APROB

Șef catedră Științe umanistice și limbi moderne

Locotenent colonel Valeriu BULAT

“08” septembrie 2022

PROIECT DIDACTIC

la disciplina: LEADERSHIP MILITAR

TEMA 1. Introducere în Leadership-ul militar

LECŢIA 1. Introducere în Leadership-ul militar

Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei

Proces verbal nr. 215 din 29.08.2022 .
 I. SECVENŢA INTRODUCTIVĂ
1.Primesc raportul militarului de serviciu şi mă salut cu plutonul.
2.Dau indicaţii militarului de serviciu pentru a pregăti baza materială instructivă.
3.Verific prezenţa militarilor după registru şi aspectul lor exterior.
4.Dau indicaţii pentru înlăturarea neajunsurilor descoperite în aranjarea ţinutei şi pe mesele
de studiu.
5.Verific asigurarea materială şi dau indicaţii pentru lichidarea neajunsurilor.
6.Verific însuşirea materialului precedent de către militari (5 – 6 întrebări de control).
7.Anunţ tema şi scopul lecţiei.
8.Anunţ problemele de învăţământ.
9.Trec la verificarea cunoştinţelor la tema dată.

P L A N U L de educaţie a militarilor în timpul desfăşurării şedinţei:

I. PARTEA INTRODUCTIVĂ:
- aduc la cunoştinţa militarilor articolul Nr. 13 al Regulamentului
serviciului interior: „Să suporte cu tărie greutăţile serviciului militar”;
- amintesc regulile de comportare dintre militari şi menţinerea disciplinei
militare la şedinţe.
II. PE PARCURSUL ŞEDINŢEI:
- urmăresc executarea regulilor de comportare dintre militari;
- urmăresc menţinerea şi respectarea disciplinei militare;
- urmăresc păstrarea bunurilor materiale din clasa de studiu de către
militari.
III. PARTEA FINALĂ:
- apreciez cum a fost întreţinută disciplina militară în timpul desfăşurării
şedinţei.

Tema 1. Introducere în Leadership-ul militar

Lecţia 1. Introducere în Leadership-ul militar
SUBIECTELE DE STUDIU:
1. Definirea, conţinutul şi funcţiile leadership-ului.
2. Raporturile leadership-management
3. Rolul leadership-ului în armată
4. Valenţele liderului militar
OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ:
- să definească scopul şi obiectivele disciplinei;
- să identifice locul, rolul şi importanţa disciplinei;
SCOPURILE:
- să relateze deosebirile esenţiale dintre leadership şi management;
- să caracterizeze specificul leadership-ului militar.
DURATA: 2 ore.
FORMA DE DESFĂŞURARE: prelegere (lecţie de transmitere a cunoştinţelor)
METODE DIDACTICE: povestirea, asaltul de idei, expunerea, problematizarea
MODUL DE ORGANIZARE A LUCRULUI: frontal, în grupuri
LOCUL DESFĂŞURĂRII: auditoriul 133
LITERATURA RECOMANDATĂ: DUŢU P., Leadership şi management în armată, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2008; NĂSTASE M., Lider, leadership
şi organizaţia bazată pe cunoştinţe, Editura ASE, Bucureşti, 2007; MOŞTOFLEI C., DUŢU P.,
Liderul militar în România, Editura Universităţii Naionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti,
2007.
ASIGURAREA MATERIALĂ: planşe, cretă, proector, caiete, stilouri/colorate.
REPARTIZAREA TIMPULUI:
1. Secvenţa introductivă - 10 min.
2. Secvenţa de bază: - 70 min.
- întrebarea întîi - 20 min.
- întrebarea doi – 15 min.
- întrebarea trei – 15 min.
- întrebarea patru – 20 min.
3. Secvenţa finală – 10 min
II. SECVENŢA DE BAZĂ
1. Definirea, conţinutul şi funcţiile leadership-ului.
Un leadership eficace se impune în toate sferele de activitate, cum ar fi: industria, politica
sau armata, acesteia din urmă fiindu-i absolut necesară. Fără un leadership puternic este foarte
puţin probabil ca o armată să poată să-şi concentreze eforturile şi membrii săi pentru a reuşi să
atingă scopul propus, fapt esenţial în succesul misiunilor specifice. Un leadership puternic este
asociat cu niveluri ridicate de coeziune şi elaborarea unui obiectiv comun, care joacă un rol
primordial în reuşita tuturor operaţiunilor militare.
Leadership-ul, concept extrem de complex care face apel la numeroase valori, depinde
foarte mult de context. Nu putem afirma că avem o definiţie universal recunoscută şi acceptată.
Mai degrabă putem recunoaşte diverse valori, calităţi ale liderului care, combinate, formează
ceea ce noi numim leadership. Persoanele dotate cu aceste calităţi sunt considerate ca fiind lideri
care, în funcţie de eficacitatea într-o situaţie dată, sunt judecaţi ca buni sau răi.
Una din cele mai des acceptate definiţii ar fi: "Un lider este acela care influenţează
persoane şi proiecte spre calea succesului". A influenţa nu înseamnă a manipula. Influenţa este
constituită de capacitatea de grupare şi canalizare a competenţelor grupului spre reuşită, de
capacitatea de a analiza corect şi obiectiv o problemă, de a defini clar obiectivele, de a elabora
soluţii optime, de a planifica şi realiza etapele în atingerea obiectivelor. Liderul în zilele noastre
joacă rolul de coach (antrenor), el motivează şi coordonează echipa sa pentru a se implica activ
în procesul decizional. În esenţă, cea mai importantă caracteristică a leadership-ului constă în
capacitatea liderului de a-i face pe oameni să acţioneze.
Prin leadership nu se înţelege doar autoritatea, ci şi capacitatea de a dirija alte persoane.
Un comandant nu va fi niciodată lider dacă nu va face nimic practic pentru a influenţa şi inspira
subordonaţii săi. În realitate, comandantul nu devine lider decât dacă este acceptat în acest mod
de subordonaţi. Leadership-ul necesită mult mai mult decât competenţe în gestionare sau
autoritate legală. Liderul este acela care îi motivează pe ceilalţi membri, unitar. Posturile de
autoritate şi prestigiu au multe în comun cu leadership-ul, dar nu trebuie să coincidă neapărat cu
el.
Prin cuvintele şi acţiunile lor, liderii îi incită pe toţi din jurul lor să se subscrie la o
misiune comună şi să creadă că totul este posibil. Liderii constituie o sursă inepuizabilă de
energie şi entuziasm. Ei creează scânteia care aprinde flacăra, după care găsesc mijloacele
necesare pentru a alimenta focul.
Leadership – definiţii
a) Capacitatea unui lider, a unui cadru de conducere, de a determina de a determina un grup de
persoane să conlucreze cu acesta în realizarea unui obiectiv pe baza puternicei lor implicări.
b) Influenţa interpersonală pe care o exercită un manager asupra subordonaţilor în procesul
stabilirii şi îndeosebi a realizării obiectivelor.
c) Abilitatea unui manager de a obţine implicarea efectivă a unor persoane în implementarea
unui anumit curs de acţiune.
Perspectiva americană defineşte leadershipul ca un atribut al funcţiei de conducere, ca pe
influenţa ce decurge din viaţa internă a unui grup informal sau ca pe o sumă de stiluri de
autoritate diferite ale persoanelor care deţin autoritatea informală în cadrul grupurilor.
Perspectiva franceză (procesuală) consideră leadershipul procesul prin care o persoană
stabileşte un scop sau o direcţie pentru una sau mai multe persoane pe care le determină să
acţioneze împreună cu competenţă şi disciplină în vederea realizării acelui scop.
Perspectiva germană (comunicare) defineşte leadershipul ca influenţa interpersonală exercitată
într-o situaţie definită şi dirijată, graţie proceselor de comunicare, spre atingerea unui scop sau a
unor scopuri determinate.
Perspectiva eficacităţii consideră leadershipul ca fiind capacitatea unei persoane de a:
 crea o viziune;
 stabili orientări ale acţiunilor;
 realiza viziunea împreună cu membrii echipei;
 urmări proiectul în procesualitatea lui;
 atinge rezultatel dorite prin organizare, control şi prevederea sau rezolvarea problemelor pe
măsură ce ele apar;
 lucra în echipă.
Toate acestea formează o sumă de forţe complementare a căror identitate este dată de
urmărirea şi realizarea unei viziuni comune.
Concluzia ar fi că leadershipul inseamnă a face lucrurile şi a rezolva problemele prin
oameni – atingerea obiectivelor sau indeplinirea sarcinilor de muncă cu ajutorul unei echipe sau
al unui grup.
Ca şi proces, leadershipul presupune: mobilizare; încurajare; antrenare a indivizilor astfel
incat aceştia să contribuie cu ce au ei mai bun la dezvoltarea obiectivelor dorite.
Cei care posedă capacităţile menţionate anterior sunt consideraţi lideri.
Nu există echivalenţă intre lider şi manager. Managerul ideal posedă aptitudinile unui lider.
Leadershipul şi managementul reprezintă dimensiuni distincte ale persoanelor din conducere.
Obiectivele pe care şi le propune un lider ar trebui să includă:
 obţinerea angajamentului şi cooperării intregii echipe;
 motivarea grupului in vederea atingerii obiectivelor organizaţionale;
 folosirea in cel mai eficient mod a aptitudinilor, talentelor şi energiilor echipei.
Astfel, leadership-ul reflectă dimensiunea umană a managementului, aceea care ii permite să
influenţeze, să determine conlucrarea pentru indeplinirea obiectivelor organizaţiei.
Cercetările au demonstrat că in economia modernă caştigă cel care deţine cele mai bune
resurse in lupta cu concurenţa. În această perspectivă:
 liderii (conducătorii) sunt persoanele care fac ceea ce trebuie (do the right thing), işi pun in
practică viziunea, exercitand-o asupra celorlalţi.
 managerii (gestionarii) sunt cei care fac lucrurile cum trebuie (do the thing right), conduc
munca celorlalţi şi sunt responsabili de rezultatele lor.
Organizaţiile moderne se orientează spre un alt tip de lider, charismatic, deschis spre
schimbare şi spre comunicare interpersonală, cu capacitate de a realiza managementul
schimbării. Calitatea de lider a conducătorului nu este admisă in mod real de către grup decat
dacă acesta şi-a demonstrat valoarea, altfel doar statutul de conducător neputand menţine
leadership-ul.
Calităţile innăscute ale liderilor trebuie să numere: inteligenţa; flexibilitatea gândirii; charisma;
empatia; extrovertirea.
Funcţiile leadership-ului sunt:
1. Activarea interacţiunii grupului.
2. Menţinerea unei interacţiuni eficiente: focalizarea pe obiective; echilibrul participării
membrilor grupului la activitate.
3. Asigurarea satisfacţiei membrilor grupului in urma participării.
4. Managementul conflictelor – necesitatea cunoaşterii de către lider a momentelor în care
intervenţia sa este necesară sau, din contră, inoportună pentru rezolvarea unor conflicte apărute
în interiorul grupului.
5. Construcţia grupului şi asigurarea coeziunii – cunoaşterea de către lider a modului de
participare diferit, calitativ şi cantitativ, al fiecărui membru al grupului, în funcţie de
personalitatea fiecăruia.
6. Incurajarea grupului in direcţia perfecţionării proprii – se realizează prin stimularea
autoevaluărilor şi focalizarea pe procesele ce se desfăşoară în grup, în scopul îmbunătăţirii
performanţelor, atât individuale cât şi ale întregului grup.

2. Raporturile leadership-management
Termenii “leadership” şi “management” sunt consideraţi foarte diferiţi şi asemănători in acelaşi
timp. Unele persoane văd aceşti termeni ca sinonime şi ii folosesc frecvent inlocuindu-i in
expresii şi fraze. Alte persoane ii consideră extrem de diferiţi; atat de extrem, că s-ar putea
argumenta că nu poţi fii un bun manager şi un bun leader in acelaşi timp. Totuşi, alte persoane se
situează undeva la mijloc şi şi-au dat seama că, deşi există o diferenţă intre leadership şi
management, o persoană care posedă cunoştinţele necesare poate fii cu succes un bun manager şi
un bun leader.
Organizaţiile din zilele noastre au nevoie atat de leaderi cat şi de manageri eficienţi pentru a
desfăşura o operaţiune de succes. In timp ce unele asemănări sunt evidente, pot fi găsite cateva
diferenţe frapante (de exemplu, managementul este orientat catre indeplinirea sarcinilor;
leadership-ul este adesea considerat inspiraţional şi vizionar).
Leadership: la o examinare rapidă, leadership-ul este un proces prin care o persoană
influenţează un grup de indivizi pentru a atinge un scop comun. Există o varietate de definiţii ale
leadership-ului însă fiecare fiecare are in componenţă anumite elemente specifice care sunt
esenţiale pentru toate definiţiile: este un proces; implica influenţa; este prezent in contextul unui
grup (este nevoie de cel puţin 2 oameni).
Management: pentru cei mai mulţi, definiţia managementului este văzută destul de
diferit. Acest lucru nu inseamnă că o persoană nu poate deţine poziţia de manager şi leader
simultan, dar managementul este considerat un termen separat de leadership.
Leadershipul şi managementul prezintă multe similitudini. Ambele implică influenţa,
lucrul cu oamenii şi atingerea unui scop in mod eficient. Cu toate acestea, pot fi luate in
considerare ca fiind foarte diferite. Potrivit lui John Kotter, leadership-ul poate fii considerat un
concept vechi care există de secole, in timp ce managementul este un concept dezvoltat in ultimii
100 de ani, in parte, datorită apariţiei revoluţiei industriale.
Multi savanţi impărtăşesc punctul de vedere al lui Kotter in diferenţierea intre
management şi leadership: Bennis şi Nanus definesc managementul ca gestionare a activităţilor
ce vor fii realizate şi stăpanirea rutinei stabilite; a fi leader inseamnă a te folosi de mijloacele prin
care să influenţezi alte persoane şi să creezi viziunea schimbării. Rost afirmă că leadership-ul
este o relaţie multidirecţională ce implică influenţa; managementul este o relaţie unidirecţională
de autoritate.
Abilităţi esenţiale in management Pentru că responsabilităţile managementului sunt, in
general, orientate către indeplinirea sarcinilor, o modalitate importantă de a dezvolta un
management eficient este de a identifica aptitudinile necesare. Aptitudinile sunt diferite de
trăsături sau caracteristici, acestea implică capacitatea de a folosi cunoştinţele şi competenţele
acumulate pentru a atinge un set de obiective. Managementul eficient depinde de trei seturi de
abilităţi personale: tehnice, umane şi conceptuale.
Managementul produce ordine şi coerenţă
1. Planificare şi stabilire de bugete;
2. Stabilirea ordinii de zi;
3. Stabilirea orarelor;
4. Alocarea de resurse;
5. Organizarea personalului;
6. Furnizarea structurii necesare;
7. Plasarea locurilor de muncă;
8. Stabilirea normelor şi procedurilor;
9. Controlul şi rezolvarea de probleme;
10. Stimularea dezvoltării;
11. Generarea de soluţii creative;
12. Adoptarea de măsuri corective.

Leadership-ul produce schimbare şi progres

1. Stabilirea direcţiei;
2. Crearea unei viziuni;
3. Clarificarea imaginii de ansamblu;
4. Stabilirea strategiilor;
5. Alinierea oamenilor la viziune;
6. Comunicarea viziunii;
7. Amplifică angajamentul faţă de viziune;
8. Construieşte echipe şi coaliţii;
9. Motivează şi inspiră;
10. Inspiră şi transmite energie pozitivă;
11. Imputerniceşte oamenii.
In timp ce leadershipul se referă la capacitatea de a determina oamenii să acţioneze,
managementul (şi cei care indeplinesc funcţiile de manageri) asigură atingerea obiectivelor
organizaţionale prin planificarea, organizarea şi orientarea muncii către o finalitate.
Managementul este legat de desfăşurarea eficientă a unor activităţi complexe, intr-un context dat.
Un management corespunzător conferă ordine şi consecvenţă unor caracteristici cheie pentru
succesul organizaţiei, cum ar fi calitatea şi profitabilitatea produselor sau serviciilor realizate.
Leadership-ul este, spre deosebire de management, legat de procesul de schimbare, de aceea
devine din ce in ce mai important in condiţiile in care mediul este tot mai volatil şi mai
competitiv. Ideile care afirmă că leadership-ul este mai important decat managementul şi că este
condiţionat de carismă şi de anumite trăsături speciale s-au dovedit a fi mituri.

3. Rolul leadership-ului în armată

Provocările actuale şi viitoare cu care se confruntă şi se va confrunta fiecare stat, dar şi
comunitatea internaţională au un impact semnificativ şi asupra proceselor şi fenomenelor ce se
produc in interiorul armatei - profesionalizarea, feminizarea, reforma, externalizarea unor
servicii şi activităţi, transformarea sa -, precum şi asupra misiunilor ce i se incredinţează, atat pe
plan intern, cat şi extern. Toate acestea impun adoptarea de către comandanţii şi şefii militari a
unor noi metode de conducere, de formare şi dezvoltare a personalului militar şi civil, de
motivare şi de angajare a efectivelor in indeplinirea misiunilor şi sarcinilor incredinţate legal.
In acest context, caracterizat prin interdependenţă, dinamism, apariţia şi manifestarea a noi
riscuri şi ameninţări in materie de apărare şi securitate naţională şi colectivă, armata fiecărui stat
este chemată să indeplinească atat misiuni tradiţionale, cat şi misiuni noi. Eficacitatea şi eficienţa
executării acestor misiuni este strans legată de leadershipul şi managementul folosite de
comandanţii militari in conducerea subordonaţilor lor şi a instituţiei militare.
Pentru cea mai mare parte a organizaţiilor, atat publice, cat şi private, mediul stabil face parte
din trecut. Lumea actuală se defineşte mai mult prin aspectul său dezordonat, marcat prin
neprevăzut. Acum, totul progresează in mod accelerat. Oamenii resimt zilnic impacturile
globalizării, al tehnologiei care nu incetează să progreseze, condiţii economice şi sociale
schimbătoare. Trăim intr-un mod complex, caracterizat prin hazard şi incertitudine. Adesea,
evenimente care păreau fără importanţă produc consecinţe masive care au repercusiuni asupra
unui număr mare de persoane. Această realitate se aplică şi organizaţiilor militare. Altădată,
stabilitatea forţelor armate ale oricărui stat era dată de cunoaşterea inamicului probabil, bine
definit şi acţiuni militare mergand relativ in acelaşi sens. Evident, aceasta nu se mai intamplă
astăzi. Militarii sunt, acum, implicaţi intr-un larg evantai de activităţi, deoarece misiunea apărării
naţionale s-a lărgit vizibil. Intr-adevăr, ei participă la o serie de operaţiuni ce merg de la ajutor
umanitar al populaţiei in caz de urgenţe pană la lupta impotriva terorismului internaţional. Oricat
de variate ar fi aceste operaţiuni, intervenţiile forţelor armate cer membrilor săi o mare stăpanire
a tehnologiei noi, inţelegerea contextului politic mondial şi mizele sociale, ca şi numeroase alte
aptitudini mai complexe de dobandire a ceea ce li se impunea altădată. Şi aceasta este necesară la
toate nivelurile ierarhice, deoarece tehnologia de varf şi rapiditatea anumitor evenimente fac ca
orice militar să fie nevoit să ia decizii ce pot avea un impact important asupra activităţii celorlalţi
şi, in final, asupra succesului misiunii.
În acest context, armata lucrează cu militarii de profesie, ce posedă un bagaj de experienţă
variată şi o motivaţie aparte. Prezenţa lor in instituţia militară constituie clar un atu pentru forţele
armate ale ţării. Formarea de militari capabili să se adapteze şi să acţioneze in cel mai bun mod,
in orice moment, in această nouă realitate cere mai mult timp. Astfel, este important să se
păstreze, intr-o măsură rezonabilă, fiecare angajat pană la varsta de pensionare. Atunci cand
militarii părăsesc prematur armata, aceasta constituie o veritabilă pierdere pentru organizaţie. De
aici, necesitatea folosirii in conducerea instituţiei militare şi a personalului acesteia a unor
metode, tehnici şi procedee moderne, din domeniul managementului şi al leadershipului militar.
Se cuvine făcută distincţia între leadership şi alte concepte conexe cum sunt comandă şi
gestionare , chiar dacă aceşti termeni sunt adesea utilizaţi de o manieră interşarjabilă. De
asemenea, leadershipul trebuie deosebit de autoritate, responsabilitate şi obligaţia de a raporta de
executarea unei sarcini sau misiuni. Un bun gestionar şi un bun comandant trebuie, ambii, să
aibă calităţi de şefi, dar simplul fapt că o persoană ocupă un post cu autoritate nu face din el, în
mod necesar, un lider militar.
Gestionarea este un ansamblu de competenţe necesare pentru folosirea în modul cel mai eficace
şi eficient posibil a resurselor disponibile în vederea realizării unei sarcini. Comanda corespunde
atribuirii puterii oficiale unui individ de a afecta resurse în vederea realizării unei misiuni sau
unei sarcini.
Leadership-ul oficial se bazează pe autoritatea conferită prin lege. 1) respecte legea, adică
să utilizeze întreaga putere sau autoritate ce le este încredinţată în conformitate cu legea; 2)
instruiască ceilalţimembri ai armatei asupra obligaţiilor ce le revin în virtutea legii; 3) promoveze
primordialitatea dreptului în calitate de valoare socială importantă; 4) menţină disciplina şi să
vegheze la respectul legii în structura pe care o conduc.
Eficacitatea armatei se poate defini în funcţie de cinci dimensiuni principale şi anume:
succesul misiunii, integrarea în mediul militar, bunăstarea şi angajamentul membrilor, adaptarea
la lumea exterioară şi etosul militar .

1. Valenţele liderului militar

„Liderul militar este acea persoană, care, îndeplinind ori nu o funcţie de comandă,
reuşeşte, prin calităţile personale, prin pregătire, capacitate de comunicare, pesuasiune,
conduită, charismă, să mobilizeze energiile celorlalţi, să-i angajeze în acţiuni. Gl. de divize
dr. Gh. Arădăvoaice ”
Literatura de specialitate vorbeşte de existenţa mai multor tipuri de lideri. Astfel, se disting:
1) după modul in care dobandesc statutul de lider: lider formal, adică persoana care este
numită intr-o funcţie de conducere intr-o organizaţie şi lider informal, adică persoana care prin
calităţi personale, cunoştinţe, competenţe etc. Se impune in faţa celorlalţi membrii ai grupului
dobandind acest statut;
2) după criteriul eficacităţii: lider eficace, adică acel conducător care atinge obiectivele
organizaţiei aşa cum s-a stabilit (cost, efort uman, timp); lider ineficace, adică acel conducător
care nu reuşeşte să indeplinească potrivit planificării sarcinile incredinţate sau asumate liber;
3) după domeniul in care activează: lider politic, lider economic, lider cultural, lider militar
etc.;
4) după modul in care se manifestă: sunt lideri oficiali, adică cei care deţin o funcţie de
conducere intr-o organizaţie sau spontani, adică cei care se impun prin calităţi personale,
competenţe, intr-un moment al vieţii şi activităţii organizaţiei/instituţiei etc.
Leadership-ul trebuie învăţat treptat, o dată cu înaintarea în carieră. Liderul este cel care
oferă modele pentru cei care vin din urmă în cariera militară. Diferitele niveluri ale ierarhiei
militare implică diferite situaţii de manifestare ale leadership-ului. Calitatea de lider trebuie
descoperită de la începuturile carierei militare şi trebuie cultivată şi întreţinută pe parcurs.
Materialele didactice ar trebui să cultive spiritul de învingător şi să conţină exemple ale
înaintaşilor noştri.
Este important pentru un lider să cunoască propriile capacităţi, cunoştinţe şi valori, precum şi
modul în care ceilalţi le percep.Liderul trebue să posede : o cunoaştere generală a organizaţiei; să
dispună de competenţe şi aptitudini; să dea dovadă de capacitatea de a lucra în echipă aptitudinea
de a vizualiza viitorul organizaţiei capacitatea de a-şi asuma riscul capacitatea de a recunoaşte
valoarea celorlalţi.
Concluzii: Cea mai bună strategie de folosit pentru atingerea obiectivului propus de a deveni
lider remarcabil ar putea să constea în manifestarea unui veritabil interes şi mult respect faţă de
propria muncă, de cea a membrilor grupului şi a întregii organizaţii
În organizația militară, pe timp de pace armata îți poate îndeplini funcțiile pentru care a fost
creată printr-o buna administrare și un bun management. În timpul confruntărilor militare se
descoperă că administrarea corectă și un bun management sunt insuficiente. În război este nevoie
de leadership eficient la absolut toate nivelele structurilor armatei. Fiind un proces cu finalitate în
care rezultatele urmărite privesc competivitatea organizației militare, apreciem utilitatea puterii
în urmatoarele etape:
 Repartizarea sarcinilor, fapt ce implica din partea conducatorului activitati de natura
planificari, orientarii si instruirii;
 Executarea sarcinilor prin dirijare, delegare de autoritate și acordare de sprijin în activitatea
subordonaților;
 Recompensa, oferind stimulente și furnizând feed-back despre nivelul de apropiere a
performanțelor subordonaților de obiectivele propuse .
Organizațiile militare au nevoie de leadership deoarece: permite o mai mare
flexibilitate organizațională și capacitate de răspuns la schimbările din mediu; asigură
dinamismul organizației militare; oferă posibilitatea coordonării eforturilor mai ales în fazele de
schimbare; înlesnește satisfacerea nevoilor subordonaților, ca premisă a coeziunii și stabilității
organizației.

III. SECVENŢA FINALĂ

1.Repet tema şi scopul şedinţei.
2.Apreciez cum a fost atins scopul şedinţei.
3.Evidenţiez principalul şi fac concluzii generale.
4.Răspund la întrebări.
5.Dau 2-3 întrebări de control.
6.Dau indicaţii la executarea ordinei în clasă.
7.Anunţ sfârşitul şedinţei.

Întocmit:
Doctor în filosofie, conferenţiar universitar V. Leancă
 APROB
Șef catedră Științe umanistice și limbi moderne
Locotenent colonel Valeriu BULAT

“08” septembrie 2022

PROIECT DIDACTIC

la disciplina: LEADERSHIP MILITAR

TEMA 1. Introducere în Leadership-ul militar

LECŢIA 2. Introducere în Leadership-ul militar

Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei

Proces verbal nr. 215 din 29.08.2022 .
 I. SECVENŢA INTRODUCTIVĂ
1.Primesc raportul militarului de serviciu şi mă salut cu plutonul.
2.Dau indicaţii militarului de serviciu pentru a pregăti baza materială instructivă.
3.Verific prezenţa militarilor după registru şi aspectul lor exterior.
4.Dau indicaţii pentru înlăturarea neajunsurilor descoperite în aranjarea ţinutei şi pe mesele
de studiu.
5.Verific asigurarea materială şi dau indicaţii pentru lichidarea neajunsurilor.
6.Verific însuşirea materialului precedent de către militari (5 – 6 întrebări de control).
7.Anunţ tema şi scopul lecţiei.
8.Anunţ problemele de învăţământ.
9.Trec la verificarea cunoştinţelor la tema dată.

P L A N U L de educaţie a militarilor în timpul desfăşurării şedinţei:

IV. PARTEA INTRODUCTIVĂ:
- aduc la cunoştinţa militarilor articolul Nr. 13 al Regulamentului
serviciului interior: „Să suporte cu tărie greutăţile serviciului militar”;
- amintesc regulile de comportare dintre militari şi menţinerea disciplinei
militare la şedinţe.
V. PE PARCURSUL ŞEDINŢEI:
- urmăresc executarea regulilor de comportare dintre militari;
- urmăresc menţinerea şi respectarea disciplinei militare;
- urmăresc păstrarea bunurilor materiale din clasa de studiu de către
militari.
VI. PARTEA FINALĂ:
- apreciez cum a fost întreţinută disciplina militară în timpul desfăşurării
şedinţei.

Tema 1. Introducere în Leadership-ul militar

Lecţia 2. Introducere în Leadership-ul militar
SUBIECTELE DE STUDIU:
1. Definirea, conţinutul şi funcţiile leadersipului
2. Rolul leadership-ului în armată
3. Caracteristicile liderului militar.
4. Tipuri de lideri
OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ:
- să definească scopul şi obiectivele disciplinei;
- să identifice locul, rolul şi importanţa disciplinei;
SCOPURILE:
- să caracterizeze specificul leadership-ului militar.
- să să determine rolul leaderului militar;
- să estimeze valenţele liderului militar.
DURATA: 2 ore.
FORMA DE DESFĂŞURARE: seminar (lecţie de adâncire a cunoştinţelor predate la curs cu
executarea la necesitate a exerciţiilor practice sub conducerea cadrului didactic)
METODE DIDACTICE: povestirea, asaltul de idei, expunerea, problematizarea
MODUL DE ORGANIZARE A LUCRULUI: frontal, în grupuri
LOCUL DESFĂŞURĂRII: auditoriul 133
LITERATURA RECOMANDATĂ: DUŢU P., Leadership şi management în armată, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2008; NĂSTASE M., Lider, leadership
şi organizaţia bazată pe cunoştinţe, Editura ASE, Bucureşti, 2007; MOŞTOFLEI C., DUŢU P.,
Liderul militar în România, Editura Universităţii Naionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti,
2007.
ASIGURAREA MATERIALĂ: planşe, cretă, proector, caiete, stilouri/colorate.
REPARTIZAREA TIMPULUI:
1. Secvenţa introductivă - 10 min.
2. Secvenţa de bază: - 70 min.
- întrebarea întîi - 20 min.
- întrebarea doi – 15 min.
- întrebarea trei – 15 min.
- întrebarea patru – 20 min.
3. Secvenţa finală – 10 min
SECVENŢA DE BAZĂ:
Reactualizarea cunoştinţelor primite şi analizate la lecţia anterioară: T1/1 : Introducere în Leadership-ul
militar
Definiţi noţiunea de leadership?
Care sunt caracteristicile liderului?
Care sunt funcţiile leadershpului?
Ce reprezintă leadershipul în armată?
Ce tipuri de lideri cunoaşteţi?
APLICAŢII: TEST
1. Liderii nu se formează, ci se nasc.
2. Daca subalternii mă ascultă, ma port bine cu ei.
3. Un lider bun se bazează atât pe el cât și pe capacitățile bune ale subalternilor.
4. Le explic subordonaților de ce le dau anumite sarcini, ca lider.
5. Un lider bun își atinge scopul în orice fel.
6. Când am o problemă vitală nu ma încred decât în mine însumi
7. Ca să fii un lider bun nu trebuie să îți schimbi stilul de muncă.
8. As propune un subordonat pentru o funcție chiar mai importantă decât a mea, în cazul în care
merită acest lucru
9. Prestigiul liderului nu este diminuat dacă subordonații participă la luarea deciziilor
10. Dacă grupul pe care îl conduc nu și-a îndeplinit sarcina din cauza unuia dintre membri,
raportez aceasta șefului ierarhic.
11. Sunt de neinlocuit pe postul pe care îl ocup.
MOD DE CALCULARE: Dacă ne par corecte frazele 1, 3, 4, 8, 9 obținem câte un punct.
Dacă nu am fost de acord cu frazele 2, 5, 7, 10, 11, mai obținem câte un punct pentru fiecare.
REZULTATE: Peste 8 puncte: Ai un potenţial excelent pentru a deţine o funcţie de conducere.
Între 6-8: Ai un bun potenţial de lider. Însă vei întâmpina greutăţi ocazional dacă vei decide să
iei tu frâiele.
Sub 6 puncte: Din păcate, chiar dacă iţi doreşti să fii un adevarat lider, nu se va întâmpla prea
devreme. Nu daca nu îţi schimbi şi tu atitudinea!

John C. Maxwell consideră că există 21 de legi indispensabile ale leadership-ului.

Cât de aplicabile sunt pentru mediul militar?
1.LEGEA PRAGULUI LIMITATIV Capacitatea unei persoane de a conduce determină şi
nivelul său de eficienţă.
2. LEGEA INFLUENŢEI Măsura reală a leadership-ului este influenţa – nici mai mult nici mai
puţin.
3. LEGEA PROGRESULUI Capacităţile de lider se dezvoltă în fiecare zi, nu într-o zi.
4. LEGEA NAVIGAŢIEI Oricine poate să ţină cârma unei nave, dar numai un lider cunoaşte
cursul.
5. LEGEA LUI E.F. HUTTON Când un lider autentic vorbeşte, oamenii îl ascultă.
6. LEGEA BAZEI SOLIDE Încrederea stă la baza leadership-ului.
7. LEGEA RESPECTULUI Oamenii în general respectă liderii care sunt mai puternici decât ei.
8. LEGEA INTUIŢIEI Liderii evaluează totul prin prisma dorinţei de a fi lider.
9. LEGEA MAGNETISMULUICine se aseamănă se adună.
10. LEGEA CONECTĂRII Liderii îţi cuceresc inima înainte de a-ţi cere ajutorul.
11. LEGEA CERCULUI INTERN Potenţialul unui lider este determinat de cei care îi sunt
apropiaţi.
12. LEGEA DELEGĂRII Numai liderii încrezători pot oferi forţă şi altora.
13. LEGEA MULTIPLICĂRII Numai un lider poate forma alt lider.
14. LEGEA ACCEPTĂRII Oamenii acceptă mai întâi liderul şi de-abia apoi viziunea.
15. LEGEA VICTORIEI Liderii găsesc întotdeauna o modalitate pentru ca echipa lor să
învingă.
16. LEGEA IMPULSULUI Momentul propice este prietenul cel mai bun al unui lider.
17. LEGEA PRIORITĂŢILOR Liderii ştiu că a fi activ nu înseamnă neapărat şi a avea succes.
18. LEGEA SACRIFICIULUI Un lider trebuie să ştie să renunţe pentru a evolua.
19. LEGEA SINCRONIZĂRII Momentul în care preiei conducerea este la fel de important ca
direcţia în care mergi şi modalităţile prin care faci un anumit lucru.
20. LEGEA DEZVOLTĂRII EXPLOZIVE Pentru dezvoltare, fiţi liderul celor care vă urmează
– pentru multiplicare, fiţi liderul altor lideri.
21. LEGEA MOŞTENIRII Valoarea permanentă a unui lider se măsoară prin intermediul
succesorilor lui.

I. SECVENŢA FINALĂ
1. Se va reitera tema şi obiectivele lecţiei.
2. Se va verifica nivelul de realizare a obiectivelor propuse pentru lecţia în cauză.
3. Se for formula concluziile generale vizavi de problematica studiată.
4. Se vor clarifica întrebările survenite.
5. Se vor formula 2-3 întrebări de control în vederea determinării nivelului de asimilare a
materialului.
6. Se vor repartiza însărcinări pentru realizarea în cadrul şedinţei ce va urma, se va indica
literatura.
7. Se vor anunţa calificativele atribuite cu argumentările de rigoare.
Pe parcursul lecţiei au demonstrat:
- stăruinţă şi cunoştinţe următorii studenţi:
- au fost mai pasivi următorii studenţi:
8. Se vor da indicaţii privind ordinea în aulă.
9. Se va anunţa sfârşitul lecţiei.
Starea generală a disciplinei militare pe parcursul lecţiei o pot aprecia: din partea pozitivă...
din partea negativă...

Întocmit:
Doctor în filosofie, conferenţiar universitar V. Leancă
 APROB
Șef catedră Științe umanistice și limbi moderne
Locotenent colonel Valeriu BULAT

“08” septembrie 2022

PROIECT DIDACTIC

la disciplina: LEADERSHIP MILITAR

TEMA 1. Introducere în Leadership-ul militar

LECŢIA 3. Raportul dintre lider și manager

Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei

Proces verbal nr. 215 din 29.08.2022 .
 I. SECVENŢA INTRODUCTIVĂ
1.Primesc raportul militarului de serviciu şi mă salut cu plutonul.
2.Dau indicaţii militarului de serviciu pentru a pregăti baza materială instructivă.
3.Verific prezenţa militarilor după registru şi aspectul lor exterior.
4.Dau indicaţii pentru înlăturarea neajunsurilor descoperite în aranjarea ţinutei şi pe mesele
de studiu.
5.Verific asigurarea materială şi dau indicaţii pentru lichidarea neajunsurilor.
6.Verific însuşirea materialului precedent de către militari (5 – 6 întrebări de control).
7.Anunţ tema şi scopul lecţiei.
8.Anunţ problemele de învăţământ.
9.Trec la verificarea cunoştinţelor la tema dată.

P L A N U L de educaţie a militarilor în timpul desfăşurării şedinţei:

VII. PARTEA INTRODUCTIVĂ:
- aduc la cunoştinţa militarilor articolul Nr. 13 al Regulamentului
serviciului interior: „Să suporte cu tărie greutăţile serviciului militar”;
- amintesc regulile de comportare dintre militari şi menţinerea disciplinei
militare la şedinţe.
VIII. PE PARCURSUL ŞEDINŢEI:
- urmăresc executarea regulilor de comportare dintre militari;
- urmăresc menţinerea şi respectarea disciplinei militare;
- urmăresc păstrarea bunurilor materiale din clasa de studiu de către
militari.
IX. PARTEA FINALĂ:
- apreciez cum a fost întreţinută disciplina militară în timpul desfăşurării
şedinţei.

Tema 1. Introducere în Leadership-ul militar

Lecţia 3. Raportul dintre lider și manager
SUBIECTELE DE STUDIU:
1. Particularitățile managementului militar
2. Diferențele dintre lider și manager
3. Modalități de manifestare a liderului și managerului în mediul militar

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ:
- să definească scopul şi obiectivele disciplinei;
- să identifice locul, rolul şi importanţa disciplinei;
SCOPURILE:
- să definească managementul militar;
- să distingă diferențele dintre lider și manager;
- să evalueze modalitățile de manifestare a liderului și managerului militare.
DURATA: 2 ore.
FORMA DE DESFĂŞURARE: seminar (lecţie de adâncire a cunoştinţelor predate la curs cu
executarea la necesitate a exerciţiilor practice sub conducerea cadrului didactic)
METODE DIDACTICE: povestirea, asaltul de idei, expunerea, problematizarea
MODUL DE ORGANIZARE A LUCRULUI: frontal, în grupuri
LOCUL DESFĂŞURĂRII: auditoriul 133
LITERATURA RECOMANDATĂ: DUŢU P., Leadership şi management în armată, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2008; NĂSTASE M., Lider, leadership
şi organizaţia bazată pe cunoştinţe, Editura ASE, Bucureşti, 2007; MOŞTOFLEI C., DUŢU P.,
Liderul militar în România, Editura Universităţii Naionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti,
2007.
ASIGURAREA MATERIALĂ: planşe, cretă, proector, caiete, stilouri/colorate.
REPARTIZAREA TIMPULUI:
1. Secvenţa introductivă - 10 min.
2. Secvenţa de bază: - 70 min.
- întrebarea întîi - 20 min.
- întrebarea doi – 25 min.
- întrebarea trei – 25 min.
3. Secvenţa finală – 10 min
SECVENŢA DE BAZĂ:
Reactualizarea cunoştinţelor primite şi analizate la lecţia anterioară: T1/1 : Introducere în Leadership-ul
militar
Definiţi noţiunea de leadership militar și management militar?
Care e diferneţa între lider şi manager?
În organizațiile militare sunt mai mulți lideri sau manageri?
În funcția pe care o dețineți sunteți lider sau manager? Argumentați răspunsul.
APLICAŢII:
Filozofia Gallup despre marii manageri, care pot fi catalogaţi datorită talentului lor
managerial, în folosirea cu maximă  eficienţă a celor „4 chei“ ale rolului de manager.
Argumentați posibilitatea de aplicare în domeniul în care activați.
Cheia 1 – Alege angajatul pe baza competenţelor, talentelor acestuia pentru rolul de care are
nevoie în organizaţie. Punându-şi în acelaşi timp întrebările: Cât de bine îşi cunoaşte acest
angajat punctele forte? Ce asemănări există între percepţia acestui angajat asupra propriilor
puncte forte şi ceea ce văd eu? Ce-aş putea face pentru sprijinirea dezvoltării competenţelor lui
deja existente? Pe ce ar trebui să se concentreze acest angajat?
Cheia 2 – Stabileşte aşteptări, obiective. Trebuie să descopere ce înţelege angajatul că urmează
să facă la locul de muncă în comparaţie cu ce gândeşte managerul. Atribuţiile înşirate în fişa de
post sunt lucrurile pentru care îşi va primi salariul? Plus altele? Cât de bine ştie acest angajat
ceea ce doreşte să realizeze în următoarea lună şi în următoarele şase luni? Cât de realiste sunt
aceste obiective? Cum l-aţi putea ajuta în atingerea obiectivelor sale?
Cheia 3 – Motivarea, cointeresarea angajatului pentru a-i creşte performanţa şi a-l dezvolta şi
ghida pe drumul său în carieră? Care factori de motivare şi de satisfacţie ai acestui angajat sunt
cei mai determinanţi? Căror competenţe, puncte forte datorează rezultatele excepţionale obţinute
şi pentru care dintre ele a primit cea mai importantă recunoaştere?
Cheia 4 –  Dezvoltarea, cum definiţi/aţi putea defini progresul înregistrat de acest angajat cu
ajutorul cifrelor şi măsurătorilor clare? Cum puteţi ajuta acest angajat să simtă în permanenţă că
are succes fără o promovare? Ce măsuri veţi lua pentru a îmbunătăţi performanţele şi implicarea
acestui angajat?
Collin Powell oferă opt lecţii de viaţă de pentru un lider. În ce măsură considerați că
aceste sfaturi sunt utile pentru un lider militari. Argumentați răspunsul.
1.„Nu considera pe nimeni ca fiind mediocru în comparaţie cu tine şi nu-l trata cu ironie”.
2.„Nu uita că şi soldaţii au problemele lor. Iar dacă le ceri să le uite, ei vor găsi alt confident. Şi
nu e bine”.
3. „Fii întotdeauna o fire veselă şi nu uita de propria ta familie”.
4.„Să nu te temi niciodată de schimbări”.
5.„Nu neglija niciodată detaliile”.
6. „Pentru că nu vei şti întotdeauna ce să alegi, ascultă-i şi pe ceilalţi”.
7. „Să fugi de stereotipuri”.
8. „Foloseşte întotdeauna formula magică P = 40 to 70”. Probabilitatea succesului de 70%
reprezintă siguranţa, iar 40% eşecul.
 II. SECVENŢA FINALĂ
1. Se va reitera tema şi obiectivele lecţiei.
2. Se va verifica nivelul de realizare a obiectivelor propuse pentru lecţia în cauză.
3. Se for formula concluziile generale vizavi de problematica studiată.
4. Se vor clarifica întrebările survenite.
5. Se vor formula 2-3 întrebări de control în vederea determinării nivelului de asimilare a
materialului.
6. Se vor repartiza însărcinări pentru realizarea în cadrul şedinţei ce va urma, se va indica
literatura.
7. Se vor anunţa calificativele atribuite cu argumentările de rigoare.
Pe parcursul lecţiei au demonstrat:
- stăruinţă şi cunoştinţe următorii studenţi:
- au fost mai pasivi următorii studenţi:
8. Se vor da indicaţii privind ordinea în aulă.
9. Se va anunţa sfârşitul lecţiei.
Starea generală a disciplinei militare pe parcursul lecţiei o pot aprecia: din partea pozitivă...
din partea negativă...

Întocmit:
Doctor în filosofie, conferenţiar universitar V. Leancă