Pământ este doar o mică parte a universului și în acest moment este singurul loc în care

oamenii pot trăi. Întotdeauna am poluat mediul. Dar până acum, poluarea nu a fost o problemă atât
de mare. Oamenii au trăit în mediul rural și nu au putut produce o cantitate atât de mare de poluare
care ar putea duce la o situație periculoasă la nivel global. Odată cu dezvoltarea orașelor industriale
care produc cantități masive de poluanți, problema a devenit reală. Planeta noastră este în pericol
grav în aceste zile. Încălzirea globală, ploile acide, poluarea aerului și a apei, suprapopularea sunt
probleme care amenință viața oamenilor de pe Pământ. În fiecare an, industria mondială poluează
aerul pe care îl respirăm. Un număr mare de orașe suferă de smog. Pădurile tropicale sunt tăiate.
Dispariția lor perturbă echilibrul oxigenului. Ca urmare, speciile rare de animale, păsări, pești și
plante dispar. O mulțime de mări, râuri și lacuri sunt umplute cu otravă: deșeuri industriale și
nucleare, îngrășăminte chimice și pesticide. Poluarea aerului și a Oceanului Mondial, distrugerea
stratului de ozon este o consecință a interacțiunii neglijente a omului cu natura, un semn al crizei
ecologice.

Pădurile În prezent pădurile acoperă 10.7% din teritoriu. Această situaţie este rezultatul
presiunilor provenite dintr-o lungă istorie de agricultură intensivă şi din exploatarea activă a
speciilor forestiere valoroase. Predomină stejărişurile şi salcâmetele care ocupă 40% şi, respectiv,
36% din suprafaţa pădurilor. Făgetele, cărpinetele şi plopişurile sunt şi ele larg răspândite. Se
doreşte mărirea zonei împădurite până la 15% din teritoriu şi în ultimii câţiva ani s-au făcut paşi
semnificativi în această direcţie. Zonele împădurite sunt repartizate neuniform pe teritoriul ţării: în
nord ele acoperă 8.1% din terenuri, în partea centrală a ţării, 14.2% şi în sud, 7.7%. Regiunea
deluroasă a Codrilor din zona centrală a Moldovei este cea mai împădurită. Sporeşte cota arboretelor
cu creştere şi maturizare rapidă, cum sunt salcâmetele. Pădurile sunt un element ecologic stabilizator
important. Ele trebuie să fie bine gestionate iar suprafaţa pădurilor trebuie să fie mărită, în ideea de a
proteja biodiversitatea şi de a stabiliza terenurile ameninţate de eroziune şi alunecări. Tăierea
pădurilor poate fi făcută în scopuri de îngrijire, regenerare, rărit şi cu scop sanitar. Tăierea totală pe
suprafeţe mai mari de două hectare este interzisă. 95% din ariile protejate (63 mii ha) sunt păduri.
Fâşiile forestiere de protecţie plantate în scopul combaterii eroziunii solurilor ocupau, în perioada de
vârf (1970), 20 mii ha. Această suprafaţă s-a redus semnificativ din cauza tăierilor ilicite pentru
lemn de foc.

Producţia animalieră odată cu prăbuşirea sistemului economic precedent, producţia şi consumul de

carne şi produse lactate s-au modificat semnificativ. Fermele mari de bovine, porcine şi o parte din
cele avicole au fost distruse şi în prezent cea mai mare parte din şeptel se află în proprietatea
gospodăriilor individuale. Asociaţiile agricole deţin mai puţin de 10% din şeptelul de animale. Multe
din gospodăriile private ţin câte 1-2 vaci care sunt foarte importante în economia familiilor săteşti.
In fiecare localitate rurală este organizată colectarea laptelui de la micii producători. După o scădere
bruscă în anii 1990, producţia animalieră este actualmente în proces de stabilizare, iar
productivitatea este într-o oarecare creştere. Profitabilitatea producţiei animaliere sporeşte şi asta
aduce investiţii, în producţia cărnii de porc, de exemplu. Sectorul avicol arată o creştere
semnificativă în ultima vreme. Este de aşteptat ca în următorii ani consolidarea producţiei
animaliere să continue. Eficienţa producţiei animaliere rămâne totuşi scăzută. Câteva dintre motive
ar fi: lipsa nutreţurilor, atenţia insuficientă acordată selecţiei şi calitatea inadecvată a serviciilor
veterinare. Starea proastă a păşunilor comunale aflate în gestiunea primăriilor este o altă cauză
importantă ce va fi discutată mai jos. Oamenii trebuie să se gândească la atitudinea lor față de
mediul înconjurător. În această direcție s-au făcut deja progrese. Diverse organizații desfășoară
numeroase conferințe pentru a discuta problemele cu care se confruntă regiunile sărace din punct de
vedere ecologic, inclusiv Marea Aral, Ural de Sud, Kuzbass, Donbass și Cernobîl. Organizația
Greenpeace face, de asemenea, o mulțime de conservare a mediului.

Ce putem face pentru a salva planeta noastră? În primul rând, oamenii trebuie să treacă la
forme alternative de energie, cum ar fi energia solară sau energia eoliană. În al doilea rând, utilizarea
energiei atomice trebuie interzisă. În al treilea rând, trebuie să reciclăm. Este arta transformării
deșeurilor în produse noi. Ar fi frumos ca oamenii să înceapă să călărească mai degrabă bicicletele
decât să conducă mașini. Trebuie să protejăm Natura. Dacă toată lumea îi pasă, va schimba situația.
O persoană încearcă să creeze confort pentru sine, dar nu se gândește la faptul că majoritatea
resurselor pe care le folosește se vor termina într-o zi. Se pare că în primul rând ne gândim doar la
noi înșine, dar nu încercăm să ne gândim la ceea ce va rămâne copiilor noștri. Nu trebuie să uităm că
suntem cu toții o parte a naturii. Prin urmare, nu face greșeli. Civilizația umană a afectat întotdeauna
mediul planetei noastre. Dar, înainte, Ludo locuia în principal în sate, iar toate deșeurile erau
organice. Se descompun în mod natural după un timp. Dar acum, în întreprinderile industriale sunt
create substanțe și materiale care nu sunt biodegradabile. Acesta este în primul rând-celofan, plastic,
sticlă. Ele sunt, desigur, ușor de utilizat, dar practic nu se descompun și se acumulează într-o
cantitate enormă. Deșeurile din plastic pot fi văzute peste tot. Este deosebit de dăunător un astfel de
"gunoi" pentru corpuri de apă, animale marine și păsări. În plus față de sticle și resturi în bazinele de
apă din câmpuri se scurge o mulțime de îngrășăminte chimice și pesticide, dăunătoare pentru pești și
păsări de apă. De asemenea, multe întreprinderi își varsă deșeurile în râuri. Fumul care iese din
tuburile plantelor, Transportul, se așează pe vegetație sub formă de smog. Toate acestea duc la
situații periculoase: ploile acide, aerul și solul sunt contaminate. Toate acestea afectează sănătatea
oamenilor. În fiecare an, numărul persoanelor care suferă de manifestări de alergii, boli
cardiovasculare, tulburări neuropsihiatrice crește. Pentru fabricarea mobilei și a hârtiei, se taie
matrice mari de lemn. Acest lucru duce la o scădere a secreției de plante de oxigen. Cu tăierea
pădurii, speciile rare de animale mor . Soiul de plante este redus semnificativ. În plus, stratul de
ozon este distrus, ceea ce duce la fenomene catastrofale, adică la o criză în ecologie.

In concluzie, pentru a salva planeta, toată lumea trebuie să aibă grijă de starea mediului.
Pentru a face acest lucru, este necesar să se înlocuiască energia de la arderea mineralelor, la soare.
Va fi minunat dacă nu mai aruncăm peste tot plastic și sticlă, și vom lua pentru reciclare. Este de
dorit ca oamenii să renunțe mai des la mașini și să se deplaseze pe biciclete. Va fi minunat dacă
elevii încep să planteze parcuri din copaci tineri în primăvară. Putem salva planeta noastră albastră,
dar mai întâi trebuie să începem să avem grijă de natura înconjurătoare a marginii natale. Pădurile
Moldovei se află sub o presiune considerabilă. Eforturile actuale de a mări suprafaţa pădurilor sunt
importante întrucât servesc scopului unei protecţii mai bune a terenurilor şi a solurilor. Aceasta
contribuie, de asemenea, la prevenirea poluării difuze şi la protecţia biodiversităţii. Ca şi în multe
alte ţări, există discuţii fierbinţi şi deseori o lipsă de înţelegere, între sectorul silvic, pe de o parte, şi
autorităţile de mediu şi ecologişti, pe de altă parte. Există două aspecte ale acestor neînţelegeri. În
primul rând, ambele părţi trebuie să depună eforturi pentru îmbunătăţirea dialogului. Experienţa
altor ţări arată că este nevoie de o perioadă lungă de activitate comună în proiecte, grupuri de lucru,
seminare, pentru a crea o mai bună înţelegere, o bază pentru un dialog constructiv şi în ultimă
instanţă, politici perfecţionate în domeniul gospodăririi pădurilor şi protecţiei mediului. REN şi noul
proiect GEF privind managementul durabil al terenurilor oferă posibilităţi pentru activitatea comună
şi dialogul constructiv al celor două părţi. Al doilea aspect este mai complicat. În prezent
“Moldsilva” este o companie care practic activează în condiţii de autogestiune. Instrumentul cheie al
activităţii sale economice sunt planurile de gospodărire silvică, elaborate pe o perioadă de zece ani
de către Institutul pentru Cercetări şi Amenajări Silvice, din subordinea sa. Aceste planuri de
gospodărire nu sunt evaluate de nici o altă autoritate din exterior. Managementul celor patru
rezervaţii ştiinţifice, în corespundere cu Legea privind fondul naţional al ariilor protejate de stat
(1998) de asemenea demonstrează deficienţele în reglementarea sectorului silvic. Această problemă
trebuie rezolvată urgent.