Tema 4.2

SERVICIU SPRIJIN DE LUPTĂ 1 (Modulul pregătirea geniu)
locotenent-colonel Ion GODOROJA
CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Tema 4: Barajele genistice

Lecţia 2: Baraje explozive, neexplozive şi
combinate
PROBLEMELE DE STUDIU:
1. Formularele cîmpurilor de mine
2. Minele şi cîmpurile de mine ale armatelor

străine
3. Mijloacele de cercetare şi de deminare
4. Elementele de asigurare împotriva deplantării

minelor
5. Măsuri generale de siguranţă

OBIECTIVELE:
LA SFÎRŞITUL LECŢIEI STUDENŢII VOR FI ÎN MĂSURĂ
SĂ:
să definească destinaţia minelor și cîmpurilor de mine;
să identifice/determine mijloacele de cercetare și deminare;
să analizeze formularele cîmpurilor de mine;
să analizeze cîmpurile de mine;
să dezvolte abilităţi de organizare autodisciplină şi curaj.
BIBLIOGRAFIA:
Instrucţiuni pentru executarea lucrărilor genistice de către trupele de toate armele
ed.Bucureşti – 1981
Manualul „Pregătirea de geniu” ed. Chişinău 200

√ 1. Formularele cîmpurilor de mine

străine

minelor

Înregistrarea cîmpului de mine include întocmirea formularului

cîmpului de mine pentru fiecare cîmp, iar pentru fiecare mină plantată
separat – întocmirea unei fişe-raport.
Formularul şi fişa-raport conţin schema legăturii de repere a
cîmpului de mine şi partea de text (legenda). În unele cazuri în
formular se include schema cîmpului de mine.
În schema legării de repere a cîmpului de mine, executată pe
copia unei hărţi la scara de 1:5000 – 1:10000, sînt indicate: reţeaua de
coordonate, conturul cîmpului de mine cu legarea punctelor de la
colţuri la reperele existente în teren şi pe hartă, azimuturile şi distanţele
de la reperul de bază pînă la punctele de legat, cele mai apropiate
obiecte caracteristice din teren şi elemente de teren (drumuri, poduri,
rîuri), limita dinainte a inamicului.

Schema legării de repere a unui câmp de mine

FORMULAR A CÂMPULUI DE MINE Nr. ____

Amenajat _____________________________________________________________
Harta _______________ Foaia ________________ Coordonatele_________________

1.Amenajarea a fost efectuată la ordinul comandantului ________________________________
2.Data amenajării ______________________________________________________________
3.Prin care dispoziţiunea se efectuează trecerea în alta stare a capacităţii de luptă __________
4.Cantitatea minelor în cîmpul de mine _____________________________________________
5.Tipul minei şi inscripţia de uzină _________________________________________________
6.Mijloacele de conducere a cîmpului de mine________________________________________
7.Condiţiile plantării minelor ______________________________________________________
8.Particularităţile plantării unor mine _______________________________________________
9.Schema legării topografice la scara 1:5000.
10.Schema cîmpului de mine, scara 1:500.
11. Repere:___________________________________________________________________
12.Culoarele lăsate în cîmpul de mine, cantitatea lor, lăţimea, marcarea şi modul de închidere
____________________________________________________________________________
13.Prezenţa împrejmuirii şi modul de înlăturare a lor __________________________________
14.Conducătorul plantării şi fixării minelor ___________________________________________
15.Corectitudinea întocmirii formularului a controlat ___________________________________

16. Cu limitele cîmpului de mine şi cu dispunerea culoarelor în teren au luat la

cunoştinţă:
Data luării la
Funcţia şi subunitatea Gradul militar, F.N.P. Semnătura
cunoştinţă
14 septembrie 2011 Comandantul companie 1 infanterie căpitan Ilie CIOCOI
17. Rezultatele controlului cîmpului de mine:
Data controlului Defectele depistate Notă a lichidării defectelor

18. Note despre schimbarea stării (deminarea) CM şi lucrul CM:
Data Care schimbări au fost efectuate Prin a cui dispoziţie Semnătura

Întocmit în trei exemplare:

Ex. nr.1 ____________________________________________
Ex. nr.2 ____________________________________________
Ex. nr.3 ____________________________________________

La plantarea unor mine separate în schema legării se indică

planul şi secţiunea obiectivului de minat şi locul de dispunere a fiecărei
mine.
Pentru legarea cîmpurilor de mine se aleg repere
permanente situate în afara limitelor cîmpului de mine.
În schema cîmpului de mine întocmită la scara de 1:500 –
1:1000 trebuie să fie indicate conturul acestuia, întinderea, numărul
rîndurilor de mine şi distanţele dintre ele, dispunerea tuturor minelor
nedeplantabile şi a minelor – surpriză, precum şi locurile culoarelor
prin cîmpul de mine.

La plantarea minelor după sfoara de minare în schema cîmpului

de mine se indică direcţiile de întindere a sforilor, azimuturile acestora şi
distanţele dintre ele. La plantarea minelor cu ajutorul plantatorului de mine
nu se întocmeşte schema cîmpului de mine, iar în legendă se indică
azimuturile rîndurilor de mine, distanţele dintre rînduri şi pasul minării. În
partea de text se indică cantitatea, tipul şi procedeul de plantare a minelor.
La înregistrarea cîmpului de mine sau a unor mine plantate în cursul luptei
se admite întocmirea formularului redus cu indicarea pe o copie a hărţii la
scara de 1:10000 a conturului cîmpului de mine legat la unul-două repere, a
tipului şi numărului de mine plantate.
La terminarea minării cîmpurile de mine se predau pentru pază
subunităţilor, pe sectorul cărora s-a efectuat minarea, sau subunităţilor
special destinate.
Cîmpurile de mine şi minele izolate plantate în adîncimea apărării
se împrejmuiesc după conturul cîmpului de mine cu sîrmă sau cu nuiele pe
ţăruşi şi se pun inscripţii de avertizare “Mine”.
Starea cîmpurilor de mine se controlează după

bombardamentul aeroterestru intens, precum şi după respingerea
atacului inamicului sau a acţiunilor acestuia de executare a
culoarelor. Controlul se realizează, de asemenea, toamna la
apariţia gerurilor şi iarna după formarea stratului de zăpadă.
În caz de deteriorare a cîmpurilor de mine, de plantare şi
mascare necalitativă a minelor se înlocuiesc unele mine sau se
plantează sectoare noi de cîmpuri de mine. Despre rezultatele
controlului şi înlăturarea deteriorărilor se fac însemnări în
formularul cîmpului de mine, iar în cazurile necesare se
întocmeşte un formular nou

ÎNTREBĂRI ???

√ 2. Minele şi cîmpurile de mine ale armatelor

străine

minelor

LA SEMINAR

ÎNTREBĂRI ???


străine
√ 3. Mijloacele de cercetare şi de deminare

minelor

Mijloacele manuale folosite pentru verificarea la minare a terenului,

executarea culoarelor precum şi la executarea lucrărilor de deminare se împart
în:
a) mijloace principale: detectoare, sonde, gheare de pisică;
b) mijloace ajutătoare: derulatoare cu bandă (sfoară) alb-roşu, steguleţe,
jaloane
c) mijloace speciale destinate căutării minelor cu acţiune întârziată, minelor
cursă, minelor de apă (stetoscoape, aparatură electrică de măsură şi control
etc.).
În înzestrarea forţelor de geniu se găseşte completul de minare-deminare care
conţine mijloace principale şi ajutătoare necesare unei grupe de pionieri;
completul mai conţine şi mijloace de utilitate generală: busole, lanterne, cleşti,
chei pentru mine, etc.
Pe lângă mijloacele manuale din înzestrare, subunităţile de geniu sau de
celelalte arme pot confecţiona mijloace improvizate pe baza aceloraşi principii
constructive, în cadrul diferitelor ateliere din zona desfăşurării acţiunilor de
luptă.

Detectorul de mine tranzistorizat DT-3

DT-3 este destinat pentru detectarea minelor metalice şi celor
nemetalice, echipate cu percutoare metalice, îngropate în pământ, în zidărie, în
zăpadă sau sub apă.
Principalele caracteristici tactico-tehnice :
greutatea totală a detectorului DT-3 (inclusiv cutia de transport) 4 kg;
greutatea detectorului pentru lucru în poziţia ,,în picioare” 2 kg şi
pentru poziţia ,,culcat” 1,5 kg;
sursa de alimentare este de două feluri: microacumulator cu tensiunea de
3,8 V şi capacitatea de 225 mA şi o baterie tip 3-R-12 (de lanternă) cu
tensiunea de 4,5 V;
adâncimea de detectare pentru minele antiblindate metalică 30…35 cm;
mine nemetalice însă cu percutor metalic 7...8cm;
temperatura admisă pentru lucru de la –30oC la +50o C;
personal de deservire 1 pionier;
timpul necesar pentru punere în funcţiune 2 minute.

Detectorul de mine tranzistorizat DT-3 este alcătuit din următoarele

elemente: cadrul de detectare, blocul oscilatorilor, două tije prelungitoare,
butonul de reglaj, casca de ascultare şi sursa de alimentare. Din completul
detectorului mai fac parte: o sondă, o cheie specială, două şurubelniţe, o
piesă de etalonare şi cutia pentru ambalare şi transport.

MANUAL


În completul de minare-deminare se găsesc două tipuri de

sonde: scurtă şi lungă demontabilă. În atelierele de unităţi
se pot confecţiona sonde demontabile sau nedemontabile,
avându-se în vedere dimensiunile şi forma constructivă a
sondelor din înzestrare.
Lucrul cu sonda consta în înţeparea terenului din 10 în 10
cm, sonda menţinându-se într-o poziţie oblică la un unghi
de 30... 40o faţă de teren. Cu sonda lungă se cercetează
fâşii de teren de 2... 4 m lăţime, iar cu sonda scurtă, fâşii de
1,5 m lăţime. Înţeparea terenului se face cu atenţie,
deoarece o mişcare bruscă ar putea provoca explozia unei
eventuale mine.
Sonda scurtă cu lungimea de 40 cm şi diametrul de 0,8 cm,
este ascuţită la un capăt, iar la celălalt capăt este prevăzută
cu mâner. Sonda scurtă se foloseşte pentru poziţia de
lucru ,,culcat”.

Sonda lungă demontabilă destinată pentru poziţia de lucru ,,în

picioare”, este formată dintr-o tijă metalică cu lungimea de 30
cm şi două segmente prelungitoare din lemn prevăzute cu
manşoane metalice pentru îmbinare. Tija metalică are un capăt
ascuţit, iar celălalt capăt filetat. Segmentele prelungitoare sunt
vopsite din 20 în 20 cm în culoare alb-roşu pentru a fi între
buinţate şi ca jaloane. Sonda lungă este de 1,5.. .2 m lungime.




Ghearele de pisică se confecţionează cu

două, trei sau patru braţe şi sunt alcătuite
din gheara propriu-zisă şi o frânghie de
tracţiune (cablu) cu lungimea de 40.. . 50
m.
Gheara de pisică se foloseşte la cercetarea
porţiunilor de teren în scopul descoperirii
eventualelor mine cu acţionare la tracţiune;
la cercetarea cursurilor de apă; la căutarea
minelor cursă; la scoaterea de la distanţă a
minelor nedeplantabile sau necunoscute; la
înlăturarea de la distanţă a unor obiecte
care ar putea fi minate etc.
În completul de minare-deminare se
găseşte gheara de pisică cu patru braţe
rabatabile .

Gheara de pisică cu două braţe se foloseşte în special pentru

scoaterea din locaş a minelor antiblindate nedeplantabile sau a
celor necunoscute.

Pe timpul efectuării lucrărilor de cercetare sau de deminare, pentru

delimitarea unor sectoare de lucru, marcarea unor direcţii de deplasare sau a
locului unde s-au descoperit mine plantate, se foloseşte în special şnurul alb-
roşu (alb-negru) înfăşurat pe derulatoare precum şi steguleţe albe şi roşii.
În completul minare-deminare se găsesc derulatoare confecţionate din
material plastic, cu sfori din relon vopsite din metru în metru în culori alb-
roşu. În complet sunt trei derulatoare cu sfoară tip I (cu lungimea totală de 61
m) şi două derulatoare cu câte două sfori tip II (cu lungimea totală de 100 m
pe derulator).
Steguleţele sunt confecţionate din pânză albă sau roşie, de formă
triunghiulară (triunghi isoscel cu baza de 11 cm şi latura de 13... 14 cm),
fixată pe un suport din sârmă în forma de L cu înălţimea de 30 cm.
Derulatoarele cu şnur (bandă) colorat, precum şi steguleţele se pot
confecţiona în cadrul atelierelor din unităţi. Este necesar ca discurile
derulatoarelor să se confecţioneze din lemn sau materiale plastice, şi nu din
metal, pentru a nu face zgomot pe timpul derulării în apropierea inamicului.


Dragor de mine KMT 5

Dragor de mine KMT

10m CERCETAREA DE GENIU
M - Explodat
K- Explodat
PRIN EXPLODARE
УР-77

TOC 2

ÎNTREBĂRI ???


străine
√ 4. Elementele de asigurare împotriva

deplantării minelor

Orice mină antitanc sau antiinfanterie poate fi plantată cu

asigurare împotriva deplantării. Şi atunci la încercarea de a le
neutraliza minele vor exploda. În calitate de elemente de asigurare
împotriva deplantării se utilizează focoasele cu acţiune la tracţiune
sau la descărcare.
Asigurarea împotriva deplantării minelor cu focoase cu acţiune la
tracţiune se obţine prin faptul că în locaşul de aprindere lateral sau
de fund se înşurubează focosul de la care se trage o sîrmă (o sfoară)
spre un ţăruş bătut sub mină sau alături.
Uneori un capăt al tirantului se leagă de corpul sau mînerul minei,
iar celălalt – de focosul cu acţiune prin tracţiune al unei mine
(încărcături de explozie) plantate la o parte, adică se amenajează o
mină–cursă.
Trebuie de avut în vedere că inamicul poate să aibă focoase cu
acţiune combinată, care acţionează la tracţiunea tiranţilor, tăierea
(ruperea) lor şi la apăsarea asupra mecanismelor de acţionare.

Minele-cursă pot fi plantate şi separat de alte mine pentru

minarea intrărilor în clădiri, bunurilor lăsate, tehnicii de
luptă, armamentului şi obiectelor de uz casnic cu folosirea
focoaselor (contactoarelor) din dotare sau improvizate.
Focoasele şi contactoarele improvizate pot avea cea mai
diversă construcţie.
Recomandări univoce privind amenajarea minelor-cursă nu
există.
Eficacitatea întrebuinţării lor depinde deseori de
ingeniozitatea personală a pionierilor, de existenţa
mijloacelor.

Minele plantate cu asigurare împotriva deplantării şi

minele-cursă descoperite se nimicesc pe loc cu încărcături
suprapuse de SE sau prin tragerea lor cu ajutorul ghearelor
de pisică de la o distanţă de siguranţă.
Numai în cazuri excepţionale, cînd tipurile focoaselor
întrebuinţate sînt bine cunoscute şi e necesară neutralizarea
(păstrarea) obiectivului minat, se permite neutralizarea
acestor mine.
Totodată, se examinează minuţios minele şi obiectivul
minat, fără a mişca din loc minele, se introduc cu precauţie
dispozitivele de siguranţă necesare în focoase (contactoare)
ş.a.m.d. Fiecare tirant se taie numai avînd convingerea fermă
că după aceasta nu se va produce explozia.

ÎNTREBĂRI ???


străine

minelor
√ 5. Măsuri generale de siguranţă

Pe timpul pregătirii şi executării lucrărilor de minare şi de deminare

comandanţii de subunităţi răspund de:
instruirea şi verificarea subunităţii, convingându-se că militarii cunosc
tehnica execuţiei lucrărilor şi măsurile de siguranţă;
păstrarea unei stricte discipline, respectarea ordinii de lucru stabilite
pentru subunităţi;
cunoaşterea în detalii de către fiecare militar a operaţiunilor care se
execută la minare (deminare), modul de lucru şi succesiunea lor;
respectarea regulilor şi măsurilor de siguranţă indicate separat pentru
fiecare mijloc de minare;
paza mijloacelor de minare aduse la locul de minare şi distribuirea lor
numai la ordin;
deplasarea militarilor pentru executarea lucrărilor numai pe direcţiile
stabilite, iar acolo unde s-au lăsat culoare sau au fost create culoare,
numai prin interiorul acestora.

La executarea lucrărilor sunt admise persoanele care au studiat

construcţia, principiul de funcţionare, plantarea şi neutralizarea minelor,
au susţinut colocviul de control – verificarea privind plantarea şi
neutralizarea minelor şi care au trecut instructajul la tehnica securităţii.
Executanţii lucrărilor trebuie să acţioneze atent, să se comporte calm
şi grijuliu cu minele şi focoasele, fără a le arunca pe pământ sau a le lovi.
La plantarea minelor:
se permite înşurubarea focosului cu capsă şi amorsarea minei numai
unei singure persoane la locul de plantare a minelor; minele antitanc se
transportă în stare definitiv echipată cu cuiul de siguranţă introdus în
locaş;
înainte de plantare se verifică prin examinare vizuală starea bună a
minelor şi focoaselor;
nu se apasă pe focos, dacă acesta intră cu greu în mină şi nu se
loveşte focosul la înşurubarea lui în mină;
capsa se instalează (se introduce) în focos cu băgare de seamă; nu se
apasă şi nu se loveşte capsa dacă ea intră cu greu în focos.

La deplantarea minelor:

•neutralizează mina o singură persoană, cea mai bine instruită,
în apropiere de locul lucrărilor nu trebuie să se găsească
persoane străine;

•nu se clatină focosul şi nu se loveşte la scoaterea lui din mină;

•nu se deplantează, ci se distrug pe loc cu încărcături explozive
minele ce au carcasă parţial deteriorată (deformată) şi cele ce au
îngheţat în sol.


Fiecare militar care participă la deminare este obligat:

să examineze atent orice loc suspect şi să verifice dacă nu sunt
instalate mine cursă;
să verifice cu minuţiozitate terenul din jurul minei. Neutralizarea minei
se execută de către un singur militar şi numai a minelor a căror
construcţie este cunoscută. Descoperind un nou tip de mină, să
marcheze locul ei şi să raporteze comandantului de subunitate (aceste
mine se distrug prin explodare sau se deminează de specialişti);
să nu tragă sau să mişte firele de sârmă, sforile, frânghiile, întinse
slab şi să nu taie pe cele întinse bine;
să nu ridice şi să nu mişte din loc materialul şi armamentul inamicului,
precum şi obiectele de uz militar, personal sau casnic;
să lucreze cu calm şi stăpânire de sine, fără a se grăbi sau agita, să
execute cu atenţie şi grijă operaţiunile de neutralizare sau deplantare
a minei.

ÎNTREBĂRI ???

Tema 4: Barajele genistice

Lecţia 2: Baraje explozive, neexplozive şi
combinate

străine

minelor

OBIECTIVELE:
LA SFÎRŞITUL LECŢIEI STUDENŢII VOR FI ÎN MĂSURĂ
SĂ:
să definească destinaţia minelor și cîmpurilor de mine;
să identifice/determine mijloacele de cercetare și deminare;
să analizeze formularele cîmpurilor de mine;
să analizeze cîmpurile de mine;
să dezvolte abilităţi de organizare autodisciplină şi curaj.
BIBLIOGRAFIA:
Instrucţiuni pentru executarea lucrărilor genistice de către trupele de toate armele
ed.Bucureşti – 1981
Manualul „Pregătirea de geniu” ed. Chişinău 200

ÎNTREBĂRI ???

Tema 4.2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 4.2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SERVICIU SPRIJIN DE LUPTĂ 1 (Modulul pregătirea geniu)

locotenent-colonel Ion GODOROJA

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Tema 4: Barajele genistice

2. Minele şi cîmpurile de mine ale armatelor

4. Elementele de asigurare împotriva deplantării

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Manualul „Pregătirea de geniu” ed. Chişinău 200

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

√ 1. Formularele cîmpurilor de mine

2. Minele şi cîmpurile de mine ale armatelor

4. Elementele de asigurare împotriva deplantării

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Înregistrarea cîmpului de mine include întocmirea formularului

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Schema legării de repere a unui câmp de mine

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

FORMULAR A CÂMPULUI DE MINE Nr. ____

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

16. Cu limitele cîmpului de mine şi cu dispunerea culoarelor în teren au luat la

17. Rezultatele controlului cîmpului de mine:

Data controlului Defectele depistate Notă a lichidării defectelor

18. Note despre schimbarea stării (deminarea) CM şi lucrul CM:

Data Care schimbări au fost efectuate Prin a cui dispoziţie Semnătura

Întocmit în trei exemplare:

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

La plantarea unor mine separate în schema legării se indică

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

La plantarea minelor după sfoara de minare în schema cîmpului

Starea cîmpurilor de mine se controlează după

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

1. Formularele cîmpurilor de mine

√ 2. Minele şi cîmpurile de mine ale armatelor

4. Elementele de asigurare împotriva deplantării

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

1. Formularele cîmpurilor de mine

2. Minele şi cîmpurile de mine ale armatelor

4. Elementele de asigurare împotriva deplantării

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Mijloacele manuale folosite pentru verificarea la minare a terenului,

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Detectorul de mine tranzistorizat DT-3

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Detectorul de mine tranzistori­zat DT-3 este alcătuit din următoarele

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

În completul de minare-deminare se găsesc două tipuri de

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Sonda lungă demontabilă destinată pentru poziţia de lucru ,,în

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Ghearele de pisică se confecţionează cu

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Gheara de pisică cu două braţe se foloseşte în spe­cial pentru

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Pe timpul efectuării lucrărilor de cercetare sau de demi­nare, pentru

CATEDRA ARTĂ MILITARĂ

Detectorul de mine tranzistorizat DT-3 este alcătuit din următoarele

Gheara de pisică cu două braţe se foloseşte în special pentru

Pe timpul efectuării lucrărilor de cercetare sau de deminare, pentru