FACULTATEA DE ŞTIINŢE MILITARE

Departamantul ştiinţe militare

Programul: LEADERSHIP ORGANIZAŢIONAL

DISCIPLINA
CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 2

STUDIU

INFLUENȚA LEADERSHIP-ULUI
TRANSFORMAȚIONAL ÎN ORGANIZAȚIA
MILITARĂ

Întocmit
Student masterand:
Alupoaei Cristiana-Florina

SIBIU
2019
 INFLUENȚA LEADERSHIP-ULUI
TRANSFORMAȚIONAL ÎN ORGANIZAȚIA
MILITARĂ
Alupoaei CRISTIANA-FLORINA
„Nicolae Bălcescu”Land Forces Academy , Sibiu,
cristiana.criss20@yahoo.com
Scientific coordinator: Gl.mr.(rz) prof.univ.dr. Roman VASILE

ABSTRACT

Nowadays, leadership is a very popular subject in all

areas of activity, but especially in the military
environment. There are several types of leadership in the
literature, but in modern organizations we increasingly
find the notion of transformational leadership. This kind
of leadership stimulates the members of the organization
intellectually and encourages everyone to use their
individual abilities. The theme of this article is
transformational leadership in the military organization.
The study presented here aims to observe the
characteristics of the leader who influence on
performance. The research is based on a questionnaire
composed of 10 questions that I applied to a total of 10
soldiers, 10 corporals, 10 senior sergeants and 10
warrant officers first from the 21st Mountain Battalion,
Predeal. The main objective of this study was to identify to
what extent the transformational leadership influences
work within the 21st Mountain Battalion and the results
were really impressive.

Keywords: transformational leadership, performance, motivation, inspiration.

1.Introducere

În zilele noastre, fie în mediul privat fie în cel public, oamenii uzitează tot mai mult cu
termenul de „leadership”. Leadership-ul este un concept complex care face referire la
nenumărate valori și depinde foarte mult de context.
Leadership-ul poate fi privit ca acea artă de a provoca oamenii să realizeze obiective și
țeluri înalte, să reușească să se motiveze pe ei înșiși dar și pe cei din jur. Pe lângă autoritate
leadershipul cuprinde și capacitatea de a-i conduce pe ceilalți. „Conducătorul nu devine lider
decât atunci când este acceptat sau recunoscut ca atare de subordonaţi, fie pentru „carisma”
sa, fie pentru înalta competenţă într-un domeniu anume de activitate.” [1]
Pe de altă parte leadership-ul poate fi considerat un proces în care predomină
interacţiunea liderului cu subalternii şi se împletesc armonios arta cu ştiinţa, analiza cu
intuiţia, raţiunea cu afectivitatea.
În general, atât reușitele cât și eșecurile din cadrul unei organizații sunt în raport direct
cu capacitatea sau incapacitatea de conducere a liderului. Din acest considerent este extrem de
important studiul rolului pe care îl are liderul în organizație, efectele pe care comportamentul
său este posibil să le producă în interiorul acesteia și modul în care acesta găsește cele mai
bune soluții pentru ca organizațiile să devină mai productive. În literatura de specialitate
întâlnim mai multe tipuri de leadership iar în cele ce urmează mă voi axa pe leadership-ul
transformațional care este utilizat din ce în ce mai mult în oragnizațiile moderne.
„Leadershipul transformaţional se manifestă atunci când una sau mai multe persoane
leagă relaţii cu ceilalţi de o manieră ce ridică nivelurile de motivare şi de moralitate ale şefilor
şi subordonaţilor. Obiectivele lor, care ar putea la plecare să fie distincte, sfârşesc prin a
fuziona.”[2]
Leadership-ul transformațional, datorită folosirii cu măiestrie a inspirației și
comunicării cu cei din jur precum și datorită înțelegerii comportamentului oamenilor, poate
să motiveze membrii unei organizații în așa fel încât aceștia să realizeze mult mai mult decât
s-ar fi așteptat în mod normal de la ei. Acest tip de leadership stimulează membrii organizației
din punct de vedere intelectual și îi încurajează pe fiecare să își folosească abilitățile
individuale.
Adepții acestui tip de leadership își folosesc foarte mult creativitatea în procesul de
rezolvare a unor probleme considerând fiecare provocare o nouă oportunitate de a-și dezvolta
propriile abilități de lideri. Mai întâi de toate liderul transformațional își cunoaște subordonații
foarte bine, le știe nevoile și descoperă ceea ce îi stimulează pe fiecare în mod particular.
Datorită faptului că el pune accent pe interesele membrilor, aceștia din urmă îl respectă și îl
admiră iar în timp ajung să îi imite comportamentul. Liderul discută cu subordonații despre
erorile care apar la un moment dat astfel încât aceștia să poată întelege cauzele și modul de
remediere al acestora, fiind reduse pe cât posibil sancțiunile. Liderul transformațional îi ajută
pe subordonaţi să-şi atingă maximul potenţialului de care dispun, contribuind la dezvoltarea
lor personală și leagă nevoile curente ale individului de misiunea organizaţiei. Stimulând
intelectual, leaderul furnizează idei noi, care determină regândirea şi reevaluarea celor vechi,
dezvoltă gândirea, imaginaţia şi iniţiativa subordonaţilor, creşte capacitatea acestora de a-şi
accepta propriile credinţe şi valori ori de a formula soluţii noi, originale la problemele cu care
se confruntă. Astfel, atât în mediul civil cât și în mediul militar, liderul este acel element
foarte important care contribuie la eșecul sau succesul organizației.
Prin urmare, studiul care se află la baza analizei de față poate fi încadrat în categoria
acelor tipuri de cercetări care studiază relația pe care o are liderul cu subordonații însă de
această dată este vorba despre liderul militar și organizația militară performantă.Studiul are ca
temă leadership-ul transformațional în mediul militar și are ca scop investigarea influenței
acestui tip de leadership asupra muncii în organizația militară. Cercetarea are ca obiective
identificarea modului în care leadership-ul transformațional influențează munca în cadrul
Batalionului 21 Vânători de Munte, Predeal și principalele caracteristici ale liderului care
influențează performanța în această instituție militară.

2. Metodologia de colectare a datelor

Pentru realizarea acestui studiu am folosit ca metodă de cercetare ancheta pe baza

chestionarului. Am elaborat un chestionar pe care l-am aplicat unui eşantion de militari de la
Batalionul 21 Vânători de Munte, Predeal.
Întrebările sunt formulate clar şi într-un limbaj accesibil oricărei persoane chestionate.
Chestionarul este compus din 10 întrebări care se referă atât la modul în care
leadership-ul transormațional poate interveni în modificarea comportamentului membrilor
organizației cu scopul transformării ei calitative cât și la principalele însușiri ce pot fi regăsite
în profilul liderului care urmărește performanța organizației militare.
Răspunsurile la itemi sunt gradate în cinci trepte, având ca variante de răspuns: ,,În
foarte mică măsură”, ,,În mică măsură”, ,,Neutru”, ,,În mare măsură”, ,,În foarte mare
măsură”.
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 40 de militari toți de gen masculin:10
plutonieri majori, 10 sergenți majori, 10 caporali și 10 soldați din cadrul Batalionului 21 VM.
Toți subiecții fac parte din companii de vânători de munte și au vechime de 4-5 ani în cadrul
batalionului.
Cercetarea s-a efectuat respectând o serie de paşi foarte bine determinaţi. Primul pas a
constat în completarea chestionarelor de către subiecții cercetării. Cel de al doilea pas a
constat în verificarea chestionarelor. În continuare s-au introdus datele şi s-au calculat
scorurile rezultate. Apoi s-au prelucrat datele și în final se prezintă rezultatele cercetării.

3. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor

În continuare este prezentată interpretarea rezultatelor chestionarelor completate de
militari cu diferite grade din cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte.
Mai întâi au fost calculate scorurile generale pentru fiecare item în parte pentru întreg
eşantionul cercetării, de unde au reieșit mici diferențe.
Interpretarea chestionarului scoate în evidență imaginea ofițerului care influențează
performanța în cadrul unității militare studiate și totodată reliefează modul în care
leadershipul transformațional își pune amprenta asupra muncii subordonaților.
Răspunsurilor corespunzătoare scalei Likert li s-au acordat punctaje, astfel:
 ˗ În foarte mică măsură -1punct;
˗ În mică măsură - 2 puncte;
˗ Neutru - 3 puncte;
˗ În mare măsură - 4 puncte;
˗ În foarte mare măsură - 5 puncte.

10.V-ar motiva zilnic la locul de muncă într-un mod particular,specific nevoilor dumneavoastră person... 10 10 10 4.5

9.V-ar ajuta să aveți încredere în propriile fo... 9 9 9 4.58

8.V-ar determina să vă implicați activ și cu interes în diferite exerciții/tabere de instruc... 8 8 8 4.4

7.V-ar determina să dobândiți cunoștințe noi în domeniul de specialit... 7 7 74.45

6.V-ar ajuta să vă asumați riscuri inteligente în situații cri... 6 6 6 4.4

5.V-ar stârni interesul de a termina la timp sarcinile pri... 5 5 54.38

4.V-ar determina să lucrați cu responsabili... 4 4 44.28

3.V-ar determina să aveți idei creative în momentele dificile din cadrul plutonu... 3 3 34.3

2.V-ar stârni dorința de autodepășire folosind exemplul pers... 224.35

2

1.V-ar ajuta să vă valorificați calitățile înnăsc... 114.03

1

(Figura1). Imaginea comandantului de subunitate care urmărește eficiența organizației din perspectiva tuturor
subiecților.

Din punctul de vedere al militarilor chestionați se poate observa în (Figura 1) că

afirmaţiile au obţinut scoruri medii apropiate. Fapt din care se poate deduce profilul complex
al ofițerului axat pe transformarea calitativă a organizației sale.
Unii itemi au obținut scoruri medii mai mari în detrimentul altora, fapt care ne ajută să
realizăm ce anume apreciază militarii la comandantul lor, ce anume îi motivează mai mult sau
care ar fi atitudinea pe care liderul ar trebui să o aibă pentru a putea influența pozitiv munca
subordonaților.
Astfel, cel mai mare scor mediu, de 4,575, s-a obținut pentru itemul 9, militarii
considerând a fi important într-o măsură foarte mare ca liderul militar să contribuie la
dezvoltarea încrederii lor în forțele proprii.
Se poate, deasemenea, observa nevoia pe care o au subordonații de a se simți siguri pe
abilitățile și cunoștințele lor în activitățile pe care le desfășoară zilnic la locul de muncă. Din
această încredere în ei înșiși în timp, apare sentimentul utilității individuale în domeniul în
care activează fiecare, sentiment care naște la rândul său o stimă de sine crescută. Oamenii
care au încredere în forțele proprii sunt și oamenii care vor să demonstreze mereu că sunt
printre cei mai buni și se perfecționează constant, lucruri benefice pentru organizația din care
aceștia face parte.
De asemenea, un scor mediu mare a obținut și itemul 10 care face referire la faptul că
militarii așteaptă să fie motivați în mod particular specific nevoilor personale ale fiecăruia. Ca
în orice organizație și în mediul militar oamenii au personalități și comportamente diferite
drept urmare ceea ce îl motivează pe unul dintre ei poate să nu aibă nici un efect asupra altuia.
Comandantul de subunitate trebuie să își cunoască foarte bine oamenii din subordine și să
acționeze diferit pentru fiecare în parte.
Scoruri medii mici au obținut afirmațiile 1 și 4. La acestea militarii au considerat că
este mai puțin important ca liderul lor să îi ajute să își valorifice calitățile înnăscute sau să îi
determine să lucreze cu responsabilitate şi au considerat de o însemnătate mai mare alte
caracteristici ale ofiţerului aflat la conducere care ar putea influenţa succesul. De exemplu,
militarii pun mai mult accent pe acele atitudini sau comportamente ale liderului care îi ajută să
dobândeasca cunoștințe noi în domeniul de specialitate și îi determină să se implice activ și cu
interes în activitățile desfășurate în cadrul subunității, adică cu alte cuvinte ei apreciază ceea
ce îi determină să se perfecționeze.
Luându-se în considerare scorurile obţinute la itemii chestionarului, prin calcularea
mediilor pe subeşantioane în funcţie de gradul militar pe care il au subiecții, s-au obținut
unele diferențe la anumiți itemi ai chestionarului. Am evidențiat în cele ce urmeză acele
afirmații care au obținut rezultate remarcabile.

4.4
3.8

Sergenți majori Soldați

(Figura 2).Scor obținut la indicatorul „V-ar ajuta să vă valorificați calitățile înnăscute”.

La afirmația numărul 1, conform figurii anterioare, se poate observa că sergenții majori

au obținut scorul 3,8 în timp ce soldații au obținut scorul 4,4. Primii dintre aceștia consideră
că este mai puțin important pentru performanța organizației ca comandantul de subunitate să
contribuie la valorificarea calităților înnăscute ale acestora pe când soldații pun mare preț pe
acest aspect. Acest lucru se poate datora inclusiv diferențelor de temperament sau mentalitate
ori modului diferit de școlarizare a celor două categorii de militari. Sergenții majori făcând
parte din categoria subofițerilor, de la început se bucură de o încredere mai mare în abilitățile
și cunoștințele de care dispun în timp ce soldații, adesea, sunt lipsiți de această încredere din
partea comandantului de subunitate. Această atitudine nu este una corectă întrucât și în rândul
soldaților există oameni cu numeroase calități înnăscute care valorificate ar putea contribui
semnificativ la succesul organizației militare. Rezultatul la acest item ne întărește și mai mult
convingerea că un lider transformațional trebuie să lucreze în mod diferit cu fiecare individ
în parte în conformitate cu nevoile acestora.
 4.5
4

Plutonieri majori Soldați

(Figura3). Scor obținut la indicatorul „V-ar determina să lucrați cu responsabilitate”.

În timp ce plutonierii majori au obținut scorul 4 la acest item, soldații au obținut un scor
mai mare de 4,5 ceea ce denotă faptul că soldații simt o nevoie mai mare de a fi sprijiniți în
dezvoltarea simțului răspunderii de către comandantul lor de subunitate. Plutonierii majori
consideră acest aspect mai puțin important întrucât probabil aceștia au deja foarte bine
dezvoltat acest simț al responsabilității, ei deținând pe parcursul carierei mai multe funcții
care au presupus un grad mai mare de responsabilitate.Una dintre condițiile principale pentru
ca organizația militară să performeze este ca toți membri indiferent de ierarhia din care fac
parte, să fie responsabili de acțiunile pe care le desfășoară. Se pare că soldații văd în liderul
transformațional un om care îi ajută să înțeleagă importanța și însemnătatea sarcinilor primite
și îi motivează să lucreze cu râvnă și seriozitate pentru îndeplinirea acestora.

4.Concluzii

În urma analizei si interpretării rezultatelor chestionarelor, se poate afirma că abilitatea

de a conduce alte persoane prin exemplul personal, punând accent mai mult pe emoțiile,
dorințele și idealurile subordonaților a ajuns să fie un atribut al liderului model în organizația
militară. Militarii se așteaptă ca comandantul lor să îi stimuleze intelectual, să îi ajute să
dobândească noi cunoștințe în domeniul lor de specialitate și să aibă încredere în ei înșiși. De
asemenea, aceștia se așteaptă să fie înțeleși și să fie motivați în funcție de specificul
psihologic și nevoile lor personale. Liderul transformațional militar urmărește ca obiectivele
organizației să se interpătrundă cu obiectivele membrilor acesteia, considerându-se acest mod
calea cea mai sigură și mai rapidă către succes.
Precum corpul uman care se dezvoltă în parametri normali doar atunci când toate
organele sunt sănătoase și funcționează în strânsă legătură unele cu altele astfel și organizația
este prosperă și își atinge obiectivele doar atunci atunci când tuturor membrilor le sunt
satisfăcute nevoile idividuale, când sunt apreciați pentru ceea ce fac ajungând astfel să
lucreze pentru că își doresc să devină tot mai buni și când toți membrii de la nivelul tuturor
departamentelor colaborează unii cu alții.
 REFERINȚE

[1]Petre Duțu, Leadership și management în armată, (București, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I, 2008),9.
[2]Constantin Moștoflei și Petre Duțu, Liderul militar în România, (București, Editura
Universității Naționale de Apărare „ Carol I”, 2007),38-39.

BIBLIOGRAFIE

1.Duțu Petre,Moștoflei Constantin.Liderul militar în România,București,Editura Universității

Naționale de Apărare „ Carol I”,2007.
2. Duțu Petre. Leadership și management în armată, București,Editura Universităţii Naţionale
de Apărare „Carol I”,2008.
3. Filip Adina.Analiza stilului de leadership în administrația publică din România .Revista
Transilvană de Ştiinţe Administrative 1 (36), pp. 35-50,2015.

ANEXĂ

Chestionar

Prezentul chestionar este parte componentă a unei cercetări care urmăreşte

investigarea influenței leadershipului transformațional asupra muncii în organizația militară.
Pentru fiecare dintre afirmaţiile următoare, marcaţi cu X varianta de răspuns corespunzătoare
opiniei dumneavoastră.
Din punctul dumneavoastră de vedere, un comandant de subunitate care
urmărește eficiența organizației/transformarea ei calitativă:

În În mică Neutru În mare În foarte

Nr. Itemi foarte măsură măsură mare
crt mică măsură
măsură

1. V-ar ajuta să vă valorificați

calitățile înnăscute.
V-ar stârni dorința de
2. autodepășire folosind exemplul
personal.
 V-ar determina să aveți idei
3. creative în momentele dificile
din cadrul plutonului/subunității.
V-ar determina să lucrați cu
4. responsabilitate.
5. V-ar stârni interesul de a termina
la timp sarcinile primite.
6. V-ar ajuta să vă asumați riscuri
inteligente în situații critice.
V-ar determina să dobândiți
7. cunoștințe noi în domeniul de
specialitate.
V-ar determina să vă implicați
8. activ și cu interes în diferite
exerciții/tabere de
instrucție/poligoane de tragere.
9. V-ar ajuta să aveți încredere în
propriile forțe.
V-ar motiva zilnic la locul de
10. muncă într-un mod particular,
specific nevoilor dumneavoastră
personale.
Date personale:
Plutonier major Sergent major Caporal Soldat