şi verificarea cunoştinţelor pionerilor care execută
lucrările de minare asupra materialului şi măsurilor de siguranţă

În faza de execuţie:
•Marcarea pe teren a contururilor şi liniilor de bază ale
câmpurilor de mine, legând dispunerea acestora din urmă cu
sistemul de foc;
•Marcarea locurilor culoarelor;
•Trasarea căilor de urmat şi a limitelor de deplasare pe timpul
lucrului;
•Executarea lucrărilor de minare corespunzător procedeului
stabilit, controlul corectitudinii plantării şi mascării minelor;
•În cazul când lucrările nu sunt terminate, verificarea marcării
flancului sectorului minat şi mascarea locaşurilor săpate;
•Realizare dacă este necesar împrejmuirilor câmpurilor de mine;
•Întocmirea formularului câmpului de mine;
•Predare câmpurilor de mine unităţii (subunităţii) în sectorul
căreia au fost realizate, sau unităţii destinate pentru pază şi
întreţinere.

Procedeele de bază pentru executarea cîmpurilor de

mine:
1. Procedeul mecanizat.
2. Procedee moderne de dispersare a minelor:
• Plantatoare universale (UMZ);
• Aviaţia;
• Artilerie.
3. Procedeul manual.

Plantatorul de mine
remorcabil PMZ – 4

Plantatorul de mine GMZ


Plantator de mine universal UMZ



Cu ajutorul artilerie


PROCEDEUL MANUAL

Plantarea cîmpurilor de mine antitanc. Cîmpurile de mine

antitanc se plantează, de obicei, pe 3–4 rînduri cu o distanţă
dintre ele de la 8 pînă la 40 m, iar pe rînduri între mine – 4,0 –
5,5 m.
Adîncimea totală a cîmpului de mine poate fi de la 20 pînă la
120 m. Minele se plantează manual sau cu ajutorul mijloacelor
de mecanizare.
Manual se minează prin procedeul de minare în formaţie după
sfoara de minare, care se întinde paralel sau perpendicular
frontului.
Primele două procedee de plantare a cîmpurilor de mine se
aplică, de regulă, în cazul absenţei acţiunii prin foc a
inamicului; al treilea procedeu – în condiţii de contact
nemijlocit cu inamicul în faţa limitei dinainte a apărării.

La plantarea manuală a minelor trebuie:

- de săpat adîncitura şi de pus în ea mina;
- de trecut focosul în poziţie de luptă şi de mascat mina.

La plantarea prin procedeu de minare în formaţie fiecare soldat

poate să ducă şi să planteze două, trei sau patru mine (în funcţie de
schema de minare acceptată).
La plantarea, de exemplu, a cîmpului de mine pe trei rînduri se
indică limitele lui şi se marchează cu ţăruşi linia începerii
deplasării formaţiei (linia bazei).
Înaintea începerii minării grupa îşi face numărătoarea în ordine
normală şi se aliniază pe linia bazei cu intervalul indicat în paşi.
Fiecare soldat ia minele şi la comanda, de exemplu: „Cinci paşi
înainte – marş!”, începe deplasarea. După parcurgerea distanţei
indicate comandantul grupei dă comenzile în ordinea următoare:”
Puneţi o mină”, „Doi paşi spre dreapta – marş!”, „Cincisprezece
paşi înainte – marş !”, „Puneţi o mină!” etc.

Cînd soldaţii vor pune ultima mină, va urma comanda „Începeţi

plantarea minelor!”. Soldaţii, mişcîndu-se acum spre linia bazei,
plantează şi maschează minele. Limita cîmpului de mine se
marchează cu ţăruşi, care sînt puşi de ultimul soldat.
Ordinea acţiunilor şi comenzile date la plantarea cîmpului de mine pe
patru rînduri şi la ducerea de către fiecare soldat a cîte patru mine sînt
analogice celor expuse anterior (distanţele sînt indicate ca exemplu,
ele pot fi şi altele). La minarea prin acest procedeu noaptea toate
minele sînt duse pînă la punctul cel mai depărtat, dar sînt plantate la
deplasarea spre linia bazei. Dacă însă fiecare dintre soldaţi duce cîte
două mine la plantarea cîmpului de mine pe patru rînduri, atunci
grupa ăşi face numărătoarea cîte doi şi soldaţii la comenzi lasă minele
pe rînd, adică mai întîi soldaţii „unu” lasă o mină, apoi soldaţii „doi”
– o mină etc.

Plantarea cîmpurilor de mine după sfoara de minare se

execută, de regulă, în condiţii de contact nemijlocit cu inamicul
în timpul nopţii.
Toate deplasările în acest caz se execută, de obicei, tîrîndu-se.
Sfoara de minare reprezintă o funie cu lungimea de 60 m cu
inele la capete.
Peste fiecare metru pe sfoară există bucşe pentru fixarea
inelelor sau etichetelor în acele locuri, lîngă care trebuie să fie
lăsate minele.
Sfoara se înfăşoară pe o bobină şi se poartă într-o geantă de
foaie de cort.
Comandantul dă din timp indicaţii pentru a pregăti sforile de
minare pentru minare după schema dată a cîmpului de mine,
adică pentru a pune inele în bucşele corespunzătoare de pe
sfoară.
Plantarea minelor prin procedeul în formaţie

Plantarea minelor prin procedeul în formaţie

La minarea după sfoară, care se întinde paralel frontului, grupa poate să
acţioneze fiind împărţită în cîteva grupuri. Unul dintre ele întinde sfoara în
direcţia dată şi o fixează, iar celelalte aduc minele de la depozitul de
campanie şi le pun lîngă semnele de pe sfoară.
După repartizarea minelor întregul personal începe plantarea lor. În
continuare primul grup mută sfoara pe un loc nou, iar celelalte pleacă după
următoarele mine.
Pentru minarea după sfoara ce se întinde perpendicular frontului, la fiecare
sfoară se numeşte un grup din doi soldaţi. Fiecare soldat al grupului
plantează cîte două mine în locurile indicate în dreptul semnelor sforii de
minare întinse.
 Totodată, pentru asigurarea securităţii la executarea misiunii fiecare soldat
al grupului trebuie să planteze minele numai dintr-o parte a sforii şi să
părăsească cîmpul de mine, deja plantat orientîndu-se după sfoara de minare.
Pentru orientare la fiecare următoarea trecere de minare ultimul grup din
trecerea anterioară pune la distanţa indicată de la sfoara de minare un semn
unilateral.


Întrucît această misiune se execută cu precădere în faţa limitei

dinainte a apărării inamicului, toate deplasările se execută numai
tîrîş, iar semne de orientare se pun din acelea, care sînt vizibile
numai din partea trupelor proprii.
Cu ajutorul distribuitorului de mine remorcat şi plantatorului de
mine minele pot fi plantate cu mascare în sol (în zăpadă), sau pe
suprafaţă, la distanţa de minare stabilită în prealabil.
Plantatoarele de mine se deplasează, totodată, spre repere sau
jaloanele fixate eşalonat spre dreapta sau stînga la distanţe
indicate.
Maşinile trebuie să iasă din cîmpul de mine, fără a întretăia
rîndurile plantate anterior. Plantarea cîmpurilor de mine din
elicoptere se execută cu folosirea echipa-mentului special.

ÎNTREBĂRI ???


cursă
mine
√ 5. Noţiune despre noduri de baraje

Nod de baraje se numeşte complexul de diverse baraje şi dărîmături

pregătite în îmbinare cu obstacolele existente din teren. În nodurile
de baraje se pregătesc şi se amenajează distrugerile, se minează
locurile care sînt greu de ocolit: podurile, drumurile prin terenurile
mlăştinoase, digurile, rambleurile înalte, construcţiile de acumulare
a apei etc.
Dacă asemenea sectoare sînt puţine, atunci în acelaşi timp cu
minarea sau distrugerea drumurilor, intersecţiilor importante ale
acestora, podurilor, viaductelor se minează şi drumurile de ocolire
sau se execută baraje neexplozive.
Drumurile din nodurile de baraje se minează pe porţiuni cu lungimi
de cîte 100–150 m (în funcţie de condiţiile de teren). De obicei în
asemenea locuri se plantează cîteva grupuri de mine în funcţie de
lăţimea drumului. Minarea poate fi executată prin procedeu de
minare în formaţie sau după sfoara de minare.

Minarea prin procedeul de minare în formaţie este organizată de către

comandantul grupei în felul următor: grupa se aliniază pe bancheta
drumului lîngă marginea şanţului, îşi face numărătoarea în ordine
normală, se lărgeşte conform intervalelor indicate de-a lungul drumului,
fiecare soldat face numărul indicat de paşi spre partea carosabilă şi la
comanda „Începeţi plantarea minelor” plantează şi maschează minele.
Dacă la minare se foloseşte sfoara de minare, atunci executarea misiunii
de către grupă poate fi organizată în trei grupuri de soldaţi. Primul grup
de soldaţi întinde sfoara de minare pe marginea interioară a şanţului cu
capetele de marcare spre partea carosabilă a drumului şi sapă adîncituri;
al doilea grup de soldaţi aduce şi aşază minele; al treilea grup de soldaţi
le plantează şi maschează. Comandantul grupei marchează locurile de
plantare a grupurilor de mine, controlează corectitudinea executării
misiunii şi întocmeşte fişa-raport (raportul).

Într-o serie de cazuri baza nodului de baraje poate fi o localitate

sau o parte a ei.
În acest caz vor fi minate şi pregătite pentru distrugere străzile
principale, podurile şi viaductele, obiectivele însemnate,
depozitele etc. În funcţie de existenţa timpului şi mijloacelor de
minare pregătirea distrugerilor în nodul de baraje poate fi diversă.
Însă în toate cazurile comandantul grupei trebuie să numească
grupurile de soldaţi pentru executarea unor astfel de misiuni,
precum: aducerea minelor şi încărcăturilor, executarea camerelor
de mină, săparea adînciturilor pentru mine, plantarea minelor
(încărcăturilor), astuparea încărcăturilor în camerele de mină şi
mascarea.

ÎNTREBĂRI ???

Tema 4: Barajele genistice

Lecţia 1: Barajele explozive

cursă
mine

OBIECTIVELE:
LA SFÎRŞITUL LECŢIEI STUDENŢII VOR FI ÎN MĂSURĂ
SĂ:
să definească destinaţia barajelor genistice;
să identifice/determine barajele explozive şi cele neexplozive;
să analizeze elementele de asigurare împotriva deplantării minelor;
să analizeze principale cîmpurile de mine;
să dezvolte abilităţi de organizare autodisciplină şi curaj.
BIBLIOGRAFIA:
Instrucţiuni pentru executarea lucrărilor genistice de către trupele de toate armele
ed.Bucureşti – 1981
Manualul „Pregătirea de geniu” ed. Chişinău 200

ÎNTREBĂRI ???

Tema 4.1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 4.1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SERVICIU SPRIJIN DE LUPTĂ 1 (Modulul pregătirea geniu)

locotenent-colonel Ion GODOROJA

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Tema 4: Barajele genistice

3. Minele antiblindat, antipersonal, speciale şi

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Manualul „Pregătirea de geniu” ed. Chişinău 200

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

√ 1. Generalităţi despre barajele genistice

3. Minele antiblindat, antipersonal, speciale şi

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Barajele genistice sînt foarte eficiente la contraacţiunea faţă de inamic.

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

În prezent există mijloace eficiente pentru executarea barajelor.

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Unele feluri de baraje genistice pot fi executate de subunităţile

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Barajele explozive sunt obstacole artificiale, dispuse în

Barajele explozive fac parte din categoria barajelor

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Barajele explozive sunt destinate pentru a oprii sau întârzia

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

întârzierea sau oprirea acţiunilor inamicului, precum şi canalizarea atacului

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Barajele explozive constau în principal din:

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

În funcţie de situaţie, barajele explozive pot fi executate in două grade de pregătire.

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Combinarea barajelor explozive cu alte feluri de baraje se executa prin:

•instalarea unor tipuri de baraje explozive în cadrul sau în

•instalarea unor tipuri de baraje explozive în cadrul barajelor

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

1. Generalităţi despre barajele genistice

3. Minele antiblindat, antipersonal, speciale şi

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Din categoria mijloacelor explozive fac parte:

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Mina este un complet, alcătuit dintr-o încărcătură de

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

După destinaţie, minele se împart în:

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Minele antipersonal cu schije pot fi:

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

După modul de acţionare minele se împart in:

•mine comandate - cele care sunt acţionate dintr-un centru de

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

După posibilităţile de deplantare minele se împart în :

•mine care necesită deplantarea;

Minele care necesită deplantarea pot fi:

deplantabile - cele neasigurate împotriva deplantării şi

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

După posibilităţile de neutralizare minele se împart în:

•mine ce pot fi neutralizate;

Prin neutralizarea unei mine se înţelege eliminarea tuturor

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

După modul de realizare minele se împart în:

•mine tipizate, cele fabricate şi care se găsesc în înzestrarea

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

După modul de dispersare se împart în:

•mine care se dispersează manual;

După modul de îngropare se împart în :