Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
Statul Major al Forţelor Terestre
NESECRET
Exemplarul nr.
F.T. - 2
MANUALUL
PENTRU ORGANIZAREA DE STAT MAJOR ŞI OPERAŢII
ALE FORŢELOR TERESTRE
BUCUREŞTI
- 2005 -
NESECRET
1 din 275
NESECRET
Şeful colectivului de elaborare : General de brigadă dr. Mihai CHIRIŢĂ
NESECRET
2 din 275
NESECRET
CUVÂNT INTRODUCTIV
General
dr. Eugen BĂDĂLAN
NESECRET
3 din 275
NESECRET
Pagină albă
NESECRET
4 din 275
NESECRET
CUPRINS
Pagina
CAPITOLUL I Principii generale ................................................................... 9
CAPITOLUL II Organizarea comandamentului ........................................... 17
SECŢIUNEA 1 Comandantul ........................................................................... 17
SECŢIUNEA a 2-a Locţiitorul comandantului ............................................... 18
SECŢIUNEA a 3-a Statul major ..................................................................... 19
1. Şeful de stat major ................................................................................ 21
2. Modulul personal - G1/S1 ................................................................. 24
3. Modulul informaţii - G2/S2 ................................................................ 24
4. Modulul operaţii - G3/S3 .................................................................... 27
5. Modulul logistic - G4/S4 ..................................................................... 35
6. Modulul relaţii militari-civili - G5/S5 ............................................... 39
7. Modulul comunicaţii şi informatică - G6/S6 .................................... 40
SECŢIUNEA a 4-a Modulul juridic ................................................................. 43
SECŢIUNEA a 5-a Modulul financiar-contabil ............................................... 44
SECŢIUNEA a 6-a Modulul/ofiţerul de informare şi relaţii publice ............... 45
SECŢIUNEA a 7-a Modulul asistenţă religioas/preotul militar ....................... 46
SECŢIUNEA a 8-a Structura organizatorică temporară a comandamentului 46
1. Grupa de coordonare ............................................................................ 47
2. Grupa specială ....................................................................................... 47
3. Grupa comandantului .......................................................................... 48
4. Reprezentanţii ....................................................................................... 48
5. Ofiţerii de legătură ................................................................................ 48
6. Ofiţerii direcţionali ............................................................................... 49
CAPITOLUL III Punctele de comandă si lucrul în cadrul acestora ............. 50
SECŢIUNEA 1 Tipuri de puncte de comandă .................................................. 50
SECŢIUNEA a 2-a Organizarea punctelor de comandă ................................. 51
SECŢIUNEA a 3-a Organizarea activităţilor în punctele de comandă ........... 53
CAPITOLUL IV Activităţile comandamentului pentru conducerea
operaţiilor militare .............................................................................................. 55
SECŢIUNEA 1 Activităţile comandamentului pentru cunoaşterea 55
situaţiei ....
1. Culegerea informaţiilor ...................................................................... 56
2. Procesarea informaţiilor ...................................................................... 57
3. Diseminarea informaţiilor .................................................................... 59
4. Studierea şi valorificarea experienţei de luptă 60
SECŢIUNEA a 2-a Activităţile comandamentului pentru pregătirea
operaţiilor militare ............................................................................................... 61
1. Planificarea operaţiilor militare .............................................................. 61
2. Organizarea, coordonarea şi controlul operaţiilor militare ..................... 68
SECŢIUNEA a 3-a Activităţile comandamentului pe timpul executării
operaţiilor militare ............................................................................................... 70
NESECRET
5 din 275
NESECRET
1. Activităţile comandamentului pe timpul ducerii operaţiei ofensive....... 70
2. Activităţile comandamentului pe timpul ducerii operaţiei de apărare .... 73
SECŢIUNEA a 4-a Particularităţi ale activităţii comandamentului în
operaţiile aeromobile şi aeropurtate .................................................................... 75
SECŢIUNEA a 5-a Particularităţi ale activităţii comandamentului în
operaţiile de stabilitate şi de sprijin ..................................................................... 77
1. Operaţiile de stabilitate ............................................................................ 77
2. Operaţiile de sprijin .................................................................................. 79
SECŢIUNEA a 6-a Particularităţi ale activităţii comandamentului în
operaţiile intermediare ......................................................................................... 81
1. Deplasarea ............................................................................................. 81
2. Staţionarea ............................................................................................. 87
3. Regruparea ............................................................................................ 89
4. Înlocuirea ............................................................................................... 90
5. Înaintarea spre contact ......................................................................... 91
6. Lupta de întâlnire ................................................................................. 92
7. Joncţiunea forţelor ................................................................................ 93
8. Retragerea ............................................................................................. 94
SECŢIUNEA a 7-a Particularităţi ale activităţii comandamentului în
operaţiile multinaţionale ...................................................................................... 95
SECŢIUNEA a 8-a Activităţile comandamentului pentru planificarea
operaţiilor militare viitoare .................................................................................. 96
SECŢIUNEA a 9-a Activităţile comandamentului pentru asigurarea
operaţiilor militare şi protecţia forţelor ............................................................... 96
1. Siguranţa ............................................................................................. 96
2. Protecţia electronică ........................................................................... 97
3. Contracararea efectelor operaţiilor psihologice ale inamicului ..... 97
4. Mascarea ............................................................................................. 100
5. Protecţia genistică .............................................................................. 101
6. Protecţia aeriană ................................................................................ 102
7. Apărarea N.B.C. ................................................................................. 102
8. Protecţia împotriva sistemelor incendiare ....................................... 103
9. Protecţia informaţiilor ....................................................................... 104
10. Protecţia medicală şi sanitar veterinară .......................................... 104
11. Protecţia mediului .............................................................................. 105
12. Protecţia muncii .................................................................................. 105
13. Activitatea de informare şi relaţii publice ........................................ 105
14. Asigurarea topogeodezică .................................................................. 106
15. Asigurarea hidrometeorologică ........................................................ 107
16. Asigurarea cu resurse umane ............................................................ 107
17. Asistenţa juridică ................................................................................ 108
18. Asistenţa religioasă ............................................................................. 109
SECŢIUNEA a 10-a Activităţile comandamentului pentru asigurarea
financiar-contabilă ............................................................................................... 109
NESECRET
6 din 275
NESECRET
CAPITOLUL V Documente ce se elaborează de către comandamente
pentru exercitarea conducerii operaţiilor militare .......................................... 109
SECŢIUNEA 1 Conţinutul documentelor pentru conducere întocmite de
modulele comandamentului şi de reprezentanţi ................................................... 109
1. Modulul personal, G1/S1 .................................................................... 109
2. Modulul informaţii, G2/S2 ................................................................. 110
3. Modulul operaţii, G3/S3 ..................................................................... 117
4. Modulul logistic, G4/S4 ...................................................................... 137
5. Modulul relaţii militari/civili, G5/S5 ................................................. 138
6. Modulul comunicaţii şi informatică, G6/S6 ...................................... 143
7. Reprezentanţii ....................................................................................... 140
SECŢIUNEA a 2-a Conţinutul documentelor pentru informare întocmite de
modulele comandamentului şi de reprezentanţi.................................................... 140
1. Modulul personal, G1/S1 .................................................................... 140
2. Modulul informaţii, G2/S2 ................................................................. 141
3. Modulul operaţii, G3/S3 ..................................................................... 145
4. Modulul logistic, G4/S4 ........................................................................ 155
5. Modulul relaţii militari-civili, G5/S5 ................................................. 157
6. Modulul comunicaţii şi informatică, G6/S6 ....................................... 158
7. Modulul juridic ..................................................................................... 159
8. Modulul/ofiţerul de informare şi relaţii publice ................................. 159
9. Reprezentanţii ...................................................................................... 161
CAPITOLUL VI Redactarea şi transmiterea documentelor ......................... 161
SECŢIUNEA 1 Redactarea documentelor ...................................................... 163
SECŢIUNEA a 2-a Transmiterea/expedierea documentelor ........................... 165
CAPITOLUL VII Riscuri în conducere .......................................................... 167
CAPITOLUL VIII Prevederi finale ................................................................. 170
ANEXE:
ANEXA Nr.1 Glosar .................................................................................. 171
ANEXA Nr.2 Documente pentru conducere şi informare conform
competenţelor de elaborare pe nivele ierarhice .................................................. 177
ANEXA Nr. 3 Ordinea şi domeniul de referinţă al anexelor ........................ 180
ANEXA Nr. 4 Ordinul preliminar ................................................................. 181
ANEXA Nr. 5 Planul/ordinul de operaţie .................................................... 183
ANEXA Nr. 6 Ordinul grafic ....................................................................... 186
ANEXA Nr. 7 Ordinul fragmentar ............................................................... 188
ANEXA Nr. 8 Ordinul de deplasare ............................................................. 189
ANEXA Nr. 9 Anexa pentru informaţii la ordinul de operaţie .................... 190
ANEXA Nr. 10 Anexa pentru sprijinul prin foc la ordinul de operaţie ....... 193
ANEXA Nr. 11 Anexa pentru protecţia genistică la ordinul de operaţie ....... 196
ANEXA Nr. 12 Anexa pentru apărarea N.B.C. la ordinul de operaţie .......... 198
ANEXA Nr. 13 Anexa pentru sprijinul logistic ............................................. 202
ANEXA Nr. 14 Anexa pentru comunicaţii şi informatică.............................. 203
ANEXA Nr. 15 Anexa pentru securitatea operaţiei ....................................... 205
NESECRET
7 din 275
NESECRET
ANEXA Nr. 16 Anexa pentru deplasare ....................................................... 208
ANEXA Nr. 17 Anexa relaţii militari-civili (CIMIC) .................................. 209
ANEXA Nr. 18 Ordinul logistic .................................................................... 210
ANEXA Nr. 19 Forma şi conţinutul ordinului tip schemă sau sub formă de
schemă .................................................................................................................. 212
ANEXA Nr. 20 Model pentru anexă - la ordinul de operaţie ........................ 214
ANEXA Nr. 21 Conţinutul de principiu al unui plan privind angajarea
forţelor la restabilirea „ordinii publice”, în sprijinul şi împreună cu forţele
specializate ........................................................................................................... 216
ANEXA Nr. 22 Conţinutul de principiu al unui plan privind dezangajarea
forţelor participante la acţiuni de restabilire a ordinii publice ............................. 217
ANEXA Nr. 23 Conţinutul de principiu al unui plan privind supravegherea
eficace a operaţiilor militare într-o situaţie de criză ........................................ 218
ANEXA Nr. 24 Ordonanţa militară .................................................................. 219
ANEXA Nr. 25 a Centrul de informare şi presă ............................................. 221
ANEXA Nr. 25 b Anexa (informare şi relaţii publice) ................................. 226
ANEXA Nr. 26 Planul de procurare a informaţiilor ........................................ 230
ANEXA Nr. 27 Planul asistenţei juridice la ordinul de operaţie ..................... 231
ANEXA Nr. 28 Planul de control .................................................................... 232
ANEXA Nr. 29 Planul organizării şi executării recunoaşterilor ...................... 235
ANEXA Nr. 30 Planul de activitate ................................................................. 236
ANEXA Nr. 31 Matricea planificării acţiunilor ............................................. 238
ANEXA Nr. 32 Tabel cu repartiţia forţelor şi mijloacelor ............................... 241
ANEXA Nr. 33 Formular tipizat pentru elaborarea concepţiei şi a planului
de operaţie ............................................................................................................. 243
ANEXA Nr. 34 Procesul de planificare a operaţiei militare ............................ 258
ANEXA Nr. 35 Conţinutul etapei de orientare a personalului implicat în
planificarea operaţiei ............................................................................................ 261
ANEXA Nr. 36 Conţinutul etapei de elaborare a concepţiei ........................... 262
ANEXA Nr. 37 Etapa de elaborare a planului ................................................. 263
ANEXA Nr. 38 Etapa revederii planului ......................................................... 264
ANEXA NR.39 Analiza situaţiei de către statul major pentru elaborarea
variantelor de curs al operaţiei .............................................................................. 265
ANEXA Nr. 40 Ghidul comandantului pentru planificare ............................... 267
ANEXA Nr. 41 Procesul elaborării deciziei militare ....................................... 268
ANEXA Nr. 42 Sarcinile comandantului şi ale statului major în procesul
decizional ............................................................................................................. 269
ANEXA Nr.43 a Briefinguri ............................................................................ 271
ANEXA Nr.43 b Briefingul pentru analiza
274
misiunii ........................................
ANEXA Nr.43 c Briefingul pentru recomandarea cursurilor de operaţie către
comandantul comandamentului ........................................................................... 275
NESECRET
9 din 275
NESECRET
CAPITOLUL I
Principii generale
NESECRET
10 din 275
NESECRET
Art.8. - (1) Prevederea/previziunea reprezintă un proces complex şi dinamic, o
atitudine şi un mod specific de a gândi, proiecta şi acţiona a celor ce conduc,
materializate într-un ansamblu de activităţi efectuate metodic cu scopul de a prefigura
tendinţele de evoluţie în viitor a proceselor şi activităţilor conduse, de a determina şi
aplica în mod conştient acţiunea legităţilor obiective, în vederea asigurării unei
eficienţe maxime actului de conducere.
(2) Principalele trăsături ale prevederii/previziunii sunt următoarele :
a) precede celelalte funcţii;
b) pune în evidenţă necesitatea practicării unei conduceri previzionale;
c) anticipează evoluţia condiţiilor în care se va afla sistemul condus,
precum şi starea, comportarea şi funcţionarea acestuia;
d) identifică tendinţele existente;
e) prefigurează procesele şi fenomenele ce vor avea loc în viitor şi
resursele necesare, fără a-i diminua valoarea pe termen scurt;
f) realizează o punte între ce este şi ce va fi, unde se vrea a se ajunge, în
viitor;
g) este un proces prin care conducerea prefigurează viitorul şi stabileşte
diferite obiective pentru aceasta;
h) realizează legătura inversă dintre prevedere/previziune şi practică,
aceasta fiind aceea care generează prevederea/previziunea; este strâns legată de
decizie şi de control;
i) evaluează viitorul prin surprinderea tendinţelor şi a conjuncturilor
probabile în care vor acţiona factorii de influenţă asupra forţei.
(3) Prevederea/previziunea se particularizează în prognoze, planuri şi
programe.
Art.9. (1) Prognoza asigură îndeplinirea următoarelor funcţii :
a) dezvăluirea tendinţelor proceselor care se desfăşoară în sistem;
b) descoperirea principalelor legităţi ale dezvoltării viitoare a sistemului;
c) determinarea variantelor posibile;
d) caracterizarea cantitativă a stărilor viitoare, indicând parametrii şi datele
când se vor produce anumite evenimente.
(2) Elaborarea prognozei necesită:
a) efectuarea analizei fenomenelor şi proceselor la care se referă prognoza,
în scopul stabilirii corelaţiilor existente în trecut şi a factorilor generatori de
schimbări;
b) formularea unor ipoteze realiste de dezvoltare;
c) asigurarea echilibrului dinamic permanent între obiectivele de evoluţie
avute în vedere şi nivelul resurselor materiale, tehnice şi umane implicate în
realizarea acestora;
d) efectuarea proiecţiei evoluţiei viitoare a fenomenelor şi obiectivelor
urmărite în mod global, complex şi multilateral, evidenţiindu-se implicaţiile
economice, organizatorice etc, precum şi nivelurile abordate.
(3) Prognoza se concretizează în studii de prognoză şi/sau scenarii pe baza
cărora se adoptă decizii.
NESECRET
11 din 275
NESECRET
Art.10. - Planul este destinat coordonării activităţilor/participanţilor în vederea
realizării viitorului/scopului propus/obiectivelor, posibil şi dorit, fiind şi strategia
deciziilor viitoare a proceselor de comandă.Acesta este instrumentul des folosit în
comandă, el reflectând scopul/obiectivele, mijloacele, termenele şi responsabilităţile.
Detalierea planului este strâns legată de perioada pentru care este întocmit. Cu cât
perioada este mai mică, cu atât detalierea este mai mare şi invers.
Art.11. - Programul este rezultatul activităţii de proiecţie şi constituie o etapă
în cadrul procesului de conducere. Programul constituie o privire de ansamblu
orientată spre viitor. El conţine prevederi complexe, ştiinţific fundamentate, privind
conţinutul, sensul şi volumul posibilităţilor probabile. Este o formă de
prevedere/previziune ştiinţifică a situaţiei viitoare, a comportării ori efectului
dezvoltării fenomenului sau procesului respectiv.
Art.12. - (1) In exercitarea funcţiei de prevedere/previziune este necesară
adoptarea unei anumite metodologii care să cuprindă trei etape distincte de urmat.
(2) Prima etapă o constituie analiza condiţiilor concrete, interne şi externe, de
care depinde evoluţia sistemului sau desfăşurarea procesului condus. Această etapă se
concretizează în aplicarea metodei de cercetare, de descoperire a adevărurilor
cuprinse într-o realitate potenţială. Metoda este denumită analiză previzională.
(3) Metoda cuprinde la rândul ei, momente distincte concretizate în :
a) determinarea obiectului analizei;
b) determinarea factorilor care pot influenţa evoluţia fenomenului
respectiv;
c) sintetizarea rezultatelor;
d) stabilirea măsurilor corective care ar determina evoluţia dorită a
fenomenului.
(4) Cea de-a doua etapă o constituie determinarea variantelor de evoluţie a
sistemului, care se realizează pe baza intercondiţionărilor şi a rezultatului interpretării
datelor şi rezultatelor cu care s-a finalizat analiza previzională. Aceste variante sunt
considerate prognoze ale fenomenului respectiv.
(5) A treia etapă o constituie stabilirea, pe baza unor metode ştiinţifice de
evaluare a probabilităţii de evoluţie a fenomenelor, a variantei cu cel mai mare grad
de realizare. Aceste metode eficiente au la bază, ca o caracteristică principală, criterii
după care se apreciază gradul de certitudine al diferitelor variante, precum şi
indicatori pe baza cărora sunt ierarhizate aceste variante. Criteriile şi indicatorii pot fi
stabiliţi, de la caz la caz, în funcţie de natura fenomenului a cărei evoluţie este
determinată pe baza unor consultări largi a cadrelor cu experienţă din comandament.
În cadrul acestei etape trebuie să se stabilească varianta de evoluţie cea mai probabilă
şi nu cea mai dorită. Atunci când varianta cea mai probabilă de evoluţie a operaţiei
militare nu coincide cu cea dorită de factorul decizional, planificarea, organizarea,
comanda, coordonarea şi controlul desfăşurate prin măsuri specifice, stabilite şi
aplicate cu competenţă şi în conformitate cu realităţile existente, determină modul de
realizare al acestei coincidenţe.
(6) Varianta de evoluţie pe care factorul decizional o stabileşte ca fiind absolut
necesar de realizat şi pentru care urmează să se stabilească măsurile necesare pentru
NESECRET
12 din 275
NESECRET
a-i asigura gradul de certitudine maxim, devine plan cu caracter decizional,
obligatoriu pentru întregul efectiv din sistemul a cărei evoluţie a fost evaluată. In
această etapă, având cât mai temeinic fundamentată evoluţia în perspectivă a
sistemului şi cunoscând adevăratele potenţe ale acestuia, precum şi măsurile
suplimentare necesare, se pot stabili obiectivele în concordanţă cu realităţile
existente.
Art.13. - (1) Planificarea, reprezintă un ansamblu de activităţi de complexitate
variabilă desfăşurate de structura de conducere în scopul stabilirii cât mai clar posibil
a tuturor elementelor ce caracterizează activitatea/procesul condus, şi anume:
obiectivele; subiectul; resursele umane, materiale, financiare şi informaţionale;
problemele de spaţiu şi timp; instrumentele, metodele şi procedeele utilizate.
(2) Încadrarea secvenţială a planificării în ansamblul funcţiilor conducerii nu
este evidentă, în realitate având loc o îmbinare parţială a acestora şi a activităţilor
specifice.
(3) Planificării îi revine sarcina de a stabili în detaliu toate elementele ce
caracterizează un anumit proces sau o activitate militară: obiectivele; resursele umane
şi materiale; durata şi spaţiul; metodele şi procedeele utilizate.
(4) Etapele principale ale planificării sunt :
a) conştientizarea oportunităţii;
b) definirea obiectivelor, nivelurilor şi termenelor operaţiei;
c) determinarea locului sistemului/unităţii faţă de obiectivele preconizate,
prin evaluarea stadiului curent în funcţie de starea de lucruri dorită în viitor;
d) elaborarea de scenarii, pe baza operaţiilor de dezvoltare a premiselor
referitoare la condiţiile viitoare;
e) compararea alternativelor;
f) identificarea şi alegerea de către decidenţi a alternativei de acţiune
optimă care devine plan şi urmează să fie aplicat;
g) formularea planurilor de sprijin;
h) implementarea planului şi evaluarea rezultatelor; în cazul că se constată
abateri de la obiective, conducătorul este dator să adopte măsuri corective.
(5) Cerinţele planificării sunt:
a) să pornească de la vârf;
b) să fie organizate/stabilite responsabilităţile, termenele etc.;
c) demersul specific trebuie clar definit, riguros respectat şi adoptat în
funcţie de realităţi;
d) obiectivele, premisele/deciziile trebuie comunicate clar, fără
ambiguităţi;
e) comandanţii/şefii trebuie să participe la operaţiile de planificare;
f) să presupună conştientizarea şi acceptarea schimbărilor.
(6) Principalele aspecte ale planificării în conducerea militară sunt stabilitatea
relativă a planurilor şi pregătirea din timp a soluţiilor de adoptat în cazul apariţiei
unor factori perturbatori. Fiind instrumente de conducere, se impune ca planurile să
fie riguros respectate dar şi adaptate la condiţiile nou apărute. Schimbările repetate în
NESECRET
13 din 275
NESECRET
planificare duc la instabilitatea planurilor, diminuarea fondului de timp al
comandamentelor şi împiedicarea lor să se ocupe de conducerea propriu-zisă.
Art.14. - (1) Organizarea are drept scop adoptarea/respectarea unor proceduri
şi folosirea raţională a resurselor, permiţând o mai bună comunicare şi înţelegere în
muncă, prin constituirea sistemului informaţional, stabilirea regulilor/procedurilor
reciproce necesare, introducerea ordinii în desfăşurarea operaţiilor.
(2) Organizarea cuprinde o sferă de preocupări care se referă la :
a) crearea şi perfecţionarea structurilor militare/unităţilor prin stabilirea
elementelor organizatorice componente şi a caracteristicilor specifice care stau la
baza funcţionării lor şi a sistemului în ansamblu, precum şi a legăturilor acestora cu
mediul în care îşi desfăşoară activitatea;
b) determinarea condiţiilor pe baza cărora se stabilesc parametrii
constructivi, dinamici şi funcţionali ai structurii, precum şi modalităţile de realizare a
proceselor de comandă la pace, în situaţii de criză, război şi post conflict;
c) organizarea operaţiei/luptei cu aspectele ce se referă la activitatea
comandamentelor în ansamblu şi a modulelor din compunere în detaliu pentru
conducerea nemijlocită a forţelor, îndeplinirea deciziilor şi a planurilor;
d) organizarea îndeplinirii deciziilor şi a activităţilor ce asigură repartiţia şi
îmbinarea folosirii în timp şi spaţiu a resurselor umane şi materiale şi a normelor de
muncă, în vederea obţinerii la termenele prevăzute a rezultatelor calitative şi
cantitative stabilite;
e) organizarea muncii individuale şi colective, în strânsă legătură cu
principiile de conducere, diviziunea muncii, individualizarea funcţiilor, cooperarea în
muncă, amenajarea locului de muncă, ordinea, disciplina şi protecţia muncii etc.
Art.15. - (1) Comanda reprezintă un ansamblu de activităţi prin care structura
de conducere îşi impune voinţa asupra structurii de execuţie şi se materializează prin
emiterea ordinului. Scopul comenzii îl constituie punerea în aplicare a deciziilor
luate.
(2) Caracteristicile comenzii sunt: fermitatea; asigurarea permanenţei;
caracterul unitar; operativitatea.
Art.16. - Metodele de comandă sunt: prin obiective; prin buget; prin proiect;
prin excepţie.
Art.17. - (1) Comanda prin obiective are la bază concepţia potrivit căreia
unitatea condusă trebuie să aibă un obiectiv principal, clar definit, defalcat pe
obiective parţiale, de realizarea cărora răspund cadrele de conducere.
(2) La baza conceperii metodei de conducere prin obiective se află premisa că
eficacitatea unei unităţi, mari unităţi sau a unui comandament depinde de
întrepătrunderea obiectivelor sale cu obiectivele subsistemelor componente, ceea ce
implică o corelare strânsă a trinomului obiective - rezultate - recompense /sancţiuni.
(3) Conducerea prin obiective poate fi definită ca o metodă de comandă, bazată
pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelul executanţilor care participă
nemijlocit la stabilirea lor, precum şi pe corelarea strânsă a recompenselor şi
respectiv a sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabilite.
(4) Metoda de conducere prin obiective comportă următoarele etape principale:
NESECRET
14 din 275
NESECRET
a) stabilirea obiectivelor fundamentale;
b) stabilirea obiectivelor derivate, specifice şi individuale ;
c) elaborarea programelor de activităţii, a calendarelor cu termene şi a
bugetelor de venituri şi cheltuieli;
d) adaptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional, structural şi
informaţional la cerinţele realizării obiectivelor;
e) urmărirea realizării obiectivelor;
f) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea/sancţionarea
personalului;
g) luarea deciziei de corecţie.
Art.18. - (1) Comanda prin buget reprezintă o metodă specifică de exercitare
a funcţiilor acesteia prin care atât stabilirea obiectivelor fundamentale şi derivate, cât
şi planificarea, organizarea, decizia, coordonarea, controlul şi evaluarea rezultatelor
obţinute se fac sub forma financiar- contabilă.
(2) Comanda prin buget presupune îndeplinirea a două condiţii principale:
a) existenţa unui sistem de programare, evidenţă şi urmărire operativă a
costurilor, atât la nivelul unităţii, cât şi la nivelul modulelor;
b) existenţa unei structuri organizatorice în deplină concordanţă cu
obiectivele stabilite prin care să se prevadă atribuţiile, competenţele,
responsabilităţile şi relaţiile de colaborare pentru fiecare modul.
(3) Cerinţa de bază a metodei constă în a defini activitatea în aşa fel încât să
poată fi măsurată financiar, ducând la dezvoltarea spiritului de gospodărie, a gândirii
economice.
(4) Aplicarea metodei de comandă pe bază de buget comportă patru etape:
pregătirea şi elaborarea; aprobarea; execuţia; controlul bugetar; luarea deciziei de
corecţie.
(5) Comanda prin buget are un rol deosebit prin faptul că presupune un control
permanent al resursei financiare şi prin aceasta, asupra tuturor resurselor.
Art.19. - (1) Comanda prin proiect reprezintă un sistem de conducere cu un
puternic caracter novator. Acesta are o durată limitată, este conceput în vederea
soluţionării unor probleme complexe, dar definite precis şi implică aportul unei largi
game de specialişti din subsistemele organizatorice, integrate temporar într-un sistem
autonom.
(2) Modalităţi organizatorice de comandă prin proiect: cu responsabilitate
individuală; de stat major/colectivă; mixtă.
(3) Etapele comenzii prin proiect sunt:
a) definirea generală a proiectului; se precizează obiectivele, amploarea
proiectului, subsistemele organizatorice şi de execuţie;
b) definirea organizatorică a proiectului; se stabileşte tipul de organizare,
lista principalelor sarcini, competenţele şi responsabilităţile pentru conducerea
proiectului şi competenţa colectivului de realizare; se stabileşte mărimea şi
compunerea statului major;
NESECRET
15 din 275
NESECRET
c) desemnarea conducătorului proiectului, a responsabilităţilor
subsistemelor componente, precum şi a altor persoane care vor participa la realizarea
proiectului;
d) pregătirea climatului pentru implementarea comenzii prin proiect, prin
prezentarea noului sistem;
e) implementarea comenzii prin proiect prin trecerea la realizarea
obiectivelor prevăzute şi exercitarea sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor;
f) stabilirea modalităţilor de control;
g) evaluarea periodică a stadiului realizării proiectului;
h) luarea deciziei de corecţie.
Art.20. - (1) Comanda prin excepţie se bazează pe identificarea şi comunicarea
situaţiilor în care este necesară intervenţia comandamentului aflat la un anumit nivel
ierarhic în cadrul sistemului, el rămânând inactiv când activitatea se desfăşoară
normal.
(2) Comanda prin excepţie se caracterizează prin:
a) informaţiile destinate cadrelor de conducere sunt selectate potrivit
competenţelor decizionale;
b) cu cât abaterile sunt mai mari, cu atât informaţiile referitoare la ele
ajung la niveluri ierarhice mai înalte;
c) reclamă un sistem de informaţii bine pus la punct;
d) competenţele sunt precis delimitate, stabilindu-se intervalul de abateri la
care conducătorii sunt împuterniciţi să ia decizii.
(3) Etapele conducerii prin excepţie sunt :
a) stabilirea obiectivelor, normelor şi a altor elemente care asigură
desfăşurarea riguroasă a activităţii;
b) stabilirea toleranţei admise pentru abaterile de la valorile prestabilite ale
obiectivelor, normelor etc;
c) compararea realizărilor cu nivelurile planificate;
d) luarea deciziilor de corecţie.
Art.21. - (1) Coordonarea constă într-un sistem de identificare a problemelor
care semnalează comenzii când este necesar să intervină, aceasta neacţionând când o
asemenea situaţie nu se impune. Se exercită permanent pe baza cunoaşterii modului
în care funcţionează structurile şi impactul factorilor.
(2) Rolul coordonării îl constituie menţinerea, păstrarea şi perfecţionarea stării
de ordonare a sistemului conducător şi a celui condus, precum şi a tuturor relaţiilor
dintre ele.
(3) Necesitatea coordonării decurge din: dinamismul sistemului militar şi al
mediului înconjurător; diversitatea activităţilor din comandamente şi unităţi; cerinţele
integrării obiectivelor parţiale ale subsistemelor în obiectivele de ansamblu ale
sistemelor; stabilitatea dinamică a unui sistem; creşterea entropiei.
(4) Coordonarea vizează următoarele activităţii:
a) realizarea sincronizării activităţilor în cadrul unei unităţi sau între mai
multe unităţi; în cadrul aceleiaşi unităţi, coordonarea asigură sincronizarea activităţii
şi între modulele funcţionale sau ierarhice;
NESECRET
16 din 275
NESECRET
b) îndeplinirea unui rol integrator care asigură păstrarea legăturilor între
subsistemele unui sistem, ritmul activităţilor şi succesiunea lor în timp şi spaţiu, când
este cazul;
c) efectuarea informării tuturor marilor unităţi/unităţilor asupra rolului lor
în activitatea de ansamblu, menţinerea legăturilor informaţionale între sisteme;
d) stabilirea proporţionalităţilor, constituind un mijloc operativ de grupare
a eforturilor în cadrul sistemului, de distribuţie şi redistribuire a sarcinilor în
concordanţă cu necesităţile practice de a menţine echilibrul între activităţi, sarcini şi
executanţi;
e) soluţionarea contradicţiilor şi conflictelor apărute în desfăşurarea
evenimentelor;
f) neconcordanţele, disproporţiile care apar în dinamica unui sistem şi
care, dacă nu ar asigura posibilitatea efectuării unor corecţii, ar genera grave
perturbaţii în funcţionarea întregului sistem.
(5) În determinarea locului şi a spaţiului de manifestare al coordonării în
procesul de comandă este necesar să se pornească de la constatarea unanim admisă că
toate activităţile trebuie astfel conduse, încât ele să fie subordonate dinamicii
sistemului, concentrării eforturilor pentru îndeplinirea obiectivelor acestuia şi
posibilităţile reale existente.
(6) Scopul coordonării îl constituie asigurarea desfăşurării operaţiilor într-o
concepţie unitară, care să conducă la înfăptuirea obiectivelor.
(7) Activităţile specifice coordonării sunt: armonizarea;sincronizarea;
echilibrarea; proporţionalitatea; ordonarea; conlucrarea; colaborarea; cooperarea;
coeziunea; convergenţa; antrenarea; unirea; dirijarea.
(8) Principiile coordonării sunt: prioritatea obiectivelor; unitatea de comandă;
excepţia; ritmicitatea; paralelismul; concordanţa dintre autoritate şi
responsabilitate.
Art.22. - (1) Controlul constă în supravegherea funcţionării sistemului
condus şi compararea rezultatelor obţinute cu cele planificate. Acesta realizează
cunoaşterea temeinică a realităţii şi a modului de aplicare a actelor normative ce
reglementează activitatea domeniului militar.
(2) Exercitarea funcţiei de control presupune derularea în ordine secvenţială a
trei etape distincte:
a) verificarea sistemului; se verifică rezultatele obţinute în îndeplinirea
obiectivelor, starea şi dinamica sistemului;
b) analiza concluziilor verificării;
c) îndrumarea sistemului condus şi controlat; efectuarea corecţiilor.
(3) Principiile controlului sunt: legalitatea; obiectivitatea; eficacitatea;
intervenţia oportună; adaptarea; stimularea; cuprinderea.
(4) Funcţiile controlului sunt: funcţia perfectivă; funcţia preventivă; funcţia
recuperativă; funcţia apreciativ-stimulativă; funcţia educativă; funcţia informativă;
funcţia de reglare.
NESECRET
17 din 275
NESECRET
CAPITOLUL II
Organizarea comandamentului
SECŢIUNEA 1
Comandantul
NESECRET
18 din 275
NESECRET
Art.24. - (1) Comandantul este autoritatea investită cu exercitarea comenzii
întregului personal al comandamentului şi a celorlalte forţe aflate în subordine.
(2) Autoritatea implică privilegiul şi libertatea comandantului de a impune
deciziile proprii asupra subordonaţilor. A comanda înseamnă a conduce cu autoritate.
(3) Responsabilitatea este o obligaţie etică şi legală pe care şi-o asumă
comandantul pentru operaţiile, realizările sau insuccesele structurii pe care o
comandă.
Art.25. - Ordinul comandantului trebuie să fie în corelaţie cu sistemul
legislativ, cu prevederile actelor normative naţionale şi internaţionale adoptate şi de
ţara noastră şi cu prevederile actelor normative specifice de nivel superior sau de
acelaşi nivel emise pe baza unui act de nivel superior, fără a depăşi limitele
competenţei instituite prin acel act sau să contravină acestuia. Acesta nu trebuie să
încalce regulile de angajare militară stipulate în normele dreptului internaţional
aplicabile conflictelor militare şi să nu afecteze relaţia de echilibru între necesitatea
militară şi dreptul umanitar.
Art.26. - Comandantul trebuie să cunoască atât situaţia inamicului şi să
aprecieze just posibilităţile în timp şi în spaţiu ale acestuia, cât şi situaţia forţelor din
subordine, puterea de luptă şi gradul de asigurare pe linie logistică a acestora şi să
influenţeze în mod pozitiv prin deciziile sale, desfăşurarea cu mijloacele pe care le
are la dispoziţie, a cursului operaţiilor militare.
Art.27. - Pe timpul pregătirii operaţiilor militare comandantul are următoarele
atribuţii: ia decizia privind cursul optim al operaţiilor; stabileşte concepţia operaţiilor,
misiunile marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor din compunerea forţei proprii şi a
celor ataşate alocate; organizează conducerea operaţiilor forţelor; organizează forţele
participante la operaţie; ia măsuri de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor
din subordine.
Art.28. - Pe timpul ducerii operaţiilor militare, comandantul: ordonă
executarea planului şi conduce forţele; coordonează eforturile acestora pentru
îndeplinirea misiunilor primite şi stimulează iniţiativa subordonaţilor; menţine
permanent legătura cu eşalonul superior, comandanţii din subordine, cu vecinii şi cei
cu care cooperează; controlează îndeplinirea misiunilor; stabileşte şi face precizări
suplimentare forţelor din subordine.
Art.29. - Comandantul răspunde de înaintarea rapoartelor către eşalonul
superior şi de informarea comandanţilor structurilor cu care cooperează, în măsura în
care le interesează, cu date privind: primirea misiunii; decizia luată; îndeplinirea
misiunii; obiectivele importante descoperite la inamic; schimbările bruşte ale
situaţiei; măsurile luate.
SECŢIUNEA a 2-a
Locţiitorul comandantului
SECŢIUNEA a 3-a
Statul major
NESECRET
20 din 275
NESECRET
Art.38. - Cerinţa principală a activităţii statului major este operativitatea.
Aceasta se realizează prin: cunoaşterea permanentă a situaţiei, a ordinelor primite şi a
măsurilor stabilite de comandant; înţelegerea clară a misiunii primite; procurarea,
centralizarea, analiza şi exploatarea oportună a datelor şi informaţiilor despre inamic,
forţele proprii, teren şi alţi factori; transmiterea la timp a misiunilor la subordonaţi şi
urmărirea îndeplinirii lor; selectarea celor mai importante şi urgente sarcini asupra
cărora trebuie să- şi concentreze eforturile; efectuarea în timp scurt a calculelor şi
întocmirea documentelor de conducere şi informare, iar atunci când timpul nu
permite, a celor strict necesare îndeplinirii misiunilor primite.
Art.39.- Activităţile statului major au ca scop sprijinirea/ajutarea
comandantului. Aceasta se realizează în mare parte prin contribuţia la pregătirea şi
luarea în timp oportun a deciziei. Comandantul şi statul major vor avea permanent în
atenţie împrejurările favorabile pentru corectarea procedurilor consumatoare de timp
sau dificile.
Art.40. - Statul major colectează, compară, analizează, procesează şi distribuie
informaţia în flux continuu în cadrul comandamentului. Acesta prelucrează rapid şi
asigură furnizarea elementelor esenţiale de informare pentru comandant şi alţi
membrii ai statului major, concretizând cerinţele critice de informare.
Art.41. - Comandantul şi statul major trebuie să aibă în vedere că sunt deseori
solicitaţi să rezolve o multitudine de probleme în acelaşi timp. Informaţia trebuie să
fie încadrată într-un sistem corespunzător de referinţă şi să fie relevantă pentru
prevenirea irosirii timpului ofiţerilor de stat major şi al comandanţilor. Informaţiile
pe care statul major le prevede şi pregăteşte includ: capabilităţile, constrângerile,
cerinţele, resursele la dispoziţie şi celelalte probleme probabile cu care se pot
confrunta în zona de interes; consilierea comandantului în ce priveşte capacitatea de
reacţie în zona de interes; vizualizarea câmpului de luptă; posibilităţile şi limitele de
angajare a forţelor de sprijin în zona de interes.
Art.42. - Statul major pregăteşte estimări/evaluări pentru a sprijini/ajuta
comandantul în luarea deciziei. Estimarea de stat major cuprinde o serie de elemente
semnificative, evenimente şi concluzii bazate pe situaţiile curente sau anticipate,
precum şi recomandări despre folosirea resurselor la dispoziţie şi întocmirea
propunerilor privind solicitările de resurse suplimentare.
Art.43. - Estimările pot fi prezentate sub formă de evaluări sau studii,
scris/grafic/oral şi, de regulă, includ: proceduri de sporire a capacităţilor în zona de
operaţii; date cu privire la insuficienţa mijloacelor alocate sau a resurselor ce vor
sprijini operaţiile militare; propuneri referitoare la priorităţile pentru pregătirea,
desfăşurarea şi sprijinul operaţiilor militare în zona de responsabilitate; priorităţile,
riscurile, relaţiile de sprijin şi de comandă între comandant şi marile
unităţi/unităţile/subunităţile subordonate; cursurile operaţiei; organizarea forţei pentru
operaţii/luptă; repartizarea marilor unităţi/unităţilor/subunităţior subordonate,
stabilirea relaţiilor de sprijin şi de comandă între cele organice, de întărire şi de
sprijin; propuneri privind repartizarea resurselor şi sincronizarea angajării în
operaţie/luptă a tuturor forţelor pentru a sprijini manevra; planificarea misiunilor;
dispunerea şi manevra marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor.
NESECRET
21 din 275
NESECRET
Art.44. - Statul major pregăteşte şi distribuie planurile şi ordinele pentru
executarea/finalizarea deciziei comandantului, coordonând toate detaliile posibile.
Art.45. – Punerea în aplicare a deciziei comandantului cuprinde activităţile
desfăşurate de statul major pentru executarea instrucţiunilor, planurilor şi ordinelor în
zona de responsabilitate a marii unităţi/unităţii.
Art.46. - Statul major trebuie să identifice continuu problemele ce afectează
îndeplinirea misiunii. Odată ce problema este identificată, statul major trebuie să
analizeze ce acţiune sau activitate de coordonare să desfăşoare pentru rezolvarea ei.
Art.47. - Activitatea de coordonare desfăşurată de statul major este necesară
pentru: asigurarea înţelegerii intenţiei comandantului; asigurarea coerenţei şi
desfăşurării complete a activităţilor statului major; asigurarea luării în calcul a tuturor
factorilor; evitarea punerii în aplicare a planurilor, înainte de aprobarea lor;
angajarea forţelor; desfăşurarea operaţiei; influenţarea factorilor.
Art.48. - Pe timpul recuperării forţelor statul major desfăşoară următoarele
activităţi: coordonează acţiunile forţelor pentru executarea recuperării; asigură
ajungerea la timp şi în ascuns a forţelor în raioanele de recuperare; organizează
siguranţa şi protecţia pe timpul deplasării şi staţionării; asigură şi menţine viabilitatea
sistemului de comunicaţii; menţine ordinea şi disciplina forţelor şi păstrarea
confidenţialităţii acţiunii de recuperare; organizează siguranţa nemijlocită pe timpul
recuperării.
Art.49. – (1) Recuperarea se organizează obligatoriu pentru toate acţiunile în
adâncime, ca element de bază al planificării şi ca plan de rezervă, pentru situaţii
neprevăzute.
(2) Pentru recuperarea forţelor pe timpul pregătirii misiunii, statul major
stabileşte următoarele: procedeele/variantele de recuperare; zonele/raioanele de
recuperare şi modalitatea de regrupare şi deplasare către acestea; modul de rupere a
luptei; direcţia de deplasare şi trecerea liniei frontului, dacă recuperarea se execută pe
jos; nevoile de transport aerian; variantele privind traiectele de zbor; măsuri de
securitate a zonelor/raioanelor de îmbarcare/raioanelor de debarcare; nevoile privind
sprijinul de foc şi aerian; măsuri de cooperare; semne, semnale şi coduri folosite;
variante de rezervă; măsuri necesare pentru păstrarea secretului acţiunilor;
organizarea conducerii, controlului şi comunicaţiilor.
Art.50. - Statul major are următoarea structură: şeful de stat major; modulul
personal, G1/S1; modulul informaţii, G1/S2; modulul operaţii, G3/S3; modulul
logistic, G4/S4; modulul relaţii militari-civili, G1/S5; modulul comunicaţii şi
informatică, G6/S6.
Art.51. – (1) Şeful de stat major este autoritatea investită care coordonează
activitatea statului major. Acesta ia decizii care privesc comandamentul doar în
absenţa comandantului şi a locţiitorului acestuia.
(2) Este principalul asistent al comandantului pentru direcţionarea,
coordonarea, controlul şi pregătirea statului major, cu excepţia domeniilor pe care
NESECRET
22 din 275
NESECRET
comandantul şi le rezervă. El îl scuteşte pe comandant de munca de rutină şi de
detalii şi transmite date exacte, informaţii şi analize amănunţite de la statul major la
comandant şi de la comandant la statul major.
Art.52. - Şeful de stat major trebuie să fie în măsură să anticipeze
evenimentele de pe câmpul de luptă şi să înţeleagă în cele mai mici amănunte
viziunea comandantului asupra operaţiilor militare, evenimentelor şi cerinţelor.
Ofiţerii statului major trebuie să-l informeze pe şeful de stat major despre orice
propunere sau informaţie înaintată direct comandantului sau despre ordinele primite
direct de la comandant.
Art.53. – (1) Şeful de stat major are obligaţia să cunoască:
a) situaţia; să prevadă schimbările probabile ale acesteia;
b) preocupările şi intenţiile comandantului pentru folosirea forţelor;
c) stadiul completării şi al operaţiilor militare;
d) conţinutul ordinelor pe care le-a dat comandantul;
(2) Pe această bază trebuie să fie în măsură să propună comandantului cursul
optim al operaţiilor militare.
Art.54. - Şeful de stat major răspunde de:
a) activitatea statului major;
b) cooperarea statului major cu celelalte structuri din comandament;
c) organizarea activităţii de control a statelor majore subordonate.;
d) integrarea şi sincronizarea planului operaţiei;
e) managementul informaţional al statului major;
f) planificarea mascării şi prevenirea fratricidului în planurile de operaţie;
g) determinarea nevoilor de legături; stabilirea acestora pentru schimbul de
informaţii şi primirea echipelor de legătură;
h) supravegherea directă a activităţii din punctul de comandă, inclusiv
dispunerea, protecţia, siguranţa şi comunicaţiile;
i) disciplina, moralul, capacitatea operaţională şi de reacţie ale statului
major;
j) organizarea, planificarea şi conducerea pregătirii statului major;
k) organizarea muncii statului major în conformitate cu misiunea primită şi
precizările comandantului;
l) cooperareaa pe verticală, cu statele majore ale eşaloanelor subordonate
şi cel al eşalonului superior şi pe orizontală, cu statele majore ale marilor
unităţi/unităţilor/subunităţilor vecine;
m) informarea comandantului, locţiitorului, şefilor de module şi şefilor de
state majore ale marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor subordonate şi cele cu care se
cooperează despre noile misiuni, instrucţiuni şi schimbări de situaţie;
n) conducerea procesului de planificare;
o) precizarea la modulul informaţii, G2/S2 a priorităţilor în realizarea
nevoilor de informaţii necesare procesului decizional şi a datelor necesare organizării
cercetării şi cooperării pe linie de armă, în zonele de responsabilitate şi de interes
informativ;
NESECRET
23 din 275
NESECRET
p) cunoaşterea şi verificarea execuţiei ordinelor şi precizărilor pe care
comandantul le transmite statului major şi comandanţilor marilor
unităţi/unităţilor/subunităţilor subordonate;
q) asigurarea, potrivit ordinului comandantului, a coordonării de către
statul major a statelor majore subordonate;
r) stabilirea programului de lucru şi succesiunea desfăşurării activităţilor.
Art.55. - (1) Şeful de stat major este obligat să asigure ofiţerilor direcţionali,
de legătură şi/sau grupelor de legătură:
a) pregătirea necesară;
b) mijloacele de transport şi de comunicaţii;
c) personal pentru pază şi siguranţă pe timpul deplasării;
d) documentele ce trebuie date comandantului/şefului de stat major la care
sunt trimişi;
e) documentele de conducere în secret;
f) parola de identificare pentru unitatea respectivă.
(2) Şeful de stat major anunţă din timp pe şeful de stat major de la eşalonul la
care urmează să meargă ofiţerii direcţionali, de legătură şi/sau grupele de legătură
despre ora plecării, itinerarul, mijlocul de transport şi misiunea acestora.
(3) Şeful de stat major comunică ofiţerilor direcţionali, de legătură şi/sau
grupelor de legătură înainte de plecarea în misiune următoarele :
a) pentru cât timp şi cu ce misiune sunt trimişi, când trebuie să sosească la
destinaţie şi persoana la care se prezintă;
b) locul unde se găseşte comandamentul la care se deplasează, itinerarul de
deplasare şi situaţia din zona acestuia, mijloacele de transport şi de transmisiuni la
dispoziţie, militarii destinaţi pentru pază şi siguranţă;
c) persoana la care se prezintă după întoarcerea din misiune pentru a
raporta de executarea acesteia şi a preda documentele pe care le-a adus;
d) cum să procedeze în cazul unui atac al inamicului sau când
comandamentul/persoana la care este trimis nu este găsit la locul indicat;
e) cum iau legătura cu comandamentul.
Art.56. - Şeful de stat major al eşalonului la care ofiţerii direcţionali, de
legătură şi/sau grupele de legătură trebuie să ajungă este obligat să urmărească
ajungerea lor la termenul stabilit, iar în caz de neprezentare să comunice eşalonului
care i-a trimis, să întâmpine pe ofiţerii mai mari în grad sau funcţie din statul major al
eşalonului superior şi să le acorde sprijinul necesar.
Art.57. - Pentru executarea recunoaşterilor privind dispunerea
punctului/punctelor de comandă, şeful de stat major indică şefului grupei de
recunoaştere următoarele:
a) raionul/raioanele de dispunere a acestuia/acestora;
b) lucrările de amenajare genistică ce trebuie executate;
c) modul de organizare a comunicaţiilor;
d) modul de organizare a serviciului de comenduire şi îndrumare a
circulaţiei;
e) organizarea pazei şi termenele de executare;
NESECRET
24 din 275
NESECRET
f) forţele şi mijloacele ce se pun la dispoziţie; când şi unde.
NESECRET
26 din 275
NESECRET
r) cunoaşte situaţia şi posibilităţile forţelor şi mijloacelor de cercetare
proprii, a celor subordonate şi ataşate, precum şi a celor cu care cooperează;
s) propune măsuri pentru menţinerea/ridicarea capacităţii de luptă a
unităţilor/subunităţilor de cercetare;
t) interoghează prizonierii, transfugii şi civilii internaţi în lagăre;
u) verifică, în baza planului de control, unităţile/subunităţile de cercetare
subordonate;
v) studiază/actualizează baza de date privind organizarea, înzestrarea şi
principiile de întrebuinţare în operaţie a inamicului, documentele şi noile tipuri de
tehnică militară provenite de la acesta, prezintă concluzii şi propuneri ce rezultă
pentru forţele proprii;
cooperează cu celelalte compartimente, pentru îndeplinirea activităţilor specifice.
Art.65. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu protecţia şi siguranţa militară
sunt:
a) identifică operaţiile şi capacităţile de culegere a informaţiilor de către
inamic;
b) evaluează vulnerabilitatea comandamentului şi a marii unităţi/unităţii, la
penetrarea de către forţele serviciilor de informaţii ale inamicului şi alte persoane
racolate;
c) efectuează analize asupra documentelor de conducere şi informare, a
modului de transmitere şi primire a misiunilor, privind protecţia faţă de serviciile de
informaţii ale inamicului;
d) cooperează cu G3/S3 şi propune măsuri de securitate a operaţiei;
e) coordonează respectarea măsurilor de asigurare a securităţii personalului
marii unităţi/unităţii împotriva elementelor de spionaj şi teroriste inamice;
f) supraveghează respectarea măsurilor de asigurare a securităţii
informaţiilor;
g) planifică şi conduce operaţiile contrainformative pentru sprijinul
operaţiei/luptei;
h) participă la activităţile şi operaţiile de dezinformare a inamicului;
i) participă la analiza măsurilor şi operaţiilor de dezinformare efectuate de
inamic şi contracararea acestora;
j) monitorizează acţiunile structurilor şi forţelor de profil din cadrul
marilor unităţi/unităţilor subordonate;
k) cooperează cu structurile de profil în domeniul siguranţei şi protecţiei
marii unităţi/unităţii;
l) participă la interogarea prizonierilor, transfugilor şi civililor internaţi în
lagăre, în scopul descoperirii elementelor informative ale inamicului;
m) selecţionează personalul corespunzător pentru operaţii
contrainformative.
Art.66. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu războiul electronic sunt:
a) centralizează şi analizează datele privind situaţia electronică a
inamicului şi a forţelor proprii, elaborează propunerile privind întrebuinţarea forţelor
şi mijloacelor de război electronic la dispoziţie pe direcţii, obiective şi misiuni ;
NESECRET
27 din 275
NESECRET
b) propune măsuri pentru menţinerea unităţilor de război electronic în stare
de pregătire permanentă pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin;
c) participă la stabilirea principalelor obiective electronice vitale ale
inamicului care necesită a fi nimicite cu focul artileriei, loviturile aviaţiei, rachetelor
şi navelor, precum şi prin operaţii ale celorlalte forţe nespecializate;
d) propune principalele măsuri ce trebuie luate pentru asigurarea protecţiei
electronice proprii;
e) propune măsuri pentru organizarea conducerii, cooperării şi a modului
de înştiinţare a unităţilor de război electronic;
f) organizează controlul emisiei;
g) gestionează datele privind situaţia electronică şi a celor aparţinând
dezinformării;
h) participă la întocmirea documentelor de conducere şi informare.
Art.67. - Modulul operaţii este structura de bază a statului major. Acesta este
subordonat nemijlocit şefului de stat major şi îl consiliază pe comandant în
organizarea forţelor şi pregătirea acestora pentru desfăşurarea operaţiilor militare. El
întocmeşte planificarea conform intenţiei comandantului, îl asistă pe acesta în
conducerea şi exercitarea controlului general, precum şi în coordonarea acţiunilor
forţelor din subordine. Propune locul de dispunere a punctelor de comandă.
Art.68. - Şeful modulului operaţii conduce, coordonează şi răspunde de
activitatea întregului modul. El pregăteşte estimări şi elaborează propuneri specifice
domeniului său de responsabilitate pe care, la ordin, le prezintă comandantului.
Art.69. - Compunerea modulului operaţii este, de regulă, următoarea:
a) structura de planificare operaţii;
b) structura de conducere operaţii;
c) structura de sprijin operaţii - artilerie şi rachete terestre, artilerie şi
rachete a.a., geniu, apărare N.B.C., mascare, asigurare topogeodezică, acţiune
psihologică;
d) structura de poliţie militară;
e) structura de coordonare a operaţiilor speciale;
f) structura de planificare şi conducere operaţii în adâncime;
g) structura de asigurare hidrometeorologică.
Art.70. - Atribuţiile structurii de planificare/planificarea operaţiilor militare şi
conducere - conducerea/coordonarea operaţiilor în curs de desfăşurare:
a) elaborează, în cooperare cu modulele personal, G1/S1 şi logistic, G4/S4
propunerile pentru modificarea/realizarea structurii/grupării organizatorice şi a dotării
acesteia conform situaţiei concrete şi a misiunii primite/stabilite;
b) selectează, în cooperare cu celelalte module, datele despre forţele
proprii şi pregăteşte pe această bază, estimările necesare luării deciziei, îndeosebi
cele referitoare la dispozitivele operative/de luptă, zonele de responsabilitate ale
unităţilor şi repartizarea misiunilor;
NESECRET
28 din 275
NESECRET
c) desfăşoară activităţi specifice de planificare a operaţiilor militare,
îndeosebi elaborarea concepţiei şi a planului acestora;
d) asistă pe comandant în conducerea operaţiilor militare curente;
e) planifică activităţi în cadrul comandamentului pentru pregătirea şi
ducerea operaţiilor militare;
f) propune măsuri şi, la ordin, coordonează şi controlează activităţile
privind elaborarea concepţiei şi a planului operaţiilor la comandamentele şi unităţile
subordonate;
g) actualizează situaţia privind starea forţelor;
h) analizează, la ordin, documentele de conducere întocmite de
comandamentele şi unităţile subordonate şi face propuneri referitoare la aprobarea
acestora;
i) elaborează concepţia privind organizarea, deplasarea, instalarea şi
funcţionarea punctelor de comandă şi întocmeşte planul de pază al acestora;
j) planifică recunoaşterile, inclusiv a raioanelor în care urmează a fi
regrupate unităţile în vederea refacerii capacităţii operaţionale şi completării acestora;
k) verifică aplicarea în comandament şi în unităţile subordonate a
conţinutului documentelor privind conducerea în secret a forţelor pe timp de război;
l) ţine evidenţa indicativelor, întocmeşte şi difuzează dispoziţiile pentru
aplicarea acestora în comandamentele şi unităţile subordonate;
m) elaborează estimări privind planificarea şi conducerea operaţiilor;
n) propune întrebuinţarea în operaţie a forţelor subordonate;
o) elaborează cursurile operaţiilor militare - cel puţin trei;
p) elaborează documentele de conducere şi/sau informare pentru
comandament şi unităţile subordonate;
q) întocmeşte împreună cu modulul G5/S5, dar şi cu celelalte module,
regulile de angajare conform precizărilor ;
r) consemnează în scris ordinele date verbal de comandant;
s) întocmeşte raportul de informare ce se transmite eşalonului superior şi
completează jurnalul operaţiilor militare;
t) întocmeşte planul de cooperare/coordonare;
u) întocmeşte şi transmite informări subordonaţilor, vecinilor şi/sau celor
cu care se cooperează;
v) întocmeşte documentele/coordonează măsurile privind asigurarea
operaţiilor şi protecţia forţelor;
w) gestionează documentele operative/de luptă ;
x) elaborează documentele specifice în punctele de comandă şi
organizează pregătirea personalului numit în serviciu.
Art.71. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu mascarea şi asigurarea
topogeodezică sunt:
a) organizează, planifică şi conduce acţiunile pentru ascunderea obiectivelor,
a forţelor, activităţilor şi operaţiilor militare împotriva cercetării de toate tipurile a
inamicului, precum şi inducerea în eroare a acestuia asupra situaţiei, intenţiei şi
NESECRET
29 din 275
NESECRET
acţiunilor, în timp şi spaţiu, ale forţelor proprii; planifică şi organizează asigurarea
topogeodezică pentru operaţiile militare;
b) întocmeşte şi prezintă propuneri pe linia mascării şi asigurării
topogeodezice şefului modulului operaţii, G3/S3 pentru elaborarea concepţiei şi a
planului operaţiei;
c) organizează aprovizionarea cu tehnică şi materiale de mascare şi
topogeodezice în cooperare cu modulul logistic, G4/S4; gestionează şi actualizează
bazele de date automatizate ale “Sistemului Informaţional Geografic” din zona de
responsabilitate;
d) cooperează cu G2/S2 şi analizează permanent datele şi informaţiile
privind cercetarea inamicului şi face propuneri privind contracararea acesteia prin
ascundere şi inducere în eroare;
e) participă la întocmirea documentelor pentru securitatea operaţiei;
f) elaborează, prezintă propuneri şi organizează întrebuinţarea resurselor
umane, a tehnicii şi materialelor pe linie de mascare şi asigurare topogeodezică;
g) stabileşte şi propune termenele şi urgenţele de realizare a măsurilor şi
misiunilor de mascare şi asigurare topogeodezică;
h) elaborează, actualizează permanent, şi la nevoie modifică sau adaptează
documentele de conducere şi/sau informare pe linia mascării şi asigurării
topogeodezice;
i) participă la întocmirea documentelor de conducere şi informare;
j) menţine permanent legătura cu toate modulele statului major pentru
realizarea mascării şi asigurării topogeodezice şi organizează colaborarea cu acestea.
Art.72. – (1) Atribuţiile structurii/ofiţerului de artilerie şi rachete terestre sunt:
a) să cunoască permanent situaţia şi misiunile marii unităţi
operative/tactice şi/sau a unităţii luptătoare, precum şi decizia comandantului pentru
ducerea operaţiei;
b) să cunoască compunerea, puterea de luptă, posibilităţile de foc şi situaţia
artileriei şi rachetelor terestre din compunerea/subordinea forţelor proprii, gradul lor
de asigurare pe linie logistică şi să propună măsurile ce se impun;
c) analizează situaţia şi pregăteşte raportul cu estimările pe care le prezintă
şefului modulului operaţii, G3/S3;
d) participă la elaborarea cursurilor operaţiei;
e) întocmeşte în cooperare cu structurile/ofiţerii de armă, planul sprijinului
prin foc;
f) planifică şi organizează acţiunile artileriei şi rachetelor terestre;
g) planifică şi organizează pregătirea conducerii focului;
h) participă la executarea recunoaşterilor şi la organizarea cooperării;
i) planifică şi organizează cercetarea de artilerie; centralizează informaţiile
obţinute;
j) întocmeşte şi transmite documentele de conducere
unităţilor/subunităţilor de artilerie şi rachete;
k) participă la întocmirea documentelor de conducere şi informare.
NESECRET
30 din 275
NESECRET
(2) Comandantul marii unităţi/unităţii de artilerie organice este
coordonatorul sprijinului prin foc al marii unităţi luptătoare şi îşi desfăşoară
activitatea cu ajutorul grupei/celulei de sprijin prin foc.
Art.73. - (1) Atribuţiile structurii/ofiţerului de artilerie şi rachete antiaeriene
sunt:
a) să cunoască în permanenţă situaţia şi deciziile comandantului pe linia
apărării antiaeriene;
b) să cunoască situaţia marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor de armă
din subordine - unde se găsesc, ce misiuni îndeplinesc, puterea de luptă, posibilităţile
pentru îndeplinirea misiunilor, gradul de asigurare logistică;
c) să cunoască situaţia unităţilor/subunităţilor din compunerea Forţelor
Aeriene care acţionează în fâşia marii unităţi operative/tactice;
d) să organizeze şi să conducă cercetarea spaţiului aerian în zona de
responsabilitate şi să asigure primirea, prelucrarea şi exploatarea datelor despre
situaţia aeriană;
e) să raporteze şefului modulului operaţii, G3/S3 estimările pentru
întrebuinţarea marilor unităţi, unităţilor/subunităţilor de apărare antiaeriană organice
şi/sau primite ca întărire;
f) să participe la elaborarea cursului operaţiei;
g) să participe la întocmirea planului sprijinului prin foc;
h) să pregătească şi să planifice lupta cu inamicul aerian;
i) să participe la organizarea cooperării marii unităţi, unităţii/subunităţilor
de apărare antiaeriană din compunerea marii unităţi/unităţii de forţe luptătoare, cu
cele ale Forţelor Aeriene şi cu alte forţe şi mijloace de apărare antiaeriană care
acţionează în fâşia marii unităţi/unităţii;
j) să analizeze situaţia aeriană din zona de responsabilitate a marii unităţi,
unităţii/subunităţii de apărare antiaeriană din subordine, să conducă neîntrerupt
operaţiile militare ale acestora şi să controleze modul de îndeplinire a misiunilor de
luptă;
k) să raporteze ierarhic despre îndeplinirea misiunilor de luptă, situaţia
marii unităţi şi/sau unităţii şi modul de întrebuinţare în operaţie/luptă a acesteia;
l) să ia măsuri pentru executarea manevrei, realizarea legăturilor necesare
conducerii, coordonării şi înştiinţării marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor
subordonate;
m) să participe la întocmirea documentelor de conducere şi informare.
(2) Comandantul marii unităţi/unităţii de rachete şi artilerie antiaeriană
organice este coordonatorul apărării antiaeriene al marii unităţi interarme şi îşi
desfăşoară activitatea cu ajutorul celulei de coordonare a acţiunilor în spaţiul
aerian.
Art.74. - Atribuţiile structurii/ofiţerului de geniu sunt:
a) elaborează şi prezintă şefului modulului operaţii, G3/S3 estimările pe
linia armei pentru stabilirea variantelor cursului operaţiilor militare, luarea deciziilor,
stabilirea concepţiei şi elaborarea planului de operaţie;
NESECRET
31 din 275
NESECRET
b) organizează şi planifică executarea protecţiei genistice a operaţiilor
militare;
c) analizează şi actualizează permanent datele şi informaţiile privind
situaţia genistică a forţelor proprii şi a inamicului, precum şi caracteristicile
geoclimatice ale zonei de desfăşurare a operaţiilor militare, situaţia marilor
unităţi/unităţilor/subunităţilor de geniu din subordine, locurile de dispunere, misiunile
în curs de executare, puterea de luptă şi gradul de asigurare logistică;
d) cooperează cu modulul logistic, G4/S4 şi prezintă propuneri privind
nevoile de achiziţii pe plan local, temporare sau definitive, precum şi folosirea unor
capacităţi de producţie sau resurse materiale pentru suplimentarea logisticii de geniu;
e) participă la elaborarea cursurilor operaţiei;
f) elaborează şi prezintă propuneri privind întrebuinţarea forţelor de geniu
din subordine pentru a participa la limitarea şi înlăturarea urmărilor atacului cu
mijloacele de distrugere în masă;
g) întocmeşte planul şi ordinul de protecţie genistică sau anexa protecţiei
genistice la ordinul de operaţie;
h) stabileşte şi propune nevoile de resurse specifice;
i) propune misiunile şi coordonează operaţiile structurilor de geniu
constituite în detaşamente cu destinaţie specială, detaşamente mobile/aeromobile de
baraje, de distrugeri şi/sau de asigurare a deplasării;
j) elaborează, actualizează permanent şi, la nevoie, modifică sau adaptează
documentele de conducere şi informare pe linia armei şi ţine evidenţa barajelor şi
distrugerilor executate în zona de responsabilitate a marii unităţi operative/tactice;
k) consiliază pe linia armei geniu, toate modulele statului major, din
proprie iniţiativă sau la solicitarea acestora ;
l) participă la întocmirea documentelor de conducere şi informare.
Art.75. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu apărarea nucleară, bacteriologică şi
chimică, NBC, sunt:
a) să cunoască în permanenţă situaţia şi deciziile comandantului pe linia
apărării NBC;
b) să cunoască situaţia unităţilor/subunităţilor de armă din subordine- unde
se găsesc, ce misiuni îndeplinesc, puterea de luptă, posibilităţi, gradul de asigurare;
c) participă la elaborarea cursurilor operaţiei şi face propuneri pentru a
reduce vulnerabilitatea forţelor proprii faţă de un atac cu armele de distrugere în masă
chimice, biologice, radiologice şi nucleare, ADMCBRN precum şi/sau faţă de
emisiunile altele decât atacul, EADA;
d) asigură asistenţa tehnică şi recomandă nivelul de purtare a mijloacelor de
protecţie individuală NBC/EPINBC, ghidul de expunere operaţional la anumite
debite ale dozei de radiaţie, măsurile de control NBC, operaţiunile de fumizare,
măsurile de apărare împotriva unui atac biologic şi tehnicile de reducere a efectelor
ADMCBRN/EADA;
e) întocmeşte şi prezintă şefului modulului G3/S3 estimarea NBC, iar la
ordin şi comandantului;
NESECRET
32 din 275
NESECRET
f) planifică şi iniţiază procedurile pentru determinarea şi raportarea primei
întrebuinţări a armelor de distrugere în masă chimice, biologice, radiologice şi
nucleare, ADMCBRN, de către inamic;
g) evaluează pierderile probabile şi impactul acestora asupra desfăşurării
operaţiilor;
h) evaluează impactul atacurilor cu ADMCBRN asupra operaţiilor în
desfăşurare şi a celor viitoare;
j) coordonează operaţiile unităţilor/subunităţilor de apărare NBC;
j) colaborează cu medicul în ceea ce priveşte sprijinul medical pentru
operaţiile desfăşurate în condiţii/medii chimice, biologice, radiologice şi nucleare,
CBRN;
k) execută analiza vulnerabilităţii CBRN în cadrul procesului de pregătire a
informaţiilor, CBRN despre câmpul de luptă; întocmeşte concluzii finale al acesteia -
schema obiectivelor prognozate a fi lovite, matricea situaţiei de ameninţare CBRN şi
furnizează informaţiile necesare pentru modulul informaţii, G2/S2;
l) planifică şi coordonează operaţiile de decontaminare;
m) evaluează în cooperare cu modulul nformaţii, G2/S2 condiţiile
meteorologice şi de relief şi modul cum acestea pot influenţa folosirea armelor de
distrugere în masă chimice, biologice, radiologice şi nucleare, ADMNBC de către
inamic;
n) evaluează impactul operaţiilor asupra mediului şi face propuneri;
o) prognozează riscul contaminării radioactive, biologice şi chimice, RBC
şi efectele probabile asupra operaţiilor militare;
p) participă la întocmirea documentelor de conducere şi informare;
r) întocmeşte ordinul de operaţie pentru apărarea NBC sau anexa pentru
apărare NBC la planul/ordinul de operaţie;
s) coordonează şi conduce operaţiile de control şi observare a contaminării
radioactive;
ş) compară, evaluează şi distribuie datele despre atacurile cu
ADMCBRN/EADA şi despre contaminare, RBC;
t) pregăteşte şi distribuie rapoartele nucleare, biologice şi chimice, NBC;
ţ) planifică şi coordonează măsurile de control nuclear, biologic şi chimic,
NBC, analizează informaţiile privind riscurile de materiale toxice industriale,
MTI, din zona de responsabilitate şi elaborează propunerile pentru protecţia
forţelor;
u) colaborează cu modulul G4/S4 pe probleme logistice pentru
echipamentele şi materialele de apărare nucleară, biologică şi chimică, NBC,
întreţinerea şi transportul acestora;
v) participă la construcţia adăposturilor împotriva atacurilor cu
ADMCBRN/COLPRO (COLPRO = protecţie asigurată unui grup de indivizi în
condiţii/medii CBRN, care permite scăderea nivelurilor optime de protecţie
individuală NBC).
w) face propuneri pentru folosirea fumului de mascare în operaţiile
militare;
NESECRET
33 din 275
NESECRET
y) face propuneri pentru folosirea sistemelor incendiare;
x) propune şi coordonează luarea măsurilor de apărare pasivă pentru
avertizarea şi protejarea forţelor proprii împotriva atacului cu ADMCBRN/EADA-
COLPRO;
z) pregăteşte şi transmite, la ordin, eşalonului superior raportul de
informare pentru apărarea NBC.
Art.76. - Atribuţiile structurii/ofiţerul cu operaţiile psihologice sunt:
a) să cunoască în permanenţă situaţia şi decizia comandantului pe linia
operaţiilor psihologice;
b) să cunoască situaţia unităţilor/subunităţilor de operaţii psihologice din
subordine;
c) cooperează cu modulul G1/S1 şi participă la realizarea şi menţinerea
unei stări psihomorale corespunzătoare a forţelor;
d) elaborează şi prezintă şefului modulului operaţii, G.3/S.3 estimările
pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiilor psihologice;
e) participă la elaborarea cursurilor operaţiei;
f) coordonează desfăşurarea operaţiilor psihologice stabilite ;
g) centralizează şi analizează informaţiile primite şi stabileşte modul de
valorificare a acestora;
h) colaborează cu diferite organe militare şi locale în scopul identificării
operaţiilor de influenţare psihologică ostilă şi pentru contracararea acestora;
i) stabileşte modalităţile de evaluare a eficienţei operaţiilor psihologice;
j) elaborează documentele de conducere a operaţiilor psihologice;
k) cooperează cu modulul G2/S2 şi cunoaşte permanent concepţia de
ducere a operaţiilor psihologice de către inamic şi posibilităţile reale ale acestuia;
l) identifică şi determină presiunile psihologice care se exercită asupra
personalului şi propune modalităţile de contracarare a acestora;
m) cunoaşte structura socio-culturală, starea psihomorală şi problemele cu
care se confruntă inamicul şi organizează influenţarea psihologică a acestuia;
n) participă la elaborarea documentelor de conducere şi informare;
o) propune repartiţia şi modul de folosire a mijloacelor tehnice şi a
materialelor proprii destinate operaţiilor psihologice, primite ca întărire şi a celor de
pe plan local.
Art.77. - Atribuţiile structurii/ofiţerului de poliţie militară sunt:
a) cunoaşte situaţia şi decizia comandantului pe linia poliţiei militare;
b) cunoaşte situaţia unităţilor/subunităţilor de poliţie militară din
subordine;
c) analizează datele primite şi prezintă şefului modulului operaţii, G3/S3
estimarea pe linia poliţiei militare;
d) coordonează împreună cu modulul logistic, G4/S4 acţiunile poliţiei
militare pentru îndrumarea circulaţiei şi menţinerea ordinii şi disciplinei în zona de
responsabilitate a structurii militare respective ;
NESECRET
34 din 275
NESECRET
e) coordonează împreună cu modulul operaţii, G3/S3 operaţiile poliţiei
militare pentru siguranţa nemijlocită a P.C. şi a personalului pe timpul deplasărilor
şi/sau pentru executarea recunoaşterilor;
f) cooperează cu modulul G2/S2 pe linia informaţiilor şi participă la
întocmirea documentelor pentru securitatea operaţiei;
g) primeşte, analizează datele şi formulează aprecierile privind
infracţiunile săvârşite;
h) sprijină activităţile pentru supravegherea prizonierilor de război, a
civililor internaţi în lagăre precum şi a unor persoane ce aparţin altor state;
i) participă la elaborarea cursurilor operaţiei;
j) participă la elaborarea şi coordonarea măsurilor pentru asigurarea
operaţiei şi protecţia forţelor;
k) colaborează cu instanţele militare pentru prevenirea evenimentelor şi
abaterilor grave, precum şi pentru întărirea ordinii şi disciplinei.
Art.78. - (1) Structura/ofiţerul cu planificarea şi conducerea operaţiilor în
adâncime se găseşte în statul major de nivel comandament operaţional, tip G3 şi mai
sus. La nivelul marilor unităţi şi unităţilor se alocă temporar o echipă/ofiţer de
legătură sau un reprezentant care coordonează acţiunile în adâncime.
(2) Atribuţiile structurii/ofiţerului cu planificarea şi conducerea operaţiilor în
adâncime sunt:
a) organizează, planifică şi conduce operaţiile în adâncime;
b) întocmeşte şi prezintă propuneri pentru realizarea/modificarea structurii
proprii şi a grupării care acţionează în adâncime, a dotării acesteia conform misiunii;
c) pregăteşte datele de bază despre trupele proprii, estimările necesare
luării deciziei pentru operaţiile în adâncime;
d) participă la elaborarea cursurilor operaţiei;
e) desfăşoară activităţile specifice de planificare a operaţiilor în adâncime;
elaborează concepţia şi planul de acţiune;
f) planifică activităţile în cadrul structurii, pentru pregătirea şi ducerea
operaţiilor în adâncime;
g) coordonează şi controlează activităţile privind elaborarea concepţiei şi a
planului de acţiune la comandamentele şi unităţile care acţionează în adâncime;
h) analizează documentele de conducere întocmite de comandamentele şi
unităţile care acţionează în adâncime;
i) verifică aplicarea în unităţile care acţionează în adâncime a conţinutului
documentelor privind conducerea în secret a forţelor;
j) elaborează documentele de conducere şi/sau informare pentru
comandament şi unităţile care acţionează în adâncime;
m) coordonează împreună cu celelalte module, sprijinul de luptă şi logistic
al unităţilor care acţionează în adâncime;
k) consemnează în scris ordinele comandantului referitoare la unităţile care
acţionează în adâncime;
l) întocmeşte şi transmite informări unităţilor care acţionează în adâncime;
NESECRET
35 din 275
NESECRET
m) intră în compunerea grupei speciale, atunci când este destinată să
conducă operaţia în adâncime;
n) asigură consultanţă/expertiză altor module privind angajarea forţelor
aeropurtate/aeromobile, doctrina, tacticile, tehnicile şi procedurile acestora.
Art.79. – (1) Structura/ofiţerul cu conducerea operaţiilor speciale se găseşte în
statul major de nivel comandament operaţional, tip G3 şi mai sus. La nivelul marilor
unităţi/unităţilor se alocă temporar o echipă, un ofiţer de legătură sau un reprezentant
care să coordoneze acţiunile forţelor pentru operaţii speciale.
(2) Atribuţiile structurii/ofiţerului cu conducerea operaţiilor speciale sunt:
a) este responsabil cu integrarea şi conducerea forţelor speciale;
b) îl consiliază pe comandant asupra capabilităţilor şi limitărilor forţelor
pentru operaţii speciale;
c) asigură cooperarea forţelor pentru operaţii speciale cu ale celorlalte forţe;
d) coordonează solicitările specifice şi asigură legătura cu comanda forţelor
pentru operaţii speciale din teatru/C.O.S., cu gruparea forţelor pentru operaţii speciale
ale Forţelor Terestre şi comanda forţelor pentru operaţii speciale de la nivel central;
e) coordonează sprijinul forţelor pentru operaţii speciale împreună cu
celelalte compartimente;
f) coordonează realizarea legăturii/joncţiunii între Forţele Terestre şi forţele
pentru operaţii speciale;
g) asigură consultanţă/expertiză altor compartimente asupra organizării
forţelor pentru operaţii speciale, doctrinei, tacticilor, tehnicilor şi procedurilor
acestora.
Art.80. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu asigurarea hidrometeorologică:
a) planifică, organizează, conduce şi controlează activitatea de culegere a
datelor şi informaţiilor necesare pentru prognoza hidrometeorologică;
b) determină şi analizează datele şi informaţiile referitoare la situaţia
hidrometeorologică;
c) face estimări şi prezintă propuneri referitoare la influenţa fenomenelor
hidrometeorologice asupra operaţiilor militare, precum şi la măsurile de protecţie a
forţelor;
d) întocmeşte documentele de conducere şi informare privind asigurarea cu
date şi informaţii despre situaţia hidrometeorologică;
e) întocmeşte şi prezintă prognoze şi avertizări hidrometeorologice.
NESECRET
37 din 275
NESECRET
m) organizează împreună cu modulele G3/S3 şi G5/S5, cooperarea cu
organele administraţiei publice din zonă, în scopul realizării sprijinului logistic
necesar forţelor proprii în operaţie;
n) asigură informaţiile referitoare la starea resurselor, precum şi a nivelului
stocurilor de materiale;
o) participă la elaborarea documentelor de conducere şi informare;
p) colaborează cu toate modulele comandamentului în problemele privind
logistica forţelor în zona acţiunilor militare;
Art.85. - Atribuţiile structurii/ofiţerilor/ofiţerului cu aprovizionarea tehnico-
materială sunt:
a) cunoaşte situaţia, decizia comandantului şi starea tehnico-materială a
unităţilor/subunităţilor din subordine;
b) organizează şi conduce activitatea de asigurare cu tehnică, echipamente
militare produse şi materiale de resortul tuturor armelor şi specialităţilor;
c) stabileşte necesarul de tehnică, echipamente militare, produse şi
materiale pentru luptă şi organizează distribuirea şi primirea acestora la marile
unităţi/unităţile/subunităţile subordonate;
d) solicită fondurile financiare necesare pentru achiziţia bunurilor
materiale şi organizează achiziţionarea acestora din sursele avute la dispoziţie;
e) ţine evidenţa bunurilor aprovizionate;
f) organizează depozitarea, conservarea, întreţinerea şi distribuţia
bunurilor materiale specifice;
g) organizează şi conduce activitatea de achiziţii şi rechiziţii pentru
bunurile specifice de la agenţi economici, persoane fizice sau juridice;
h) organizează şi conduce activitatea de preluare a produselor şi
materialelor specifice capturate de la inamic, stabileşte destinaţia şi modul de folosire
a acestora;
i) participă la elaborarea cursului de sprijin logistic;
j) participă la întocmirea documentelor de conducere şi informare;
k) face estimări şi prezintă şefului modulului logistic G4/S4 propuneri
privind completarea cu tehnică, echipamente militare, produse şi materialele necesare
ducerii operaţiilor;
l) întocmeşte cererile de transport pentru tehnică, echipamente militare,
produse şi materiale;
m) elaborează în colaborare cu modulul operaţii G3/S3, norme de consum
la produse şi materiale, precum şi propuneri de raţionalizare a acestora în funcţie de
situaţia operaţiilor;
n) organizează şi conduce activitatea de hrănire şi echipare a prizonierilor
de război.
Art.86. - Atribuţiile structurii/ofiţerilor/ofiţerului cu transporturile militare,
coordonarea mişcării şi asigurarea căilor de comunicaţie sunt:
a) cunoaşte situaţia şi decizia comandantului;
b) organizează şi conduce transporturile de efective, tehnică şi materiale;
NESECRET
38 din 275
NESECRET
c) face estimări şi prezintă propuneri privind executarea transporturilor
militare;
d) participă la elaborarea problemelor de sprijin logistic a cursurilor
operaţiilor;
e) propune itinerarele de deplasare şi transport;
f) asigură permanent documentaţia necesară referitoare la reţeaua de
drumuri naţionale, judeţene şi locale, precum şi la reţeaua de căi ferate din zona de
responsabilitate;
g) monitorizează starea căilor de comunicaţie din zona de responsabilitate;
h) cooperează cu modulul operaţii G3/S3 pentru pregătirea informaţiilor şi
elaborarea documentelor necesare mişcării forţelor şi bunurilor materiale;
i) întocmeşte documentele de conducere privind transporturile militare,
coordonarea mişcării şi asigurarea căilor de comunicaţie;
j) cooperează cu modulul operaţii, G3/S.3 pentru planificarea folosirii
forţelor şi mijloacelor de C.I.C.; organizează, coordonează şi monitorizează
activităţile C.I.C. în zona de responsabilitate.
Art.87. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu mentenanţa sunt:
a) cunoaşte situaţia, decizia comandantului şi starea de operativitate a
tehnicii şi echipamentelor militare;
b) organizează şi conduce activităţile pe linia mentenanţei;
c) organizează şi conduce evacuarea tehnicii deteriorate sau imobilizate în
vederea reparării sau predării acesteia;
h) participă la elaborarea problemelor de sprijin logistic a cursurilor
operaţiilor;
d) face estimări şi prezintă propuneri pentru mentenanţă, resursele tehnice
existente şi evacuarea tehnicii deteriorate;
e) cooperează pe plan local cu structurile de profil în problemele de
mentenanţă care depăşesc posibilităţile proprii;
f) participă la elaborarea documentelor de conducere şi informare.
Art.88.- Atribuţiile structurii cu asistenţa medicală şi sanitar
veterinară/medicului şef sunt:
a) cunoaşte situaţia, decizia comandantului starea medicală a efectivelor şi
sanitar veterinară a animalelor;
b) organizează şi conduce activităţile pe linia asistenţei medicale şi sanitar
veterinară ;
i) participă la elaborarea problemelor de sprijin logistic a cursurilor
operaţiilor;
c) face estimări şi prezintă propuneri privind asistenţa medicală ;
d) cooperează cu modulul personal, G1/S1 şi cu modulul operaţii, G3/S3,
pentru organizarea şi asigurarea refacerii personalului contaminat;
e) organizează, execută/conduce activităţile preventive vizând menţinerea
sănătăţii efectivelor şi stării sanitar veterinare a animalelor ;
f) organizează şi conduce evacuarea medicală;
NESECRET
39 din 275
NESECRET
g) întocmeşte documentele de conducere şi informare privind asistenţa
medicală şi sanitar veterinară;
i) elaborează propuneri şi colaborează cu structura/ofiţerii/ofiţerul cu
aprovizionarea tehnico-materială, intendenţa şi carburanţi-lubrifianţi în problemele
privind asistenţa medicală şi sanitar veterinară a marilor
unităţi/unităţilor/subunităţilor subordonate.
Art.89. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu cartiruirea efectivelor şi
adăpostirea animalelor sunt:
a) cunoaşte situaţia şi decizia comandantului;
b) face estimări şi prezintă propuneri privind cartiruirea efectivelor şi
adăpostirea animalelor;
c) organizează şi conduce activităţile pe linia cartiruirii efectivelor şi
adăpostirii animalelor;
j) participă la elaborarea problemelor de sprijin logistic a cursurilor
operaţiilor;
d) organizează prevenirea incendiilor;
e) întocmeşte şi prezintă şefului modulului logistic posibilităţile de
asigurare şi modul de utilizare a apei pentru forţele cartiruite;
f) întocmeşte documentele de conducere şi informare privind cartiruirea
efectivelor şi adăpostirea animalelor;
h) întocmeşte şi actualizează permanent situaţia fondului imobiliar
disponibil.
NESECRET
40 din 275
NESECRET
e) minimalizarea interferenţei acţiunilor civililor în operaţiile militare, ce
vor include restricţii de deplasare şi dislocare ale populaţiei civile;
f) stabilirea şi menţinerea legăturii cu comandanţii militari, autorităţile
locale şi militare, precum şi cu organizaţiile guvernamentale, neguvernamentale şi cu
cele internaţionale, private şi de voluntari din zona de operaţii;
g) planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de întărire a
relaţiilor cu comunitatea, pentru a câştiga înţelegerea publică, bunăvoinţa şi sprijinul
pentru operaţiile militare;
h) cooperarea cu juristul şi cu modulul G3/S3; consilierea comandantului
în problemele privind angajarea în relaţiile cu civilii în zona de operaţii;
i) participarea la elaborarea cursurilor operaţiilor militare;
j) asigurarea şi transmiterea nevoilor de informare pe linia sa de activitate
către modulul informaţii G2/S2;
k) transmiterea informaţiilor operaţionale dobândite de la civilii din zona
de operaţii către modulul informaţii G2/S2;
l) colaborarea cu modulul personal G1/S1 pe linia folosirii resurselor de
muncă pe plan local;
m) cooperarea cu medicul în problemele de folosire a resurselor medicale,
materialelor şi proviziilor;
n) furnizarea instrucţiunilor către unităţi şi oficialii forţelor proprii/naţiunii
gazdă, precum şi populaţiei din zonă, referitoare la identificarea, planificarea şi
implementarea programelor de sprijin a populaţiei civile;
o) identificarea resurselor specifice împreună cu modulul comunicaţii şi
informatică G6/S6 şi asistarea acestuia în utilizarea sistemelor de comunicaţii civile
în domeniul militar;
p) asigurarea informaţiilor operative necesare modulului operaţii, G.3/S.3
şi cooperarea pe linie de artilerie/aviaţie în stabilirea protecţiei unor ţinte;
q) întocmirea documentelor de conducere şi informare pe linia relaţiilor
militari-civili;
r) cooperarea cu modulul relaţii publice în probleme legate de opinia
publică;
s) cooperarea cu modulul personal, G1/S1 şi poliţia militară în probleme în
problemele privind traficul în zona operaţiilor militare;
t) identificarea resurselor specifice împreună cu modulul logistic G4/S4 şi
asistarea acestuia în folosirea în sprijinul operaţiilor militare a facilităţilor,
amplasamentelor sau a materialelor provenite de la populaţia din zonă.
u) colaborarea cu structura de operaţii psihologice pentru realizarea de
produse specifice, fluturaşi, pliante, afişe etc.
NESECRET
42 din 275
NESECRET
t) întocmeşte documentele de conducere şi informare privind
comunicaţiile şi informatica;
u) colaborează cu modulul operaţii, G3/S3 pentru actualizarea şi acoperirea
oportună a nevoilor de comunicaţii;
v) monitorizează şi coordonează toate aspectele de comunicaţii privind
comanda, controlul, comunicaţiile şi calculatoarele, C4, în întregul sistem de
comandă.
Art.97. - Atribuţiile structurii de informatică/ofiţerului cu automatizarea con-
ducerii forţelor sunt:
a) cunoaşte situaţia, decizia comandantului şi starea unităţilor/subunităţilor
de specialitate din subordine;
b) propune soluţii pentru toate problemele privind prelucrarea automată a
datelor care influenţează procesul de conducere ;
c) pregăteşte, întocmeşte şi prezintă şefului modulului comunicaţii şi
informatică, G6/S6, estimări privind automatizarea conducerii;
d) coordonează activitatea modulelor de prelucrare automată a datelor;
e) întocmeşte documentele de conducere şi informare privind prelucrarea
automată a datelor ;
f) coordonează prelucrarea automată a datelor precum şi schimbul
automatizat de informaţii ;
g) participă la întocmirea documentelor necesare modulului comunicaţii şi
informatică, pentru problemele structurii de informatică.
Art.98. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu activitatea de cifru sunt:
a) stabileşte concepţia şi organizează realizarea legăturilor cifrate cu
eşaloanele subordonate;
b) asigură legăturile cifrate cu eşalonul superior, cu cele subordonate şi
cele de cooperare;
c) organizează şi coordonează activitatea de securitate a informaţiilor prin
protecţia şi accesul autorizat şi ierarhizat la acestea;
d) asigură păstrarea, evidenţa şi utilizarea corectă a aparaturii şi
mijloacelor de cifrare, codificare şi a altor materiale specifice;
e) elaborează sau acordă sprijin pentru întocmirea materialelor de
codificare şi participă la instruirea persoanelor asupra regulilor de lucru cu acestea;
f) asigură transmiterea oportună a informaţiilor;
g) controlează respectarea măsurilor de securitate a utilizării aparaturii de
cifrare, secretizare şi de calcul;
h) verifică respectarea securităţii informaţiilor procesate ori stocate în
aparatura de calcul sau vehiculate prin reţelele de calculatoare, telecomunicaţie şi
sistemele de armament;
i) elaborează propuneri privind structura şi înzestrarea cu aparatură şi
materiale de cifru, documentaţie şi chei;
j) organizează transportul materialelor, mijloacelor şi aparaturii de cifru în
condiţii de securitate;
NESECRET
43 din 275
NESECRET
k) cooperează cu structura de transmisiuni în vederea asigurării canalelor
de comunicaţie necesare realizării traficului cifrat;
l) coordonează activitatea modulelor de cifru subordonate şi urmăreşte
respectarea disciplinei în muncă;
m) coordonează şi controlează respectarea regulilor privind elaborarea,
multiplicarea, evidenţa, mânuirea, distrugerea şi transportul documentelor militare;
n) cooperează cu structurile specializate în organizarea şi desfăşurarea
activităţii de mascare, disimulare, contraacţiune informaţională etc.;
o) controlează activitatea de protecţie a informaţiilor în activitatea de
informare publică.
SECŢIUNEA a 4 -a
Modulul juridic
NESECRET
44 din 275
NESECRET
SECŢIUNEA a 5-a
Modulul financiar-contabil
NESECRET
45 din 275
NESECRET
SECŢIUNEA a 6-a
Modulul/ofiţerul de informare şi relaţii publice
NESECRET
46 din 275
NESECRET
SECŢIUNEA a 7-a
Modulul asistenţă religioasă/preotul militar
SECŢIUNEA a 8-a
Structura organizatorică temporară a comandamentului
NESECRET
47 din 275
NESECRET
misiunilor şi atribuţiilor de îndeplinit. Natura, destinaţia şi atribuţiile acestor
grupe se regăsesc în manualele pentru luptă ale acestora.
Art.111. - (1) Numărul grupelor/structurilor, a personalului şi specialităţilor
diferă în funcţie de eşalon şi genul de armă.
(2) Grupele/structurile se stabilesc pe baza hotărârii comandantului, în funcţie
de: importanţa misiunii; volumul de muncă ce revine comandamentului, atât pentru
planificarea operaţiei cât şi pentru conducerea forţelor subordonate pe timpul ducerii
operaţiilor militare proiectate; nivelul pregătirii profesionale a ofiţerilor din
comandament; condiţiile impuse de amplasarea punctelor de comandă şi organizarea
acestora; obligativitatea organizării şi desfăşurării activităţilor în termenele stabilite
de către eşaloanele superioare; necesitatea planificării operaţiilor militare
concomitent, la mai multe eşaloane, în scopul reducerii timpului de pregătire a
acestora.
1. Grupa de coordonare
2. Grupa specială
3. Grupa comandantului
Art.120. - (1) Ofiţerii din grupa comandantului lucrează direct cu acesta, dar
pot fi în acelaşi timp, membrii grupei de coordonare şi ai celei speciale.
(2) Grupa comandantului acordă asistenţă acestuia pe linia specialităţii fiecărui
ofiţer sau a modulului pe care îl reprezintă.
Art.121. - Grupa comandantului este obligată să acorde aceeaşi asistenţă de
specialitate şi şefilor de module din cadrul grupei de coordonare sau comandanţilor
de mari unităţi şi unităţi din compunerea grupei speciale.
4. Reprezentanţii
5. Ofiţerii de legătură
NESECRET
49 din 275
NESECRET
este reprezentantul special al comandantului şi are acces la acesta în conformitate cu
îndatoririle sale.
(2) Înaintea plecării în misiune ofiţerul de legătură primeşte indicaţii
necesare de la şeful de stat major.
Art.128. - (1) Unitatea organică a ofiţerului de legătură este unitatea care îl
trimite, iar unitatea la care este ataşat este unitatea receptoare.
(2) Ofiţerul de legătură îşi desfăşoară, în mod normal, activitatea la coman-
damentul receptor, până când este chemat de unitatea care la trimis.
(3) Ofiţerul de legătură, reprezintă comandantul.El trebuie să fie capabil să
înţeleagă modul în care gândeşte comandantul, să interpreteze corect mesajele
comandantului, să transmită concepţia operaţiei şi misiunea.
Art.129. - Pentru realizarea legăturii se aplică următoarele principii:
a) eşalonul superior stabileşte legătura cu eşalonul inferior;
b) unităţile din stânga stabilesc legătura cu unităţile din dreapta;
c) unităţile susţinătoare stabilesc legătura cu unităţile pe care le susţin;
d) unităţile din adâncime stabilesc legătura cu cele din faţă;
e) unităţile care nu se află în contact cu inamicul stabilesc legătura cu
unităţile care sunt în contact cu inamicul;
f) unitatea aflată în deplasare stabileşte legătura cu unitatea care se află în
staţionare;
g) unitatea sosită stabileşte legătura cu unitatea care pleacă, în timpul unei
pauze operative a forţelor aflate în luptă.
Art.130. - In situaţii deosebite, cu aprobarea comandantului, din statul major
se pot trimite la punctele de comandă ale marilor unităţi vecine sau la cele cu care
cooperează, grupe de legătură.
Art.131. - Atribuţiile grupei de legătură sunt stabilite de comandant sau de
către şeful de stat major respectiv şi ele privesc rezolvarea unor probleme referitoare
la:
a) informarea reciprocă asupra situaţiei şi misiunilor;
b) coordonarea eforturilor forţelor participante la operaţie în vederea
îndeplinirii misiunilor primite.
6. Ofiţerii direcţionali
CAPITOLUL III
Punctele de comandă şi lucrul în cadrul acestora
SECŢIUNEA 1
Tipuri de puncte de comandă
NESECRET
51 din 275
NESECRET
(3) Punctul de observare se organizează, atunci când terenul permite, pe un
mijloc blindat - tanc, transportor amfibiu blindat, maşină de luptă a infanteriei,
autospecială - având în compunere, de regulă, 1-2 ofiţeri cu mijloacele de legătură
adecvate şi militari pentru paza şi siguranţa nemijlocită.
(4) Pe timpul luptei de apărare, în funcţie de condiţii, mijloace şi timpul la
dispoziţie aceste unităţi pot organiza şi puncte de comandă de rezervă.
Art.139. - (1) Marea unitate tactică îşi constituie, de regulă, punct de comandă
de bază, de rezervă şi înaintat.
(2) In momentele hotărâtoare ale operaţiei, în scopul unei conduceri oportune a
forţelor, comandantul se poate deplasa, însoţit de un număr restrâns de ofiţeri, în
raionul de luptă, unde este absolut necesară prezenţa sa. Această grupă cu mijloacele
de transmisiuni şi de automatizarea conducerii, precum şi subunităţile de pază şi
transport strict necesare constituie punctul de comandă înaintat care funcţionează
temporar, până la rezolvarea situaţiei.
Art.140. - (1) Marea unitate operativă îşi constituie, de regulă, punct de
comandă de bază, punct de comandă de rezervă şi punct de comandă înaintat.
(2) In unele situaţii când pe anumite direcţii, grupări de forţe/mari unităţi,
desfăşoară operaţii militare cu un grad de relativă independenţă, se organizează
pentru conducerea acestora punct de comandă ajutător.
Art.141. - Punctele de comandă se dispun, în localităţi, zone împădurite sau în
alte raioane care asigură condiţii, pe direcţii şi la distanţe diferite în funcţie de eşalon,
genul de armă, caracteristicile geo-climatice ale zonei, forma operaţiilor militare şi
operaţiile probabile ale inamicului. Raionul de dispunere se alege, de regulă, înapoia
forţelor care asigură realizarea efortului principal sau pe direcţia loviturii
principale de interzis, la o distanţă care să permită conducerea tuturor elementelor de
dispozitiv.
Art.142. - (1) Locul de dispunere, timpul cât funcţionează în acesta, direcţia şi
modul de deplasare a punctului de comandă se propune de comandant şi se aprobă de
eşalonul superior.
(2) Pe timpul pregătirii unor operaţii militare locul punctului de comandă,
direcţia deplasării şi data instalării pot fi stabilite de eşalonul superior.
Art.143. - Locurile în care urmează să se dispună punctele de comandă trebuie
cunoscute de un număr strict limitat de persoane cărora le este necesar acest lucru
pentru a-şi putea îndeplini atribuţiunile de serviciu.
SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea punctelor de comandă
SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea activităţilor în punctele de comandă
CAPITOLUL IV
Activităţile comandamentului pentru conducerea operaţiilor militare
SECŢIUNEA 1
Activităţile comandamentului pentru cunoaşterea situaţiei
1. Culegerea informaţiilor
2. Procesarea informaţiilor
NESECRET
59 din 275
NESECRET
Art.185. - (1) Informaţiile probabile şi îndoielnice şi cele incomplete sau
confuze, se confruntă cu alte date obţinute şi se analizează în contextul general al
situaţiei, urmărind ca ele să fie verificate şi pe alte căi, inclusiv prin elementele de
cercetare aflate în apropierea raioanelor respective sau prin transmiterea de noi
misiuni de cercetare.
(2) In documentele întocmite, lângă informaţiile îndoielnice/nesigure se va
trece semnul întrebării.
Art.186. - Prin centralizarea informaţiilor se realizează vizualizarea situaţiei
pe hărţi, scheme etc., ce pot fi uşor şi repede înţelese, apoi se trece la etapa următoare
cea de analiză.
Art.187. - Evidenţa informaţiilor se va ţine pe hărţi, suporţi magnetici, tabele
centralizatoare, registre de evidenţă, fişă sau alţi suporţi în funcţie de eşalon şi
mijloacele la dispoziţie.
3. Diseminarea informaţiilor
NESECRET
60 din 275
NESECRET
Art.193. - Informaţiile/situaţiile se vor transmite eşalonului superior prin
rapoarte de informare, ce se vor înainta la termenele ordonate/stabilite sau ori de câte
ori situaţia impune acest lucru.
Art.194. - (1) Informarea comandamentelor subordonate, a celor cu care îşi
coordonează operaţiile şi a celor vecine se realizează ori de câte ori este nevoie, prin
procedurile stabilite - scris, prin mijloace de legătură etc.
(2) Pentru a se realiza o informare eficientă, li se vor trimite direct
copii/extrase ale rapoartelor primite de la sursele de informare.
(3) In cazul apariţiei unor indicii a existenţei factorilor de risc nucleari,
biologici şi chimici ca şi a pericolului întrebuinţării mijloacelor incendiare, forţe şi
mijloace nedescoperite iniţial, tehnică militară necunoscută, schimbări radicale în
situaţia inamicului şi a forţelor proprii, aceste informaţii vor fi raportate/transmise
imediat eşaloanelor superioare, subordonaţilor, vecinilor şi comandamentelor cu care
se cooperează.
(4) Pentru a se gestiona corect activitatea de difuzare a informaţiilor, în
documentele de evidenţă a acestora - registre, hărţi etc, se consemnează data la care a
fost transmisă, cui şi când.
Art.195. - (1) Informaţiile sunt folosite de către comandamente pentru analiza
situaţiei şi elaborarea estimărilor de stat major.
(2) Din analiza situaţiei trebuie să rezulte concluzii necesare stabilirii cursurilor
operaţiilor militare, luării deciziei, elaborării planului şi a ordinului de operaţie,
precum şi măsurile urgente ce se impun, în special, pe timpul desfăşurării operaţiilor
militare.
NESECRET
61 din 275
NESECRET
a) informări şi precizări făcute de comandant/locţiitor sau şeful de stat
major;
b) instrucţiuni, ordine, dispoziţii şi buletine informative;
c) popularizarea faptelor de arme în presa militară;
d) prezentarea tehnicii militare provenite de la inamic/a punctelor sale
vulnerabile.
SECŢIUNEA a 2-a
Activităţile comandamentului pentru pregătirea operaţiilor militare
NESECRET
62 din 275
NESECRET
(3) Acestea furnizează măsuri şi activităţi pentru ducerea operaţiilor militare
asigurând, totodată, sincronizarea activităţilor statului major cu deciziile
comandantului.
Art.203. - Etapele procesului de planificare sunt:
a) iniţierea;
b) orientarea personalului implicat;
c) elaborarea concepţiei;
d) elaborarea planului de operaţie;
e) revederea planului de operaţie.
Art.204. - (1) Planul de operaţie şi ordinul de operaţie trebuie să asigure:
a) adoptarea celei mai adecvate forme de manevră de mijloace şi de foc
care să afecteze ireversibil centrul de greutate al forţei inamicului;
b) modalităţi de prevedere şi depăşire a momentelor critice în evoluţia
acţiunii forţelor proprii;
c) concentrarea întrebuinţării forţelor proprii asupra centrului de greutate al
inamicului;
d) definirea clară a condiţiilor care asigură succesul în aplicarea puterii de
luptă;
e) realizarea unităţii efortului structurilor participante.
(2) Acestea trebuie să constituie baza pentru planurile unităţilor subordonate
dar trebuie să asigure păstrarea libertăţii de decizie şi acţiune pentru acestea.
Art.205. - (1) In planificarea operaţiilor militare se pot folosi metode diferite,
în funcţie de natura şi scopul misiunii, precum şi de timpul avut la dispoziţie, astfel:
a) planificare succesivă pe eşaloane ierarhice - corp de armată, divizie,
brigadă, batalion;
b) planificare simultană, la două sau mai multe eşaloane.
(2) Detaliile pe care le furnizează comandantul prin intermediul planurilor şi
ordinelor depind de experienţa şi competenţa subordonaţilor săi, de coeziunea şi
experienţa în pregătirea şi desfăşurarea operaţiilor militare a unităţilor din subordine,
de complexitatea misiunilor.
Art.206. - (1) Pentru a fi clare şi simple, planurile/ordinele includ anexe atunci
când este necesar şi numai când acestea sunt legate de întreaga operaţie militară.
(2) Anexa la planul şi/sau ordinul de operaţie reprezintă sprijinul adiţional şi
sincronizarea care este necesară a se realiza pe timpul ducerii operaţiilor militare
pentru îndeplinirea misiunilor.
Art.207. - Toate planurile şi ordinele de operaţie trebuie să respecte
următoarele cerinţe :
a) să fie structurat pe cinci paragrafe - situaţia, misiunea, execuţia, sprijinul
logistic, comanda şi comunicaţiile;
b) să furnizeze organizarea pe misiuni/obiective şi forma de manevră;
c) să cuprindă misiunea concretă având la bază ordinul eşalonului superior,
incluzând durata în timp şi/sau spaţiu şi data începerii acesteia;
d) să transmită concepţia desfăşurării operaţiilor militare.
NESECRET
63 din 275
NESECRET
Art.208. - Iniţierea planificării are la bază directiva/ordinul primit de la
eşalonul superior sau misiunea dedusă de comandant. In cazul planificării deliberate
comandantul va informa eşalonul superior despre procedura iniţiată. Îi transmite
principalele coordonate ale planului de operaţie, iar după obţinerea aprobării acestuia
trece la execuţia propriu-zisă a misiunii. În situaţii excepţionale trecerea la
îndeplinirea misiunii se face la ordinul comandantului.
Art.209. - (1) Pentru declanşarea procesului de planificare a operaţiei,
comandantul execută însuşirea misiunii primite sau aprofundarea celei deduse şi
stabileşte problemele principale ale planificării.
(2) Însuşindu-şi misiunea, comandantul trebuie să înţeleagă intenţia şi
concepţia operaţiei eşalonului superior, să identifice locul şi rolul marii
unităţi/unităţii în cadrul operaţiei eşalonului superior, misiunea şi scopul operaţiei.
Concluziile reprezintă modul de acţiune recomandat statului major în vederea
elaborării “Concepţiei “.
(3) La însuşirea misiunii, în afara comandantului, pot participa locţiitorul
comandantului, şeful de stat major şi 1-2 ofiţeri din modulele informaţii, operaţii şi
logistic precum şi alte persoane stabilite de comandant.
(4) Atunci când timpul pentru pregătirea operaţiei este scurt, la această
activitate/etapă pot lua parte toţi şefii de module. În acest caz, nemaifiind necesară
parcurgerea etapei următoare, orientarea personalului implicat în planificare,
activitatea va fi făcută de către şefii de module cu personalul din subordine, cu
problemele specifice domeniului respectiv de activitate.
Art.210. - Elaborarea elementelor de bază ale planificării reprezintă activitatea
de bază prin care comandantul identifică limitele operaţiei, stabileşte necesităţile de
informaţii şi datele privind coordonarea activităţii modulelor pentru executarea
planificării.
Art.211. - Comandantul identifică limitele operaţiei determinate de obligaţiile
şi restricţiile impuse, de ce trebuie să execute în timp şi spaţiu, precum şi de ce nu
are voie să execute înainte, în timpul şi după terminarea operaţiei.
Art.212. - (1) Stabilind datele privind coordonarea activităţilor, comandantul
trebuie să ţină cont şi să identifice, când nu sunt precizate, următoarele:
a) centrul/centrele de greutate;
b) punctele decisive;
c) direcţiile de efort - direcţia principală de efort sau direcţia loviturii
principale;
d) punctele critice;
e) starea la sfârşitul operaţiei.
(2) Aceste date îi vor permite, în faza iniţială, să identifice:
a) cine va/vor participa la operaţie;
b) ce trebuie să facă;
c) unde va avea loc acţiunea;
d) schema de manevră;
e) cine execută efortul principal;
f) când şi de ce se execută.
NESECRET
64 din 275
NESECRET
(3) Pe baza unei analize sumare a inamicului şi a operaţiilor viitoare se
determină necesităţile de informaţii şi zona asupra căreia trebuie să se extindă
cercetarea precum şi priorităţile şi urgenţa acestora.
Art.213. - (1) Etapa de orientare a personalului, conform anexei nr. 34, este
responsabilitatea comandantului şi, în situaţii deosebite, pe baza indicaţiilor acestuia,
se poate desfăşura de către locţiitor sau şeful de stat major.
(2) Din ordinul de operaţii primit se prezintă: situaţia de ansamblu şi evaluarea
acesteia în raport cu ”unitatea” proprie; intenţia şi elementele de bază ale concepţiei
eşalonului care a emis ordinul şi îndrumarea pentru planificare.
Art.214. - (1) Precizarea problemelor principale ale planificării stabilite de co-
mandant sunt hotărâtoare pentru activitatea statului major în vederea pregătirii
operaţiei şi reprezintă viziunea comandantului asupra operaţiei .
(2) Documentul final al etapei de orientare a procesului de planificare a
operaţiei îl reprezintă ghidul comandantului pentru planificarea operaţiei, conform
anexei nr. 35 .
(3) Ghidul, în formă redactată, reprezintă fructificarea şedinţei de analiză a
misiunii şi cuprinde: ideile de bază privind intenţiile iniţiale ale comandantului;
viziunea comandantului sub forma descrierii generale a cursului operaţiei militare
pentru îndeplinirea misiunii; măsurile urgente pentru asigurarea operaţiilor şi
protecţia forţelor; misiunile generale ale structurilor subordonate; misiunile imediate,
preliminare, pregătitoare, care constituie baza fazei următoare a procesului de
planificare, de elaborare a concepţiei; instrucţiunile de coordonare; activităţile
principale de planificare şi termenele de executare; estimările - gradul de detaliere,
cine prezintă, termene; măsurile urgente; nevoi de informaţii.
(4) Această activitate permite personalului implicat în planificare să solicite
precizările necesare pentru declanşarea activităţilor următoare; lămuririle trebuie
făcute clar şi fără echivoc, concis şi să aibă caracter decis.
(5) La eşaloanele de execuţie, batalion/divizion, această activitate se execută
sub forma unui instructaj informaţional.
Art.215. - (1) Elaborarea concepţiei operaţiei, anexa nr. 36, reprezintă etapa
decisivă în procesul de planificare şi se materializează în urma deciziei
comandantului.
(2) Elaborarea concepţiei operaţiei se desfăşoară pe baza îndrumării
comandantului pentru planificare şi cuprinde următoarele activităţi:
a) analiza situaţiei;
b) elaborarea cursurilor operaţiei;
c) alegerea cursului optim de acţiune;
d) precizarea deciziei comandantului.
Art.216. - Pe timpul elaborării cursurilor operaţiei activităţile se pot desfăşura
simultan sau succesiv. Analiza situaţiei şi elaborarea estimărilor specifice structurilor
comandamentului se desfăşoară simultan, iar în final se elaborează variantele
probabile de curs ale operaţiei militare.
NESECRET
65 din 275
NESECRET
Art.217. - Pentru analiza situaţiei, modulele comandamentului studiază datele
şi informaţiile despre inamic, forţele proprii, teren/zona în care se va desfăşura
operaţia, misiunile vecinilor şi condiţiile de timp şi starea vremii.
Art.218. - (1) La analiza inamicului se determină: valoarea şi gruparea
forţelor; concepţia probabilă de operaţie a acestuia în timp şi spaţiu - posibile cursuri
ale operaţiei inamicului; posibilitatea întrebuinţării de către acesta a unor mijloace de
căutare şi lovire, sisteme de armament etc.; părţi tari şi slabe ale dispozitivului
acestuia; starea psihomorală a forţelor inamicului; operaţiile de război psihologic
desfăşurate, în curs de desfăşurare şi cele probabile.
(2) Gradul de detaliere a situaţiei şi operaţiilor inamicului se stabileşte, de
regulă, în ofensivă, cu două eşaloane mai sus faţă de eşalonul propriu, inclusiv
rezervele care pot fi folosite, iar în apărare, cu două eşaloane mai jos faţă de
eşalonul propriu, inclusiv rezervele eşaloanelor superioare ce pot interveni în fâşia
marii unităţi, unităţii.
Art.219. - (1) La analiza forţelor proprii se va folosi ca instrument de lucru
prioritar “situaţia de stare” la data respectivă, plus alte date care în final vor furniza
aprecieri privind: situaţia, compunerea şi dispunerea forţelor şi mijloacelor;
nivelul capacităţii combative a forţelor; gradul de completare cu resurs umane;
starea psihomorală a personalului şi populaţiei din zona operaţiilor;
repartiţia forţelor şi mijloacelor; forme de manevră; măsuri şi operaţii de asigurare şi
protecţie a forţelor; logistica trupelor; situaţia celorlalte forţe din sistemul naţional de
apărare din zona/raionul de dispunere, responsabilitate al marii unităţi sau unităţii.
(2) Analiza forţelor proprii şi a inamicului se face în strânsă legătură cu situaţia,
misiunile şi operaţiile vecinilor. Sub acest aspect se determină modul cum
influenţează operaţiile proprii, precum şi posibilităţile de cooperare cu structurile
respective.
Art.220. - (1) Terenul, condiţiile de timp, de anotimp şi stare a vremii se
analizează concomitent cu analiza inamicului, a forţelor proprii şi vecinilor pe toată
aria de desfăşurare a operaţiei şi pe întreaga durată de executare a acesteia,
stabilindu-se modul cum avantajează sau dezavantajează cursul probabil al operaţiei,
realizarea dispozitivului de operaţie şi manevra.
(2) La analiza terenului trebuie să se identifice: sursele şi resursele din zonă;
numărul şi caracteristicile localităţilor şi obiectivelor industriale; lucrările de
hidroamelioraţii şi hidrotehnice, caracteristicile căilor de comunicaţie, feroviare,
aeriene şi navale; gradul de accesibilitate al terenului pentru diferite categorii de
tehnică; acoperirile existente şi gradul de protecţie pe care îl oferă; existenţa
cursurilor de apă şi caracteristicile acestora.
Art.221. - (1) Concluziile rezultate în urma analizei situaţiei constituie baza
estimărilor şefilor de module şi/sau ofiţerilor de specialitate şi se prezintă şefului de
stat major şi la ordin comandantului.
(2) Modulul operaţii centralizează estimările celorlalte module şi elaborează
variante posibile şi probabile de curs de acţiune şi propune comandantului cursul
optim al acesteia.
NESECRET
66 din 275
NESECRET
Art.222. - (1) Alegerea cursului optim de acţiune se face de către comandant
pe baza cunoaşterii şi evaluării personale a situaţiei, precum şi a estimărilor statului
major.
(2) Atunci când situaţia şi timpul la dispoziţie permit se execută recunoaşteri în
zona de operaţii, cu scopul de a verifica datele cunoscute despre zona/raionul
operaţiei, influenţa caracteristicilor acesteia asupra acţiunii forţelor, precum şi de a
stabili gradul de fezabilitate al cursului operaţiei.
(3) Recunoaşterile se execută de comandant împreună cu şefii de module sau
ofiţeri desemnaţi de aceştia, precum şi comandanţi ai unităţilor din subordine. În
unele situaţii, recunoaşterile se execută în numele comandantului, de persoanele
stabilite de acesta.
(4) Pentru alegerea cursului optim al operaţiei, şeful de stat major împreună cu
şeful modulului operaţii prezintă comandantului fiecare curs al operaţiei, cu
avantajele şi dezavantajele identificate, precum şi recomandarea statului major
privind cursul optim.
(5) In urma comparării variantelor de curs analizate, comandantul decide
varianta optimă care poate fi cea propusă de statul major, una îmbunătăţită sau
formulează o variantă nouă.
Art.223. - (1) Precizarea deciziei comandantului este o declaraţie clară asupra
cursului optim al operaţiei, pe care îl aprobă şi care se materializează în “Concepţia
operaţiei”.
(2) Aceasta se întocmeşte grafic pe hartă/text şi se păstrează la modulul
operaţii. Ea reprezintă actul juridic pe baza căruia se elaborează “Planul de operaţie”
şi “Ordinul de operaţie”.
(3) ”Concepţia operaţiei” se supune spre aprobare eşalonului superior, conform
precizărilor acestuia.
Art.224. - Elaborarea planului operaţiei presupune detalierea “Concepţiei
operaţiei” şi constă în desfăşurarea următoarelor activităţi:
a) planificarea operaţiei militare;
b) planificarea sprijinului logistic;
c) planificarea activităţilor pentru asigurarea operaţiei şi protecţia forţelor.
Art.225. - Planificarea operaţiei militare constă în:
a) repartiţia unităţilor/subunităţilor din subordine şi a celor primite ca
întărire în cadrul diferitelor elemente ale dispozitivului sau ale grupării de forţe şi
precizarea misiunilor acestora;
b) planificarea modului de realizare a dispozitivului;
c) planificarea manevrei pe timpul desfăşurării operaţiei;
d) planificarea modului de întrebuinţare a forţelor în timp şi spaţiu.
Art.226. - (1) Planificarea sprijinului logistic necesită abordarea şi soluţionarea
următoarelor probleme:
a) planificarea aprovizionării forţelor şi a transporturilor logistice până la
începerea operaţiei şi pe timpul desfăşurării acesteia, ţinând seama de consumurile
zilnice;
NESECRET
67 din 275
NESECRET
b) planificarea lucrărilor de mentenanţă, ţinând seama de disfuncţiunile
care pot apărea datorită rulajului şi de pierderile prognozate pe timpul ducerii
operaţiilor;
c) stabilirea locului în dispozitiv al unităţilor de evacuare şi al celor de
reparaţii, precum şi raioanele de adunare a tehnicii deteriorate; se stabilesc şi
necesarul de piese de schimb, subansamble şi posibilităţile existente pe plan local;
d) planificarea asistenţei medicale;
e) planificarea asistenţei sanitar veterinare prin care se stabileşte modul de
transport/deplasare al animalelor, a locului punctelor sanitar veterinare, precum şi
situaţia epizootică în zona de acţiune;
f) asigurarea căilor de comunicaţie;
g) planificarea cazării forţelor şi adăpostirii animalelor în raioanele de
staţionare.
(2) Planificarea asistenţei medicale presupune:
a) modul de evacuare a răniţilor la spitalele teritoriale sau la cele de
campanie ale eşalonului superior;
b) locul de dispunere a formaţiunilor medicale;
c) situaţia epidemiologică în zona de operaţii.
(3) Asigurarea căilor de comunicaţie presupune:
a) alegerea, recunoaşterea şi pregătirea drumurilor, căilor feroviare, aeriene
şi navale, dacă e cazul;
b) repararea, restabilirea, întreţinerea şi menţinerea în stare de viabilitate a
drumurilor, lucrărilor de artă, aerodromurilor şi instalaţiilor portuare, dacă e cazul;
c) paza şi apărarea lucrărilor de artă;
d) organizarea şi executarea serviciului de comenduire şi îndrumare a
circulaţiei în raioanele formaţiunilor logistice şi pe drumurile de aprovizionare şi
evacuare.
Art.227. - (1) Planificarea asigurării operaţiilor şi protecţia forţelor constă în
stabilirea măsurilor şi operaţiilor specifice cu caracter general, precum şi a misiunilor
forţelor destinate pentru: siguranţă; protecţia electronică; contracararea efectelor
operaţiilor psihologice ale inamicului; mascare; protecţia genistică; protecţia aeriană;
apărarea N.B.C.; protecţia împotriva sistemelor incendiare; protecţia informaţiilor;
protecţia medicală şi sanitar-veterinară; protecţia mediului; protecţia muncii;
activitatea de informare şi relaţii publice; asigurarea topogeodezică; asigurarea
hidrometeorologică; asigurarea cu resurse umane; asistenţa juridică şi religioasă.
(2) Aceste activităţi se desfăşoară de către modulele de specialitate conform
competenţelor şi, când situaţia o cere, de către comandanţii unităţilor/subunităţilor de
sprijin şi se materializează în planul de operaţie sau ordinul de operaţie, precum şi în
ordinele anexă.
Art.228. - Planificarea operaţiei se materializează în “Planul de operaţie” care
se elaborează sub formă grafică şi text.
Art.229. - “Planul de operaţie” constituie baza documentară pentru elaborarea
“Ordinului de operaţie” care se întocmeşte de către modulul operaţii, în cooperare cu
celelalte module ale comandamentului.
NESECRET
68 din 275
NESECRET
Art.230. - (1) Revederea planului (anexa nr.38) operaţiei constă în analiza
efectuată de şefii de module, sub conducerea şefului de stat major în scopul
actualizării acestuia, periodic, în funcţie de evoluţia situaţiei şi a datelor obţinute de
statul major de la sursele proprii, organele militare teritoriale şi de la cele ale
administraţiei publice locale, precum şi de la eşalonul superior şi vecini.
(2) Periodicitatea revederii planului de operaţie este determinată de mărimea
eşalonului care execută planificarea şi de frecvenţa schimbărilor în situaţia strategică,
operativă şi tactică.
Art.231. - Pe timpul pregătirii operaţiilor în adâncime comandamentul
desfăşoară următoarele activităţi:
a) culege şi analizează datele privind situaţia inamicului din zonele de
paraşutare/debarcare, a rezervelor din apropierea acestor zone, situaţia forţelor
proprii, zonelor de paraşutare/debarcare şi raioanelor de ducere a operaţiilor,
condiţiile hidrometeorologice;
b) elaborează decizia;
c) planifică paraşutarea/debarcarea şi operaţia;
d) dă misiunile de luptă şi organizează cooperarea concomitent cu
pregătirea preliminară a paraşutării;
e) organizează asigurarea operaţiei şi protecţia forţelor;
f) stabileşte regimul prizonierilor de război, al echipamentului şi
documentelor capturate, evacuarea şi exploatarea acestora;
g) stabileşte diferite proiecte de evadare şi fugă;
h) stabileşte măsurile de protecţie NBC şi de decontaminare;
i) stabileşte repetiţiile care se vor efectua;
j) organizează conducerea;
k) completează unităţile cu personal şi asigură containerizarea tehnicii
militare, armamentului, muniţiei şi materialele în vederea paraşutării;
l) dispune pregătirea personalului şi tehnicii militare precum şi verificarea
gradului de pregătire a acestora pentru îndeplinirea misiunii primite;
m) asigură menţinerea securităţii informaţiilor şi a acţiunilor.
SECŢIUNEA a 3-a
Activităţile comandamentului
pe timpul executării operaţiilor militare
1. Activităţile comandamentului
pe timpul ducerii operaţiei ofensive
NESECRET
73 din 275
NESECRET
activităţilor la specificul particularităţilor impuse de fiecare procedeu de ofensivă în
parte.
2. Activităţile comandamentului
pe timpul ducerii operaţiei de apărare
NESECRET
74 din 275
NESECRET
sunt gata pentru respingerea acestuia; cunoaşterea situaţiei vecinilor;
stabileşte şi propune comandantului eventualele manevre ale forţelor.
(4) După trecerea inamicului la atacul limitei dinainte a apărării, statul
major desfăşoară următoarele: raportează imediat comandantului eşalonului superior
şi informează vecinii despre începerea ofensivei; identifică sectoarele de apărare,
neatacate sau atacate cu forţe puţine şi atacate în forţă şi în funcţie de situaţie,
replanifică manevra forţelor şi întărirea lor; asigură cooperarea forţelor pentru oprirea
inamicului în faţa limitei dinainte a apărării; procură permanent informaţii şi propune
comandantului măsurile ce se impun pentru nimicirea inamicului pătruns în
dispozitivul propriu; ia măsuri pentru identificarea şi lovirea mijloacelor de cercetare,
forţelor de angajare ulterioară şi rezervelor inamicului nou descoperite; coordonează
operaţiile pentru nimicirea trupelor aeropurtate, aeromobile şi grupurilor de cercetare-
diversiune şi ia măsuri pentru introducerea la timp în operaţie a forţelor de angajare
ulterioară şi sprijin sau a forţelor de rezervă; asigură funcţionarea neîntreruptă a
sistemului de conducere.
Art.250. - (1) Pe timpul desfăşurării operaţiilor în zona principală de luptă,
pentru oprirea ofensivei inamicului, statul major transmite subordonaţilor ordinele de
operaţie şi asigură conducerea forţelor pentru: limitarea pătrunderilor inamicului;
menţinerea cu prioritate a punctelor decisive din fâşia de apărare; înlocuirea unităţilor
ce şi-au pierdut temporar capacitatea de luptă; organizarea unor noi aliniamente şi
raioane de apărare; nominalizarea unităţilor ce vor duce lupta în condiţii de izolare;
executarea după plan, sau la ordinul eşalonului superior, a distrugerilor; coordonarea
operaţiilor de hărţuire a inamicului.
(2) Pentru executarea ripostei ofensive, contraloviturii/contraatacului statul
major asigură: conducerea forţelor care limitează pătrunderea inamicului şi a celor
destinate executării contralovituri/contraatacului; stabilirea obiectivelor care vor fi
lovite de aviaţie, forţele navale, rachete şi/sau focul artileriei; asigurarea serviciului
de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; coordonarea marşului şi desfăşurării
forţelor pe aliniamentul contraloviturii/contraatacului; executarea pregătirii de foc a
contraloviturii/contraatacului şi sprijinul forţelor pentru îndeplinirea misiunilor.
(3) După executarea contraloviturii/contraatacului şi recucerirea
aliniamentului/obiectivului stabilit în funcţie de starea forţelor la sfârşitul operaţiei
statul major execută următoarele: raportează eşalonului superior despre îndeplinirea
misiunii şi starea forţelor; stabileşte măsurile necesare pentru continuarea operaţiilor
militare; stabileşte şi asigură conducerea activităţilor pentru restabilirea apărării şi
reconstituirea forţelor de angajare ulterioară şi sprijin sau rezervei;
estimează situaţia inamicului; restabileşte conducerea şi cooperarea forţelor proprii;
stabileşte şi urmăreşte executarea măsurilor pentru evacuarea răniţilor, tehnicii şi
reaprovizionarea trupelor, regruparea şi înlocuirea unităţilor care şi-au pierdut
capacitatea de luptă.
(4) Pe timpul ducerii operaţiei de apărare în scopul nimicirii trupelor de
desant aerian ale inamicului, statul major execută următoarele activităţi:
actualizarea estimărilor şi a prevederilor de plan referitoare la operaţiile trupelor de
NESECRET
75 din 275
NESECRET
desant aerian ale inamicului; conducerea operaţiilor de lovire a acestora înainte, pe
timpul şi după desantare.
(5) In toate tipurile de operaţii de apărare, apărarea pe poziţii/în zonă/
apărarea mobilă, întârzierea/apărarea pe aliniamente intermediare, sau în toate
cazurile de particularităţi - în localităţi şi zone industriale, pe cursuri de apă şi în zone
cu lucrări de hidroamelioraţii, pe litoral şi în deltă, în teren muntos-împădurit, pe timp
de noapte, pe timp de iarnă, pe aliniamente şi în raioanele fortificate, în teren cu
culturi înalte şi în deşert, statul major, în funcţie de desfăşurarea operaţiilor, prezintă
comandantului noile informaţii obţinute, estimările şi propunerile de modificare a
planului de operaţie prin corectarea cursului optim.
SECŢIUNEA a 4-a
Particularităţi ale activităţii comandamentului
în operaţiile aeromobile şi aeropurtate
NESECRET
76 din 275
NESECRET
probabile a operaţiei, timpului recomandat pentru începerea deplasării aeriene şi
operaţiei, planurile alternative;
b) lanţul de comandă al forţelor aeropurtate/aeromobile, al forţelor aeriene
şi între acestea;
c) zonele de paraşutare/debarcare/extracţie şi traiectele de zbor, distanţele
şi reperele alternative la acestea, precum şi planul de paraşutare debarcare;
d) cerinţele de informaţii referitoare la capacităţile de dislocare terestră şi
aeriană ale inamicului, limitările şi intenţiile în zona vizată, pe comunicaţii şi în
zonele de aterizare;
e) informaţii despre teren, inclusiv imagini şi fotografii precum şi
informaţiile meteorologice, pe termen lung;
f) rapoartele şi distribuţia informaţiilor;
g) măsurile de securitate necesare - protecţie şi siguranţă, coduri şi
parole, cenzură;
h) numărul de aeronave disponibile şi echipajele necesare, încărcătura
admisă pentru fiecare tip de aeronavă, informaţiile referitoare la posibilităţile de
operare ale aeronavelor - viteze, înălţimi, etc. şi compatibilitatea între acestea,
disponibilitatea de combustibili, compatibilitatea încărcăturii, echipamentul şi
materialele necesare şi restricţii, capacitatea aerodromurilor cerinţe pentru
echipamentele şi materialele speciale, lista tehnicii şi materialelor voluminoase;
i) organizarea aerodromurilor pentru îmbarcare, decolare şi aterizare,
inclusiv controlul traficului aerian şi organizareazborului;
j) cooperarea cu alte structuri şi arme;
k) acoperirea/escorta aeriană tactică, sprijinul de foc al forţelor terestre,
sprijinul electronic, procedurile de identificare în aer şi controlul trecerii prin
culoare;
l) sistemul de comunicaţii, comanda şi controlul pe timpul zborului;
m) proceduri de evacuare în caz de urgenţă al forţei aeropurtate şi
evacuarea aeromedicală;
n) organizarea aprovizionărilor şi reaprovizionărilor.
Art. 253. - După analiza şi completarea elementelor iniţiale, comandanţii
unităţilor aeropurtate/aeromobile şi de transport aerian stabilesc: numărul şi tipul
aeronavelor care vor fi folosite pe timpul operaţiei; priorităţile pentru transportul
unităţilor; compunerea eşaloanelor de transport şi a seriilor; reperele de pe traiect;
zonele de paraşutare/debarcare/extracţie; ordinea paraşutării/aterizării seriilor; tipul
de paraşute, echipamentul de protecţie şi a celui folosit pentru încărcarea
materialelor; elementele de bază ale planului de zbor; sprijinul aerian
tactic/neutralizarea apărării antiaeriene; numirea ofiţerilor de legătură; necesarul de
informaţii; aerodromurile de îmbarcare; determinarea timpului pentru începerea
transportului aerian; măsurile de inducere în eroare şi mascare; măsurile speciale
de securitate şi protecţie; vitezele şi altitudinile de zbor, durata survolării
zonelor; organizarea îmbarcării/încărcării; timpul de ajungere în zona de
îmbarcare/aerodrom; organizarea cazării şi hrănirii; planul de îmbarcare/încărcare;
controlul traficului terestru; măsuri de siguranţă terestră şi apărare AA;
NESECRET
77 din 275
NESECRET
conducerea, controlul şi comunicaţiile; planul de dispersare; modul de asigurare cu
echipament special de încărcare; timpul de staţionare; pregătirea planului de
transport aerian; pregătirea planului paraşutării/debarcării; aprovizionarea ulterioară
şi evacuarea forţelor; organizarea activităţilor în cazul anulării sau amânării
operaţiei.
Art. 254. – Pe timpul ducerii operaţiilor aeropurtate/aeromobile
comandamentul desfăşoară următoarele: coordonează executarea îmbarcării,
decolării, luarea formaţiei de zbor, zborul pe traiect şi paraşutarea/debarcarea;
stabileşte legătura cu eşalonul superior şi cu subordonaţii; precizează misiunile în
teren, uneori concomitent cu conducerea luptei pentru nimicirea inamicului din zona
de paraşutare; coordonează acţiunile subunităţilor luptătoare şi de sprijin; analizează
situaţia şi ajustează permanent planul iniţial în raport cu reacţia inamicului; asigură
aprovizionare/reaprovizionarea unităţilor şi subunităţilor; culege informaţiile
necesare despre situaţia luptei, inamic şi teren şi atunci când este nevoie
reorganizează sistemul informaţional; solicită sprijinul prin foc şi de aviaţie; a
decizia şi coordonează punerea în aplicare a planurilor de rezervă, precum şi a
celor privind recuperarea, dispersarea, regruparea etc.; coordonează acţiunile şi
creează condiţiile pentru realizarea joncţiunii cu detaşamentele înaintate ale forţelor
terestre.
SECŢIUNEA a 5-a
Particularităţi ale activităţii comandamentului
în operaţiile de stabilitate şi de sprijin
1. Operaţiile de stabilitate
NESECRET
78 din 275
NESECRET
(3) Procedurile standard pentru conducere, raportare şi informare între
comandament şi unităţile naţionale din compunerea forţei sunt în principiu, specifice
Organizaţiei Naţiunilor Unite sau Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Art.257. - Pentru planificarea operaţiilor militare de acest tip, în afara
activităţilor prevăzute pentru operaţii clasice, se mai execută:
a) stabilirea şi difuzarea regulilor de angajare;
b) identificarea şi planificarea măsurilor specifice de protecţie a forţei;
c) stabilirea zonelor de responsabilitate în funcţie de ponderea şi gruparea
forţelor participante, pe naţionalităţi, şi categorii de forţe;
d) stabilirea cadrului relaţional cu părţile beligerante în limitele mandatului
şi obiectivelor de îndeplinit;
e) stabilirea normelor relaţionale între forţele naţionale participante în
comandament în funcţie de pondere şi acordurile de constituire;
f) organizarea coordonării cu reprezentanţi ai Organizaţiei Naţiunilor
Unite, ai organizaţiilor internaţionale şi organizaţiilor nonguvernamentale, precum şi
cu cei ai autorităţilor sau populaţiei locale.
Art.258. – (1) Operaţiile în sprijinul păcii constau în: prevenirea conflictului;
realizarea păcii; construcţia păcii; menţinerea păcii şi impunerea păcii.
(2) Misiunea principală a unităţilor din compunerea Forţelor Terestre care
acţionează în sprijinul păcii este de a descuraja declanşarea sau continuarea unor
conflicte militare, participând, de regulă, în baza unui mandat, în cadrul unei forţe
internaţionale abilitate/alianţe.
Art.259.- 1) Comandamentele/comenzile marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor
implicate în operaţii interne sau externe de prevenire a conflictelor organizează şi
desfăşoară activităţi standard specifice pentru pregătirea şi ducerea operaţiilor
militare.
(2) In funcţie de nivelul eşalonului angajat şi/sau de armă şi specialitate, în
zona de responsabilitate şi interes comandamentele desfăşoară activităţi pentru:
a) organizarea înştiinţării oportune a structurilor subordonate, superioare şi
vecine despre existenţa şi acţiunea unor forţe ostile şi prefigurarea unor pericole
iminente;
b) conducerea acţiunilor pentru supravegherea forţelor ostile;
c) pregătirea documentelor şi activităţilor pentru dislocarea preventivă a
unor forţe în scopul descurajării desfăşurării unor operaţii ostile;
d) realizarea cooperării cu reprezentanţii forţelor/autorităţilor locale;
e) planificarea şi punerea în aplicare a unor măsuri de stabilizare în
conformitate cu mandatul sau ordinul de operaţii primit.
(3) Pe timpul desfăşurării operaţiilor de pace, comandamentele mai execută
unele acţiuni, aplicând proceduri standard de operare identice cu cele care se aplică
în operaţiile specifice luptei armate, astfel:
a) monitorizarea şi supervizarea zonelor de separaţie între zonele aflate în
conflict;
b) stabilirea de zone sigure;
c) garantarea sau interzicerea libertăţii de mişcare;
NESECRET
79 din 275
NESECRET
d) demobilizarea forţelor aflate în conflict;
e) protecţia obiectivelor vitale în cadrul zonelor de responsabilitate;
f) repararea căilor de comunicaţie;
g) protecţia şi supravegherea taberelor de refugiaţi;
h) monitorizarea schimburilor de prizonieri de război între părţile aflate în
conflict;
i) aprovizionarea cu apă, alimente şi carburanţi;
j) monitorizarea strângerii şi depozitării armamentului.
2. Operaţiile de sprijin
NESECRET
81 din 275
NESECRET
c) ordin de operaţie, ordin fragmentar, ordin preliminar şi rapoart de
informare.
SECŢIUNEA a 6-a
Particularităţi ale activităţii comandamentului în operaţiile intermediare
1. Deplasarea
NESECRET
82 din 275
NESECRET
i) terenurile de aterizare pentru avioanele/elicopterele şi locul punctelor
de adunare a documentelor;
j) raioanele de adunare a tehnicii deteriorate;
k) organizarea conducerii forţelor pe timpul executării marşului;
l) porţiunile din itinerarele de marş care necesită măsuri suplimentare
pentru asigurarea genistică a deplasării şi modul de varientare a drumurilor distruse
sau greu accesibile;
m) vitezele de marş pe diferite porţiuni de itinerar.
Art.268. - (1) Pentru cercetarea şi recunoaşterea itinerarelor de marş, a
raioanelor pentru halte şi odihna de zi/noapte şi a celor de concentrare/staţionare se
trimit grupe de recunoaştere compuse, de regulă, din:
a) ofiţeri din statul major;
b) cercetaşi NBC şi cercetaşi de geniu;
c) militari destinaţi pentru siguranţa nemijlocită;
d) mijloacele de transport;
e) mijloacele de comunicaţii necesare îndeplinirii misiunilor ce le revin.
(2) Când timpul pentru pregătirea marşului este limitat, iar raioanele de
concentrare/staţionare sunt la mare distanţă, recunoaşterea itinerarelor se execută o
dată cu deplasarea coloanelor, iar organizarea serviciului de comenduire şi îndrumare
a circulaţiei se face în colaborare cu organele administraţiei publice locale, succesiv,
pe sectoare de comenduire, folosindu-se în acest scop, în funcţie de situaţie, alte forţe
şi mijloace din cadrul sistemului naţional de apărare.
Art.269. - Pe baza deciziei comandantului referitoare la cursul optim de
deplasare a forţelor şi a planului operaţiei, statul major desfăşoară în principal
următoarele activităţi:
a a) stabileşte nevoile de informaţii şi organizează culegerea acestora;
b b) elaborează documentele referitoare la executarea deplasării şi transmite
misiunile la unităţile subordonate;
c) pune în aplicare măsurile pregătite din timp pentru asigurarea operaţiilor
şi protecţia forţelor;
d) organizează recunoaşterile şi trimite grupe de recunoaştere pe itinerare;
când timpul este limitat, recunoaşterile se execută odată cu deplasarea coloanelor;
e) organizează serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei;
f) coordonează şi controlează, în timp şi spaţiu, începerea şi executarea
deplasării şi respectarea disciplinei acesteia;
g) coordonează în timp şi pe aliniamente, deplasarea subunităţilor de
asigurare a operaţiilor şi protecţiei forţelor cu cea a coloanelor principale;
h) coordonează executarea măsurilor de asigurare a operaţiilor şi de
protecţie a forţelor pe timpul deplasării, pe timpul haltelor, în raioanele de
staţionare/concentrare;
i) coordonează executarea transporturilor pe calea ferată conform
ordinului de deplasare pentru forţele care se transportă; execută recunoaşterea
staţiilor de îmbarcare şi debarcare; ia măsuri pentru asigurarea operaţiilor şi pentru
protecţia forţelor pe timpul transportului, menţinerea permanentă a legăturii cu forţele
NESECRET
83 din 275
NESECRET
şi staţiile de îmbarcare şi de debarcare de pe direcţiile de transport pe căile ferate,
etc.;
j) organizează cercetarea suplimentară a inamicului şi terenului, în special
pe direcţiile ameninţate şi la flancurile descoperite;
k) organizează lichidarea urmărilor atacului inamicului cu armele de
distrugere în masă;
l) stabileşte şi menţine legătura cu autorităţile locale şi cu celelalte forţe
ale sistemului naţional de apărare dispuse în localităţile de pe itinerarele de deplasare
sau în apropierea acestora;
m) ia măsuri pentru desfăşurarea la timp a coloanelor în vederea angajării
luptei cu inamicul terestru şi aerian şi coordonează operaţiile militare duse cu acesta;
n) verifică periodic funcţionarea sistemului de comunicaţii.
Art.270. - Când situaţia impune schimbarea itinerarelor de marş şi a raioanelor
de concentrare, statul major desfăşoară următoarele activităţi:
a) reorganizează serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei şi
stabileşte noi măsuri de asigurare a operaţiilor şi protecţiei forţelor, impuse de noua
situaţie;
b) transmite unităţilor/subunităţilor subordonate, în cel mai scurt timp,
noile misiuni şi verifică îndeplinirea lor;
c) transmite noi ordine pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor;
d) dirijează coloanele pe noile itinerare de deplasare, în acelaşi dispozitiv
sau într-un dispozitiv restructurat;
e) comunică eşalonului superior şi vecinilor date despre începerea
deplasării pe o noua direcţie;
f) ia măsuri pentru trimiterea unor grupe de evacuare-reparare în porţiunile
greu accesibile de pe noile itinerare.
Art.271. - Când deplasarea se execută în alte condiţii de teren, anotimp sau
stare a vremii, teren puternic frământat, muntos-împădurit, pe timp de iarnă, ploi sau
zăpezi abundente, îngheţ, dezgheţ etc. statul major coordonează şi controlează
executarea deplasării, având la bază:
a) studiul monografiilor, hărţilor, fotografiilor aeriene, ghidurilor turistice
şi altor materiale care pot completa datele necesare organizării deplasării;
b) punctele critice, direcţiile de efort, limitele operaţiei şi starea de la
sfârşitul operaţiei;
c) pregătirea minuţioasă a trupelor şi tehnicii pentru executarea deplasării
în asemenea condiţii;
d) pregătirea logistică, necesară desfăşurării operaţiei în orice situaţie, care
poate fi generată de aceste condiţii de deplasare.
Art.272. - Când deplasarea se execută în teren muntos împădurit, statul major
desfăşoară următoarele activităţi:
a) face calculele necesare executării deplasării, ţinând seama de profilul şi
starea drumurilor;
b) trimite detaşamente de asigurare a mişcării pe fiecare itinerar de marş;
NESECRET
84 din 275
NESECRET
c) stabileşte porţiunile de itinerar unde sunt posibile avalanşe şi alunecări
de teren, sau se pot produce incendii şi inundaţii şi trimite detaşamente de salvare-
evacuare;
d) instalează posturi de comenduire şi îndrumare a circulaţiei, în special la
curbele periculoase, la urcuşuri şi coborâşuri;
e) organizează măsuri speciale de protecţie a forţelor pe timpul trecerii
acestora prin pasuri, defileuri şi peste cursurile de apă;
f) pregăteşte mijloacele necesare pentru trecerea cursurilor de apă,
abordarea urcuşurilor şi a coborâşurilor abrupte;
g) analizează datele despre timpul probabil şi previne unităţile/subunităţile
subordonate despre schimbările atmosferice periculoase;
h) stabileşte modul de întrebuinţare a detaşamentelor cu destinaţii diferite
şi organizează cooperarea între acestea;
i) organizează sistemul de comunicaţii, ţinând seama de particularităţile de
relief.
Art.273. - Când deplasarea se execută pe timp de iarnă, statul major desfăşoară
următoarele activităţi:
a) actualizează datele despre timpul probabil şi previne trupele asupra
viscolelor, ninsorilor abundente, scăderilor de temperatură şi apariţiei poleiului;
b) ia măsuri pentru prevenirea degerăturilor la oameni şi animale şi
controlează îndeplinirea acestora;
c) organizează recunoaşterea itinerarelor şi determină grosimea stratului de
zăpadă;
d) ia măsuri pentru organizarea punctelor de încălzire pe itinerarele de
marş;
e) destină forţele şi mijloacele necesare pentru pregătirea şi menţinerea
drumurilor în stare practicabilă, instalarea indicatoarelor şi jalonarea itinerarelor;
f) urmăreşte pregătirea tehnicii militare pentru funcţionarea în condiţiile
unor temperaturi scăzute şi asigurarea autovehiculelor cu carburanţi, lichid antigel,
accesorii şi mijloace pentru mărirea capacităţii de trecere.
Art.274. - Când deplasarea se execută în condiţii de dezgheţ, statul major
desfăşoară următoarele activităţi:
a) organizează recunoaşteri pentru stabilirea itinerarelor care permit
varientarea porţiunilor de drum inaccesibil;
b) dă ordine pentru pregătirea din timp a itinerarelor de marş;
c) prevede întărirea detaşamentelor de asigurare a mişcării şi a celor de
salvare-evacuare cu mijloace tehnice şi materiale din zonă;
d) organizează controlul asupra realizării măsurilor pentru sporirea
capacităţii de trecere a autovehiculelor şi a accesibilităţii drumurilor;
e) prevede trimiterea unor grupe de evacuare-reparare pe sectoarele de
drum greu accesibil şi ia măsuri pentru trecerea nestingherită a tehnicii militare prin
aceste porţiuni.
NESECRET
85 din 275
NESECRET
Art.275. - In vederea transportului marilor unităţi/unităţilor pe căile de
comunicaţii feroviare, navale sau aeriene, pe timpul activităţii de planificare, statul
major desfăşoară următoarele activităţi:
a) pregăteşte variante cu organizarea pe eşaloane militare de transport şi
nevoile în material rulant, nave, avioane şi elicoptere, iar pe măsura schimbărilor ce
intervin în situaţia efectivelor, compunerea de luptă sau dotarea/înzestrarea cu tehnică
şi materiale, efectuează modificările necesare;
b) prelucrează cu întregul personal care se transportă prevederile
regulamentare referitoare la executarea transporturilor;
c) controlează şi îndrumă permanent, activitatea de îmbarcare/debarcare şi
modul de comportare a militarilor;
d) ia legătura şi cooperează cu organele de transporturi militare pentru a
primi date privind staţiile de îmbarcare/debarcare posibilităţile de folosire a
diferitelor mijloace de transport - vapoare, nave, avioane, elicoptere;
e) stabileşte raioane de aşteptare şi de adunare, de bază şi de rezervă şi
momentul ocupării lor, precum şi itinerarele de marş, către acestea;
f) stabileşte ordinea îmbarcării şi timpul destinat fiecărei mari
unităţi/unităţi/subunităţi;
g) întocmeşte oportun cererile pentru asigurarea mijloacelor de transport;
h) organizează serviciul interior pe eşalonul de transport ;
i) stabileşte măsurile de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor, la
îmbarcare, pe timpul transportului şi la debarcare;
j) elaborează documentele necesare pentru organizarea şi executarea
transportului;
k) transmite misiunile la subordonaţi şi organizează conducerea, stabilind
locul punctelor de comandă, modul de realizare a legăturii, semnalele de conducere,
înştiinţare şi de alarmare;
l) stabileşte măsuri privind debarcarea şi deplasarea pe jos sau pentru
transbordare;
m) controlează marile unităţi/unităţile/subunităţile asupra pregătirii în
vederea transportului şi respectării măsurilor de mascare.
Art.276. - După primirea ordinului de deplasare, statul major ia următoarele
măsuri:
a) definitivează calculul cu necesarul în vagoane, pe nave, avioane şi
elicoptere;
b) repartizează marea unitate/unitatea pe eşaloane de transport, în raport cu
efectivele, tehnica militară şi materialele ce se transportă;
c) organizează recunoaşterea staţiilor, porturilor, aerodromurilor,
aeroporturilor de îmbarcare şi debarcare, a raioanelor de aşteptare şi de adunare de
bază şi de rezervă;
d) stabileşte itinerarele de marş din garnizoana de dislocare sau raionul de
mobilizare/de staţionare/de concentrare spre raionul de aşteptare, din staţia de
debarcare spre raionul de adunare şi din acesta spre raionul de concentrare;
NESECRET
86 din 275
NESECRET
e) asigură amenajarea drumurilor şi executarea lucrărilor genistice în
raioanele ocupate de trupe;
f) organizează măsurile de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor,
îndrumarea circulaţiei, protecţia tehnicii şi a materialelor pe timpul transportului.
Art.277. - Pe baza datelor primite de la organele de transporturi militare, a
deciziei comandantului şi a planului operaţiei, statul major ia măsuri pentru:
a) elaborarea documentelor de deplasare şi transmiterea lor structurilor
subordonate;
b) trimiterea delegaţilor la staţiile, porturile, aerodromurile sau
aeroporturile de îmbarcare;
c) instruirea comandanţilor de eşaloane;
d) pregătirea marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor în vederea executării
deplasării;
e) realizarea informării reciproce cu reprezentantul organului de
transporturi militare;
f) organizarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei.
Art.278. - Organul de transporturi militare, prin reprezentantul său este obligat
să pună la dispoziţia statului major în timp util, date tehnice despre :
a) indicativele eşaloanelor militare;
b) staţiile/porturile/aerodromurile de îmbarcare;
c) drumurile de acces spre staţiile/porturile/danele/aerodromurile de
îmbarcare;
d) danele/debarcaderele unde vor acosta navele de transport;
e) existentul în materiale pentru construirea instalaţiilor de
îmbarcare/debarcare în locurile de îmbarcare/debarcare neamenajate, când şi cum se
poate trece la construirea acestora;
f) termenele de începere a îmbarcării/debarcării.
Art.279. - (1) Pe baza precizărilor comandantului, statul major organizează
recunoaşteri pentru a stabili:
a) staţiile/porturile/aerodromurile/aeroporturile de îmbarcare/debarcare,
ţinând seama de cerinţele de protecţie a forţelor împotriva armelor de nimicire în
masă şi mijloacelor incendiare;
b) raioanele de aşteptare/adunare şi starea epidemiologică şi epizootică a
acestora;
c) danele/debarcaderele unde vor acosta navele de transport.
(2) In situaţia când marea unitate/unitatea care se transportă se subordonează
după debarcare, altei mari unităţi/unităţi operative/tactice, la sosirea în raionul de
adunare, comandantul acesteia este obligat să ia legătura cu comandantul în
subordinea căruia intră.
Art.280. - In situaţia întreruperii circulaţiei sau schimbării destinaţiei, statul
major împreună cu organele de transporturi militare ia măsuri pentru punerea în
aplicare a planului pregătit pentru astfel de situaţii, asigurând :
a) informarea comandanţilor asupra situaţiei nou create şi transmiterea
noilor misiuni;
NESECRET
87 din 275
NESECRET
b) organizarea recunoaşterilor;
c) transbordarea eşaloanelor militare;
d) deplasarea pe căile de comunicaţie existente;
e) oprirea transporturilor până la redeschiderea circulaţiei;
f) reorganizarea măsurilor de asigurare a operaţiilor şi protecţia forţelor şi
transmiterea noilor misiuni la subunităţi.
Art.281. - (1) Organizarea asigurării operaţiilor şi protecţia forţelor se face de
către comandantul eşalonului de transport, stabilind:
a) situaţia inamicului;
b) date despre situaţia aeriană, de radiaţie, chimică, biologică,
epidemiologică şi epizootică;
c) modul de organizare a observării, înştiinţării şi a siguranţei nemijlocite;
d) misiunile subunităţii/unităţii de apărare antiaeriană;
e) măsurile pentru realizarea protecţiei trupelor împotriva armelor de
distrugere în masă şi sistemelor incendiare;
f) modul de realizare a mascării;
g) organizarea logisticii;
h) durata/timpul de realizare şi de către cine.
(2) Pentru realizarea măsurilor de asigurare, şeful de stat major precizează
şefului modulului logistic, G4/S4, efectivele, tehnica militară şi materialele care se
transportă, durata şi organizarea marilor unităţi/unităţilor, pe eşaloane militare de
transport.
Art.282. - Pentru pregătirea şi executarea deplasării combinate, statul major:
a) stabileşte procedeele de deplasare/marş/transport şi misiunile marilor
unităţi/unităţilor care se deplasează;
b) stabileşte succesiv raioanele de debarcare/transbordare/adunare şi
itinerarele de deplasare a marilor unităţi/unităţilor ce se transportă pe calea ferată în
cazul impracticabilităţii unor staţii/noduri;
c) pregăteşte calculele necesare deplasării forţelor;
d) înaintează cererile pentru transport;
e) stabileşte succesiunea deplasării;
f) organizează executarea recunoaşterilor;
g) coordonează operaţiile şi măsurile de asigurare şi protecţie a forţelor de
pe itinerarul de deplasare;
h) organizează conducerea şi controlul deplasării trupelor.
2. Staţionarea
NESECRET
88 din 275
NESECRET
(2) In compunerea grupului de recunoaştere intră: ofiţeri din statul major;
subunităţi de cercetare; subunităţi de transmisiuni; subunităţi de geniu; subunităţi de
apărare NBC; subunităţi de poliţie militară; subunităţi de comenduire şi îndrumare a
circulaţiei, precum şi câte 1-2 ofiţeri de la fiecare unitate/subunitate şi 1-2 militari de
la fiecare companie similare.
Art.285. - (1) Grupul de recunoaştere desfăşoară următoarele activităţi:
a) precizează în teren raioanele de staţionare de bază şi de rezervă, locul
punctelor de comandă şi fâşiile de siguranţă ale unităţilor/subunităţilor;
b) precizează măsurile de asigurare a operaţiilor şi protecţiei forţelor;
c) stabileşte itinerarele de deplasare în/din raioanele de dispunere şi
drumurile de rezervă;
d) precizează locul lucrărilor de adăpostire şi celor predispuse incendiilor,
stabilind măsurile ce se impun a fi luate pentru prevenirea şi stingerea acestora;
e) determină locul şi debitul surselor de apă, drumurile de acces spre ele şi
stabileşte măsurile pentru paza şi apărarea acestora;
f) precizează direcţiile probabile de pătrundere ale inamicului spre raionul
de staţionare şi în raport cu acestea modul de acţiune a unităţii/subunităţii proprii;
g) precizează modul de realizare a cooperării şi conducerii.
(2) Şeful grupului de recunoaştere ia legătura cu organele administraţiei locale
şi centrale în scopul stabilirii posibilităţilor şi priorităţilor de sprijin logistic, de
lucru/odihnă şi de telecomunicaţii cu sursele zonale.
(3) Atunci când forţele se dispun în raioane care au fost ocupate anterior de
către inamic, înainte de ajungerea lor în asemenea raioane, statul major desfăşoară
următoarele activităţi:
a) organizează cercetarea terestră, nucleară, biologică, chimică şi de geniu,
deminarea raioanelor şi porţiunilor de teren minate;
b) organizează descoperirea şi nimicirea elementelor de
cercetare-diversiune şi teroriste ale inamicului care acţionează în raionul respectiv;
c) organizează adunarea, evidenţa şi paza materialelor şi tehnicii militare
părăsite de inamic;
d) stabileşte posibilităţile de dare în consum a apei, a alimentelor şi a altor
materiale existente pe plan local, precum şi de folosire a diferitelor categorii de
muniţie, armament şi exploziv rămase după părăsirea raionului de către inamic;
e) determinarea raioanelor în care inamicul foloseşte staţiile radio de
bruiaj cu o singură întrebuinţare, tipul şi caracteristicile lor şi modul de
scoatere din funcţiune a acestora.
Art.286. - După sosirea forţelor în raionul de staţionare, statul major execută
următoarele:
a) coordonează şi controlează dispunerea forţelor în raioanele stabilite,
precum şi realizarea măsurilor pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor;
b) organizează siguranţa de staţionare;
c) urmăreşte respectarea ordinii şi disciplinei şi menţinerea capacităţii de
luptă a marilor unităţi şi unităţilor;
NESECRET
89 din 275
NESECRET
d) organizează acţiunile forţelor pentru respingerea atacurilor prin
surprindere ale inamicului şi schimbarea rapidă a raionului în caz de nevoie;
e) verifică realizarea sistemului de comunicaţii;
f) organizează şi controlează refacerea capacităţii de luptă a marilor
unităţi/unităţilor/subunităţilor;
g) organizează desfăşurarea activităţilor pentru executarea lucrărilor de
protecţie genistică a personalului şi tehnicii.
Art.287. - (1) Pentru organizarea siguranţei de staţionare, statul major:
a) stabileşte forţele şi mijloacele care se trimit pentru executarea cercetarii
şi a siguranţei, precum şi misiunile acestora;
b) coordonează deplasarea, instalarea şi conducerea acestora;
c) stabileşte modul de executare a cercetării şi observării de către
subunităţile de siguranţă, precum şi de înştiinţare a forţelor prin folosirea semnalelor
unice;
d) stabileşte succesiunea, modul şi timpul înlocuirii forţelor care fac
siguranţa staţionării;
e) organizează cooperarea între elementele de siguranţă şi care execută
controlul îndeplinirii misiunilor;
f) stabileşte zilnic “secretul” şi îl comunică forţelor care execută cercetarea
şi siguranţa staţionării;
g) precizează misiunile ce revin forţelor de apărare pentru asigurarea
operaţiilor şi protecţia forţelor;
h) organizează desfăşurarea activităţilor pentru executarea lucrărilor de
protecţie genistică a personalului şi tehnicii.
(2) In raioanele în care se staţionează un timp mai îndelungat, statul major
elaborează un plan de instruie a forţelor, îl transmite structurilor subordonate şi
controlează executarea lui, concomitent cu coordonarea activităţilor pentru
completarea marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor cu personal, tehnică şi materiale în
scopul refacerii capacităţii de luptă.
3. Regruparea
4. Înlocuirea
6. Lupta de întâlnire
7. Joncţiunea forţelor
8. Retragerea
NESECRET
95 din 275
NESECRET
apărare de către forţele principale, precum şi a locurilor de dispunere a punctelor de
comandă;
h) ia măsuri pentru apărarea locurilor înguste, podurilor şi a nodurilor de
comunicaţii existente pe itinerariile pe care se execută retragerea, până la depăşirea
lor de către forţele principale;
i) precizează locurile favorabile pentru organizarea de ambuscade şi
capcane, pentru instalarea de baraje, executarea obstacolelor şi distrugerilor;
j) organizează serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei pe
itinerarele pe care se execută retragerea, în special la punctele obligatorii de trecere;
k) stabileşte aliniamentele de desfăşurare şi direcţiile de acţiune ale
unităţilor/subunităţilor care trebuie să execute contraatacuri;
l) asigură retragerea la timp a unităţilor/subunităţilor şi formaţiunilor de
logistică, precum şi evacuarea oportună a răniţilor, bolnavilor, materialelor care
prisosesc şi a tehnicii militare deteriorate;
m) stabileşte problemele referitoare la cooperarea între ariergărzi,
subunităţile de cercetare, vecini, aviaţie şi forţele principale în cazul când retragerea
se execută cu desfăşurarea acestora pe aliniamente intermediare;
n) organizează controlul îndeplinirii la timp a măsurilor de asigurare
genistică şi de distrugere, la ordin, a obiectivelor planificate;
o) asigură organizarea, în cel mai scurt timp, a apărării pe aliniamentul
final, acordând atenţie deosebită siguranţei flancurilor şi realizării sistemului de foc.
Art.299. - Pe timpul ruperii luptei şi retragerii, pe baza precizărilor
comandantului şi a planului de operaţie, statul major desfăşoară următoarele
activităţi:
a) asigură menţinerea legăturii cu forţele principale care execută retragerea,
cu subunităţile destinate ca ariergardă şi cu vecinii;
b) ia măsuri pentru executarea oportună a manevrei rezervelor de arme, a
barajelor şi distrugerilor planificate pe direcţiile pe care inamicul execută urmărirea şi
la flancurile forţelor;
c) conduce lupta subunităţilor de acoperire şi a ariergărzilor, deplasarea
forţelor principale, executarea contraatacurilor şi ocuparea aliniamentelor de apărare
stabilite.
SECŢIUNEA a 7-a
Particularităţi ale activităţii comandamentului
în operaţiile multinaţionale
NESECRET
96 din 275
NESECRET
Art.302. - Procedurile de operare, conducere şi informare atât în cadrul
comandamentului cât şi între acesta şi unităţile subordonate sunt, de regulă, specifice
Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau Organizaţiei pentru Securitate şi
Cooperare în Europa.
SECŢIUNEA a 8-a
Activităţile comandamentului
pentru planificarea operaţiilor militare viitoare
SECŢIUNEA a 9-a
Activităţile comandamentului
pentru asigurarea operaţiilor militare şi protecţia forţelor.
1. Siguranţa
2. Protecţia electronică
3. Contracararea
efectelor operaţiilor psihologice ale inamicului
NESECRET
99 din 275
NESECRET
a) în timp de pace şi în situaţii de criză pe baza planurilor întocmite din
timp;
b) în război, pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiilor militare;
c) când se asigură suportul psihologic al forţelor proprii participante la
misiuni de stabilitate şi de sprijin sau la operaţii de cooperare militară internaţională.
(3) Pe timpul pregătirii operaţiilor psihologice statul major, prin structurile
specializate, desfăşoară următoarele activităţi:
a) stabileşte priorităţile specifice;
b) face analiza psihologică a situaţiei;
c) face analiza din punct de vedere psihologic a inamicului şi a forţelor
proprii;
d) analizează condiţiile ambientale şi efectele acestora asupra stării
psihomorale a forţelor;
e) întocmeşte estimarea psihologică.
(4) Stabilirea priorităţilor vizează:
a) măsuri pentru pregătirea mijloacelor tehnice şi realizarea unor
produse de acţiuni psihologice;
b) completarea cu efective;
c) asigurarea suportului logistic;
d) acordarea staţiilor de emisie pe anumite frecvenţe;
e) introducerea/scoaterea în/din dispozitiv sau oprirea deplasării unor
mijloace tehnice;
f) recunoaşterea urgentă a unor raioane sau poziţii;
g) măsuri de lichidare a urmărilor unor atacuri.
(5) Din analiza psihologică a situaţiei se desprind concluzii care, în principal,
vizează:
a) starea moralului şi a rezistenţei psihice a inamicului;
b) operaţiile de influenţare psihologică desfăşurate de către inamic;
c) evoluţia probabilă a operaţiilor psihologice ale inamicului;
d) starea psihomorală a trupelor proprii şi a populaţiei din zonă;
e) misiunile operaţiilor psihologice;
f) forţele şi mijloacele la dispoziţie, locurile de dispunere şi modul de
folosire a acestora;
g) temele de influenţare, conţinutul emisiunilor radio, de televiziune şi de
amplificare, precum şi a materialelor tipărite;
h) nevoile de informare şi logistică;
i) modul de realizare a cooperării, inclusiv cu organele administraţiei
publice locale şi instituţiile de profil din zonă.
Art.309. - Pe timpul coordonării operaţiilor se stabilesc, de regulă,
următoarele elemente:
a) nevoile şi conţinutul informaţiilor specifice despre inamic şi forţele
proprii;
b) măsurile specifice acţiunilor psihologice, luate în funcţie de situaţiile
concrete existente în fiecare unitate;
NESECRET
100 din 275
NESECRET
c) problemele privind deplasarea, dispunerea, securitatea şi exploatarea
mijloacelor tehnice de acţiuni psihologice;
d) modul de realizare a suportului logistic al acţiunilor psihologice.
Art.310. - (1) Realizarea operaţiilor psihologice începe imediat după
întocmirea concepţiei operaţiei, în situaţia că există timp la dispoziţie suficient sau pe
timpul desfăşurării activităţilor de iniţiere a planificării, când timpul la dispoziţie este
insuficient. Aceasta se execută de către personalul specializat.
(2) Conţinutul materialelor trebuie să reflecte temele de influenţare stabilite de
către eşalonul superior, precum şi concepţia operaţiei.
(3) Pe durata pregătirii operaţiilor psihologice se organizează şi desfăşoară
concomitent activităţi de consolidare şi creştere a moralului forţelor proprii, de
întărire a rezistenţei psihice a efectivelor şi de evaluare a eficienţei acestor acţiuni.
Art.311. - (1) O dată cu declanşarea operaţiilor militare, modulele/ofiţerii cu
operaţiile psihologice pun în aplicare activităţile planificate, urmăresc eficienţa lor,
stabilesc corecţiile necesare, studiază operaţiile inamicului în vederea identificării
unor elemente noi, organizează contracararea acestora şi participă la activităţile din
cadrul comandamentelor marilor unităţi/unităţilor.
(2) Urmărirea eficienţei operaţiilor întreprinse constă în analiza şi evaluarea
stării psihice şi moralului efectivelor proprii şi a efectelor directe şi indirecte ale
operaţiilor de influenţare desfăşurate asupra forţelor inamicului.
4. Mascarea
NESECRET
101 din 275
NESECRET
mascarea, pentru realizarea scopurilor stabilite de către eşalonul superior sau a
planului de operaţie.
(5) La întocmirea concepţiei de mascare participă statul major şi şefii de
module din comandament.
(6) Organizarea mascării cuprinde transmiterea misiunilor la subordonaţi,
precum şi realizarea măsurilor care să ducă la îndeplinirea prevederilor din plan şi
controlul/evaluarea.
(7) Procesul organizării mascării se desfăşoară, de regulă, după validarea
planului mascării dar, în unele situaţii, anumite măsuri şi activităţi de organizare se
pot executa concomitent cu desfăşurarea procesului de planificare.
(8) Coordonarea operaţiilor de mascare constă în corelarea eforturilor,
armonizarea diferenţelor, informarea reciprocă şi adoptarea măsurilor şi operaţiilor de
mascare la cursul operaţiei militare.
(9) Coordonarea acţiunilor forţelor implicate în realizarea planului de mascare
se stabileşte de către comandant şi se execută pe secvenţe ale operaţiei, pe direcţii, pe
misiuni şi pe obiective.
(10) Aceasta se desfăşoară în funcţie de situaţie, în teren, pe machete, pe
calculator sau pe hartă.
(11) Controlul modulelor subordonate vizează verificarea punerii în aplicare a
măsurilor şi acţiunilor de mascare şi se execută pe baza planului de control întocmit
de statul major.
5. Protecţia genistică
NESECRET
102 din 275
NESECRET
h) face propuneri pentru achiziţii şi rechiziţii pe plan local, temporare sau
definitive, precum şi folosirea unor capacităţi de producţie sau resurse materiale în
suplimentarea logisticii de geniu;
i) se informează periodic asupra situaţiei logisticii de geniu, ca element al
planificării unor operaţii ulterioare;
j) primeşte, centralizează şi prezintă toate informaţiile rezultate din analiza
situaţiei genistice a zonei de operaţii sau din operaţiile inamicului, care ar putea
influenţa îndeplinirea misiunii;
k) propune întrebuinţarea forţelor de geniu din subordine pentru limitarea
şi înlăturarea urmărilor atacului nuclear, bacteriologic şi chimic;
l) transmite modulului logistic, G4/S4 eventualele cereri de asigurare,
completare sau suplimentare cu tehnică şi materiale de geniu;
m) coordonează acţiunile elementelor de dispozitiv de geniu constituite din
marile unităţi/unităţile/subunităţile de geniu subordonate;
n) face propuneri pentru refacerea unor lucrări genistice parţial distruse.
6. Protecţia aeriană
7. Apărarea N.B.C.
9. Protecţia informaţiilor
NESECRET
106 din 275
NESECRET
Art.324. - (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de informare şi
relaţii publice, modulul/ofiţerul de informare şi relaţii publice desfăşoară
următoarele:
a) identifică nevoile informaţionale ale forţelor proprii, elaborează
materiale de informare, le prezintă comandantului pentru aprobare şi întreprinde
măsuri pentru a fi aduse la cunoştinţa personalului
b) elaborează raportul de evaluare a activităţii de informare şi relaţii
publice, precum şi estimarea de relaţii publice;
c) întocmeşte Anexa „I” la Planul de operaţii;
d) actualizează permanent informaţiile în legătură cu evenimentele legate
de acţiunile în desfăşurare şi prezintă elementele necesare elaborării cursurilor
operaţiilor militare;
e) elaborează mesajele care se transmit şi le pune de acord cu modulul
CIMIC şi ofiţerul cu operaţiile psihologice;
f) elaborează şi operaţionalizează planul de comunicare pentru situaţii de
criză;
g) elaborează documentele de pregătire a comandantului pentru întilnirile
cu mass-media;
h) transmite eşalonului de informare şi relaţii publice superior informări şi
rapoarte de evaluare ale activităţiilor desfăşurate;
i) identifică locaţia Centrului de Informare a Presei şi întreprinde măsuri
pentru amenajarea, utilarea şi funcţionarea acestuia.
(2) Desfăşoară activităţi în următoarele domenii: informarea personalului
militar; informarea publicului civil; informarea în mediul internaţional; gestionarea
mediatică a crizelor şi a conflictelor de mică şi mare intensitate; relaţiile
organismului militar cu societatea civilă şi cu instituţiile statului de drept.
(3) Conducerea relaţiilor publice presupune parcurgerea următoarele
etape: identificarea problemei; cercetarea/depistarea faptelor; planificarea;
comunicarea; evaluarea.
NESECRET
108 din 275
NESECRET
(2) Asigurarea cu personal se organizează pe baza dispoziţiilor eşalonului
superior şi a deciziei comandantului şi se execută de către statul major împreună cu
şefii de module, prin modulul de specialitate.
(3) Investigaţiile psihomorale desemnează un ansamblu de operaţii
desfăşurate de structurile specializate în scopul:
a) diagnosticării disfuncţiilor de ordin psihic şi psihosocial la nivel
individual, respectiv de grup;
b) intervenţiei de specialitate pentru optimizarea gestionării resurselor
umane;
c) evaluării parametrilor psihomorali;
d) consilierii pe probleme psihosociale a comandanţilor.
SECŢIUNEA a 10 - a
Activităţile comandamentului
pentru asigurarea financiar-contabilă
CAPITOLUL V
Documente ce se elaborează de către comandamente pentru exercitarea
conducerii operaţiilor militare
SECŢIUNEA 1
Conţinutul documentelor pentru conducere întocmite de modulele comandamentului
şi de reprezentanţi
NESECRET
110 din 275
NESECRET
NESECRET
116 din 275
NESECRET
e) contrainformaţii; se evaluează ameninţările pe linie de contrainformaţii;
se stabilesc măsuri de siguranţă internă - mânuirea documentelor secrete,
compartimentarea muncii etc;
f) diverse; se stabilesc alte instrucţiuni speciale, nerezolvate anterior, cum
ar fi stabilirea de obiective pe linie de contrainformaţii, cu priorităţi şi dispunere; se
inserează lanţul de comandă pe linie de contrainformaţii.
NESECRET
122 din 275
NESECRET
Art.346. - (1) Ordinul preliminar (anexa nr. 4) este documentul prin care se
transmit marilor unităţi/unităţilor subordonate cele mai urgente măsuri pentru trecerea
la îndeplinirea unei misiuni şi/sau datele esenţiale ale următoarei misiuni/operaţii, în
scopul de a asigura acestora timpul necesar pentru luarea măsurilor ce se impun în
vederea pregătirii şi îndeplinirii acesteia.
(2) Se întocmeşte în cadrul modulului operaţii şi se semnează de către
comandantul marii unităţi/unităţii. Pe exemplarul numărul 2 care rămâne la marea
unitate/unitate semnează, pentru conformitate, şeful de stat major.
(3) Se elaborează pe timpul iniţierii planificării pe baza precizărilor
comandantului şi de regulă, cuprinde o frază cu scopul indicării unei sarcini ori
necesităţii specifice adresate comandanţilor sprijiniţi şi celor ce sprijină, cum ar fi
termenul maxim până la care recepţionează estimarea comandantului şi estimarea
desfăşurării preliminare. Are următoarea compunere: situaţia; misiunea;
execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile.
(4) Situaţia cuprinde o scurtă prezentare a situaţiei, incluzând:
a) situaţia politică şi situaţia forţelor inamicului în zona de operaţii;
b) acţiunile şi atitudinile ce se aşteaptă din partea naţiunilor prietene;
c) sursa, timpul şi cantitatea principalelor forţe combatante la dispoziţie
pentru planificare, sau solicitarea evaluării comandantului privind forţele şi necesarul
de transport strategic/operativ;
d) presupuneri/estimări ce ar putea influenţa semnificativ planificarea
comandantului.
(5) Misiunea. Se face o prezentare concisă a misiunii de îndeplinit şi a
scopului acesteia.
(6) Execuţia cuprinde: intenţia comandantului pentru operaţie; instrucţiunile de
coordonare.
(7) Intenţia comandantului pentru operaţie, respectiv:
a) concepţia operaţiei, asigură toate detaliile disponibile, care pot fi
transmise în ordinul preliminar; dacă comandantul care emite ordinul preliminar
doreşte să fie avute în vedere anumite faze sau cursuri de acţiune, le menţionează în
text; aşa încât comandantul sprijinit să dezvolte cursul de acţiune pe care-l consideră
corespunzător;
b) misiunile/sarcinile probabile pentru unităţile luptătoare;
c) informaţiile referitoare la sarcinile de îndeplinit de către unităţi;
d) misiunile/sarcinile probabile pentru unităţile de sprijin de luptă ;
(8) Instrucţiunile de coordonare cuprind orice informaţie disponibilă la
momentul emiterii ordinului cum ar fi:
a) nevoile de informaţii critice ale comandantului;
b) o variantă de calcul a timpului utilizabilă în planificarea operaţiei.
(9) Pe timpul executării calcului timpului se au în vedere:
a) adunarea echipei de întocmire a ordinului - inclusiv locul şi participanţii;
b) deplasările, inclusiv nivelurile sau gradele de notificare a deplasării.
NESECRET
123 din 275
NESECRET
(10) Data prevăzută pentru începerea execuţiei, ziua Z – poate fi şi
aproximativă dar este necesară comandantului şi statul major pentru calculul iniţial al
timpului, durata estimativă a operaţiei.
(11) Constrângerile operaţionale cunoscute, exemplu: restricţii de survol;
nevoi de deminare a porturilor; limitarea mişcărilor; cercetarea etc.
(12) Precizări privind regulile de angajare.
(13) Instrucţiuni de monitorizare şi coordonare către comandantul care asigură
sprijinul, din partea comandantului beneficiar de sprijin.
(15) Autorizarea legăturii directe între comandanţi, exemplu - este autorizată
legătura directă între…după/nu mai devreme de…..
(16) Indicaţii privind: riscul; siguranţa operaţiei; orientarea privind inducerea
în eroare; operaţiile psihologice; informaţiile militare; contraspionajul; relaţiile
civili - militari, CIMIC; relaţiile publice.
(17) Sprijinul logistic cuprinde : transportul; constrângerile logistice cunoscute;
codificări; instrucţiuni de raportare; instrucţiuni speciale şi termene pentru trimiterea
rapoartelor; instrucţiuni privind clasificarea şi declasificarea documentelor.
(18) Comanda şi Comunicaţiile cuprind: instrucţiuni privind comunicaţiile;
relaţiile de comandă; codificări; instrucţiuni de raportare; instrucţiuni speciale şi
termene pentru transmiterea/înaintarea rapoartelor; instrucţiuni privind clasificarea şi
declasificarea documentelor.
Art.347. - (1) Ordinul fragmentar, FRAGO (anexa nr. 7), se elaborează în
cadrul modulului operaţii şi se transmite marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor, de
regulă, pe timpul desfăşurării operaţiilor militare curente, când situaţia nu a
înregistrat schimbări majore sau nu este suficient timp la dispoziţie şi conţine toate
cele 5 puncte ale ordinului de operaţie cu evidenţierea modificărilor survenite între
timp.
(2) Reprezintă instrucţiunile comandantului către comandanţii din subordine
pentru pregătirea, coordonarea şi executarea misiunii de luptă.
(3) Se elaborează text şi i se pot anexa scheme, tabele, grafice. Are o formă
scurtă, clară şi concisă, dar nu în detrimentul înţelegerii misiunii şi se semnează de
către comandant.Pe exemplarul care rămâne la comandament semnează pentru
conformitate şi şeful de stat major.
Art.348. - (1) Ordinul fragmentar cuprinde: situaţia; misiunea; execuţia;
sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile.
(2) Situaţia cuprinde :
a) ultimele modificări cu privire la situaţia inamicului şi a forţelor proprii
- dispunerea, cunoscută sau probabilă; intenţia probabilă; valoarea;
b) concepţia eşalonului superior, numai dacă interesează;
c) subordonări şi resubordonări.
(3) Misiunea - forma operaţiei, procedeul adoptat, scopul.
(4) Execuţia cuprinde: zona/fâşia de responsabilitate; dispozitivul; direcţia de
efort/efortul principal; etapizarea misiunii şi termene; instrucţiuni de coordonare;
momentul când trebuie să fie gata pentru îndeplinirea misiunii.
NESECRET
124 din 275
NESECRET
(5) Sprijinul logistic cuprinde, de regulă, numai schimbările produse în modul
de aprovizionare.
(6) Comanda şi comunicaţiile cuprind: dispunerea punctelor de comandă;
succesiunea realizării legăturii; semnale de conducere şi de cooperare; instrucţiuni
de recunoaştere şi identificare.
Art.349. - (1) Ordinul de operaţie/anexa “C1 (Operaţii) la ordinul de
operaţii” se semnează de către şeful de stat major şi şeful modulului operaţii şi este
structurat în 5 puncte ca şi ordinul de operaţie. Detaliază probleme care nu sunt
cuprinse în ordinul de operaţie, sau care necesită clarificări suplimentare.
(2) De regulă cuprinde: compunerea de luptă; subordonări şi resubordonări;
deplasări, staţionări, regrupări, înlocuiri; restricţii cu privire la organizare, manevră
sau reguli de angajare; resursa de aviaţie repartizată şi sprijinul de aviaţie planificat;
obiective ale pregătirii pentru luptă,când este cazul; precizări privind planificarea şi
efectuarea operaţiilor de evaluare agradului de pregătire pentru misiune, când este
posibil; asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor.
Art. 350. - (1) Ordinul de deplasare/anexa “M”- deplasare la ordinul de
operaţie (anexa nr. 8) se elaborează în cadrul G3/S3.
(2) Se semnează de către şeful de stat major şi şeful modulului operaţii şi
cuprinde: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile.
(3) Situaţia cuprinde: forţele inamicului; forţele proprii; subordonări şi
resubordonări.
(4) Misiunea.
(5) Execuţia cuprinde: concepţia de deplasare; misiunile/sarcinile pentru
marile unităţi/unităţile subordonate; detalierea activităţilor pe timpi; coordonarea
acţiunii-ordinul de marş; itinerarul; periodicitatea trecerii prin punctele de
coordonare; viteza de deplasare; metoda de deplasare; măsuri de asigurare a
operaţiilor şi de protecţie a forţelor; ora plecării şi alte date referitoare la
punctele obligate de trecere; controlul deplasării; zone portuare; instrucţiuni
pentru halte; date generale despre vreme; sprijinul aerian.
(6) Sprijinul logistic cuprinde: controlul traficului; aprovizionarea; sprijinul
medical.
(7) Comanda şi comunicaţiile cuprind: comanda - locul unde se găseşte
comandantul şi locul de dispunere a principalelor elemente de conducere;
comunicaţiile şi informatica.
Art. 351. - (1) Reguli de angajare/anexa “K”- reguli de angajare, la ordinul de
operaţie (anexa nr.21).
(2) Se elaborează în cadrul modulului operaţii în cooperare cu modulele
G5/S5, G4/S4, juridic şi CIMIC şi asigură nivelul de detalii necesar pentru a descrie
regulile de angajare şi orice alte cerinţe de comandă.
(3) Nu urmează formatul standard.
(4) Se semnează de şeful de stat major şi şeful operaţiilor.
Art.352. - (1) Planul de activitate (anexa nr. 30) este un document de conducere
care se elaborează la toate comandamentele de către modulul operaţii, în vederea
NESECRET
125 din 275
NESECRET
coordonării într-o idee unitară a activităţii de conducere a forţelor şi se aduce la
cunoştinţa întregului personal în părţile ce-l privesc.
(2) Planul de activitate se elaborează pe baza datelor şi informaţiilor primite de
la eşalonul superior, în urma desfăşurării activităţilor de iniţiere a planificării şi de
orientare a personalului implicat în planificarea operaţiilor militare.
(3) Documentul se redactează sub formă de tabel, se semnează de şeful de stat
major şi se aprobă de comandant.
(4) Pe baza acestuia, fiecare structură/modul din cadrul comandamentului
întocmeşte planul de activitate al structurii/modulului.Acesta se semnează de către
şeful structurii/modulului, se aprobă de şeful de stat major/comandant, pentru
modulele subordonate nemijlocit şi se păstrează la modulele care l-au întocmit.
(5) Planul de activitate cuprinde: activităţile principale care se execută de către
comandament/modul; planificarea operaţiei militare; analiza situaţiei; pregătirea şi
prezentarea estimărilor; alegerea cursului optim; executarea recunoaşterilor;
elaborarea documentelor de conducere şi de informare; organizarea operaţiei forţelor;
transmiterea misiunilor la subordonaţi; coordonarea realizării sistemului de
comunicaţii; îndeplinirea măsurilor pentru asigurarea operaţiilor şi protecţiei forţelor;
coordonarea operaţiei forţelor; cine execută sau participă la activităţile de control;
termenele la care se execută; alte activităţi ce trebuiesc executate în raport cu situaţia
concretă.
Art.353. - (1) Planul de control (anexa nr. 28) este un document de conducere
care se elaborează la toate comandamentele, în cadrul modulului operaţii, pe baza
precizărilor comandantului, planului de operaţie, şi a planului de activitate al
comandamentului, în scopul asigurării îndeplinirii la timp a misiunilor primite şi
verificării nivelului de pregătire al forţelor subordonate.
(2) Modul prin care se realizează controlul poate fi materializat prin
următoarele procedee: deplasarea la subordonaţi; folosirea mijloacelor de
comunicaţii; studierea documentelor.
(3) Pe timpul desfăşurării activităţilor de planificare a operaţiilor,
modulele/structurile din cadrul comandamentului întocmesc şi înaintează la modulul
operaţii activităţile proprii de control prevăzute a se desfăşura, în termenul precizat de
comandant/şeful de stat major.
(4) Documentul se întocmeşte sub formă tabelară, se semnează de către şeful
de stat major şi şeful modulului operaţii, se aprobă de comandant şi se păstrează la
modulul operaţii.
(5) Planul de control cuprinde: unitatea/marea unitate la care se desfăşoară
controlul; activităţile care se controlează; termenul de executare; persoanele care
execută controlul; forţele şi mijloacele destinate pentru protecţie şi pază; mijloacele
de transport şi de transmisiuni folosite pe timpul controlului; modul de realizare a
legăturii cu comandamentul/modulul pe timpul deplasării şi desfăşurării activităţilor;
itinerariile de deplasare; persoanele care vor fi informate despre concluziile
controlului.
(6) După aprobarea planului, şeful modulului operaţii îi informează despre
conţinutul acestuia, în părţile ce-i privesc, pe ceilalţi şefi de module/structuri.
NESECRET
126 din 275
NESECRET
(7) După luarea la cunoştinţă, activităţile de control planificate se detaliază
corespunzător atribuţiilor specifice şi se înscriu în carnetele de campanie ale şefilor
de module/structuri. La eşalonul batalion/similare activităţile se includ în planul de
activitate.
Art.354. - (1) Planul de pază al punctului de comandă se întocmeşte de
modulul operaţii la toate eşaloanele, în scopul asigurării securităţii activităţilor
desfăşurate în punctele de comandă.
(2) Planul se pune în aplicare în momentul instalării punctului de comandă şi
se actualizează ori de către ori este nevoie.
(3) Planul de pază al punctului de comandă cuprinde: schema cu dispunerea
punctului de comandă, pe care se reprezintă locurile de dispunere, lucru şi odihnă ale
modulelor şi personalului, drapelului de luptă , centrului de transmisiuni, centrului de
calcul, subunităţilor destinate pentru pază şi intervenţie, comenduire, îndrumare a
circulaţiei şi deservire, personalul de serviciu, tehnicii de transport, popotelor;
variante probabile de atac ale inamicului; denumirea şi compunerea subunităţilor care
acţionează pentru respingerea atacurilor inamicului, organizarea conducerii acestora
şi variante de intervenţie; măsurile de asigurare a operaţiilor şi protecţiei forţelor;
raioanele de adunare a personalului punctului de comandă şi a tehnicii; lucrările de
amenajare genistică; dispunerea posturilor de santinelă şi de observare; itinerarele
patrulelor, subunităţilor de intervenţie/din afara punctului de comandă, restricţii de
deplasare în cadrul punctului de comandă; organizarea personalului/compunere,
misiuni pentru stingerea incendiilor şi înlăturarea urmărilor atacului inamicului;
organizarea deplasării personalului spre un alt raion; semnalele de înştiinţare,
alarmare şi recunoaştere a semnificaţiei acestora şi modul de acţiune a personalului.
(2) Se întocmeşte în două exemplare, un exemplar se păstrează la ofiţerul de
serviciu pe punctul de comandă, iar unul la ofiţerul de serviciu operativ. Prevederile
acestuia se aduc la cunoştinţa întregului personal în părţile ce-l privesc, zilnic, sau ori
de câte ori este nevoie.
(3) Documentul se semnează de către şeful modulului operaţii şi şeful de stat
major şi se aprobă de comandat.
Art.355. - (1) Ordinul pentru mascare/anexa “C” 2 - mascare la ordinul de
operaţie (art....) este documentul care stabileşte modul de întrebuinţare a forţelor şi
mijloacelor pentru realizarea mascării operaţiei.
(2) Se întocmeşte la eşaloanele operative de către structura/ofiţerul de
specialitate din cadrul modulului operaţii, G3/S3, text/grafic, se semnează de şeful de
stat major şi şeful modulului operaţii. La eşalonul brigadă şi batalion/similare,
măsurile şi activităţile de mascare cuprinse în planul/ordinul de operaţie.
(3) Ordinul pentru mascare este structurat în cinci puncte: situaţia; misiunea;
execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. Acesta cuprinde:
a) scopul, concepţia şi misiunile mascării;
b) forţele şi mijloacele de cercetare ale inamicului, dispunerea şi
posibilităţile acestora;
c) măsurile de mascare/unele luate din timp de pace, pentru ascunderea
unor obiective militare şi teritoriale;
NESECRET
127 din 275
NESECRET
d) măsurile de mascare pentru mobilizarea forţelor şi economiei naţionale;
e) aliniamentul de contact, fâşiile marilor unităţi şi unităţilor, liniile de
despărţire, vecinii;
f) lucrările şi activităţile de mascare ce se execută de eşalonul superior în
fâşia de responsabilitate;
g) raioanele, poziţiile şi elementele de dispozitiv care se maschează cu
mijloace specializate, obiective false/operaţii demonstrative indicându-se forţele,
materialele şi termenele de execuţie;
h) măsurile luate pentru dezinformarea inamicului;
i) măsurile de mascare antiradiolocaţie a principalelor obiective din fâşia
marilor unităţi de arme întrunite;
j) raioanele şi itinerarele acoperite prin bruiaj de radiolocaţie şi
modalitatea executării acestuia;
k) obiectivele/reperele false pentru cercetarea prin radiolocaţie;
l) gradul de asigurare a trupelor cu mijloace şi materiale de mascare şi
posibilităţile de confecţionare a acestora pe plan local;
m) compunerea, dispunerea şi modul de întrebuinţare a mijloacelor
destinate marcării focului;
n) participarea celorlalte componente ale sistemului naţional de apărare la
realizarea mascării;
o) instrucţiuni de coordonare;
p) organizarea cooperării şi controlului mascării.
Art.356. - (1) Ordinul pentru asigurarea topogeodezică/anexa “C” 3 -
asigurare topogeodezică la ordinul de operaţie (art....), reprezintă materializarea
detaliată, sub formă de text a măsurilor şi misiunilor pentru asigurarea
topogeodezică.
(2) Se întocmeşte la eşaloanele operative de către structura de asigurare
topogeodezică din cadrul modulului operaţii, G3.
(3) La eşaloanele tactice, măsurile şi operaţiile de asigurare topogeodezică sunt
cuprinse în cadrul planului/ordinului de operaţie.
Art.357. - Ordinul pentru asigurarea topogeodezică este structurat în cinci
puncte - situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile se
semnează de şeful de stat major, şeful structurii/ofiţerul cu asigurarea topogeodezică
şi cuprinde:
a) informaţii despre structurile topogeodezice ale inamicului;
b) informaţii despre tipurile de documente, tehnică şi materiale folosite de
inamic;
c) activităţile topogeodezice ale inamicului recent executate sau în curs de
executare;
d) dispunerea unităţilor/subunităţilor topogeodezice şi a
subunităţilor/formaţiunilor de asigurare cu produse, tehnică şi materiale
topogeodezice proprii;
e) misiunile forţelor subordonate;
f) raioanele în care se execută lucrări topogeodezice;
NESECRET
128 din 275
NESECRET
g) volumul, termenele, executantul şi beneficiarul acestora;
h) asigurarea cu materiale şi tehnică topogeodezică;
i) organizarea coordonării;
j) alte elemente care pot influenţa executarea misiunilor asigurării
topogeodezice.
Art.358. - (1) Ordinul de sprijin prin foc/anexa “C “ 4 - sprijin prin foc la
ordinul de operaţie (anexa nr. 10), se întocmeşte la nivelul tuturor modulelor
operaţii, text/grafic şi reprezintă materializarea deciziei comandantului pentru
executarea misiunilor de sprijin şi coordonarea unitară a focului în detalierea
organizării sprijinului prin foc/pct. a cap. III din planul de operaţie.
(2) Conţinutul grafic al planului se detaliază cu un eşalon mai jos faţă de
eşalonul care îl întocmeşte şi este un document unitar care planifică în detaliu modul
de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor de sprijin.
(3) Operaţiile/măsurile care nu se pot reprezenta grafic se anexează sub formă
de text, grafic sau tabel la plan.
(4) Ordinul se semnează de către şeful de stat major şi şeful modulului operaţii
şi cuprinde 5 puncte: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi
comunicaţiile.
(5) Situaţia - orice informaţie care afectează sprijinul prin foc şi care nu este
inclusă în paragraful 1 la ordinului de operaţii sau care necesită a fi explicată.
Cuprinde: forţele inamicului; forţele proprii; subordonări; detaşări;
(6) Forţele inamicului:
a) exemplu, “Vezi anexa…. la ordinul de operaţii nr……”;
b) posibilităţile de sprijin aerian inamic, de artilerie antiaeriană, chimice,
nucleare şi de artilerie navală.
(7) Forţele proprii:
a) misiunea eşalonului superior şi intenţia comandantului;
b) prezentarea planurilor de sprijin de foc ale eşalonului superior şi ale
unităţilor vecine;
c) informaţii suplimentare despre resursele aeriene, navale şi nucleare care
sprijină marea unitate/unitatea/subunitatea subordonată.
(8) Subordonări şi detaşări.Sunt prezentate forţele şi mijloacele de sprijin de
foc repartizate marii unităţi/unităţii/subunităţii de către eşalonul superior, precum şi
elementele din organica marii unităţi/unităţii/subunităţii proprii care sunt detaşate sub
controlul sau comanda eşalonului superior sau a marii unităţi/unităţii/subunităţii
vecine.
(9) Misiunea. Exprimarea clară, concisă a sarcinii sau sarcinilor, incluzând
obiectivul comun al elementelor de sprijin de foc.
(10) Execuţia cuprinde: concepţia sprijinului prin foc; sprijinul aerian;
sprijinul elicopterelor; sprijinul artileriei terestre; sprijinul artileriei antiaeriene;
instrucţiuni de coordonare
(11) Concepţia sprijinului prin foc cuprinde:
a) o scurtă prezentare a modului de organizare a sprijin prin foc pentru
marea unitate/unitatea/subunitatea luptătoare, conform concepţiei operaţiei;
NESECRET
129 din 275
NESECRET
b) se arată clar care sunt posibilităţile pentru sprijin prin foc, care unitate
este cea mai importantă, care este următoarea ca importanţă etc.
(12) Sprijinul aerian cuprinde:
a) prezentarea misiunilor principale care trebuie îndeplinite de elementele
forţelor aeriene care acţionează în sprijinul operaţiei;
b) alocarea de ieşiri avion pentru sprijinul aerian nemijlocit, incluzând
priorităţile sau aranjamentele specifice de control;
c) probleme de detaliu care nu au fost prezentate mai sus sau referiri la
ordinul de sprijin aerian sau la un document adiacent.
(13) Sprijinul elicopterelor - acest paragraf poate fi omis iar informaţiile
incluse într-o anexă separată cuprinde:
a) prezentarea misiunilor principale care trebuie executate de către
elicopterele de atac în sprijinul operaţiilor;
b) alocarea elicopterelor incluzând aranjamentele specifice şi/au priorităţile;
c) detaliile care nu au fost prezentate mai sus sau în subparagraful referitor
la sarcinile unităţilor de elicoptere de atac sau în anexa pentru elicopterele
de atac.
(14) Sprijinul artileriei terestre:
a) concepţia utilizării marii unităţi/unităţilor/subunităţilor de artilerie şi
artilerie antitanc în cadrul sprijinului prin foc apropiat, în adâncime şi în spatele
dispozitivului forţelor se face pe fazele operaţiei;
b) planificarea şi organizarea artileriei pentru operaţie;
c) alocarea muniţiei pe faze ale operaţiei, misiuni şi sarcini specifice;
d) raioanele punctelor de comandă, poziţiilor de tragere, de asigurare
cu date şi de susţinere logistică;
e) sistemul de numerotare a ţintelor;
f) frecvenţele de lucru între artilerie şi observatorii înaintaţi;
g) observarea aeriană;
h) misiunile tactice - pentru fiecare unitate/ subunitate de artilerie,
sarcinile specifice şi implicite pentru îndeplinirea misiunilor;
i) referirea la ordinul/apendicele pentru artilerie;
j) repartiţia forţelor şi mijloacelor de cercetare de artilerie avute la
dispoziţie - pe misiuni şi sarcini specifice;
k) acţiunile de sprijin prin foc în cazul întrebuinţării muniţiei fumigene
şi de iluminare;
l) localizarea, selecţionarea/identificarea, determinarea şi comunicarea
obiectivelor - obiective prioritare, misiunile cercetării de artilerie şi repartiţia de
forţe şi mijloace, modul de elaborare a listei cu ţintele.
(15) Sprijinul artileriei antiaeriane - poate constitui o anexă separată:
a) concepţia de desfăşurare şi elementele importante privitoare la
procedurile de control tactic;
b) gruparea/structura forţelor pentru luptă;
c) zonele de desfăşurare;
d) regulile de angajare;
NESECRET
130 din 275
NESECRET
e) procedurile de comandă şi control;
f) referirile la ordinul/apendicele pentru artileria antiaeriană;
g) consumul de muniţie de artilerie antiaeriană;
h) starea armamentului antiaerian corespunzător măsurilor de control
specifice.
(16) Instrucţiuni de coordonare:
a) măsurile de coordonare şi control ale sprijinului cu foc; exemplu - linia
de coordonare a sprijinului prin foc, linia de coordonare a focului, linia de
restricţionare a focului etc.;
b) repere de timp privind planificarea şi executarea sprijinului prin foc,
inclusiv ora de începere a operaţiunilor nucleare;
c) instrucţiunile de coordonare a focului pe obiectivele angajate de către
mai multe sisteme de lovire;
d) instrucţiunile de modificare;
e) zonele în care nu se execută focul de baraj;
f) protecţia chimică - siguranţa trupelor, situaţia meteorologică.
(17) Sprijinul logistic:
a) referinţa la ordinul referitor la sprijinul logistic;
b) dispunerea punctelor de aprovizionare;
c) cerinţele de întreţinere şi consumurile zilnice la fiecare sistem de lovire.
(18) Comanda şi Comunicaţiile:
a) dispunerea punctelor de comandă principale şi de rezervă şi orele de
intrare în funcţiune;
b) dispunerea P.C. ale unităţilor de artilerie şi/sau a celulei de coordonare a
sprijinului aerian;
c) legături;
d) instrucţiunile de comunicaţii;
e) instrucţiunile de contra supraveghere;
f) coduri, semnale, codificări.
(19) Ordinul de sprijin prin foc poate să mai conţină şi alte date necesare
întocmite sub formă de text şi anexate la acesta. Acestea se pot prezenta sub formă de
tabele cu date necesare conducerii operaţiilor artileriei referitoare la: cantitatea de
artilerie ce se realizează la marile unităţi/unităţi; repartiţia artileriei şi a misiunilor de
foc; repartiţia misiunilor executate cu rachetele; graficul pregătirii de foc a ofensivei;
posibilităţile artileriei; rândul la serviciu al subunităţilor de rachete şi/sau artilerie;
repartiţia consumului de muniţie pe categorii de armament şi calibre; raioanele unde
se organizează lupta împotriva blindatelor; fâşiile de tragere şi numărul de subunităţi
de artilerie cu care trebuie să se intervină în fâşia de tragere complementară;
coordonatele şi dimensiunile obiectivelor; modul şi termenele de înaintare a
sintezelor; alte anexe necesare, funcţie de nevoile stabilite/rezultate sau precizate pe
timpul desfăşurării procesului de planificare a operaţiei;
NESECRET
131 din 275
NESECRET
Art.359. - (1) Protecţia genistică/anexa “C“ 6 - protecţie genistică la ordinul
de operaţie (anexa nr. 11) stabileşte modul de sprijin genistic al operaţiei şi misiunile
genistice ale forţelor.
(2) Se elaborează sub formă de text sau grafic de către structura/ofiţerul de
geniu din cadrul modulului operaţii, se semnează de şeful de stat major şi şeful
modulului operaţii şi cuprinde 5 puncte: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul
logistic; comanda şi comunicaţiile.
(3) Situaţia. În această anexă trebuie reprezentate informaţiile care afectează
sprijinul de geniu şi care nu sunt incluse la paragraful 1 al ordinului de operaţie sau
care necesită a fi explicate.
(4) Misiunea. Prezentarea misiunii marii unităţi/unităţii de geniu.
(5) Execuţia cuprinde: schema operaţiilor genistice; obstacolele; obiectivele;
instrucţiuni de coordonare.
(6) Schema operaţiilor genistice: concepţia operaţiei privind sprijinul planului
de operaţie a forţelor luptătoare, incluzând intenţia comandantului marii
unităţi/unităţi de arme luptătoare/comandantului marii unităţi/unităţii de geniu;
efortul principal de geniu, organizat pe misiuni, unităţi şi faze ale operaţiei; sprijinul
de geniu în lupta apropiată; misiunile executate de la eşalonul superior în folosul
marii unităţi/unităţii proprii.
(7) Obstacolele: efortul de contramobilitate; centurile de obstacole în sprijinul
luptei în adâncime, apropiate şi în spate a unităţii sprijinite;
identificarea responsabilităţilor, priorităţilor şi restricţiilor; obiectivele de rezervă;
identificarea, periodizarea şi repartizarea responsabilităţilor pentru obiectivele de
rezervă ale eşalonului superior şi ale unităţii sprijinite.
(8) Obiectivele: concepţia de întrebuinţare; modul de sprijin al planului de
manevră al unităţilor sprijinite; situaţia obstacolelor planificate şi executate de către
unitatea sprijinită; sunt specificate clar dispunerea, criteriile execuţie şi intenţia;
criteriile pentru fiecare tip de obstacole, menţionându-se eşalonul căruia îi revine
autoritatea de a întrebuinţa mine lansate cu artileria / aviaţia şi orice fel de restricţii
privind duratele, pe aliniamente.
(9) Misiunile pe linie de geniu pentru unităţile subordonate: misiunile de geniu
care să fie executate de către elementele de geniu care sprijină forţele luptătoare;
misiunile la nivelul eşalonului emitent, repartizate structurilor de geniu, folosite
pentru a informa comandanţii subordonaţi cu privire la sarcinile care sunt sub
controlul eşalonului superior, ele fiind îndeplinite de forţele acestuia.
(10) Instrucţiuni de coordonare: generalităţi; coordonarea planului de
obstacole/baraje, incluzând timpul efectiv pentru realizarea centurilor de obstacole
referitoare la predarea obstacolelor; lucrările de apărare; întreţinerea drumurilor;
punctele de aprovizionare cu materiale de geniu; măsurile de interzicere; coordonarea
naţiunii gazdă a tipului şi dispunerii facilităţilor, mijloacelor sau sprijinului de geniu
al organizaţiilor non-guvernamentale; procedurile pentru solicitarea şi achiziţionarea
sprijinului de geniu al naţiunii gazdă, incluzând limitările în întrebuinţare a
mijloacelor naţiunii gazdă.
NESECRET
132 din 275
NESECRET
(11) Sprijinul logistic. Alocarea de mijloace specifice de geniu, mine,
explozibil, depozite cu materiale.
(12) Comanda şi Comunicaţiile: dispunerea punctelor de comandă şi orele de
intrare în funcţiune; locul de dispunere a marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor de
geniu; proceduri de identificare şi recunoaştere, limite şi constângeri în folosirea
mijloacelor de transmisiuni/mijloacelor electronice; instrucţiuni de raportare,
instrucţiuni speciale, şi termene pentru tranmiterea/înaintarea rapoartelor.
Art.360. – (1) Apărarea NBC/anexa“C” 7 - apărarea NBC - la ordinul de
operaţie (anexa nr. 12) stabileşte modul de executare a sprijinului NBC al operaţiei şi
misiunile forţelor, anexa nr.11.
(2) Se elaborează, text sau grafic, în cadrul modulului operaţii de către
structura/ofiţerul de NBC, se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului
operaţii şi are conţinutul prevăzut în anexa nr. 11.
(3) Aceasta cuprinde 5 puncte: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic;
comanda şi comunicaţiile.
(4) Situaţia. În cadrul acestui paragraf, trebuie prezentate informaţiile care
afectează sprijinul pe linia apărării N.B.C. şi care nu sunt incluse în ordinul de
operaţie sau care necesită a fi detaliate. Se referă la : forţele inamicului; forţele
proprii; subordonări şi resubordonări; presupuneri/supoziţii.
(5) Forţele inamicului. Capabilităţi ofensive, respectiv nivelul ameninţării
NBC: informaţii privind compunerea, dispunerea, manevra şi posibilităţile de
întrebuinţare a armelor C.B.R.N. - chimică, biologică, radiologică şi nucleară;
impactul care se produce asupra capacităţii operaţionale a unităţii; obiectivele de risc
N.B.C. ce pot crea situaţii de contaminare. Capabilităţi defensive: nivelul optim de
protecţie individual realizat, N.O.P.I.N.B.C.
(6) Forţele proprii. Organizarea unităţii/subunităţii N.B.C. pentru îndeplinirea
misiunii, dacă este cazul pe etape/faze ale operaţiei.
(7) Subordonări şi resubordonări. Se vor specifica subunităţile ce se dau ca
întărire sau în sprijin, precum şi cele care se primesc ca întărire sau în sprijin, cu
predilecţie cele care nu sunt specificate în organizarea pentru misiune.
(8) Presupuneri/supoziţii. Se menţionează toate acţiunile importante ale
forţelor adverse sau ale forţelor proprii din domeniul N.B.C. care pot fi prevăzute pe
parcursul desfăşurării întregii operaţii şi care pot influenţa cursul acesteia.
(9) Misiunea. Se prezintă toate misiunile N.B.C. furnizate de către structura
emitentă în folosul structurilor subordonate şi scopul pentru care se execută aceste
misiuni.
(10) Execuţia: concepţia operaţiei unităţii/subunităţii de apărare N.B.C.; ce
misiuni N.B.C. se vor executa pe parcursul întregii operaţii şi de ce; cercetarea
N.B.C., decontaminarea R.B.C.; mascarea cu aerosoli; nimicirea inamicului cu focul
sistemelor incendiare;prioritatea de sprijin N.B.C., pe faze/etape ale operaţiei şi pe
tipuri de misiuni-cercetare N.B.C., decontaminare R.B.C., mascare cu aerosoli şi
nimicirea inamicului cu focul sistemelor incendiare; misiuni/sarcini pentru
unităţile/structurile subordonate; instrucţiuni de coordonare referitoare la cooperarea
cu subunităţile din zona în care acţionează, organizarea înştiinţării despre pericolul
NESECRET
133 din 275
NESECRET
sau întrebuinţarea A.D.M.N.B.C., procedurile pentru decontaminarea totală, C.E.R.N.
- clasa de expunere la radiaţii nucleare, N.O.P.I.N.B.C. - niveluri optime de protecţie
individuală N.B.C., posibilităţile de folosire pentru decontaminare şi analize a
resurselor locale, situaţia meteorologică la înălţime etc.
(11) Sprijinul logistic: nivelul stocurilor pentru toate clasele de echipamente şi
materiale de apărare N.B.C.; evacuarea persoanelor vătămate în urma atacurilor
N.B.C. ale adversarului.
(12) Conducerea şi Comunicaţiile: locul de dispunere a unităţii/subunităţii
N.B.C.; proceduri de identificare şi recunoaştere, limite şi constrângeri în folosirea
mijloacelor de transmisiuni/aparaturii electronice; instrucţiuni privind sistemul de
avertizare şi raportare N.B.C.; informaţii privind transmiterea mesajelor N.B.C.
Art.361. – (1) Ordinul pentru operaţii psihologice/anexa“C 8 - operaţii
psihologice la ordinul de operaţie se elaborează în cadrul modulului operaţii de către
structura/ofiţerul cu operaţiile psihologice, se semnează de şeful de stat major, şeful
modulului operaţii şi şeful structurii cu operaţiile psihologice şi are 5 puncte:
situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile.
(2) Situaţia: forţele inamicului; forţele proprii; subordonări şi resubordonări.
(3) Forţele inamicului. Stabilirea resurselor şi capacităţii inamicului, atât
militare cât şi civile, pentru a conduce operaţiile psihologice. Stabilirea eforturilor
operaţiilor psihologice trecute ale inamicului, cine a fost ţintit, folosind ce fel de
mijloace şi eficienţa lor.
(4) Forţele proprii.
(5) Subordonări şi resubordonări.
(6) Misiunea. Misiunile marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor.
(7) Execuţia: concepţia operaţiei psihologice; concepţia operaţiei militare în
ansamblu; stabilirea modului cum eforturile operaţiei psihologice sunt conduse şi
coordonate ca operaţiuni psihologice de sprijin; rolul comandamentului în executarea
descentralizată a programelor operaţiei psihologice aparţinând comandamentelor
eşaloanelor superioare; sarcinile unităţilor subordonate, precizarea şi descrierea unor
responsabilităţi clare; instrucţiuni de coordonare; identificarea Autorităţilor de
Comandă Naţionale sau Comandamentul responsabil - obiectivele operaţiei
psihologice aprobate, teme de subliniat şi teme de evitat; identificarea audienţei ţintă
în zona operaţiei pentru a include ţintele cheie; identificarea informaţiilor de bază
relevante despre perspectivele audienţei, vulnerabilităţii şi eficienţei asupra forţelor
proprii şi inamicului; identificarea activităţilor şi acţiunilor militare conduse de
unităţi subordonate care sprijină sau facilitează eforturile operaţiei psihologice;
stabilirea mecanismelor de coordonarea operaţiei psihologice cu elemente de suport
psihologic ataşate; personalul desemnat şi celelalte activităţi informaţionale ce se
operează în aria de responsabilitate a comandamentului; stabilirea procedurilor de
coordonare a predării produselor psihologice; stabilirea cerinţelor de informaţii
specifice curente.
(8) Sprijinul logistic: conducerea distribuirii suportului logistic; furnizarea
suportului logistic, discutarea furnizării controlului şi menţinerii echipamentului şi
stocurilor ce includ produse psihologice.
NESECRET
134 din 275
NESECRET
(9) Comanda şi Comunicaţiile: explicarea relaţiilor de comandă dintre forţele
psihologice ataşate şi unităţile/subunităţile de operaţii psihologice; stabilirea aprobării
operaţiei psihologice şi autoritatea de eliberare care a fost delegată sau reţinută de
către comandamentele superioare; stabilirea autorităţii de aprobare psihologică,
delegată de comandant sau reţinută pentru comandanţii subordonaţi în scopul
dezvoltării produselor, acţiunilor şi programelor psihologice propuse; stabilirea
autorităţii de aprobare psihologică, delegată de comandant sau reţinută pentru
comandanţii subordonaţi în scopul eliberării şi răspândirii produselor, psihologice
aprobate în zonele lor de responsabilitate; identificarea şi explicarea abrevierilor
psihologice.
Art.362. - (1) Ordinul pentru Poliţia Militară/Anexa “P” - poliţia militară la
ordinul de operaţie detaliază concepţia de sprijin a operaţiei pe linia poliţiei militare
şi transmite instrucţiuni unităţilor/subunităţilor de acest gen.
(2) Se întocmeşte în cadrul modulului operaţii de către ofiţerul responsabil cu
această activitate specifică, în cooperare cu G4/S4 şi G1/S1.
(3) Se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului operaţii şi cuprinde 5
puncte: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile.
(4) Situaţia - punctul 1 al ordinului de operaţie.
(5) Misiunea – enumerarea misiunii şi a scopului acesteia.
(6) Execuţia cuprinde: concepţia operaţiilor poliţiei militare; mobilitatea şi
manevra; protecţia forţelor; prizonieri de război; menţinerea ordinii şi disciplinei
militare; culegerea informaţiilor; instrucţiuni de coordonare.
(7) Concepţia operaţiilor poliţiei militare. Se concentrează atenţia asupra
îndrumării, misiunii şi intenţiei comandantului, precum şi asupra modului în care
această operaţie de sprijin contribuie la desfăşurarea operaţiei.
(8) Mobilitatea şi manevra: comenduirea şi îndrumarea circulaţiei; suportul
pentru unitatea de manevră; recunoaşterea şi supravegherea itinerarului; itinerare de
patrulare; constrângeri; evitarea contaminării; controlul personalului din zona de
responsabilitate; alegerea şi raportarea informaţiilor.
(9) Protecţia forţelor: protecţia zonelor înaintate sau din spate; mijloace de
securitate; angajarea forţei pentru respingerea atacurilor prin surprindere; apărarea
P.C., obiective principale; activităţi antiteroriste.
(10) Prizonieri de război: dispunerea şi localizarea centrelor de colectare;
deplasarea, transportul şi cazarea - cooperează cu G4/S4; protecţia, susţinerea şi
evacuarea.
(11) Menţinerea ordinii şi disciplinei militare. Se menţionează măsurile
propuse, criterii, reguli, proceduri.
(12) Culegerea informaţiilor. Se cooperează cu G2/S2 în probleme referitoare
la culegerea, interpretarea şi transmiterea informaţiilor şi a datelor de cercetare
specifice poliţiei militare; misiunile unităţilor/subunităţilor subordonate - se descriu
misiunile acestora pentru sprijin sau operaţiile independente ale poliţiei militare;
(13) Instrucţiunile de coordonare cuprind: instrucţiuni ale misiunilor de sprijin
şi ale operaţiei, durată, spaţiu etc.; coordonarea cu alte forţe ale poliţiei militare/civile
care acţionează în sprijin sau direct.
NESECRET
135 din 275
NESECRET
(14) Sprijinul logistic: concepţia de sprijin; materiale şi servicii; evacuarea
medicală şi spitalizarea; sprijinul personalului.
(15) Comanda şi comunicaţiile: coordonatele geografice pentru localizarea
P.C.; instrucţiuni de comunicaţii.
Art. 363. - (1) Planul transportului aerian/anexa “C” 9 - planul transportului
aerian la ordinul de operaţie, detaliază concepţia de transport a forţei aeropurtate.
(2) Se întocmeşte de modulul operaţii din statul major al comandamentului
operaţional, împreună cu reprezentanţii forţei aeriene, sub formă grafică şi i se
anexează documente justificative - tabele, schiţe, grafice etc.
(3) Se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului operaţii şi cuprinde:
a) situaţia inamicului aerian şi din zonele de paraşutare/debarcare;
b)unităţile de aviaţie care execută transportul şi ofiţerii de legătură;
c) unităţile de paraşutişti, aeromobile, transportate şi ofiţeri de legătură;
d)concentrarea forţelor pentru transportul aerian - zonele de îmbarcare;
e) aerodromuri de plecare pentru fiecare eşalon şi serie - localizare
geografică sau numele de cod;
f) numărul de avioane în fiecare eşalon de transport şi serie;
g)formaţiile în fiecare eşalon de transport şi serie;
h)numerele de ordine ale seriilor pe eşaloane de transport;
i) numărul de ordine şi tipul avioanelor;
j) procedurile de control ale forţei aeropurtate pe timpul îmbarcării;
k)măsuri de mascare, inducere în eroare şi diversiune;
l) conducerea, controlul şi comunicaţiile;
m)observaţii şi instrucţiuni speciale, echipamente speciale şi locul de
dispunere al personalului cheie;
n)planul de îmbarcare;
o)planul de paraşutare;
p)axa de încărcare, staţionare, decolare;
q)fâşiile de neutralizare a inamicului terestru, de acoperire aeriană,
culoarele de trecere a liniei frontului şi traiectele de zbor;
r) axa trecerii pe la reperele de control;
s) diagrama de zbor şi măsurile de control al traficului aerian;
t) starea vremii;
u)proceduri de urgenţă inclusiv planificarea căutării, salvării şi recuperării
în situaţii neprevăzute;
v)unităţile de aviaţie de sprijin şi interdicţiile pentru apărarea antiaeriană
proprie;
w)măsurile de apărare aeriană pe timpul zborului;
x)zona şi axa de paraşutare/debarcare/extracţie pentru fiecare serie şi
transport;
y)metoda de distribuire, paraşutare/debarcare/extracţie, folosită pentru
fiecare avion;
z) măsuri de securitate a informaţiilor pe timpul pregătirii şi executării
transportului aerian şi paraşutării/debarcării.
NESECRET
136 din 275
NESECRET
Art. 364. Planul de îmbarcare/Planul de parcare şi încărcare al aeronavelor,
este parte componentă a Planului transportului aerian, se întocmeşte de statul major al
forţelor aeropurtate/aeromobile şi reprezentanţii unităţii de aviaţie şi cuprinde:
a) zonele de îmbarcare pe unităţi/subunităţi;
b)măsurile de asigurare şi protecţie/securitate;
c) elementele de control a îmbarcării;
d)graficul îmbarcării - întocmit pe baza concepţiei de transport aerian, a
resurselor de dispoziţie şi a repartiţiei forţelor pe eşaloane de transport;
e) sprijinul îmbarcării;
f) planul de parcare a aeronavelor;
g)personalul şi echipamentul care constituie încărcătura pentru fiecare
aeronavă;
h)axa începerii îmbarcării/încărcării şi programul de încărcare;
i) timpul de staţionare.
Art.365. - Planul paraşutării/debarcării se întocmeşte de modulul S3 din
statul major al unităţii aeropurtate/aeromobile şi cuprinde:
a) zona de paraşutare/debarcare şi zonele adiacente;
b)terenuri pentru livrarea materialelor prin extracţie;
c) secvenţele, metoda şi timpul de livrare a forţelor şi mijloacelor;
d)regruparea forţelor şi mijloacelor şi deplasarea din zonele de
paraşutare/debarcare;
e) semnale, marcaje, elementele de cercetare/recunoaştere şi mascare;
f) siguranţa zonei de paraşutare/debarcare - măsuri de securitate şi a celor
adiacente;
g)planuri alternative;
h)puncte de impact pentru personal şi echipament;
i) comanda şi controlul;
j) deplasarea trupelor şi echipamentului din zonele de paraşutare/aterizare.
Art.366. - (1) Ordinul de transport aerian şi de paraşutare/debarcare - anexă
la ordinul de operaţii, se întocmeşte de modulul G.3/S.3 în funcţie de eşalon.
(2) Ordinul se semnează de şeful de stat major şi cuprinde:
a) situaţia inamicului aerian şi din raioanele de paraşutare;
b)resursa de aviaţie de transport la dispoziţia - unităţi de aviaţie, tipul
aeronavelor, axa şi durata punerii la dispoziţie;
c) aerodromuri de îmbarcare - durata punerii la dispoziţie, facilităţi,
restricţii;
d)restricţii, traiecte, altitudinii de zbor, dacă sunt impuse;
e) zone de îmbarcare şi măsuri de asigurare de luptă executate de alte
structuri;
f) măsuri de securitate, inclusiv a informaţiilor pe timpul pregătirii şi
executării transportului aerian şi paraşutării;
g)acţiunile desfăşurate de alte structuri pentru neutralizarea inamicului
terestru şi aerian pe traiectele de zbor şi în raioanele de paraşutare/debarcare - fâşiile
în care se execută acoperirea aeriană, culoarele de trecere a LDA - dacă sunt impuse;
NESECRET
137 din 275
NESECRET
h)forţe care acţionează în adâncime cu care se cooperează în sprijinul
paraşutării/debarcării;
i) măsuri de inducere în eroare şi de diversiune organizate de eşaloanele
superioare;
j) măsuri de recuperare, evacuare de urgenţă în caz de eşec al acţiunii
-semnale, mijloace la dispoziţie, elementele organizatorice;
k)situaţia şi previziunea meteorologică;
l) ofiţeri de legătură, direcţionali şi reprezentanţi;
m)conducerea, controlul şi comunicaţiile pe timpul transportului şi
paraşutării/debarcării;
(3) Atunci când “Panul transportului aerian”, se întocmeşte de eşalonul
superior, la “ordinul de transport aerian şi de paraşutare/debarcare”, se anexează şi
extrase din:
a) planul transportului aerian;
b) planul îmbarcării;
c) planul paraşutării/debarcării;
d) alte documente ajutătoare.
NESECRET
138 din 275
NESECRET
(11) Sprijinul logistic acordat altor componente alre sistemului de apărare care
acţionează în zona de responsabilitate a marii unităţi/unităţii.
(12) Diverse.
(13) Ordinul logistic cuprinde 5 puncte: situaţia; misiunea; execuţia;
administrare/logistică; comanda şi comunicaţiile.
(14) Situaţia. O formulare generală despre sprijinul logistic ce influenţează
sprijinul operaţiei. Această formulare include orice informaţie din paragraful 1 al
ordinului de operaţie, de interes particular pentru unităţile de logistică şi care să
completeze, eventual, informaţiile existente.
(15) Misiunea. Cuprinde o formulare clară şi concisă a misiunii.
(16) Execuţia. Cuprinde concepţia operaţiilor de sprijin logistic.
(17) Administrare/logistică: materiale şi servicii - poate să cuprindă şi alte
subtitluri dacă este necesar – aprovizionare, transport, forţă de muncă, mentenanţă;
evacuare medicală şi spitalizare; personal; ţări străine şi sprijinul naţiunii gazdă;
instrucţiuni de coordonare; diverse.
(18) Comanda şi comunicaţiile. Conţine dispunerea punctelor de comandă şi
deplasarea acestora, organizarea legăturilor, instrucţiuni de identificare şi
recunoaştere, precum şi regulile generale privind utilizarea legăturilor de
comunicaţii şi, dacă este necesar, utilizare altui echipament electronic.
NESECRET
139 din 275
NESECRET
Art.369. - (1) Ordinul pentru comunicaţii şi informatică/anexa “F”-
comunicaţii şi informatică la ordinul de operaţie (anexa nr. 14).
(2) Este documentul prin care se transmite eşaloanelor subordonate/modulelor
G.6/S.6, detaliile necesare organizării şi funcţionării comunicaţiilor şi informaticii în
sprijinul operaţiei.
(3) Ordinul pentru comunicaţii şi informatică se elaborează în cadrul
modulului comunicaţii şi informatică, pe baza concepţiei operaţiei, se semnează de
către şeful de stat major şi şeful modulului G.6/S.6 şi cuprinde 5 puncte: situaţia;
misiunea; execuţia; administrare/logistică; comanda şi comunicaţiile.
(4) Situaţia: forţele inamicului; forţele proprii; terenul.
(5) Forţele inamicului: activitatea şi/sau posibilităţile inamicului; o listă a
posibilităţilor semnificative ale inamicului pe problemele; războiului electronic care
ar putea afecta sistemele de comandă şi control; forţele şi mijloacele inamicului
care, prin acţiunile lor, pot influenţa sistemul de comunicaţii propriu.
(6) Forţele proprii: situaţia comunicaţiilor de bază la data respectivă pentru
conducere, cooperare şi înştiinţare; modul de întrebuinţare a forţelor şi
mijloacelor de comunicaţii din compunerea unităţilor de transmisiuni
subordonate nemijlocit; precizarea forţelor şi mijloacelor de comunicaţii date ca
întărire; măsurile de securitate luate pe linie de comunicaţii pentru contracararea
posibilităţilor inamicului de a destabiliza sistemul de comunicaţii propriu;
sublinierea măsurilor de securitate pe linie de comunicaţii necesare a fi luate pentru
contracararea posibilităţilor inamicului de a folosi războiul electronic şi protecţia
sistemelor C2; precizarea mijloacelor externe de comunicaţii care întăresc
posibilităţile unităţilor de transmisiuni.
(7) Terenul. Definirea aspectelor critice de teren care ar putea influenţa
dispunerea sistemelor de comandă, control şi comunicaţii.
(8) Misiunea.
(9) Execuţia cuprinde: organizarea comunicaţiilor în sprijinul operaţiei;
misiunile unităţilor subordonate; instrucţiunile de coordonare.
(10) Organizarea comunicaţiilor în sprijinul operaţiei: organizarea
comunicaţiilor fir, radio, radioreleu, prin mijloace mobile pentru conducere,
cooperare şi înştiinţare; organizarea sistemului informatic în vederea prelucrării
automate a datelor, precum şi pentru realizarea schimbului automatizat de
informaţii/stabilirea software-ului; locurile de dispunere şi termenele de intrare în
funcţiune a centrelor de transmisiuni ale punctelor de comandă, precum şi direcţiile
probabile de deplasare a acestora; regimul de lucru al mijloacelor de transmisiuni;
misiunile cercetării de transmisiuni; măsurile de asigurare a operaţiei şi protecţie a
forţelor; organizarea asigurării cu tehnică şi materiale de transmisiuni; termenele
de înaintare a sintezelor, rapoartelor şi cererilor.
(11) Misiunile unităţilor subordonate: stabilirea misiunilor de sprijin de
transmisiuni pe care anumite elemente luptătoare trebuie să le execute şi care nu sunt
cuprinse în ordinul de operaţie de bază; precizarea numai a acelor misiuni ale
unităţilor de transmisiuni aflate în sprijinul elementelor care execută manevra,
necesare realizării unităţii de efort.
NESECRET
140 din 275
NESECRET
(12) Instrucţiunile de coordonare: precizarea principalelor instrucţiuni
destinate transmisiunilor care nu sunt prevăzute în ordinul de operaţie de bază;
prezentarea timpilor cheie sau a evenimentelor critice pentru sistemul de informaţii şi
procedurile de control a reţelelor.
(13) Sprijinul logistic: reparaţii; reaprovizionări; deplasări.
(14) Comanda şi comunicaţiile: identificarea ierarhizării controlului sistemelor
C2, pentru folosirea lor în comun în reţea; identificarea sistemului de management
zonal a reţelelor, pentru utilizarea şi administrarea acestora.
(15) La ordinul pentru comunicaţii şi informatică se pot anexa: tabele cu
organizarea direcţiilor/reţelelor radio şi radioreleu; tabele cu caracteristici de lucru
puse la dispoziţia subordonaţilor; tabele cu indicativele centrelor şi staţiilor de
transmisiuni; extrase din graficele de expediere a documentelor; extrase din graficele
expediţiilor poştale; tabel cu codificarea funcţiilor; memoratorul planului de
numerotare; schema realizării sistemului informatic; tabele cu chei şi parole; anexe
ajutătoare care detaliază procedeele tehnice de asigurare a legăturilor-scheme,
grafice, tabele, suporţi magnetici, schiţe, calcule, etc.
(16) În funcţie de cerinţele operaţiei, nivelul comandamentelor şi mediului
operaţional şi celelalte module din cadrul comandamentului, întocmesc anexe
specifice domeniului funcţional respectiv, la ordinul de operaţie; vezi anexa nr.2.
7. Reprezentanţii
SECŢIUNEA a 2-a
Conţinutul documentelor pentru informare întocmite de
modulele comandamentului şi de reprezentanţi
NESECRET
141 din 275
NESECRET
Art.371. - (1) Raportul de informare este documentul pe linie de personal care
se înaintează la eşalonul superior.
(2) Se întocmeşte text şi i se pot anexa tabele, grafice etc. Raportul cuprinde:
a) situaţia cu existentul, deficitul, gradul de completare şi pierderile, pe
categorii de personal, funcţii, arme şi specialităţi militare - decedaţi, răniţi, dispăruţi,
prizonieri, bolnavi etc.;
b) situaţia unităţilor/subunităţilor care au suferit pierderi mari şi propuneri
privind restructurarea sau completarea acestora;
c) pierderi suferite la funcţiile de conducere şi nevoi de completare;
d) măsurile întreprinse pentru completarea pierderilor;
e) date despre asigurarea condiţiilor de trai, a asistenţei medicale, juridice,
religioase şi drepturilor personalului;
f) situaţia prizonierilor de război, raionul de adunare şi propuneri privind
predarea acestora;
g) fapte de eroism săvârşite de personalul din subordine, recompense
acordate sau propuneri de recompensare de către eşaloanele superioare;
h) pierderi prognozate/estimate pentru etapa/misiunea următoare;
i) starea de sănătate psihică a resursei umane;
j) afecţiuni psihice şi niveluri de manifestare a acestora;
k) pierderi în efective datorate traumelor de natură psihică;
l) date privind starea de spirit a populaţiei şi starea psihomorală a
efectivelor, precum şi măsuri întreprinse pentru menţinerea acestora;
m) cereri.
Art. 372. - Estimarea şefului personalului se întocmeşte text, la care se pot
anexa tabele, grafice etc. şi cuprinde:
a) situaţia personalului/existent; deficitul; pierderile pe categorii de
personal, etc.;
b) propuneri pentru restructurarea sau completarea unităţilor care au
suferit pierderi mari în personal;
c) propuneri pentru asigurarea condiţiilor de viaţă a personalului ;
d) propuneri pentru îmbunătăţirea moralului;
e) propuneri pentru reducerea pierderilor în personal;
f) alte probleme necesare.
NESECRET
148 din 275
NESECRET
(6) După verificarea autenticităţii datelor înscrise, se completează jurnalul
operaţiilor militare, care se prezintă de către şeful de stat major, comandantului; se
păstrează la comandantul marii unităţi/unităţii şi poate fi consultat ori de câte ori este
nevoie.
Art.388. - (1) Jurnalul operaţiilor militare cuprinde: încadrarea nominală pe
funcţii, cu personal a unităţii - la marea unitate, numai pentru comandament şi
subunităţile subordonate nemijlocit; structura marilor unităţi, unităţilor şi
subunităţilor; concluziile despre situaţia politico-militară - la eşalonul corp de armată
şi superioare acestora; misiunea marilor unităţi, unităţilor, subunităţilor; prezentarea
pe scurt a planului de operaţie; relatarea operaţiilor desfăşurate; situaţia marilor
unităţi, unităţilor, subunităţilor şi a forţelor subordonate, după îndeplinirea fiecărei
misiuni, evidenţiindu-se episoadele mai importante şi faptele de arme deosebite;
schimbările care au avut loc în structura marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor;
situaţia prizonierilor de război, a capturilor şi modul de folosire a tehnicii şi
materialelor capturate; cererile adresate eşalonului superior sau primite de la
subordonaţi, de la vecini şi de la cei cu care se cooperează, precum şi modul de
rezolvare a lor; denumirea şi conţinutul, pe scurt, ale documentelor trimise/primite
la/de la eşalonul superior, subordonaţi, vecini şi statele majore cu care se cooperează;
concluziile cu privire la operaţiile care au avut loc; factori care au condus la
succesele şi cauzele insucceselor; recompensele acordate celor care s-au distins pe
câmpul de luptă - înaintări în grad, decorări, citări prin ordin de zi etc.
Art.389. - (1) Harta de lucru a şefului modulului operaţii.
(2) Este un document care se întocmeşte grafic pe hartă şi la care se anexează
alte documente, tabele, scheme şi grafice justificative; se foloseşte pentru
coordonarea îndeplinirii misiunilor de luptă şi de sprijin; coordonarea operaţiei în
curs de desfăşurare; vizualizarea schimbărilor datelor situaţiei.
(3) Se întocmeşte în cadrul modulului operaţii şi se semnează de către şeful
modulului şi de către ofiţerul care a întocmit-o.
(4) Cuprinde: situaţia forţelor proprii; dispunerea marilor unităţi, unităţilor şi
subunităţilor cu un eşalon mai jos; zonele de responsabilitate; misiuni curente - în
curs de desfăşurare; măsuri/operaţii urgente pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia
forţelor; prezentarea cursului optim al operaţiei militare - scopul misiunii; forma şi
procedeul de acţiune; dispozitivul de acţiune; zona/fâşia de acţiune; etapizarea
misiunii şi termene de realizare; repartiţia forţelor şi mijloacelor organice şi de
întărire; misiunile marilor unităţi, unităţilor, subunităţilor luptătoare şi de sprijin -
misiunea încredinţată; termene de realizare; linii de despărţire; operaţii în sprijinul
operaţiei; manevra - pe direcţii, misiuni, momente şi secvenţe; asigurarea operaţiilor
şi protecţia forţelor; concepţia de comunicaţii - organizarea, deplasarea, instalarea şi
funcţionarea punctelor de comandă; organizarea şi realizarea măsurilor de protecţie;
termene de realizare; gata pentru realizarea dispozitivului; gata pentru acţiune.
Art.390. - (1) Informarea este documentul prin care se transmit diferite
informaţii subordonaţilor, vecinilor sau/şi celor cu care se cooperează; se elaborează
de către modulul operaţii sau alţi ofiţeri desemnaţi, sub formă de text la care se pot
NESECRET
149 din 275
NESECRET
anexa hărţi, scheme, sau alte documente şi se prezintă verbal sau se înaintează sub
formă de text.
(2) Informările asupra documentelor urgente se fac imediat, celelalte informaţii
pot fi grupate şi transmise periodic, respectându-se principiul adresării acestora către
marile unităţi/unităţile/subunităţile/modulele, persoanele strict implicate în rezolvarea
situaţiilor la care se referă informarea.
(3) Tipuri de informări:
a) instructaje informaţionale;
b) informarea decizională;
c) informarea cu privire la misiune;
d) informarea de stat major.
Art.391. - (1) Instructaje informaţionale.
(2) Sunt destinate să informeze ascultătorul şi să-l facă să înţeleagă situaţia
prezentată; se execută de către comandant, locţiitor, şeful de stat major, şeful modului
sau alţi ofiţeri desemnaţi din cadrul comandamentului; informările prezentate se
referă la fapte, operaţii şi nu includ concluzii şi recomandări şi nici nu cer decizii.
(3) Instructajele informaţionale se referă la:
a) prezentarea unor planuri de operaţie sau de activitate etc.;
b) prezentarea unor informări ale eşalonului superior, comandantului,
şefului de stat major - care cer o explicaţie detaliată;
c) prezentarea unor informări despre operaţiile vecinilor sau ale altor forţe
cu care cooperează despre o situaţie anume;
d) alte situaţii.
(4) Se întocmeşte sub formă de text la care se pot anexa hărţi, tabele, etc. şi nu
au o formă prestabilită; se semnează de cel care o întocmeşte şi nu se aprobă.
Art.392. - (1) Informarea decizională.
(2) Informarea decizională este destinată să obţină un răspuns sau o decizie; ea
este prezentarea unei soluţii recomandate de un ofiţer din cadrul modulului sau din
statul major, rezultată dintr-o analiză sau un studiu al unei probleme sau a unei arii
problematice.
(3) Informarea variază ca şi caracter oficial şi de detaliu, depinzând de nivelul
comandamentului şi de cunoaştere a subiectului de către cel care ia decizii -
cunoaşterea problemei sau ariei problematice.
(4) In situaţia în care persoana/persoanele care participă la informare are
cunoştinţe anterioare asupra problemei şi unele informaţii legate de ea, instructajul se
limitează în mod normal la un enunţ al problemei, enunţului/informaţiei esenţiale şi a
unei soluţii recomandate.
(5) Cel care informează trebuie să fie pregătit să prezinte concluziile şi
propunerile sale, justificarea soluţiei recomandate şi coordonarea rezultată din
aceasta.
(6) Dacă persoana care este informată este nefamiliarizată cu situaţia, atunci
este necesară o informare mai detaliată. In acest caz informarea va trebui să includă
orice estimări folosite în actualizarea problemei, datelor referitoare la situaţie, o
discuţie a estimărilor, concluziilor şi coordonării implicate de acestea.
NESECRET
150 din 275
NESECRET
(7) De regulă, informarea decizională în formă completă cuprinde următoarele
puncte: introducerea; conţinutul - misiunea primită sau dedusă, datele despre situaţie,
evaluări necesare, estimări de soluţionare şi analiza diferitelor estimări prezentate;
concluzia - alegerea soluţiei optime şi justificarea soluţiei aleasă ca fiind cea mai
bună; întrebări;decizia finală.
(8) Acest tip de informare, de regulă, este folosit de către comandant care poate
fi asistat de un ofiţer din modulul operaţii, pe timpul prezentării estimărilor de către
şefii de module pentru stabilirea cursului optim al operaţiei militare.
(9) Se întocmeşte sub formă de text în caietul de campanie la care se pot anexa
hărţi, planuri, situaţii, se prezintă oral şi se semnează de către comandant sau şeful
modulului şi, de regulă, nu are o formă prestabilită.
Art.393. - (1) Informarea cu privire la misiune
(2) Informarea cu privire la misiune este folosită să furnizeze informaţii în
condiţii operaţionale, să dea instrucţiunile specifice sau să execute o evaluare a
misiunii.
(3) De obicei este prezentată de un singur ofiţer care poate fi comandantul,
locţiitorul, şeful de stat major, un ofiţer din modulul operaţii, sau un alt ofiţer special
desemnat; aceasta depinde de latura misiunii sau de nivelul comandamentelor.
(4) Instructajul misiunii întăreşte aranjamentele, furnizează cerinţe şi
instrucţiuni mai detaliate pentru fiecare individ şi explică semnificaţia rolului fiecărui
individ/structură.
(5) Informarea despre misiune serveşte pentru:
a) elaborarea documentelor de conducere;
b) formularea unei aprecieri generale a misiunii;
c) revizuirea planului de operaţie;
d) prezentarea obiectivelor misiunii participanţilor, problemele cu care se
pot confrunta şi nivelul de acţiune al acestora.
(6) Nu are o formă prestabilită, se întocmeşte sub formă de text şi se prezintă
oral. Se semnează de către comandant şi pentru conformitate de către ofiţerul din
modulul operaţii şi, de regulă, se referă la următoarele puncte: situaţia; misiunea;
execuţia; sprijinul; comanda/semnalul.
Art.394. - (1) Informarea de stat major.
(2) Informarea de stat major este un instructaj informaţional, prezentat în
condiţii tactice sau operaţionale; este destinată să asigure coordonarea sau
uniformizarea efortului.
(3) Aceasta poate include schimbul de informaţii, anunţarea deciziei în cadrul
unui comandament, darea sarcinilor sau prezentarea unor modalităţi de acţiune.
(4) Informarea de stat major poate include caracteristicile instructajului
informaţional, decizional şi instructajele misiunii.
(5) Participanţii la informările de stat major variază cu locul comandamentelor,
cu tipul operaţiei militare şi cu cerinţele personale ale comandantului.
(6) Şeful de stat major împreună cu un ofiţer din modulul operaţii, de obicei,
prezidează informarea de stat major şi desemnează cine prezintă problemele de
NESECRET
151 din 275
NESECRET
interes pentru cei prezenţi sau care cer coordonarea activităţilor comandamentului,
atunci când o impune situaţia.
(7) Se întocmeşte sub formă de text, se prezintă verbal, nu are o formă
prestabilită, şi conţine problematica care o stabileşte cel care prezintă situaţia.
(8) De regulă, informarea de stat major cuprinde:
a) scopul - de regulă, se desfăşoară pentru ţinerea comandamentului şi
statului major la curent cu situaţia creată sau la coordonarea eforturilor operaţiilor
printr-o prezentare orală a datelor principale;
b) participanţi - comandantul, şeful de stat major, şefii de module, l -2
ofiţeri din modulul operaţii sau alţi ofiţeri special destinaţi;
c) probleme pentru informare;
d) proceduri comune - persoana care convoacă informarea de stat major
stabileşte ordinea de zi; fiecare reprezentant convocat, prezintă informaţia în aria lui
de responsabilitate; comandantul, concluzionează informarea dar poate să ia parte
activă la prezentare.
(9) Se întocmeşte sub formă de text - la care se pot anexa hărţi, tabele, grafice
etc., nu are o formă prestabilită, se prezintă oral, şi se semnează de cel care
desfăşoară activitatea.
Art.395. - (1) Estimarea de artilerie şi rachete se întocmeşte grafic pe harta
de lucru, la care se pot anexa tabele, scheme şi cuprinde:
a) caracterul general al operaţiilor desfăşurate de artileria şi blindatele
inamicului precum şi posibilităţile acestora;
b) specificul operaţiilor de luptă desfăşurate de artileria marilor unităţi,
unităţilor şi subunităţilor de arme întrunite, inclusiv a celei luate în subordine;
c) situaţia, raioanele poziţiilor de tragere/lansare şi misiunile marilor
unităţi, unităţilor şi subunităţilor de artilerie şi de rachete a forţelor şi mijloacelor de
cercetare specializate, precum şi a legăturilor acestora;
d) situaţia muniţiei de artilerie şi rachete - consumuri realizate, existent;
e) eficienţa măsurilor apărării nucleare, bacteriologice şi chimice şi modul
de influenţă asupra capacităţii de luptă a artileriei şi rachetelor;
f) situaţia pierderilor - personal, armament şi tehnică de luptă;
g) gradul asigurării materiale, tehnice şi medicale/veterinare;
h) situaţia capturilor şi propuneri privind modul de folosire a acestora;
i) estimarea operaţiilor viitoare ale artileriei - numai dacă se cunoaşte
concepţia operaţiilor viitoare ale marilor unităţi/unităţilor de arme întrunite., în
subordinea cărora se află artileria şi rachetele - repartiţia artileriei şi a forţelor şi
mijloacelor de cercetare specializate;
j) raioanele poziţiilor de tragere/lansare şi de desfăşurare a forţelor şi
mijloacelor de cercetare specializate;
k) raioanele şi aliniamentele de intervenţie a forţei antiblindate - când se
organizează;
l) situaţia completărilor - materiale, tehnică şi aparatură artileristică,
muniţie de artilerie şi rachete;
m) locul de dispunere a subunităţilor logistice;
NESECRET
152 din 275
NESECRET
n) cereri care să fie înaintate eşalonului superior.
(2) Se semnează de şeful G3/S3 şi ofiţerul care a întocmit-o.
Art.396. - (1) Estimarea de artilerie/rachete antiaeriană se întocmeşte grafic
pe harta de lucru la care se pot anexa scheme, tabele şi cuprinde:
a) concluzii privind compunerea, dispunerea şi posibilităţile de acţiune ale
inamicului aerian, precum şi măsuri ce decurg pentru apărarea antiaeriană;
b) numărul, rangul şi specialitatea unităţilor de apărare antiaeriană la
dispoziţie şi posibilităţile lor de luptă;
c) concepţia organizării apărării antiaeriene - repartiţia, misiunile şi
manevra trupelor de apărare antiaeriană pe etape ale luptei;
d) cereri la eşalonul superior specifice apărării antiaeriene.
(2) Se semnează de şeful G3/S3 şi de ofiţerul care a întocmit-o.
Art.397. - (1) Estimarea de geniu: se elaborează de structura/ofiţerul de geniu
grafic pe harta de lucru la care se pot anexa scheme, tabele şi cuprinde:
a) o scurtă analiză a zonei de operaţii elemente şi lucrări care pot influenţa
operaţiile militare - drumuri, poduri, păduri, obstacole diferite, etc.;
b) informaţii, dacă există, despre operaţiile genistice ale inamicului ce pot
influenţa misiunea în general şi protecţia genistică a trupelor în special;
c) propuneri de întrebuinţare a marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor de
geniu din subordine şi principalele misiuni repartizate, direcţii sau raioane în care să
se concentreze efortul genistic;
d) elemente de dispozitiv de geniu care se pot constitui - compunere,
misiuni, raioane/direcţii de acţiune, dispunere, regrupare, subordonări ale acestora;
e) propuneri de sprijin/întărire a marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor
de arme întrunite cu forţe de geniu - perioada, valoarea forţelor, raioane de punere la
dispoziţie;
f) solicitări privind sprijinul marilor unităţi şi unităţilor de geniu cu
subunităţi de alte arme pentru intensificarea ritmului de îndeplinire a misiunilor - la
amenajarea punctului de comandă, realizarea culoarelor prin câmpurile de mine,
trecerea trupelor peste cursurile de apă;
g) condiţionări impuse sistemului logistic general şi de geniu pentru
îndeplinirea misiunilor;
h) itinerarii propuse pentru manevra trupelor, aprovizionărilor şi
evacuărilor;
i) conducerea forţelor de geniu şi elementelor de dispozitiv de geniu
subordonate.
(2) Pe timpul operaţiilor ofensive prezintă obligatoriu:
a) numărul de culoare care pot fi realizate prin câmpurile de mine ale
inamicului şi estimări de repartiţie/execuţie pe direcţiile marilor unităţi şi unităţilor;
b) propuneri privind locul punctelor de trecere peste cursurile de apă şi
ritmurile de trecere care pot fi asigurate;
c) estimări privind itinerarele de deplasare a marilor unităţi şi unităţilor din
rezervă pentru introducerea în operaţie, a punctelor de comandă şi raioanelor de
redispunere;
NESECRET
153 din 275
NESECRET
d) posibilităţi de consolidare a aliniamentelor cucerite şi a flancurilor.
(3) Se semnează de şeful G3/S3 şi de ofiţerul care a întocmit-o.
Art.398. - (1) Estimarea de apărare nucleară, biologică şi chimică -NBC.
(2) Se întocmeşte grafic pe harta de lucru, la care se pot anexa tabele, scheme
şi cuprinde: misiunea; condiţiile meteorologice şi terenul; situaţia inamicului;
situaţia forţelor proprii; analiza cursurilor operaţiei; compararea cursurilor
operaţiei; recomandarea cursului optim.
(3) Condiţiile meteorologice şi terenul.
Condiţii meteorologice:
a) condiţii existente;
b) condiţii prognozate;
c) efectele condiţiilor meteorologice în cazul întrebuinţării armelor de
distrugere în masă nucleare, bacteriologice şi chimice de către inamic.
Terenul:
a) efectele terenului în cazul întrebuinţării armelor de distrugere în masă
nucleare, bacteriologice şi chimice de către inamic;
b) folosirea agenţilor persistenţi de către inamic pentru a
restricţiona/canaliza operaţiile trupelor proprii.
(4) Situaţia inamicului cuprinde:
a) capacitatea de angajare/desfăşurare nucleară, bacteriologică şi chimică;
b) prognoza întrebuinţării armelor de distrugere în masă nucleare,
bacteriologice şi chimice;
c) prognoza desfăşurării mijloacelor destinate, să întrebuinţeze armele de
distrugere în masă nucleare, bacteriologice şi chimice.
(5) Situaţia forţelor proprii cuprinde:
a) situaţia apărării nucleare, bacteriologice şi chimice;
b) forţe şi mijloace de apărare nucleară, bacteriologică şi chimică la
dispoziţie;
c) concepţia de apărare NBC - misiuni, manevră, efortul principal etc.;
d) coordonarea misiunilor.
(6) Analiza cursurilor operaţiei. Descrie avantajele şi dezavantajele fiecărui
curs al operaţiei în relaţie cu situaţia nucleară, bacteriologică şi chimică şi
desfăşurarea forţelor şi mijloacelor de apărare nucleară, bacteriologică şi chimică.
(7) Compararea cursului operaţiei. Se compară toate cursurile de acţiune în
relaţie cu avantajele şi dezavantajele fiecăruia.
(8) Recomandarea. Se propune cel mai avantajos curs al operaţiei.
(9) Se semnează de şeful G3/S3 şi ofiţerul care a întocmit-o.
Art.399. - Raportul de informare pentru apărare nucleară, bacteriologică şi
chimică care se înaintează eşalonului superior, cuprinde :
a) concepţia generală, de sprijin nuclear, bacteorologic şi chimic a
eşalonului superior;
b) constrângeri specificate, deduse şi esenţiale;
c) intenţia comandantului unităţii/subunităţii de apărare nucleară,
bacteriologică şi chimică;
NESECRET
154 din 275
NESECRET
d) misiunea unităţii/subunităţii de apărare nucleară, bacteriologică şi
chimică;
e) organizarea pentru operaţie;
f) concepţia apărării nucleară, bacteriologică şi chimică a operaţiei pe
etape;
g) cereri de forţe nucleare, bacteriologice şi chimice la eşalonul superior.;
h) încadrarea în timp a misiunilor;
i) alte probleme specificate de către eşalonul superior.
Art.400. - (1) Raportul de informare pentru operaţii psihologice care se
înaintează eşalonului superior, cuprinde:
a) concluzii asupra operaţiilor psihologice desfăşurate de către inamic, a
stării moralului şi rezistenţei psihice a trupelor acestuia;
b) concluzii asupra stării psihomorale a trupelor proprii şi a populaţiei din
zona operaţiilor;
c) evenimente şi fapte care au influenţat moralul şi comportamentul
trupelor proprii şi în ce mod;
d) concluzii privind eficienţa operaţiilor psihologice desfăşurate în rândul
propriilor efective;
e) concluzii privind influenţa presei, a emisiunilor radio şi televiziune
asupra moralului forţelor proprii şi estimări pentru îmbunătăţirea conţinutului
acestora;
f) colaborarea cu organele administraţiei publice locale, cu instituţiile de
profil din zonă;
g) informaţii importante rezultate din interogarea prizonierilor de război,
transfugilor sau din investigarea populaţiei precum şi din studiul unor documente sau
al tehnicii capturate de la inamic;
h) cereri adresate eşalonului superior.
(2) Estimarea şefului ofiţerului cu operaţiile psihologice se elaborează grafic
şi text pe harta de lucru şi cuprinde: analiza inamicului; analiza forţelor proprii;
analiza efectelor condiţiilor ambientale asupra stării psihomorale a trupelor. Aceasta
se finalizează cu următoarele concluzii şi propuneri:
a) starea moralului şi a rezistenţei psihice a inamicului;
b) operaţiile de influenţare psihologică;
c) evoluţia probabilă a operaţiilor psihologice ale inamicului;
d) starea psihomorală a trupelor proprii şi a populaţiei din zonă;
e) misiunile operaţiilor psihologice;
f) forţele şi mijloacele la dispoziţie, raioanele/locurile de dispunere şi
modul de folosire a acestora;
g) temele de influenţare, conţinutul emisiunilor radio, televiziune şi de
amplificare, precum şi a materialelor tipărite;
h) nevoile de informare şi logistică;
i) modul de realizare a cooperării, inclusiv cu organele administraţiei
publice locale şi instituţiile de profil din zonă.
(3) Se semnează de şeful G3/S3 şi de ofiţerul care a întocmit-o.
NESECRET
155 din 275
NESECRET
NESECRET
158 din 275
NESECRET
c) operaţii comune realizate cu organizaţiile guvernamentale,
neguvernamentale şi internaţionale;
d) informaţii obţinute în urma investigaţiei populaţiei civile din zonă;
e) cereri pe linie de relaţii militari-civili.
Art.410. - (1) Estimarea pentru relaţii militari-civili se întocmeşte grafic şi
text pe o hartă de lucru şi cuprinde:
a) o scurtă analiză pe linie de relaţii militari cu principalele elemente care
pot influenţa operaţiile militare;
b) aspecte privind realizarea interfeţei militari - civili, agenţiile civile cu
care se cooperează - protecţia civilă, ajutor medical, administraţie;
c) propuneri pentru acordarea asistenţei umanitare şi folosirea facilităţilor;
d) posibilităţi concrete de sprijin oferite de organizaţiile guvernamentale,
neguvernamentale şi internaţionale;
e) nevoi de sprijin logistic.
(2) Se semnează de către şeful modulului/ofiţerul care a întocmit-o.
NESECRET
159 din 275
NESECRET
n) acţiunile de virusare a mijloacelor de „Tehnologia Informaţiei” ale
inamicului;
o) stabilitatea măsurilor de securitate hard şi soft;
p) cereri.
Art.412. - (1) Estimarea de comunicaţii şi informatică se întocmeşte în cadrul
modulului comunicaţii şi informatică, G.6/S.6 şi cuprinde:
a) sinteza operaţiilor desfăşurate;
b) nevoi de legătură;
c) principalele misiuni ale comunicaţiilor şi informaticii;
d) precizări privind evaluarea posibilităţilor forţelor şi mijloacelor;
e) măsuri pentru elaborarea unor variante de satisfacere a nevoilor de
legătură;
f) estimări de procedee tehnice pentru acoperirea unor fluxuri
informaţionale mai dificile;
g) măsuri de pregătire pentru trecerea la îndeplinirea misiunii;
h) programele existente în biblioteca militară de programe proprie;
i) tipurile de atacuri informaţionale înregistrate în reţeaua extinsă de
calculatoare.
(2) Se semnează de către şeful modulului şi ofiţerul care a întocmit-o.
7. Modulul juridic
9. Reprezentanţii
CAPITOLUL VI
Redactarea si transmiterea documentelor
NESECRET
162 din 275
NESECRET
(4) Textele, tabelele, graficele, schemele, fotografiile şi calculele ajutătoare
sunt grupate separat şi constituie anexe la documentele pe care le completează.
(5) Anexele asigură detalii neîncorporate în ordinul de bază astfel încât ordinul
de bază să aibă o formă scurtă; acestea trebuie să mărească utilitatea şi claritatea
ordinului de bază prin stipularea sprijinului de luptă, logistic, detaliilor administrative
şi instrucţiunilor care amplifică ordinul de bază; ele sunt o componentă a unui ordin,
dar nu sunt cerute dacă se dovedesc a nu fi necesare, fiecare anexă referindu-se la
câte un aspect specific al operaţiei.
(6) Numărul şi tipul anexelor depind de comandant, nivelul de comandă şi
cerinţele unei operaţii militare; pe cât posibil se va acţiona pentru reducerea
numărului lor; se face referinţă la acestea în conţinutul ordinului de bază şi sunt
listate sub titlul “Anexe”, aflat la finalul ordinului de bază.
(7) Ordinea pentru majoritatea anexelor obişnuite este indicată în anexa nr.2;
această ordine este cerută pentru toate ordinele de operaţie; anexele care fac referire
la subdomenii ale domeniului de referinţă se vor identifica prin adăugarea unei a doua
litere în ordine alfabetică.
(8) Răspunderea pentru autenticitate şi actualizarea datelor/informaţiilor din
conţinutul documentelor operative şi expedierea lor la cei interesaţi revine şefilor
modulelor care le elaborează.
(9) In situaţia în care documentele se elaborează pe formulare tipizate, urmând
să fie prelucrate automatizat, culegerea şi înscrierea datelor în acestea, prezentarea
lor, în timp util, pentru introducere, precum şi interpretarea rezultatelor obţinute se
asigură de modulele interesate.
(10) Documentele operative se redactează într-un număr strict limitat de
exemplare; documentele care se trimit eşalonului superior, marilor unităţi, unităţilor,
subunităţilor subordonate şi celor cu care se cooperează se întocmesc, de regulă, în
două exemplare; pe exemplarul care rămâne la dosar sau care se păstrează în
magnetotecă se trec separat sau pe versoul documentului destinatarul, şi nominal,
persoanele cărora li se difuzează documentul, şi care trebuie să ia cunoştinţă de
conţinutul lui; data şi ora expedierii/primirii lui de către destinatari, de luare la
cunoştinţă; numărul exemplarului care a fost trimis/expediat.
Art.418. - (1) Clasificarea documentelor operative.
(2) După destinaţia lor, documentele operative se clasifică în documente
pentru conducere şi documente pentru informare.
(3) Documentele pentru conducere sunt acele acte militare elaborate de către
comandamente în care se materializează actul de comandă pentru îndeplinirea unei
misiuni.
(3) Din categoria documentelor pentru conducere fac parte: concepţia operaţiei;
planul de operaţie; directiva/ordinul de operaţie cu anexele; ordinul grafic; ordinul
preliminar; ordinul fragmentar; ordinul logistic; planul de activitate; planul de
control; planul de pază a punctului de comandă.
(4) Documentele pentru informare sunt acele acte elaborate/folosite de către
comandamente pentru a se raporta eşalonului superior, a-l documenta pe comandant,
NESECRET
163 din 275
NESECRET
personalul din comandament şi a-i informa pe subordonaţi sau vecini/cei cu care se
cooperează cu privire la operaţia militară.
(5) Din această categorie de documente operative fac parte: estimarea;
informarea; raportul de informare; jurnalul operaţiilor militare; documente diferite.
SECŢIUNEA 1
Redactarea documentelor
Art.419. - (1) In afară de conţinutul lui, fiecare document operativ are o serie
de părţi comune care îl particularizează.
(2) În partea de sus şi de jos a fiecărei pagini se trece clasificarea
documentului; exemplu : secret.
(3) În partea dreaptă sus:
a) numărul copiei - exemplu - copia nr. 4 din 25;
b) comandamentul care a emis documentul - exemplu - D.20 Mc.;
c) locul emiterii - poate fi codificat - exemplu - BRAN sau LAGUNA;
d) data şi orta emiterii - exemplu - 29 august 17.00;
a) numărul de referinţă a mesajului – exemplu - nr. 25.
(4) La mijloc, în partea de sus sau partea care permite identificarea
documentului îndosariat - denumirea documentului cu indicarea, când este cazul, a
operaţiei la care se referă, a scării şi ediţiei hărţilor;
(5) Sub denumirea documentului se înscriu cu alineat:
a) referinţe - ordine, hărţi, scheme relevante - exemplu - ordinul de operaţii
nr. 10 al D.10 Mc.;
b) fusul orar - ora de referinţă folosită pe parcursul ordinului - exemplu -
“ZULU”;
(6) În partea stângă jos:
a) semnătura de luare la cunoştinţă cu indicarea numelui şi gradului
persoanei;
b) autentificarea;
c) anexe - se enumeră numele documentelor anexate;
d) distribuire - se enumeră unde s-au înaintat, trimis;
e) note - alte precizări, dacă este cazul.
(7) În partea dreaptă jos se scrie gradul, numele şi prenumele persoanei care l-a
întocmit.
(8) Pe documentele care se aprobă, în partea stângă sus sub numărul şi data
înregistrării în registrul de evidenţă a documentelor, se scrie APROB, iar dedesubt
funcţia, gradul, prenumele şi numele persoanei care aprobă documentul.
(9) Documentele care se expediază trebuie să mai cuprindă:
a) deasupra denumirii documentului, funcţia destinatarului şi unitatea;
b) în partea dreaptă sus, sub numărul de exemplar, gradul de urgenţă, data
expedierii şi primirii documentului.
Art.420. - (1) Toate exemplarele originale trebuie să aibă semnăturile autentice
ale persoanelor îndreptăţite.
NESECRET
164 din 275
NESECRET
(2) Semnătura comandantului sau a persoanelor care au dreptul de a folosi
ştampila se certifică cu ştampila acestora.
(3) Documentele originale se pot multiplica numai cu aprobarea şefului
modulului care le-a întocmit, iar copiile se certifică pentru autenticitate de acesta sau
de către persoana care a întocmit originalul.
(4) Toate corecturile din documente trebuie să fie menţionate şi certificate de
persoana care le-a aprobat/semnat, aplicând şi ştampila, după caz.
Art.421. - In redactarea documentelor operative şi pe timpul prezentării
rapoartelor verbale trebuie să se respecte, atât pentru trupele proprii cât şi ale
inamicului, următoarele reguli:
a) denumirile elementelor topografice ale terenului se înscriu exact cu
ortografia de pe harta folosită, cu litere majuscule, despărţite între ele prin virgulă, iar
indicarea lor se face cu ajutorul coordonatelor sau prin poziţia acestora faţă de un
detaliu care poate fi identificat uşor pe hartă;
b) suprafeţele/raioanele/sectoarele se indică printr-un număr variabil, cel
puţin trei, de puncte/repere caracteristice, enumerându-le în sensul rotirii acelor de
ceasornic, începând cu punctul/reperul nordic; când nu este necesară delimitarea
exactă, se pot indica printr-un singur punct situat în centrul acestora;
c) limitele sunt definite prin cel puţin două puncte/repere în sensul
desfăşurării operaţiei, iar când acesta sunt aproximativ paralele cu linia frontului, prin
puncte/repere enumerate de la stânga la dreapta;
d) direcţia/direcţia principală de ofensivă se indică prin cel puţin două
puncte în sensul desfăşurării acesteia - primul, înapoia aliniamentului de contact, iar
al doilea pe aliniamentul misiunii unităţii/marii unităţi;
e) axa/axa principală de operaţie se indică prin mai multe puncte care
definesc limitele acesteia, în sensul desfăşurării operaţiei;
f) direcţia/direcţia principală de efort se indică prin cel puţin trei puncte,
începând de la inamic - de la distanţa maximă de acţiune cu foc a artileriei, spre
forţele proprii - un punct pe limita dinainte a apărării şi un punct pe toată adâncimea
dispozitivului operativ/de luptă;
g) aliniamentul se determină prin cel puţin două puncte/coordonate de pe
acesta, în direcţia desfăşurşrii operaţiei, din stânga spre dreapta; căile de comunicaţie
se indică prin câteva puncte/coordonate începând din raionul de plecare până în
raionul de concentrare/staţionare sau până pe aliniamentul de introducere în
operaţie/luptă sau pe aliniamentul misiunii primite;
h) malurile cursurilor de apă, canalelor şi lacurilor, pantele înălţimilor şi
versanţii munţilor, marginile pădurilor şi localităţilor se indică faţă de punctele
cardinale - malurile cursurilor de apă pot fi indicate şi după direcţia de curgere a
apei, drept - stâng.
Art.422. - Documentele redactate grafic pe alţi suporţi decât pe hărţi şi care se
raportează la teren, trebuie să cuprindă elementele necesare pentru orientare - direcţia
nord, elementele topografice ale terenului, reţeaua de coordonate, scara hărţii,
nomenclatura şi ediţia acesteia.
NESECRET
165 din 275
NESECRET
SECŢIUNEA a 2-a
Transmiterea/expedierea documentelor
NESECRET
166 din 275
NESECRET
privind căutarea oamenilor şi aparatelor de zbor care au suferit de pe urma
evenimentelor.
(5) „ÎN AFARĂ DE RÂND”, pentru:
a) semnalele şi comenzile privind conducerea trupelor şi formaţiunilor de
apărare în operaţie;
b) directivele/ordinele de operaţie;
c) rapoartele de informare şi informările;
d) dispoziţiunile referitoare la pierderea/înlocuirea de documente sau
mijloace importante;
e) datele referitoare la efective - pierderi, completări şi la logistica trupelor
care influenţează ducerea operaţiilor.
(6) “URGENT”, pentru:
a) dispoziţiunile privind asigurarea operaţiilor şi protecţia trupelor, cu
excepţia celor incluse în categoria “AVION”;
b) alte documente ce necesită o executare urgentă;
c) comunicările care se referă la datele situaţiei meteorologice, cu excepţia
celor incluse în categoria “VĂZDUH”.
(7) Comunicările cu gradul de urgenţă “VĂZDUH” şi “AVION” se scriu pe
formulare sau coli de hârtie cu o dungă de culoare roşie sau albastră trasată în colţul
din dreapta-sus şi se transmit imediat prin mijloace de transmisiuni, cu întreruperea
transmiterii/recepţionării oricărui document/informaţie cu alt grad de urgenţă.
(8) cele cu gradul de urgenţă “IN AFARA DE RÂND” şi “URGENT” - se
scriu pe formulare sau coli de hârtie cu această inscripţie “IN AFARA DE RÂND”
sau “URGENT”, în colţul din dreapta-sus şi pe ambalajul în care este împachetat
documentul şi se transmit prin mijloace de transmisiuni după documentele cu gradul
de urgenţă “VĂZDUH” şi “AVION”, cu întreruperea transmiterii/recepţionării
oricărui document/informaţie fără grad de urgenţă sau se expediază imediat prin
ofiţeri din statul major, direcţionali, ofiţeri de legătură şi curieri, cărora li se asigură
mijloace de transport rapide.
Art.424. - (1) Toate celelalte documente se redactează pe formulare sau coli
de hârtie obişnuită şi se transmit în ordinea sosirii lor la centrul/staţia de transmisiuni
sau la organul expeditor, compartimentul documente clasificate, fără a se arăta
categoria acestora şi se expediază prin mijloace mobile, conform
planificării/graficului ordonate, fără nici o menţiune pe documentul respectiv sau pe
plic/ambalaj.
(2) Dacă la un mijloc de transmisiuni sosesc simultan mai multe
documente/informaţii cu acelaşi grad de urgenţă, acestea se transmit în ordinea
înregistrării lor la centrul/staţia de transmisiuni, având prioritate documentele
modulului operaţii.
Art.425. - (1) Documentele operative care se expediază, se introduc în
plicuri/ambalaje şi se sigilează .
(2) Pe plicuri/ambalaje se înscrie gradul de urgenţă al documentelor.
(3) Ordinele de operaţie, rapoartele de informare, informările şi documentele
care se anexează la acestea se introduc în plicuri separate.
NESECRET
167 din 275
NESECRET
(4) Aceste plicuri se înmânează, de regulă, de către ofiţeri din statul major ai
eşalonului superior sau ofiţeri de legătură, personal comandanţilor din subordine sau
şefilor de state majore, sub semnătură, introducerea în aceste plicuri a altor
documente este interzisă.
Art.426. - (1) Pe plicurile cu alte documente operative ce urmează să fie
înmânate personal destinatarului se scrie cuvântul “Personal”.
(2) Toate documentele operative şi cele care se referă la activitatea de serviciu
curentă se redactează, se iau în evidenţă, se mânuiesc şi se păstrează potrivit
reglementărilor în vigoare.
(3) Acestea se îndosariază şi se păstrează de către fiecare mare unitate/unitate.
(4) La sfârşitul fiecărei operaţii, la ordin se înaintează ierarhic
Comandamentului Militar Strategic câte o copie a documentelor de conducere
elaborate şi care se vor păstra în arhiva acestuia.
CAPITOLUL VII
Riscuri în conducere
NESECRET
168 din 275
NESECRET
(3) Riscul accidental este gestionat de, comandant şi statul major care vor fi
conectaţi în identificarea riscurilor accidentale asociate ariei lor de răspundere şi în
consecinţă pot recomanda controlul factorilor care pot reduce riscul.
Art.430. - (1) Nivelurile riscului tactic şi al riscului accidental pot fi diametral
opuse; comandantul are libertatea şi responsabilitatea de a accepta un nivel ridicat al
unui gen de risc pentru a reduce nivelul , prin consecinţe, al celuilalt; deciziile cu risc
sunt apanajul comandantului.
(2) Acelaşi proces de “dirijare” a riscului este folosit pentru evaluarea şi
ierarhizarea factorilor şi variabilelor determinante; existenţa riscului în conducere
trebuie să devină un “şablon de gândire” care să permită identificarea şi evaluarea
acestuia, să permită controlul efectelor deciziei asupra raportului succes/risc etc.
Art.431. - (1) Conducerea în condiţii de risc identifică, evaluează şi
controlează factorii obiectivi sau subiectivi ce pot afecta capacitatea forţelor în scopul
sporirii şanselor de îndeplinire a misiunii.
(2) Aceste activităţi sunt îndeplinite de comandant şi statul său major şi sunt
aplicate la orice misiune/activitate,de regulă, algoritmul activităţilor conţine cinci
etape şi anume:
a) etapa 1 - identificarea factorilor;
b) etapa 2 - evaluarea factorilor;
c) etapa 3 - desfăşurarea controalelor, determinarea riscului rezidual şi
luarea deciziei;
d) etapa 4 - eliminarea lipsurilor rezultate din controale;
e) etapa 5 - supravegherea şi evaluarea.
Art.432. - (1) Etapa 1. Identificarea factorilor pentru trupe şi comandament.
Se identifică toate aspectele cursului operaţiilor pentru situaţiile prezente şi viitoare.
(2) Sursele de informaţii despre factori includ recunoaşterea, experienţa
comandantului şi statului său major, informaţiile standard şi împrejurările
asemănătoare din istoria acţională a marilor unităţi/unităţilor.
(3) Factorii care din start nu pot fi controlaţi şi care au, probabil, ca rezultat
pierderea puterii combative, vor fi supuşi managementului de risc.
(4) Pentru determinarea acestora se va răspunde la următoarele întrebări:
a) Sprijinul la dispoziţie este suficient de adecvat pentru a controla
factorii?
b) Este îndrumarea sau procedura de exercitare a acesteia suficient de
clară, practică, şi specifică controlării factorilor ?
c) Este pregătirea anterioară suficientă pentru controlul factorilor?
d) Sunt conducătorii dornici şi capabili să aplice standardele necesare
controlului factorilor?
e) Este luptătorul suficient de disciplinat şi antrenat să controleze factorii?
(1) Dacă răspunsul general este „Da”, nu mai urmează alte operaţii, dar
dacă una sau mai multe răspunsuri sunt „Nu”, riscul controlează acţiunea şi rezultatul
acestuia.
Art.433. - (1) Etapa 2. Evaluarea factorilor.
NESECRET
169 din 275
NESECRET
(2) Evaluarea fiecărui factor pentru determinarea riscului unei potenţiale
operaţii se bazează pe probabilitatea şi gravitatea factorilor.
(3) Matriţa de evaluare a riscului este înscrisă pe coloana probabilităţii şi linia
gravităţii.
(4) Nivelurile probabilităţilor şi gravităţilor sunt estimate pe baza cunoştinţelor
celui care le foloseşte asupra probabilităţii apariţiei lor şi gravităţii consecinţelor de
îndată ce s-au produs.
(5) Probabilitatea ca un eveniment să aibă loc ,se manifestă în funcţie de
frecvenţă, posibilitate, întâmplare iar gravitatea reprezintă, gradul de rănire,
distrugere a tehnicii sau altor factori care împiedică (influenţează) îndeplinirea
misiunii.
(6) Nivelurile riscului sunt:
a) E (extrem de înalt) caracterizată de pierderea oricărei posibilităţi
(şansă)de îndeplinire a misiunii;
b) H (înalt) care duce la degradarea semnificativă a capacităţii de
îndeplinire a misiunii la nivelul standardelor;
c) M (moderat) creează capacitate de realizare a unei misiuni la alte nivele
decât cele standard;
d) L ( jos) de regulă fără impact în realizarea misiunii.
Art.434. - (1) Etapa 3. Desfăşurarea controalelor, determinarea riscului
rezidual şi luarea deciziei.
(2) Desfăşurarea controalelor. Pentru fiecare factor, se desfăşoară unul sau mai
multe controale care trebuie să elimine sau să reducă efectele factorului. In acest scop
se va specifica cine, ce, unde, când, şi cum acţionează fiecare factor luându-se în
considerare cauzele şi efectele asupra cursului operaţiei. Controlul poate fi aplicat şi
prin antrenament individual sau colectiv care să asigure performanţa, standard
indiferent de factorii de risc. Comandamentul coordonează desfăşurarea controalelor,
punând accent pe controalele neconflictuale care ar putea afecta ariile funcţionale
ale grupurilor umane.
(3) Determinarea riscului rezidual. Pentru fiecare factor, prin controalele
desfăşurate se revizuieşte nivelul riscului rămas, iar asumarea controalelor asupra
acestuia trebuie să fie revizuită.
(4) Luarea deciziei de risc. Comandantul decide în orice situaţie acceptarea
nivelului riscului rămas. Dacă acesta apreciază că nivelul riscului este prea mare
pentru continuarea misiunii, va direcţiona dezvoltarea controalelor adiţionale sau va
modifica, schimba sau anula misiunea (numai în situaţii extreme, determinate de
situaţii limită).
Art.435.- Etapa 4. Aplicarea controalelor. Se stabileşte cum fiecare control va
fi pus în practică şi apoi comunicat persoanei/grupului care îl va executa.
Art.436. - (1) Etapa 5. Supravegherea şi evaluarea.
(2) Supravegherea controalelor presupune monitorizarea acestora pentru a
asigura efectele (urmările) preconizate.
(3) Evaluarea controalelor presupune evaluarea eficacităţii acestora în
reducerea sau eliminarea riscului. Pentru controalele care nu sunt eficiente se
NESECRET
170 din 275
NESECRET
determină de ce şi ce este de făcut în continuare, fiind identificaţi factorii eludaţi.
Comandantul şi statul său major trebuie să elimine problemele sistematice care
împiedică eficienţa luptei, misiunea şi care diseminează acumularea experienţei de
luptă.
CAPITOLUL VIII
Prevederi finale
General – locotenent
dr. Sorin IOAN
NESECRET
171 din 275
NESECRET
Anexa nr. 1
GLOSAR
NESECRET
172 din 275
NESECRET
Conducerea operaţională - Totalitatea activităţilor şi măsurilor întreprinse de
către organele de conducere în scopul organizării şi desfăşurării luptei armate.
Control operaţional - Autoritatea investită într-un comandant pentru dirijarea
forţelor destinate astfel încât comandantul să poată îndeplini misiuni sau sarcini
specifice, limitate de obicei de funcţie, timp sau localizare, pentru dislocarea
unităţilor implicate şi pentru reţinerea sau executarea (desemnarea) controlului tactic
al acestor unităţi.
Control tactic - Controlul şi dirijarea precisă, de obicei locală, al deplasărilor
sau a manevrelor necesare îndeplinirii misiunilor sau sarcinilor stabilite (desemnate).
Controlul zonei - Măsuri luate înainte, pe timpul sau după o acţiune ostilă sau
calamitate naturală ori dezastru pentru a reduce posibilitatea lovirii şi/sau reducerii
efectelor.
Controlul riscului - este acţiunea care poate, în anumite condiţii, să determine
o reducere a riscului.
Decizie - Hotărâre luată în urma examinării unei probleme, a unei situaţii etc.,
o soluţie adoptată (dintre mai multe posibile).
Delegarea autorităţii - Acţiune prin care un comandant împuterniceşte ca o
parte a autorităţii sale să fie preluată de un subordonat corespunzător cu misiunea
încredinţată.
Directivă:
a) o cale de comunicare militară în care este stabilită metoda de acţiune sau
se ordonă o acţiune specifică;
b) un plan pregătit din timp pentru a fi executat când se ordonă acest lucru
sau în eventualitatea apariţiei situaţiei de criză;
c) orice comunicare care iniţiază sau conduce operaţii pe baza unor
proceduri specifice.
Document autentic - Un document semnat şi sau ştampilat care atestă că este
original.
Durata ciclului conducerii - Timpul necesar pentru executarea actului de
comandă din momentul primirii misiunii sau informaţiilor despre modificări esenţiale
ale situaţiei, până când eşalonul condus este capabil să desfăşoare operaţii în
conformitate cu decizia comandantului.
Estimare - Activitate prin care un compartiment, în urma unui proces de
analiză, emite concluzii şi evaluări (necesitate, posibilitate, mod de rezolvare, cerinţe
operaţionale, materiale, financiare) cu privire la o situaţie, misiune sau ordin.
Expunerea - este durata de timp şi frecvenţa în care personalul sau tehnica
sunt subiecte care în anumite condiţii, sunt supuse riscului.
Evaluarea riscului - este identificarea şi evaluarea tuturor factorilor de risc
prin impactul probabil al acestora asupra operaţiei.
Evenimente emisii altele decât atacul, EADA – Medii CBRN create de
emisiile surselor de risc radioactiv, biologic sau chimic, care nu implică un atac
ADMCBRN.
EPINBC – Echipamente de protecţie individuală NBC.
NESECRET
173 din 275
NESECRET
Flexibilitatea operaţiilor militare - Caracteristică a conducerii care se
răsfrânge asupra elasticităţii şi supleţei execuţiei şi desemnează capacitatea
comandamentelor de a prevedea evoluţiile ulterioare, precum şi de a se adapta rapid
atât ele cât şi trupele la schimbările dese şi neaşteptate care au loc pe câmpul de
operaţie.
Gestionarea unei crize - Ansamblul măsurilor şi operaţiilor de control,
izolare, blocare şi eliminare a conflictelor care alimentează criza (conflictul).
Grup central de analiză - Un grup alcătuit din reprezentanţi a două sau mai
multe comandamente (naţiuni) care răspund de analiza detaliată a misiunilor
(activităţilor) ce se desfăşoară.
Grup central de planificare - Un grup alcătuit din reprezentanţi a două sau
mai multe comandamente (naţiuni) care răspund de emiterea unor ordine, în cadrul
exerciţiilor de luptă, care trebuie să respecte specificaţiile şi directivele de planificare.
Măsuri de sprijin electronic - Cuprind operaţiile executate de trupele
proprii pentru descoperirea, interceptarea, localizarea, identificarea, analiza şi
determinarea parametrilor, radiaţiilor electromagnetice purtător de informaţii şi a
surselor acestora având ca rezultat cunoaşterea situaţiei electronice şi operative a
adversarului, determinarea ameninţărilor în spectrul electromagnetic şi sprijinul
nemijlocit al contramăsurilor electronice şi a măsurilor de protecţie electronică,
executate de trupele proprii.
Măsuri de protecţie electronică - cuprind activităţile ce se execută pentru
menţinerea capacităţii de întrebuinţare, în interesul trupelor proprii, a spectrului
electromagnetic, în condiţiile executării de către adversar a M.S.E. şi C.M.E. Acestea
se realizează prin :
a) măsuri tactice (M.P.E.Ta.);
b) măsuri tehnice (M.P.E.Th.);
c) măsuri organizatorice (M.P.E.O.)
d) măsuri de antrenament (M.P.E.A.).
Măsuri de protecţie electronică tactice - M.P.E.Ta. :
a) organizarea şi dispunerea judicioasă a sistemelor (mijloacelor)
electronice având în vedere să se evite radiaţia electromagnetică în direcţia
adversarului;
b) dislocarea elementelor de dispozitiv al marilor unităţi (unităţilor) pentru
a reduce sau elimina radiaţiile electromagnetice a mijloacelor;
c) manevra “neregulată” şi frecventă a mijloacelor electronice, complexelor
de armament dirijat şi punctelor de comandă;
d) mascarea şi protecţia fizică a tehnicii electronice, a punctelor de comandă.
Măsuri de protecţie electronică tehnice - M.P.E.Th. - se realizează în
principiu prin proiectarea şi realizarea sistemelor electronice. Acestea cuprind
standarde operaţionale şi temporale de protecţie (ex. lobi laterali reduşi); folosirea
tehnicii nonimpuls, adaptarea rapidă a parametrilor semnalului în funcţie de condiţiile
de propagare; spectru dispersat; modulaţia complexă a semnalelor; compresia
impulsurilor; comunicaţii cu distribuţie în timp; emisii electromagnetice uniforme
etc.). Un alt procedeu îl constituie criptarea tehnică a mesajelor.
NESECRET
174 din 275
NESECRET
Măsuri de protecţie electronică organizatorice - M.P.E.O. - se realizează
prin alocarea ştiinţifică a frecvenţelor, politica de control a emisiunilor
electromagnetice (interdicţia, limitarea, schimbarea caracterului de lucru), securitatea
comunicaţiilor şi/sau transmiterii (utilizarea de către operaţii numai a procedurilor şi
codurilor autorizate, a aparaturii speciale), pentru realizarea şi exploatarea sistemelor
de comunicaţie sigure. Controlul electronic este procedeul prin care se
supraveghează spectrul electromagnetic în scopul evidenţierii indicilor de demascare
“oferiţi “cercetării electronice adverse, desfăşurându-se în toate benzile de frecvenţă.
Acesta nu exclude controlul propriu al celor ce organizează (aprobă) emisiile
electromagnetice.
Măsuri de protecţie electronică de antrenament - M.P.E.A. - se realizează
prin antrenarea operatorilor de la mijloacele electronice şi complexele de armament
dirijat pentru aplicarea strictă a procedurilor stabilite pentru contracararea operaţiilor
de cercetare şi război electronic executate de adversar.
In raport cu natura sistemelor (echipamentelor) electronice care trebuie
protejate, M.P.E. cuprind procedee de protecţie a sistemelor de comunicaţii
(M.P.S.Com.) şi de protecţie a celorlalte sisteme electronice (M.P.S.E.).
MTI – Materiale toxice rezultate din activităţi industriale; cuprind materiale
radioactive industriale, MRTI, substanţe biologice toxice industriale, SBTI şi
substanţe chimice toxice industriale, SCTI.
N.B.C. - Nuclear, biologic, chimic
NOPINBC - Nivel optim de protecţie individuală nucleară, biologică şi
chimică; se referă la gradualitatea purtării EPINBC potrivit nivelurilor de ameninţare
şi la condiţiile necesare pentru îndeplinirea în siguranţă a misiunii.
Operativitate - Calitatea de a fi operativ; calitatea conducerii trupelor
concretizată în rapiditate şi eficienţă în culegerea, prelucrarea şi transmiterea
informaţiilor (obiectivelor, dispoziţiilor) necesare conducerii operaţiilor de luptă.
Operaţional - Ceva sau cineva pregătit să intre în acţiune (activitate, operaţie);
capacitatea optimă a forţelor (grupurilor, colectivelor) de a putea fi angajate în
operaţie.
Operaţionalitate - Proprietatea de a interveni prompt în rezolvarea unei
probleme, calitatea organismelor de conducere (comandamente militare) de a fi
capabile ca într-un termen relativ scurt să rezolve pe baza unor decizii problemele
multiple - atât în plan conceptual cât şi acţional, pe timpul pregătirii şi desfăşurării
operaţiilor militare.
Operaţionalizare:
a) totalizarea şi cuantificarea unor operaţii, precum şi evaluarea lor în
raport cu anumiţi parametri care trebuiesc atinşi pentru ca sistemele de conducere
subordonate să devină operaţionale;
b) totalitatea activităţilor desfăşurate în scopul atingerii obiectivelor
operaţionale propuse de către o anumită structură militară.
Operaţionalizarea structurilor - Concept care asigură, prin aplicarea sa,
instrumentele prin care factorii de decizie politico-militară pun în mişcare sistemul
pentru a atinge pragul de reacţie într-un interval de timp cât mai scurt.
NESECRET
175 din 275
NESECRET
Ordin de operaţii O directivă de obicei oficială, trimisă de comandant,
subordonaţilor săi în scopul iniţierii procesului de planificare, pentru îndeplinirea
unei misiuni (operaţii).
PICLNBC - Pregătirea informaţiilor NBC despre câmpul de luptă.
Plan - Document organizatoric necesar planificării unei activităţi militare
importante şi complexe, cuprinzând totalitatea măsurilor ce trebuie adoptate pentru
atingerea obiectivelor fixate.
Planul focului de artilerie - O prezentare a obiectivelor planificate care oferă
date pentru asigurarea angajării militare. Obiectivele sunt lovite într-o anumită
ordine. Momentul de începere a focului poate fi prestabilit, poate fi reprezentat de
desfăşurarea unui anumit eveniment sau la comandă.
Punct de comandă - P.C. :
a) comandamentul unei unităţi sau subunităţi unde comandantul şi statul
major îşi desfăşoară activitatea;
b) eşalonul unde comandantul unei unităţi sau subunităţi este dispus şi unde
acesta îşi desfăşoară activitatea (în luptă, comandamentul unei unităţi sau subunităţi
este deseori împărţit în eşaloane);
c) statul major al unităţilor sau subunităţilor în care comandantul şi staff-ul
său îşi desfăşoară activitatea.
Potenţial - Termen care defineşte ceva, care are în sine toate condiţiile
esenţiale pentru realizarea care există ca posibilitate în mod virtual.
Predicţie - Formulare de enunţuri ce descriu desfăşurarea posibilă a unor
fenomene şi evenimente în virtutea cunoaşterii dinamicii comportamentelor acestora.
Procedură de stat major - Totalitatea măsurilor, activităţilor şi documentelor,
elaborate/executate succesiv, pentru a ajunge la o decizie sau pentru a îndeplini o
decizie din procesul executării actului de comandă.
Prognoză - Prevedere ştiinţifică a desfăşurării în timp, a unui fenomen, a unui
proces etc., bazată pe studiul împrejurărilor care îi determină apariţia şi evoluţia,
prevedere a valorilor pe care le vor lua în viitor unele mărimi din prezent.
RBC – Radiologic, biologic şi chimic.
Risc - Concept care caracterizează comportamentul decizional desfăşurat într-o
situaţie incertă ce poate implica primejdie şi nereuşită. Este caracterizat de
următoarele elemente:
a) expunerea- durata de timp şi frecvenţa în care personalul sau tehnica
sunt subiecte care în anumite condiţii, sunt supuse riscului;
b) controlul- acţiunea care poate, în anumite condiţii, să determine o
reducere a riscului;
c) evaluarea riscului- identificarea şi evaluarea tuturor factorilor de risc
prin impactul probabil al acestora asupra operaţiei.
Riscul rezidual - este nivelul de risc rămas după controlul factorilor.
Controlul este eficient când riscul rezidual este la nivelul când nu mai influenţează
desfăşurarea operaţiei sau când acesta nu mai poate fi redus.
Situaţie de risc - este acea situaţie în care subiectul trebuie să aleagă între
(cel puţin) 2 alternative, care diferă între ele atât prin valorile (utilităţile) lor, cât şi
NESECRET
176 din 275
NESECRET
prin probabilităţile de câştig asociate, astfel încât unei creşteri a utilităţii îi este
asociată o reducere a probabilităţii de reuşită şi invers.
SARNBC - Sistemul de avertizare şi raportare NBC.
Semn de autenticitate - Un număr, o literă sau un grup de litere sau nume sau
ambele, care atestă autenticitatea manuscrisului.
Standard - Valoare, unitate fizică sau noţiunea abstractă stabilită şi definită ca
autoritate, obiect sau acord comun a servi ca referinţă, model sau regulă în măsurile
cantitative sau calitative, în stabilirea practicilor şi procedurilor, sau în evaluarea
rezultatelor.
Standard operaţional - Standard care face referinţă asupra practicilor,
procedeelor, metodelor cu aplicabilitate imediată sau viitoare. Priveşte : aspectele de
natură conceptuală, doctrinară, tactică şi tehnică; antrenamentele, pregătirea şi
perfecţionarea, precizările organizatorice, rapoartele, schemele, hărţile ş.a.
Tehnica de conducere - Ansamblul de reguli specifice, procedee şi
instrumente prin care se soluţionează concret, problemele ce decurg din funcţiile
conducerii.
NESECRET
177 din 275
NESECRET
Anexa nr. 2
A. Documente de conducere
ANEXA A ( PERSONAL) LA
8. X X X X X X G/S-1
ORDINUL DE OPERAŢIE
ANEXA B (INFORMAŢII) LA
9. X X X X X X G/S-2
ORDINUL DE OPERAŢIE
ANEXA B1 (PROTECŢIA
10. INFORMAŢIILOR) LA ORDINUL X X X G/S-2
DE OPERAŢIE
ANEXA B2 (RĂZBOI
11. ELECTRONIC) LA ORDINUL DE X X X G/S-2
OPERAŢIE
ANEXA C1 (OPERAŢII) LA
12. X X X X X X G/S-3
ORDINUL DE OPERAŢIE
ANEXA C2 (MASCARE) LA
13. X X X G/S-3
ORDINUL DE OPERAŢIE
ANEXA C3 (ASIGURAREA
14. TOPOGEODEZICĂ) LA ORDINUL X X X G/S-3
DE OPERAŢIE
ANEXA C 4 (SPRIJIN DE FOC) LA
15. X X X X X X G/S-3
ORDINUL DE OPERAŢIE
16. ANEXA C5 (PROTECŢIE X X X G/S-3
ANTIAERIANĂ) LA ORDINUL
DE OPERAŢIE
NESECRET
178 din 275
NESECRET
ANEXA C6 (PROTECŢIA
17. GENISTICĂ) LA ORDINUL DE X X X G/S-3
OPERAŢIE
ANEXE
ANEXA C7 (APĂRAREA N.B.C.)
18. X X X G/S-3
LA ORDINUL DE OPERAŢIE
ANEXA C8 (OPERAŢII
19. PSIHOLOGICE) LA ORDINUL X X X G/S-3
DE OPERAŢIE
ANEXA C9 (PLANUL
20. TRANSPORTULUI AERIAN) LA X X G-3
ORDINUL DE OPERAŢIE
ANEXA D (SPRIJIN LOGISTIC)
21. X X X X X X G/S-4
LA ORDINUL DE OPERAŢIE
ANEXA D1 (ASIGURAREA
22. MEDICALĂ) LA ORDINUL DE X X X Medic şef
SPRIJIN LOGISTIC
ANEXA E (RELAŢII MILITARI-
23. CIVILI) LA ORDINUL DE X X X X G/S-5
OPERAŢIE
ANEXA F (COMUNICAŢII ŞI
24. INFORMATICĂ) LA ORDINUL X X X X X X G/S-6
DE OPERAŢIE
ANEXA G (JURIDIC) LA Comp.
25. X X X
ORDINUL DE OPERAŢIE juridic
ANEXA H (FINANCIAR) LA Comp.
26. X X
ORDINUL DE OPERAŢIE financiar
ANEXAI (INFORMARE ŞI
Comp. rel.
27. RELAŢII PUBLICE) LA ORDINUL X X X X
publice
DE OPERAŢIE
ANEXA K (REGULI DE
G/S3;
28. ANGAJARE) LA ORDINUL DE X X X X
G/S5
OPERAŢIE
ANEXA M (DEPLASARE) LA
29. X X X X X X G/S3;
ORDINUL DE OPERAŢIE
ANEXA S (SECURITATEA
G/S2;
30. OPERAŢIEI) LA ORDINUL DE X X X X X X
G/S3
OPERAŢIE
ANEXA P (POLIŢIE MILITARĂ) G/S3;
31. X X X X
LA ORDINUL DE OPERAŢIE G/S4.
32. ORDINUL FRAGMENTAR X X X X X X G/S-3
33. ORDINUL PRELIMINAR X X X X X X G/S-3
34. ORDINUL TIP SCHEMĂ X X X X X X G/S-3
35. ORDINUL DE DEPLASARE X X X X X X G/S3,G/S4
36. ORDINUL LOGISTIC X X X X X X G/S.4
N o t e:
1. Principalele misiuni şi măsuri specifice din planurile şi ordinele anexe de
la eşaloanele B., R., Bg., D., nemarcate în acest tabel, se trec în planul/ordinul de
operaţie, aprobat/semnat de comandant.
NESECRET
179 din 275
NESECRET
2. Conţinutul planurilor/ordinelor, anexă la planurile/ordinele specifice
domeniului de competenţă al modulelor/structurilor nominalizate în acest tabel şi al
căror conţinut nu se regăseşte în manual, va fi stabilit de către comandant şi şeful de
modul/structură, în funcţie de amploarea operaţiilor şi de atribuţiile specifice.
NESECRET
180 din 275
NESECRET
B. Documente de informare
Note:
1. În funcţie de amploarea operaţiilor şi de compunerea şi natura
comandamentului, se pot întocmi Planul de sprijin prin foc şi Planul de sprijin
logistic (C4, D), anexe la Planul de operaţie. Acestea conţin prevederi asemănătoare
cu cele din ordinul de sprijin prin foc şi ordinul de sprijin logistic, anexe la Ordinul
de operaţie.
2. În situaţia în care se întocmesc separat, în capitolul respectiv din Planul de
operaţie, se menţionează – “conform anexei nr…, la Planul de operaţie”.
3. Acestea se întocmesc grafic şi text pe hartă şi li se pot anexa scheme, tabele
etc. Se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului respectiv.
NESECRET
181 din 275
NESECRET
Anexa nr. 3
SIMBOL
DOMENIUL SUBDOMENII
ANEXA
A PERSONAL ASIGURAREA CU PERSONAL
1- PROTECŢIA INFORMAŢIILOR
B INFORMAŢII
2- RĂZBOI ELECTRONIC
1- OPERAŢII
2- MASCARE
3- ASIGURARE TOPOGEODEZICĂ
4- SPRIJIN DE FOC
5- APĂRARE ANTIAERIANĂ
C OPERAŢII
6- GENIU
7- APĂRARE N.B.C.
8- OPERAŢII PSIHOLOGICE
9- OPERAŢII
AEROPURTATE/AEROMOBILE
1- CONDUCERE LOGISTICĂ
2- APROVIZIONARE TEHNICO-
MATERIALĂ, INTENDENŢĂ ŞI C.L.
LOGISTICĂ 3- TRANSPORTURI MILITARE
D
4- MENTENANŢA
5- ARMAMENT, MUNIŢII ŞI EXPLOZIVI
6- MEDIC ( ŞEF)
7- CARTIRUIREA ŞI CAZAREA TRUPELOR
E RELAŢII MILITARI-CIVILI
1- COMUNICAŢII MILITARE
COMUNICAŢII ŞI
F 2- AUTOMATIZAREA CONDUCERII ŞI
INFORMATICĂ
INFORMATICĂ
G JURIDIC
H FINANCIAR
INFORMARE ŞI RELAŢII
I
PUBLICE
J ASISTENŢĂ RELIGIOASĂ
K REGULI DE ANGAJARE
S SECURITATEA OPERAŢIEI
P POLIŢIE MILITARĂ
M DEPLASARE
NESECRET
182 din 275
NESECRET
Anexa nr. 4
(art. 346)
ORDINUL PRELIMINAR
(clasificarea documentului)
(se scrie pe fiecare pagină sus şi jos categoria de clasificare: SECRET, NESECRET,
(modificări faţă de ordinele în vigoare, dacă sunt )
Exemplarul nr…..din „n”exemplare
Comandamentul care a emis ordinul …
Locul emiterii (poate fi codificat) …
Data şi ora semnării …
Numărul de referinţă al mesajului …
(Tipul şi numărul ordinului )
Exemplu: ORDINUL PRELIMINAR Nr.
Referinţe: Hărţi, diagrame şi documente relevante.
Fusul orar (Ex. “ZULU” = ora locală) utilizat pe parcursul întregului ordin
(opţional)
Scop: O frază cu scopul indicării unei sarcini ori necesităţii specifice adresate
comandanţilor sprijiniţi şi celor ce sprijină, cum ar fi: termenul maxim până la care
recepţionează estimarea comandantului şi estimarea desfăşurării preliminare.
Organizarea pentru misiune: (dacă este posibil)
1. Situaţia: scurtă prezentare a situaţiei, incluzând:
a) situaţia politică şi situaţia forţelor inamicului în zona de operaţii;
b) acţiuni şi atitudini ce se aşteaptă din partea naţiunilor prietene;
c) sursa, timpul şi cantitatea principalelor forţe combatante la
dispoziţie pentru planificare, sau solicitarea evaluării comandantului privind forţele şi
necesarul de transport strategic;
d) presupuneri/estimări ce ar putea influenţa semnificativ planificarea
comandantului.
2. Misiunea.O prezentare concisă a misiunii de îndeplinit şi a scopului ei.
3. Execuţia
Intenţia comandantului pentru operaţia respectivă:
a) concepţia operaţiei; asigură toate detaliile disponibile, care pot fi
transmise în ordinul preliminar; dacă comandantul care emite ordinul preliminar
doreşte să fie avute în vedere anumite faze sau cursuri de acţiune le menţionează în
text în aşa fel încât comandantul sprijinit să dezvolte cursul de acţiune pe care-l
consideră corespunzător;
b) misiuni/sarcini probabile pentru unităţile luptătoare;informaţii
referitoare la sarcinile de îndeplinit de către unităţi;
c) misiuni/sarcini probabile pentru unităţile de sprijin de luptă
(paragraful 3 b);
d) instrucţiuni de coordonare; cuprind informaţiile disponibile în
momentul emiterii ordinului cum ar fi nevoile de informaţii critice ale comandantului
şi o variantă de calcul a timpului, utilizabilă în planificarea operaţiei (adunarea
echipei de întocmire a ordinului, inclusiv locul şi participanţii; deplasările, inclusiv
NESECRET
183 din 275
NESECRET
nivelurile sau gradele de notificare a deplasării); data prevăzută pentru începerea
execuţiei (ziua Z - poate fi şi aproximativă dar ea este necesară comandantului şi
statului major pentru calculul iniţial al timpului; durata estimativă a operaţiei);
constrângeri operaţionale cunoscute, exemplu: restricţii de survol, nevoi de deminare
a porturilor, limitarea mişcărilor, cercetare etc.; precizări privind regulile de angajare;
instrucţiuni de monitorizare şi coordonare, date comandantului care asigură sprijinul
de către comandantul beneficiar de sprijin; autorizarea legăturii directe între
comandanţi; exemplu: este autorizată legătura directă între _________________
după/nu mai devreme de _____________________); indicaţii (riscul; siguranţa
operaţiei şi orientării privind inducerea în eroare; operaţiile psihologice; informaţiile
militare; contraspionajul; relaţiile civili – militari (CIMIC); relaţiile publice).
4. Sprijinul logistic:
a) transportul;
b) constrângerile logistice cunoscute;
c) codificări;
d) instrucţiuni de raportare; instrucţiuni speciale şi termene pentru
trimiterea rapoartelor;
e) instrucţiuni privind clasificarea şi declasificarea documentelor.
5. Comanda şi comunicaţiile:
a) instrucţiuni privind comunicaţiile;
b) relaţiile de comandă;
c) codificări;
d) instrucţiuni de raportare; instrucţiuni speciale şi termene pentru
transmiterea/înaintarea rapoartelor;
e) instrucţiuni privind clasificarea şi declasificarea documentelor.
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
NUME ( numele comandantului)
GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă)
AUTENTIFICARE (nume grad semnătura emitentului sau persoanei
împuternicite)
ANEXE
DISTRIBUIRE (lipsa repartiţiei)
(clasificarea documentului)
NESECRET
184 din 275
NESECRET
Anexa nr. 5
(art.343, 344)
PLANUL/ORDINUL DE OPERAŢIE
(clasificarea documentului)
(se trece în partea de sus şi jos a fiecărei pagini)
(Schimbări faţă de ordinele în vigoare, dacă sunt )
Exemplarul nr…..din „n” exemplare
Comandamentul care a emis ordinul …
Locul emiterii (poate fi codificat) …
Data şi ora semnării …
Numărul de referinţă al mesajului …
(Tipul şi numărul ordinului )
Exemplu: ” PLANUL/ORDINUL DE OPERAŢII nr. 7”
Referinţe.Cuprind hărţi, scheme şi documente relevante (ordinul eşalonului
superior, ordine proprii anterioare).
Fusul orar (ex. “ZULU” = ora locală) folosit pe parcursul ordinului.
Repartiţia forţelor şi mijloacelor (compunerea/organizarea forţelor pentru
misiune). Aceste informaţii pot fi incluse şi în paragraful 3 “EXECUŢIA” sau într-o
anexă sub formă de text/grafic. În acest capitol, dacă este necesar, se pot detalia
organizarea forţelor, inclusiv a unităţilor luate în subordine, relaţiile de comandă,
denumirea şi statutul comenzii şi dacă se consideră necesar, numele şi gradul
comandanţilor.
1. Situaţia. O scurtă prezentare a situaţiei generale, care să asigure înţelegerea
situaţiei curente de către comandanţii subordonaţi, în următoarea succesiune:
a) forţele inamicului (scopul; forma operaţiei; compunerea; tăria
estimată; denumirea marilor unităţi şi unităţilor; dispunerea; localizarea curentă;
dispozitivul probabil de acţiune; operaţii probabile, etapizare, termene, comanda); se
pot face referiri, eventual, la alte documente care să întregească imaginea asupra
informaţiilor suplimentare despre inamic;
b) forţele proprii; informaţii despre forţele proprii, altele decât cele ce
fac obiectul ordinului de operaţii, forţe ce ar putea influenţa direct acţiunile
comandanţilor subordonaţi; respectivele forţe sunt cele care nu fac parte din
compunerea organică sau din cele ce se iau în subordine în vederea operaţiei
prevăzute, dar a căror prezenţă, la un flanc sau în alte zone adiacente, prezintă interes;
se includ în acest capitol acele forţe care trebuie cunoscute de subordonaţi, pentru a-şi
putea îndeplini misiunile/sarcinile; concepţia eşalonului superior (scopul operaţiei,
direcţii de efort; etapizarea operaţiei; comanda; operaţii pe care le execută în
zona/fâşia de responsabilitate a marii unităţi /unităţii; situaţia vecinilor şi operaţiile
acestora (cele care interesează);
c) subordonări şi resubordonări (repartiţia forţelor); sunt incluse
unităţile luate în subordine, sau resubordonate/detaşate de la structura de bază, cu
NESECRET
185 din 275
NESECRET
specificarea termenului de intrare în vigoare; aceste date pot fi cuprinse şi într-o
anexă separată;se pot utiliza în acelaşi timp ambele metode.
d) evaluarea făcută de comandant este un subparagraf opţional.
2. Misiunea - primită de la eşalonul superior/dedusă:
a) scopul;
b) forma operaţiei ;
c) termenele de realizare.
3. Execuţia. Conţine elementele necesare îndeplinirii cerinţelor operaţiei în
sine şi cuprinde un sumar al cursului general al acţiunii ce se intenţionează a se
desfăşura, sau concepţia operaţiilor. În subparagrafele adiacente se menţionează,
pentru fiecare element din structură participant la operaţie, repartiţia misiunilor
specifice care duc nemijlocit la îndeplinirea concepţiei operaţiei, sau care sprijină
acţiunile principale. De asemenea, se dau detalii de coordonare sau organizare ce nu
au fost date la subparagraful “Repartiţia forţelor”. Instrucţiunile destinate pentru două
sau mai multe elemente din organică pot fi prezentate mai concret, în subparagraful
final al acestei secţiuni intitulat “Instrucţiuni de coordonare”.
Intenţia.Se prezintă cu exactitate intenţia comandantului.
a) concepţia operaţiei; descrie, pe scurt, modul cum vede comandantul
execuţia operaţiei, de la începutul până la finalizarea acesteia; trebuie să fie realizată
detalierea, cu un eşalon mai jos, de asemenea manieră încât să-i ajute pe subordonaţi
în a se concentra asupra a ceea ce trebuie făcut pentru obţinerea succesului, astfel ca
îndeplinirea misiunii să fie posibilă în timpul disponibil şi în absenţa unor informaţii
şi instrucţiuni suplimentare; acest subparagraf trebuie să evidenţieze cu claritate
fazele /etapizarea operaţiei şi termenele, direcţia de acţiune şi schemele de manevră
pentru principalele elemente subordonate care sunt destinate să rezolve ceea ce
comandantul şi-a propus să realizeze, planurile generale de utilizare a armamentului
şi organizarea sprijinului de foc şi, în cazul operaţiilor de desant maritim, planul de
acţiune pentru forţa de debarcare şi zona/fâşia/raionul) de acţiune, alte priorităţi şi
precizări (instrucţiuni de apărare nucleară, biologică şi chimică; priorităţi specifice;
stabilirea măsurilor de mascare);
b) misiuni/sarcini pentru unităţile luptătoare; în subparagrafele adiacente
se stabilesc misiuni specifice pentru fiecare element al comenzii însărcinat cu
executarea acţiunilor tactice şi se stabilesc detalii de coordonare şi organizare pentru
luptă a forţelor, dacă acest lucru nu s-a făcut în subparagraful “Repartiţia forţelor”
sau într-o anexă;
c) misiuni/sarcini pentru unităţile de sprijin de luptă; acest subparagraf se
întocmeşte numai în măsura în care este necesar şi se utilizează numai pentru a stabili
acele misiuni pe care unităţile de sprijin trebuie să le îndeplinească şi care nu sunt
menţionate în altă parte; unităţile de sprijin de luptă se enumeră în ordinea în care
apar în organică (ordinea de bătaie);
d) instrucţiuni de coordonare; aici se trec instrucţiunile aplicabile la două
sau mai multe elemente ale grupării; de regulă, include linii de despărţire, obiective,
aliniamentul de plecare, timpul şi direcţia atacului şi alte elemente specifice necesare
pentru coordonarea acţiunilor unităţilor participante la misiune; alte informaţii ce pot
NESECRET
186 din 275
NESECRET
fi incluse sunt instrucţiunile pentru transmiterea rapoartelor, momentul probabil al
execuţiei şi când intră în vigoare ordinul.
4. Sprijinul logistic. Stabileşte elementele administrative şi logistice utilizate
în operaţie. Descrie metodele sprijinului logistic pentru operaţia în cauză. La
nivelurile superioare ale comenzii, acest paragraf poate fi înlocuit de formula “Vezi
ordinul administrativ/logistic”. La nivelurile inferioare, acest paragraf sau anexa
corespunzătoare, pot elimina necesitatea unui ordin administrativ logistic.
a) concepţia de sprijin; include informaţiile necesare pentru a clasifica
concepţia sprijinului logistic; se face o prezentare de ansamblu a acţiunii din
perspectiva logisticii;
b) servicii şi materiale; menţionează materialele şi serviciile pentru
aprovizionare, mentenanţă, transport şi construcţii precum şi alocarea forţei de muncă
în scopuri logistice;
c) evacuarea medicală şi spitalizarea; prezintă planuri şi proceduri de
evacuare şi spitalizare a militarilor şi civililor,
d) probleme de personal;
e) cooperarea civili – militari;
f) diverse.
5. Comanda şi comunicaţiile. Paragraful cuprinde semnale, instrucţiuni de
identificare şi recunoaştere, concepţia privind mijloacele electronice, locul de
dispunere a comandamentelor şi deplasarea acestora, semnale şi codificări de
legătură.
a) comandă, control şi comunicaţii; se prezintă informaţii despre reţeaua
permanentă de comandă, control şi comunicaţii, procedurile de operare, procedurile
de identificare, constrângerile în utilizarea aparaturii electronice etc; poate fi necesară
întocmirea unei anexe separate sau inserarea unei trimiteri la un plan existent;
b) comanda; operaţiile multinaţionale pot avea relaţii de comandă
complexe. ordinul de operaţie să fie specific pentru aceste aranjamente, inclusiv
schimbările ce vor avea loc în cazul în care operaţia trece de la o fază la următoarea;
se definesc clar, relaţiile de comandă; se stabilesc punctele de comandă, punctele de
comandă intermediare, cu timpii lor de intrare în funcţiune şi de încetare a
funcţionării.
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
NUME
GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă)
AUTENTIFICARE se întrebuinţează numai dacă este cazul. Când
comandantul semnează originalul, nu mai este nevoie de nici o autentificare. Dacă nu
l-a semnat, atunci autentificarea se face prin semnătură, de către ofiţerul de stat major
care a redactat ordinul, iar în secţiunea de semnături apar numele şi gradul
comandantului.
ANEXE (A - personal ; B - informaţii; etc.).
DISTRIBUIRE (lipsa repartiţiei)
(clasificarea documentului)
NESECRET
187 din 275
NESECRET
Anexa nr. 6
(art. 345)
ORDINUL GRAFIC
(clasificarea documentului)
(se scrie jos şi sus pe fiecare pagină)
(modificări faţă de ordinele în vigoare, dacă sunt )
1
Este valabil numai în operaţiile desfăşurate în cadrul NATO
NESECRET
188 din 275
NESECRET
planificate/misiunile de sprijin de foc se reprezintă, de regulă, pe schema principală,
mai puţin în cazul că numărul lor acoperă, sau îngreuiază, reprezentarea altor
elemente. În acest caz, aceste misiuni se reprezintă într-o schemă separată, sau într-o
anexă.
a) concepţia operaţiei; indiferent de faptul că a fost reprezentată grafic sau
nu, concepţia operaţiei trebuie redactată şi sub formă de text; în mod normal, planul
general de sprijin de foc este redactat în scris;
b) ..................;
c) ..................;
d) instrucţiuni de coordonare; dacă se redactează, aceste instrucţiuni se
înscriu în subparagraful final al paragrafului “EXECUŢIA”.
4. Sprijinul logistic. Organizarea logisticii operaţiei se reprezintă într-o
schemă separată, sau într-o anexă, sub formă de text.
5. Comanda şi comunicaţiile. De regulă, instrucţiunile referitoare la locurile
de dispunere şi mişcările punctelor de comandă/comandamentelor se reprezintă pe
schemă.
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
NUME
GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă)
AUTENTIFICARE
APENDICE
DISTRIBUIRE
NOTE
(clasificarea documentului)
NESECRET
189 din 275
NESECRET
Anexa nr. 7
(art.347)
ORDINUL FRAGMENTAR
(clasificarea documentului)
(eventual, modificări faţă de ordinele în vigoare, dacă sunt)
(clasificarea documentului)
NESECRET
190 din 275
NESECRET
Anexa nr. 8
(art.350)
ORDINUL DE DEPLASARE
(clasificarea documentului)
(Modificări faţă de ordinele în vigoare )
Exemplarul nr….din „n” exemplare
Comandamentul care a emis ordinul …
Locul emiterii (poate fi codificat) …
Data şi ora semnării …
Numărul de referinţă al mesajului …
(Tipul şi numărul ordinului )
Exemplu, “ ORDINUL DE DEPLASARE NR. 1”
Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante
Fusul orar (Exemplu, ZULU = ora locală)
1. Situaţia
a) forţele inamicului;
b) forţele proprii;
c) subordonări şi resubordonări.
2. Misiunea
3. Execuţia
a) concepţia de deplasare;
b) misiuni/sarcini pentru unităţile subordonate;
c) detalierea activităţilor pe timpi;
d) coordonarea acţiunii; ordinul de marş; itinerarul; periodicitatea trecerii
prin punctele de coordonare; viteza de deplasare; metoda de deplasare; măsuri de
asigurare a acţiunilor şi protecţie a forţelor; ora plecării şi alte date referitoare
la punctele obligate de trecere; controlul deplasării; zone portuare; instrucţiuni
pentru halte; date generale despre vreme; sprijinul aerian.
4. Sprijinul logistic
a) controlul transportului;
b) aprovizionarea;
c) sprijinul medical.
5. Conducerea şi comunicaţiile
a) comanda (locul unde se găseşte comandantul; locul de dispunere a
principalelor elemente de conducere)
b) comunicaţii şi informatică.
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
NUME
GRAD (al persoanei care a luat la cunoştinţă)
AUTENTIFICARE (nume; gradul emitentului sau a persoanei autorizate)
DISTRIBUIRE
NOTE
(clasificarea documentului)
NESECRET
191 din 275
NESECRET
Anexa nr. 9
(art.335)
NESECRET
193 din 275
NESECRET
informaţiilor/contraspionaj”, destinat unui număr limitat şi specific de
persoane /adresanţi.
4. Sprijinul logistic.
5. Comanda şi comunicaţiile:
a) alte date despre elementele cu care se cooperează şi colaborează; puncte
de comandă/conducere care aparţin altor structuri militare sau administraţiei de stat
locale; raioane şi obiective din zona de responsabilitate informativă ce se cercetează
de eşalonul superior sau alte forţe; raioane şi obiective asupra cărora sunt interzise
operaţiile de cercetare ale marii unităţi /unităţii prin ordinul eşalonului superior; locul
de dispunere a unor elemente de cercetare ale eşaloanelor superioare în fâşia marii
unităţi/unităţii; alte date.
b) rapoarte şi distribuirea acestora; condiţiile privind data, numărul de copii,
modul de redactare care reglementează problema rapoartelor informative adresate
comandamentului pe întreaga durată a operaţiei; perioada de transmitere a
rapoartelor de rutină şi distribuirea acestora; rapoartele speciale şi de rutină ce diferă
faţă de cele cuprinse în procedurile standard de operare - SOP şi care sunt cerute de la
unităţile subordonate; conferinţe şi întruniri periodice sau speciale ale ofiţerilor de
informaţii; distribuirea de materiale documentare, de informaţii, fotografii, imagini
video, rapoarte informative sau scheme ale structurilor de război; dacă este indicat,
legături speciale pe linie de informaţii.
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
NUME
GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă)
NESECRET
194 din 275
NESECRET
Anexa nr. 10
(art. 358)
ANEXA PENTRU SPRIJINUL PRIN FOC
LA ORDINUL DE OPERAŢIE
(clasificarea documentului)
NESECRET
195 din 275
NESECRET
c) sprijinul elicopterelor de atac; acest paragraf poate fi omis iar
informaţiile incluse în anexa pentru elicopterele de atac; generalităţi; prezentarea
misiunilor principale care trebuie executate de către elicopterele de atac în sprijinul
operaţiilor; repartiţia; alocarea elicopterelor incluzând aranjamentele specifice şi/sau
priorităţile; diverse; detaliile care nu au fost prezentate mai sus sau în subparagraful
referitor la sarcinile unităţilor de elicoptere de atac sau în anexa pentru elicopterele
de atac.
d) sprijinul de artilerie-artileria terestră; generalităţi;concepţia utilizării
unităţilor/subunităţilor de artilerie şi de artilerie antitanc în cadrul sprijinului de foc
apropiat, în adâncime şi în spatele dispozitivului forţelor; se face pe fazele
operaţiei; repartiţia; planificarea şi organizarea artileriei pentru operaţie; alocarea
muniţiei pe faze ale operaţiei, misiuni şi sarcini specifice; diverse; elemente care
pot fi incluse , dacă este necesar - raioanele punctelor de comandă, poziţiilor de
tragere, de asigurare cu date şi de susţinere logistică; sistemul de numerotare a
ţintelor; frecvenţele de lucru între artilerie şi observatorii înaintaţi; observarea
aeriană; misiunile tactice pentru fiecare unitate/subunitate de artilerie, sarcinile
specifice şi implicite pentru îndeplinirea misiunilor; referirea la ordinul /apendicele
pentru artilerie; alte date; repartiţia forţelor şi mijloacelor de cercetare de
artilerie avute la dispoziţie, pe misiuni şi sarcini specifice; acţiunile de sprijin
de foc în cazul întrebuinţării muniţiei fumigene şi de iluminare; se abordează
aceleaşi probleme ca la diverse; localizarea, selecţionarea/identificarea,
determinarea şi comunicarea obiectivelor; obiective prioritare; misiunile cercetării
de artilerie şi repartiţia forţelor; modul de elaborare a listei cu ţintele din zona de
responsabilitate;
e) sprijinul de artilerie-artileria antiaeriană; poate fi anexă separată sau
poate face parte din anexa cu artileria terestră; generalităţi;concepţia de desfăşurare şi
elementele importante privitoare la procedurile de control tactic; repartiţia;
gruparea/structura forţelor pentru luptă; diverse; elemente care pot fi incluse, dacă
este necesar; zonele de desfăşurare; regulile de angajare; procedurile de comandă şi
control; referirile la ordinul/apendicele pentru artileria antiaeriană; consumul de
muniţie de artilerie antiaeriană; starea armamentului antiaerian, corespunzător
măsurilor de control specifice.
f) sprijinul de artilerie navală; generalităţi; concepţia de întrebuinţare,
incluzând limitele privitoare la durata sau faza sprijinului; repartiţia; repartiţia
observatorilor; repartiţia navelor la unităţi; diverse; elemente care pot fi incluse, dacă
este necesar; limitele traiectoriilor; repartiţia de frecvenţe; referinţa la ordinul/anexa
pentru sprijinul de artilerie navală;
g) instrucţiuni de coordonare; măsurile de coordonare şi control ale
sprijinului cu foc, (ex. linia de coordonare a sprijinului de foc, linia de coordonare a
focului, linia de restricţionare a focului); repere de timp privind planificarea şi
executarea sprijinului de foc, inclusiv ora de începere a operaţiunilor nucleare;
instrucţiunile de coordonare a focului pe obiectivele angajate de către mai multe
sisteme de lovire; instrucţiuni de modificare; zonele în care nu se execută focul de
baraj; protecţia chimică; siguranţa trupelor.
NESECRET
196 din 275
NESECRET
4. Sprijinul logistic
a) referinţa la ordinul referitor la logistică;
b) dispunerea punctelor de aprovizionare;
c) cerinţele de întreţinere/consumurile zilnice pentru fiecare sistem de
lovire.
5. Comanda şi comunicaţiile
a) comanda; dispunerea punctelor de comandă principale şi de rezervă
şi orele de intrare în funcţiune; dispunerea P.C. ale unităţilor de artilerie şi/sau a
celulei de coordonare a sprijinului aerian; legături;
b) comunicaţii; instrucţiunile de comunicaţii; instrucţiunile de
contrasupraveghere; coduri,semnale, codificări.
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
NUME
GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă)
AUTENTIFICARE (nume, gradul emitentului sau a persoanei autorizate)
APENDICE
DISTRIBUIRE (opţional)
NOTE
(clasificarea documentului)
NESECRET
197 din 275
NESECRET
Anexa nr. 11
(art. 359)
(clasificarea documentului)
Exemplarul nr…..din „n” exemplare
Comandamentul care a emis ordinul …
Locul emiterii (poate fi codificat) …
Data şi ora semnării ….
Numărul de referinţă al mesajului …
NESECRET
199 din 275
NESECRET
Anexa nr. 12
(art.360)
(clasificarea documentului)
NESECRET
200 din 275
NESECRET
gruparea de forţe pentru misiune, executate pe timpul operaţiei, incluzând timpi sau
evenimente;
d) clima; consideraţii privind influenţa climei asupra persistenţei agenţilor
chimici de luptă şi asupra gradului de afectare a personalului.
2. MISIUNEA: se prezintă pe scurt măsurile de apărare NBC pe care le
asigură structura emitentă în folosul structurilor subordonate şi scopul pentru care se
execută acestea.
3. EXECUŢIA:
a) concepţia apărării NBC; vizează modalităţile de integrare în operaţie a
apărării NBC; misiunile apărării NBC pe faze ale operaţiei şi pe tipuri (cercetare
NBC; decontaminare; fumizare; nimicirea inamicului cu focul mijloacelor
incendiare);
b) prioritatea de sprijin NBC, pe faze/etape ale operaţiei şi pe tipuri de
misiuni (cercetare NBC; decontaminare; fumizare; nimicirea inamicului cu focul
mijloacelor incendiare);
c) misiuni/sarcini pentru unităţile/subunităţile de apărare NBC subordonate;
se specifică misiunile pentru fiecare din principalele structuri subordonate;
d) misiuni ce nu sunt adresate unităţilor/subunităţilor de apărare NBC; sunt
specificate unităţile/subunităţile care trebuie să le îndeplinească şi modul de
executare a acestora;
e) misiuni ce trebuie îndeplinite de unităţile/subunităţile de sprijin; se
specifică misiunile pentru fiecare în parte, precum şi modul de executare a acestora;
f)misiuni de apărare N.B.C comune pentru toate structurile indiferent de
arma şi specialitatea lor; se specifică misiunile, precum şi modul de executare a
acestora;
g) situaţia meteorologică; se precizează datele meteorologice ce vor fi
asigurate, sursele de provenienţă şi modalităţile de actualizare;
h) instrucţiuni de coordonare; detecţia, identificarea şi monitorizarea-
cerinţele informaţionale privind un eveniment CBRN/EADA, unităţile de observare
desemnate, cine ordonă/conduce colectarea şi ambalarea probelor, transportul,
inclusiv securitatea şi destinaţia pentru analiză; organizarea avertizării şi raportării
CBRN şi EADA - unităţile stabilite pentru avertizare şi raportare, acţiuni care pot
determina alarme false, marcarea zonelor contaminate; nivelul de protecţie
individuală NBC (NOPINBC), factori suplimentari pentru echipajele aeriene;
gestionarea pericolului - măsuri de prevenire, securitatea amplasamentului forţelor,
controlul şi decontaminarea în vederea restrângerii raioanelor contaminate RBC/MTI,
controlul deplasării şi al transportului, restricţii pe anumite direcţii, doza de
control/doza de radiaţie maximă admisă şi controlul expunerii, protejarea de
expunerea la radiaţii, proceduri pentru decontaminarea operaţională, totală şi finală,
controlul dărâmăturilor şi al scurgerilor contaminate, posibilităţi de folosire a
resurselor locale pentru decontaminare, analize;
i) sprijinul şi contramăsurile medicale NBC; problema pretratamentului în
cazul unui pericol NBC, detalii privind reaprovizionarea şi autorizarea pentru
preluarea echipamentelor şi materialelor medicale; modalităţile de tratament a
NESECRET
201 din 275
NESECRET
răniţilor datorită agenţilor neuroparalitici şi cerinţele de depozitare a echipamentelor
materialelor specifice; evacuarea răniţilor contaminaţi;
j) informarea mass-mediei privind problematica NBC.
4. SPRIJINUL LOGISTIC:
a) generalităţi; referiri la problemele specifice din prevederile ordinului
administrativ/logistic; prioritatea de distribuire a echipamentelor şi materialelor NBC
şi a ratei de reaprovizionare prin unităţile subordonate şi măsurile de control - succint
într-un tabel; stabilirea nivelului de sprijin, localizarea facilităţilor de mentenanţă şi
alte informaţii relevante; stabilirea alocării şi priorităţii transportului echipamentelor
apărării NBC; sprijinul ţării gazdă, lista cu procedurile de cereri şi achiziţii,
accentuarea oricăror restricţii şi limitări;
b) echipamentele apărării NBC; instrucţiuni de angajare pentru
echipamentele NBC; echipamentul de protecţie individuală/EPINBC pentru toate
categoriile de forţe; EPINBC specifice echipajelor aeriene; echipamente suplimentare
- detalii despre orice tip, cerinţe, sosirea în teatrul de operaţii, nevoi de cunoaştere şi
pregătire, constrângerile de compatibilitate; consumabile - niveluri de stoc, cerinţe de
depozitare, modalităţi de reaprovizionare;
c) apa; instrucţiuni pentru consumul apei;
d) alimentele; modalităţi de manipulare a alimentelor/hranei într-un mediu
contaminat;
e) măsuri medicale şi de igienă; responsabilităţi la pericolul contaminării
nucleare şi măsurile de sprijin pentru protecţia mediului.
5. COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE:
a) locul de dispunere a centrelor/subcentrelor din cadrul SARNBC din
întreaga zonă de operaţii;
b) dispunerea punctelor de decontaminare operaţională, totală şi finală;
c) proceduri de identificare şi recunoaştere, limite şi constrângeri în
folosirea mijloacelor d transmisiuni (aparaturii electronice);
d) instrucţiuni privind sistemul de avertizare şi raportare NBC;
e) informaţii privind transmiterea mesajelor NBC;
f) impulsul electromagnetic; reliefarea forţei impulsului electromagnetic
nuclear şi a măsurilor de protecţie pentru echipamentele din teatrul de operaţii.
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
GRAD ............................................................
NUME ..........................................................
(al persoanei care ia la cunoştinţă)
ANEXE
DISTRIBUIRE (opţional)
NESECRET
202 din 275
NESECRET
(clasificarea documentului)
NESECRET
203 din 275
NESECRET
Anexa nr. 13
(art.375)
(clasificarea documentului)
NESECRET
204 din 275
NESECRET
Anexa nr. 14
(art.369)
(clasificarea documentului)
Exemplarul nr…..din „n” exemplare
Comandamentul care a emis ordinul …
Locul emiterii (poate fi codificat) …
Data şi ora semnării …
Numărul de referinţă al mesajului …
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
NUME
GRAD (al persoanei care a luat la cunoştinţă)
AUTENTIFICARE (nume; gradul emitentului sau a persoanei autorizate)
ANEXE
DISTRIBUIRE
NOTE
(clasificarea documentului)
NESECRET
206 din 275
NESECRET
Anexa nr. 15
(art.337)
(clasificarea documentului)
1. Situaţia
a) forţele inamicului; se includ toate informaţiile care afectează siguranţa
operaţiilor, măsuri/acţiuni care nu sunt expuse în capitolul 1 al ordinului de operaţii
sau care necesită detalii suplimentare; detalii privind mijloacele inamicului de
obţinere a informaţiilor, de supraveghere/observare, de stabilire şi identificare a
obiectivelor, mijloacelor de cercetare etc şi situaţia acţiunilor subversive; se
subliniază activităţile curente desfăşurate de inamic şi capacităţile de potenţial ale
acestuia; se arată posibilităţile inamicului de extindere a ameninţărilor şi de a
desfăşura acţiuni subversive; detaliază posibilităţile inamicului de a desfăşura operaţii
speciale;
b) informaţii militare; supravegherea şi cercetarea terestră includ
observarea vizuală, prin patrulare, date despre radarele terestre, informaţii despre
senzori tereştri nesupravegheaţi şi aşa mai departe; recunoaşterea şi supravegherea
aeriană includ incursiunile, supravegherea la punct fix, acţiunile avioanelor fără
pilot, zborurile la joasă înălţime, cercetarea prin satelit şi fotografiile aeriene; altele,
cum ar fi transfugii, refugiaţii, localnicii şi aşa mai departe;
c) subversiune (propagandă; terorism; politică);
d) război electronic; măsuri de sprijin al războiului electronic;
contramăsuri electronice (bruiaj, distrugeri etc.);
NESECRET
207 din 275
NESECRET
e) terenul; se detaliază modul în care terenul ar putea afecta culegerea de
informaţii, supravegherea, stabilirea obiectivelor, cercetarea inamicului, capacităţile
şi măsurile de siguranţă a operaţiilor desfăşurate de forţele proprii;
f) starea vremii; se detaliază modul în care sunt afectate acţiunile forţelor
proprii şi ale inamicului;
g) spaţiul şi timpul; se detaliază modul în care timpul şi spaţiul afectează
acţiunile inamicului şi măsurile de siguranţă a forţelor proprii; timpul în care
inamicul îşi adună şi îşi desfăşoară sistemul de comandă şi control;
h) slăbiciunile sistemului de informaţii şi de sistemului siguranţă ale
inamicului; se subliniază slăbiciunile inamicului şi posibilităţile subversive.
2. Misiunea. Precizarea cu claritate şi concizie a sarcinilor şi a scopului
general.
3. Execuţia
a) concepţia operaţiei; măsurile de siguranţă a operaţiilor ce se găsesc în
SOP-uri, precum şi procedurile noi sau revăzute; se enumeră măsurile încredinţate
unităţilor care au primit instrucţiuni speciale în cadrul planului de siguranţă al
operaţiei; se indică, pentru fiecare enumerare, capitolul şi subcapitolul de referinţă
din SOP (ex. “MARCAŢI CORESPUNZĂTOR TOATE AUTOVEHICULELE
UNITĂŢILOR, SOP capitolul 3-2”);
b) sarcini pentru toate unităţile ce asigură siguranţa operaţiilor; stabilesc
măsuri suplimentare ce nu sunt cuprinse în SOP şi care trebuie îndeplinite de către
unităţile din organică şi de cele luate în subordine; aceste măsuri suplimentare sunt
destinate contracarării unei ameninţări specifice din partea inamicului;
c) măsurile de siguranţa a operaţiilor şi sarcinile pe care anumite unităţi
trebuie să le aplice; dacă este necesar se stabilesc, în subparagrafe suplimentare,
problemele de importanţă deosebită pentru anumite acţiuni (ex. siguranţa fizică a
personalului trebuie accentuată în anumite momente şi necesită instrucţiuni speciale);
d) instrucţiuni de coordonare; se scoate în evidenţă modul în care pot fi
exploatate în folosul propriu, slăbiciunile identificate la inamic (ofiţerul cu
contrainformaţiile trebuie să coordoneze cooperarea între unităţi şi alte secţii ale
statului major pentru a contracta şi a pregăti contramăsuri împotriva ameninţărilor
inamicului).
e) contrainformaţii; se evaluează ameninţările pe linie de contrainformaţii;
se stabilesc măsuri de siguranţă internă (mânuirea documentelor secrete,
compartimentarea muncii etc);
f) diverse; se stabilesc alte instrucţiuni speciale, nerezolvate anterior, cum
ar fi stabilirea de obiective pe linie de contrainformaţii (cu priorităţi respective şi
dispunerea lor);
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
NUME,
GRAD (al persoanei care a luat la cunoştinţă)
AUTENTIFICARE (nume, gradul emitentului sau a persoanei autorizate)
APENDICE
DISTRIBUIRE
NOTE
(clasificarea documentului)
NESECRET
209 din 275
NESECRET
Anexa nr. 16
(art.353)
ANEXA ( DEPLASARE)
LA ORDINUL DE OPERAŢIE
(clasificarea documentului)
( Eventualele modificări, dacă sunt, faţă de ordinele în vigoare )
NESECRET
210 din 275
NESECRET
Anexa nr. 17
(art.368)
Anexa nr. 18
(art.367)
ORDINUL LOGISTIC
(clasificarea documentului)
(Eventualele modificări, dacă sunt, faţă de ordinele în vigoare)
NESECRET
212 din 275
NESECRET
Note:
1. Scopul ordinului administrativ/logistic - Admin/Log O - este să transmită
executanţilor planul comandantului pentru sprijinul logistic al operaţiei.
2. Admin/Log O. poate fi utilizat numai în legătură sau relativ la un ordin de
operaţii - OPORD. El constituie baza ordinelor comandanţilor unităţilor de sprijin
logistic către unităţile lor şi, deasemenea, sursa de informaţii pe linie logistică pentru
structurile luptătoare.
3. La marile unităţi operative, Admin/Log O înlocuieşte anexa Logistica, fiind
documentul la care face trimitere în paragraful 4 al OPORD.
4. Se elaborează, de regulă, în formă scrisă, dar poate fi însoţit şi de scheme,
grafice, şi alte anexe.
5. Elementele esenţiale ale acordului STANAG 2014, referitor la Admin/Log
O, urmăresc acelaşi model ca şi OPORD (5 paragrafe). Celelalte informaţii cuprinse
în acest model sunt numai pentru direcţionare. Documentul nu trebuie redactat, de o
manieră care să restricţioneze în orice fel, aplicabilitatea Admin/Log O.
6. Informaţiile privind compunerea şi locul în dispozitiv al unităţilor de sprijin
logistic pot fi redactate într-un paragraf specific al ordinului sau sub formă grafică
(schemă). Paragraful nu este obligatoriu, putând fi omis dacă se consideră necesar.
NESECRET
213 din 275
NESECRET
Anexa nr. 19
NESECRET
214 din 275
NESECRET
NESECRET
215 din 275
NESECRET
Anexa nr. 20
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
NUME
GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă)
AUTENTIFICARE: (numele, gradul şi semnătura emitentului sau a persoanei
autorizate).
ANEXE:
DISTRIBUIRE:
NOTE:
(clasificarea documentului)
NESECRET
217 din 275
NESECRET
Anexa nr. 21
(art. 351)
CONŢINUTUL DE PRINCIPIU
AL UNUI PLAN PRIVIND ANGAJAREA FORŢELOR LA RESTABILIREA
„ORDINII PUBLICE”, ÎN SPRIJINUL ŞI ÎMPREUNĂ CU FORŢELE
SPECIALIZATE
(se poate întrebuinţa pentru planificarea şi conducerea operaţiilor militare
nonviolente)
NESECRET
218 din 275
NESECRET
Anexa nr. 22
CONŢINUTUL DE PRINCIPIU
AL UNUI PLAN PRIVIND DEZANGAJAREA FORŢELOR PARTICIPANTE
LA ACŢIUNI DE RESTABILIRE A ORDINII PUBLICE
(se poate întrebuinţa pentru planificarea şi conducerea operaţiilor militare
nonviolente)
1. Asigurarea informaţională.
2. Tipul de dezangajare pentru care se optează.
3. Stabilirea priorităţilor de dezangajare.
4. Calendarul dezangajării forţelor.
5. Forţele care preiau responsabilităţile în zona de acţiune.
6. Forţele care rămân în zona de acţiune:
- unde vor fi dislocate şi cazate;
- în cât timp şi pentru ce zone vor fi disponibile în caz de necesitate.
7. Raioane şi locuri de concentrare ale unităţilor disponibilizate.
8. Resurse pentru completare.
9. Logistica dezangajării.
10. Asigurarea conducerii.
NESECRET
219 din 275
NESECRET
Anexa nr. 23
CONŢINUTUL DE PRINCIPIU
AL UNUI PLAN PRIVIND SUPRAVEGHEREA EFICACE A OPERAŢIILOR
MILITARE INTR-O SITUAŢIE DE CRIZĂ
(se poate întrebuinţa pentru planificarea şi conducerea operaţiilor militare
nonviolente)
1. COMANDĂ ŞI CONTROL
- structuri optime de comandă pentru conducerea operaţiunilor;
- stabilirea gradului de răspundere al fiecărui militar participant;
- stabilirea autorităţii de monitorizare şi control a operaţiunilor.
2. ASIGURAREA JURIDICĂ
- consilierea juridică a comandanţilor - numiri de competenţe;
- competenţe pentru consilierii juridici privind revizuirea unor temeiuri
juridice ale operaţiunilor - preconizate sau deja iniţiate;
- modalităţi de asigurare juridică a personalului angajat în operaţiuni.
3. MEDIILE DE INFORMARE
- competenţe de informare pe structuri ierarhice;
- gradul de detaliere a informaţiilor;
- principii şi modalităţi de acces a corespondenţilor de presă la
conferinţele de presă şi în zonele de operaţii.
4. SUPRAVEGHEREA DIN PARTEA AUTORITĂŢII CIVILE
- precizări privind executarea controlului prin verificarea modului de
utilizare a fondurilor financiare şi a prerogativelor şi competenţelor privind numirea
comandanţilor;
- modalităţi, principii şi reguli de desfăşurare a anchetelor.
5. SISTEME PENTRU CONSTATAREA FAPTELOR
- nominalizarea organelor şi persoanelor responsabile cu constatarea
faptelor;
- forme şi modalităţi de constatare a faptelor;
- modalităţi de centralizare a faptelor de încălcare a disciplinei
operaţiilor; din mediul militar şi civil;
- protecţia surselor;
- sisteme şi proceduri de abilitare a comandanţilor militari de la toate
eşaloanele; anchetarea activităţilor celor din subordine.
NESECRET
220 din 275
NESECRET
Anexa nr. 24
ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
(Marea Unitate/Unitate împuternicită)
NESECRET
221 din 275
NESECRET
T.V........... a emisiunii(lor)............. şi la postul(rile) de radio.......... a
emisiunii(lor).............;
b) se instituie cenzura militară privid circulaţia informaţiilor civile şi
militare prin intermediul mass-mediei de orice tip;
c) transmiterea se face în limba română; limbile străine în care se mai face
transmiterea se stabilesc de comandanţi, în funcţie de teritoriul de aplicare a
ordinului, dar numai pentru textele afişate;
d) mesajele autorităţii militare vor fi difuzate/publicate cu prioritate.
Art.7.- Se instituie paza militară la sediile autorităţilor publice locale, la staţiile
de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio şi televiziune, precum şi la agenţii
economici şi obiectivele stabilite de autoritatea militară.
Art.8.- Se raţionalizează alimentele şi unele produse de strictă necesitate în
limita echivalentă normei minime pentru un militar în termen din M.Ap.N. In termen
de 10 ore toate societăţile comerciale cu profil agroalimentar vor prezenta la primărie
situaţia cu existentul în produse alimentare.
Art.9.- Încălcarea prevederilor prezentei ORDONANŢE atrage răspunderea
conform legilor în vigoare.
NESECRET
222 din 275
NESECRET
Anexa nr. 25 a
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
CENTRULUI DE INFORMARE ŞI PRESĂ
1. Destinaţia
În funcţie de eşalon, modulul informare şi relaţii publice organizează Centrul
de Informare a Presei cu facilităţile, organizarea, capacităţile şi încadrarea cu
personal adecvate.
Centrul de Informare a Presei este o structură temporară, fixă sau mobilă,
organizată pentru a răspunde nevoilor de informare a opiniei publice cu privire la
operaţiile militare desfăşurate, sprijinirea activităţii profesionale a corespondenţilor
de război în activitatea de documentare/răspunsuri la solicitările de informaţii,
distribuirea de dosare de presă, organizarea unor briefing-uri sau conferinţe de presă
în momentul apariţiei unor informaţii de interes, facilitarea de interviuri şi vizite de
documentare, oportunităţi de fotografiere sau filmare. Activităţile Centrului de
Informare a Presei trebuie să contribuie printr-o informare publică corectă, oportună
şi onestă, la obţinerea înţelegerii, simpatiei şi sprijinului opiniei publice pentru
operaţiile militare desfăşurate. Centrul de Informare a Presei poate contribui într-o
mare măsură şi la realizarea informării interne.
Centrul de Informare a Presei se amenajează într-o locaţie separată de cea unde
sunt amplasate celelalte structuri ale comandamentului, dar suficient de aproape
pentru a reduce timpii de deplasare. Mărimea echipei care încadrează Centrul de
Informare a Presei este hotărâtă de comanda forţei unde acesta se organizează.
2. Organizarea, amenajarea şi dotarea Centrului de Informare a Presei
Centrul de Informare a Presei are, în principiu, în compunere cinci secţiuni:
a) Celula de comandă;
b) Celula administrativă;
c) Structura de sprijin/relaţii cu mass-media;
d) Structura de producţie şi informare internă;
e) Grupul Mobil de Informare Publică
Celula de comandă este responsabilă de activităţile de comandă şi control ale
operaţiilor din cadrul Centrului de Informare a Presei. În funcţie de mărimea
Centrului de Informare a Presei, şeful centrului este ajutat şi de 1-2 adjuncţi. Şeful
centrului sau unul dintre adjuncţii săi coordonează şi celula de comandă.
Acesta are ca atribuţii principale: coordonarea şi conducerea tuturor
activităţilor Centrului de Informare a Presei; cunoaşterea operaţiilor militare şi
evenimentelor curente; păstrarea permanentă a legăturii cu conducerea forţei şi cu
structurile de informare şi relaţii publice superioare, subordonate sau adiacente;
stabilirea şi detalierea strategiilor de informare publică şi a planurilor pentru
activităţile secvenţiale; identificarea oportunităţilor mediatice; planificarea briefing-
urilor şi conferinţelor de presă; coordonarea activităţii de informare internă; evaluarea
activităţii de informare publică; stabilirea priorităţilor şi procedurilor interne de lucru
în cadrul centrului.
NESECRET
223 din 275
NESECRET
Celula administrativă răspunde de asigurarea sprijinului logistic, atât pentru
personalul Centrului de Informare a Presei, cât şi pentru reprezentanţii mass-media.
Acesta are ca atribuţii principale: asigurarea mijloacelor tehnice
corespunzătoare, a materialelor şi consumabilelor necesare difuzării informaţiilor;
asigurarea mijloacelor financiare necesare activităţii centrului; luarea în evidenţă a
corespondenţilor de război şi oferirea asistenţei în probleme administrative;
coordonarea activităţilor de transport, logistică şi contacte locale în plan
administrativ;) asigurarea securităţii Centrului de Informare a Presei şi a personalului
acestuia; asigurarea facilităţilor adecvate de cazare şi masă pentru personalul
centrului şi pentru reprezentanţii mass-media, recomandându-le anumite locuri de
cazare; planificarea traseelor şi mijloacelor de transport pentru deplasarea
corespondenţilor de război pe distanţe mai mari; supravegherea şi întreţinerea
echipamentelor Centrului de Informare a Presei; evaluarea necesităţilor de
echipamente; facilitarea asistenţei religioase, dacă este cazul.
Structura de sprijin/ relaţii cu mass-media este responsabilă de contactele directe
cu mass-media, de răspunsurile la întrebările acesteia, de însoţirea corespondenţilor
de război.
Aceasta are ca atribuţii principale: identifică, actualizează, selectează şi
sintetizează informaţiile privind operaţiile militare şi evenimentele curente ce pot
face obiectul informării publice; informează mass-media despre scopul, rolul şi
obiectivele forţei în cadrul operaţiilor militare; răspunde solicitărilor corespondenţilor
de război de a participa la diverse evenimente; organizează şi coordonează
interviurile şi vizitele corespondenţilor de război; răspunde întrebărilor
corespondenţilor de război şi ţine evidenţa acestora; asigură însoţirea
corespondenţilor de război; concepe proiecte de comunicate de presă şi răspunsuri la
întrebări; identifică oportunităţile de presă şi le prezintă şefului centrului.
Compartimentul de producţie şi informare internă este responsabil cu
producerea tuturor materialelor elaborate de Centrul de Informare a Presei şi de
informarea personalului forţei.
Acesta are ca atribuţii principale: produce şi multiplică materiale informative
necesare activităţilor centrului; desfăşoară activitatea de informare internă; asigură
fluidizarea fluxului de informaţii între structurile centrului; acordă asistenţă şi
coordonează echipele de televiziune şi de fotoreporteri ale centrului; realizează
fotografii şi producţii video pe timpul operaţiilor militare; developează/editează şi
expune fotografiile realizate; pune la dispoziţia structurii de sprijin materialele audio,
video şi foto realizate; monitorizează mass-media şi produce zilnic o revistă a presei
scrise; actualizează website-ul eşalonului, realizează publicaţia eşalonului, dacă acest
lucru este cerut prin ordinul de operaţii; coordonează activitatea translatorilor.
Din punct de vedere fizic Centrul de Informare a Presei trebuie să asigure:
spaţii de lucru separate pentru structurile centrului; dotări tehnice necesare
corespondenţilor de război; sală/săli pentru întâlniri; sală pentru conferinţe şi
briefing-uri de presă; spaţii pentru prelucrarea materialelor foto şi video; spaţii pentru
tehnica de prelucrare şi editare a materialelor de informare; spaţii pentru tehnica de
comunicaţii; spaţii de odihnă; punct alimentar; toalete;
NESECRET
224 din 275
NESECRET
Din punct de vedere al facilităţilor Centrul de Informare a Presei trebuie să
asigure: surse de alimentare cu energie electrică, inclusiv de rezervă; instalaţii de
sonorizare; aparatură de înregistrare şi montaj audio-video; echipamente electronice,
conexiune la Internet; materiale de birotică; mijloace de comunicaţii: telefoane, staţii
de emisie-recepţie, faxuri, computere conectate la Internet, inclusiv pentru uzul
corespondenţilor de război; mobilier adecvat şi suficient pentru nevoile estimate;
televizoare, aparate de radio, aparate video, reportofoane; imprimante, copiatoare şi
scanere; mijloace de transport; ecusoane pentru personalul Centrului de Informare a
Presei şi corespondenţi de război;
3. Documente
Lista corespondenţilor de război acreditati:
Cetăţenia,
Nr. Numele şi Instituţia de seria şi nr. Perioada Nr.
Obs.
crt. prenumele presă actului de acreditării telefon
identitate
1 2 3 4 5 6 7
NESECRET
226 din 275
NESECRET
Formularul Declaraţie privind controlul informaţiilor
(necesar pentru acordarea permisiunii de a însoţi trupele)
NESECRET
227 din 275
NESECRET
Anexa nr. 25 b
5
ANEXA I (INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE) LA ORDINUL DE OPERAŢII
………
(Model)
(clasificarea documentului)
Exemplarul nr. … din “n” exemplare
Eşalonul superior emitent
Locul emiterii
Data semnării
Numărul de referinţă al mesajului
Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante.
Timpul operativ folosit în cadrul ordinului de operaţie.
1. SITUAŢIA
1.1 Situaţia generală
- Intenţia comandantului;
- Politicile actuale şi anterioare adoptate în operaţia mass-media –
active/reactive;
- Climatul actual în mass-media;
- Audienţe/mesaje/canale de transmitere actuale;
- Poziţia actuală şi relaţiile cu mass-media (ale naţiunii gazdă,
aliaţilor/prietenilor, internaţionale/ neutre, ale adversarului/ a treia parte).
1.2 Misiunile de informare şi relaţii publice a eşaloanelor superioare (2
eşaloane mai sus):
Enumerarea misiunile structurilor de informare şi relaţii publice a esaloanelor
superioare.
2. MISIUNEA
Menţinerea unui larg sprijin intern şi internaţional pentru operaţia ................
prin asigurarea unui flux continuu de informaţii corecte şi oportune, în conformitate
cu procedurile de securitatea informaţiilor şo operaţiilor, în scopul asigurării
libertăţii de manevră a comandantului.
3. EXECUŢIA
3.1 Intenţia comandantului referitor la operaţiile mass media
3.1.1 Starea finală urmărită în relaţiile cu mass-media;
3.1.2 Concepţia operaţiei mass-media (audienţe ţintă, mesaje);
3.1.3 Cararacterul general al operaţiei mass-media –
proactiv/semiactiv/defensiv;
3.1.4 Organizare/infrastructură;
3.1.5 Efortul principal – audienţa ţintă cea mai importantă şi mesajul de
bază pentru aceasta.
NESECRET
228 din 275
NESECRET
3.2 Concepţia operaţiilor mass media
3.2.1 Obiectivele operaţiei mass-media pentru:
- Audienţele naţionale şi internaţionale;
- Audienţe interne, inclusiv forţele prietene sau aliate;
3.2.2 Politicile mass-media:
- Mass-media naţionale şi internaţionale – ale aliaţilor şi neutrilor;
- Mass-media adversarului şi aliaţilor acestuia;
- Mass-media neacreditate.
3.2.3 Mesajele ce se transmit pe categorii de audienţe.
3.3 Responsabilităţile pe linia operaţiilor mass-media:
- Cp.St.Maj.- organizează zona de briefing pentru mass media în …..;
- Cp.1 I. - asigură escortarea jurnaliştilor cu … militari din Pl.1 I.
3.4 Alocarea resurselor pe misiuni/sarcini:
3.5 Instrucţiuni de coordonare
3.5.1 Organizarea activităţilor (programare conferinţe/briefingurile de
presă, interviuri, facilităţi etc);
3.5.2 Modul de raportare (tipuri de rapoarte, termene etc);
3.5.3 Măsurile de securitate operaţională (politica faţă de media)
3.5.4 Procedurile de primire, acreditare şi identificare a reprezentanţilor
media.
3.5.5 Probleme deosebite (pierderi, probleme culturale/etnice/religioase,
atrocităţi/crime de război, operaţiunile forţelor speciale).
3.6 Timpi de bază
3.6.1 Termene limită pentru mass-media;
3.6.2 Briefing-uri;
3.6.3 Conferinţe/briefing-uri de presă;
3.6.4 Facilităţi/oportunităţi mass-media;
3.6.5 Întruniri de coordonare a activităţilor de informare şi relaţii publice.
3.7 Briefing-uri
3.7.1 Interne (modulul de informare şi relaţii publice);
3.7.2 Comanda forţei;
3.7.3 Conferinţe de presă;
3.7.4 Pachete de informare mass-media (CD-uri, internet, tipărite, casete
video);
3.7.5 Materiale de informare pentru personalul forţei.
3.8 Facilităţi
3.9 Probleme sensibile:
3.9.1 Pierderi (umane şi materiale);
3.9.2 Probleme culturale/etnice/religioase;
3.9.3 Atrocităţi/crime de război
3.9.4 Operaţiuni ale Forţelor Speciale.
3.10 Securitatea:
3.10.1 Securitatea operaţiei;
3.10.2 Primirea, acreditarea şi identificarea mass-media;
NESECRET
229 din 275
NESECRET
3.10.3 Mass-media neacreditate;
3.10.4 Restricţii la publicare
3.10.5 Reacţia la încălcarea măsurilor de securitate operaţională.
3.11 Linii de urmat/materiale cu întrebări şi răspunsuri
3.12 Antrenamente mass-media pentru comandanţi şi purtătorii de cuvânt
3.13 Monitorizarea mass-media locale
3.14 Ofiţeri de escortă
3.15 Grupuri de corespondenţi de război prezenţi în zona de operaţii
3.16 Translatori (dacă este cazul)
3.17 Analiza de conţinut a mediatizării şi feedback-ul
3.18 Echipe Combat camera sau Grupuri Mobile de Informare Publică
3.19 Articole transmise către presa naţională şi internaţională
4. SPRIJINUL LOGISTIC ( pentru modulul informare şi relaţii publice şi jurnalişti):
4.1 Transportul;
4.2 Asigurarea cu hrană şi apă;
4.3 Asigurare cu echipament şi materiale;
4.4 Sprijinul financiar;
4.5 Sprijinul medical;
4.6 Cazarea.
5. COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE
5.1 Lanţul de comandă al structurilor de operaţii mass media;
5.1.1 Lanţul de comandă;
5.1.2 Legăturile cu punctele de contact;
5.1.3 Intrucţiunile de identificare şi recunoaştere;
5.1.4 Regulile generale de utilizare a legăturilor de comunicaţii;
5.1.5 Utilizarea unor echipamente speciale - dacă este necesară.
5.2 Dispunerea structurilor de operaţii mass-media;
5.2.1 Dispunerea Centrelor de Informare a Presei la nivelul forţei;
5.2.2 Dispunerea Centrului de Informare a Presei propriu.
5.3 Comunicaţiile structurilor de operaţii mass media
5.3.1 Facilităţile;
5.3.2 Indicativele structurilor de operaţii mass media;
5.4 Comunicaţii mass-media (incluzând unităţile de comunicaţii înaintate)
5.4.1 Facilităţile de comunicaţii la dispoziţia mass-media din zona de
responsabilitate;
5.4.2 Indicativele şi instrucţiunile de identificare şi recunoaştere
5.4.3 Regulile generale de utilizare a legăturilor de comunicaţie
Dacă se consideră necesar se poate întocmi o anexă.
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ:
NUME (Numele comandantului)
GRAD
AUTENTIFICARE: (numele, gradul şi semnătura emitentului sau a persoanei
autorizate)
ANEXE:
NESECRET
230 din 275
NESECRET
DISTRIBUIRE:
NOTE:
(clasificarea documentului)
NESECRET
231 din 275
NESECRET
Anexa nr. 26
(art. 334)
PLANUL DE PROCURARE A INFORMAŢIILOR
PENTRU OPERAŢIA OFENSIVĂ DIN....................................(sau numele de cod)
Nevoi de informaţii Termen de realizat Repartiţia Cereri la eşalonul superior
misiunilor pe
Cc. A.Î
Cc.Armă
Cereri de informaţii
Perioada
de la subordonaţi,
vecini şi cei cu care cercetare litate vaţii
Resurse
se cooperează Se termină Cc. Cc.
Începe la Informaţii de
la A.Î. Armelor
cercetare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Pe timpul
operaţieiPe timpul ducerii operaţiei pregătirii
Zona
de
acţiune
Inamic
Zona
de
acţiune
Inamic
Anexa nr. 27
NESECRET
233 din 275
NESECRET
Anexa nr. 28
(art.353)
PLANUL DE CONTROL
AL COMANDAMENTULUI .................. PENTRU PREGĂTIREA OPERAŢIEI OFENSIVE DIN...............
MODUL DE REALIZARE
FORŢE ŞI
MIJLOACE A LEGĂTURII PE CINE
MIJLOACE
M.U.(U.) CINE DE TRANS- PE TIMPUL PE TIMPUL INFOR-
Nr. ACTIVITĂŢILE CARE PERI- DESTINATE
CONTRO EXECUTĂ PORT ŞI DE DEPLA- REALIZĂ- MEAZĂ
crt. SE CONTROLEAZĂ OADA PENTRU
-LATĂ (CONDUCE) COMUNI- SĂRII RII (RAPOR-
PROTECŢIE
CAŢII CONTRO- TEAZĂ)
ŞI PAZĂ
LULUI
1. Modul de organizare,
desfăşurare şi conducere a
operaţiilor în curs de
desfăşurare.
2. Înţelegerea clară a
misiunii şi a modului de
cooperare.
3. Primirea misiunii, stadiul
şi calitatea documentelor
de conducere şi informare
întocmite (transmise).
4. Transmiterea succesivă a
misiunilor la subordonaţi.
5. Organizarea activităţilor în
punctele de comandă.
6. Organizarea
comunicaţiilor.
7. Modul de luare a
măsurilor de asigurare şi
protecţie a trupelor.
Stadiul realizării structurii Bg... 10.1014.30 Şeful G-3 Numărul, 3 Ausp./... Radio şi Prin Cdt. C.10 A.
NESECRET
234 din 275
NESECRET
8. (ofensivei) .Mc. 10.10 17.30 Col....... subunitatea şi 2 Auc./... Rd.Releu. Bg....Mc. din
1.Dispozitiv de operaţie : destinaţia etc. Reţeaua de P.C.
-sistemul de conducere acestora. conducere
-gruparea de angajare (de Ex.: nr.1 şi 2.
pe dir. princ. de efort; de 3/Cp..../Pază şi
pe altă dir.; de sprijin apărare
nemijlocit al efort. princ.) nemijlocită
-rezerva
-sistemul logistic
2.Sistemul de lovire
3.Amenajarea genistică
9. Gradul de pregătire a
statelor majore şi a
trupelor în vederea
acţiunilor ce vor avea loc
10. Măsuri stabilite pentru
lichidarea urmărilor
atacului cu A.N.M. şi
mijloace incendiare.
11. Organizarea luptei
împotriva blindatelor
inamicului.
12. Modul de circulaţie a
informaţiilor.
13. Gradul de completare cu
personal, tehnica militară
şi mijloace de transport.
14. Modul de desfăşurare a
aprovizionării cu muniţie,
C.L., alimente şi alte tipuri
de materiale.
15. Starea morală a trupelor.
NESECRET
235 din 275
NESECRET
16. Organizarea controlului şi
îndrumarea unităţilor
subordonate.
17. Respectarea regulilor de
mascare şi conducere în
secret a forţelor.
18.
ŞEFUL DE STAT MAJOR INTOCMIT,
Gl.bg. Lt.col.............................
_________
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
10.1 10.00 Şeful G-1
________
10.1 10.00 Şeful G-2
________
10.01 10.00 Şeful G-3
________ (toate modulele comandamentului)
NESECRET
236 din 275
NESECRET
Anexa nr. 29
NESECRET
237 din 275
NESECRET
Anexa nr. 30
(352)
PLANUL DE ACTIVITATE
AL COMANDAMENTULUI .............. PENTRU OPERAŢIA DE APĂRARE DIN ........................
NESECRET
239 din 275
NESECRET
Anexa nr. 31
MATRICEA
PLANIFICĂRII ACŢIUNILOR ................................. PENTRU OPERAŢIA................DIN.................
(marea unitate)
PLANIFICA- REALIZAREA
REA ACŢIUNII REPARTIŢIA FORŢELOR DISPOZITIVUL MANEVRA
UI
LOGISTICSISTEMUL
REZERVĂ
SISTEMUL DE GRUPAREA DE MISIU- PERI- DE- DURA-
TIP DETALII
CONDUCERE ANGAJARE NEA OADA TALII TA
NESECRET
240 din 275
NESECRET
PLANIFI- REALIZAREA
CAREA REPARTIŢIA FORŢELOR DISPOZITIVU MANEVRA
ACŢIUNII LUI
SISTEMUL
REZERVĂ
LOGISTIC
PERI-
SISTEMUL DE GRUPAREA DE MISIU- DE- DURA-
OAD TIP DETA-LII
CONDUCERE ANGAJARE NEA TALII TA
A
P.C.Bz P.C. P.C. F.D. F.S. FS
Rz. (I.V.) Pr. Nj.E
STRUCTURI E. P
ÎNTĂRIRE
Se
Sprijină La C- depla-
Bg....A. X
F.D.Pr.E 1 zi sează
noaptea
B.Ap.N.B. Perma-
X Specifică nent
C.
-Apără De la Începe
1 Dn. R.R. P.C.Bz. C- depla-
R.R.A.A. A.A
T.A.A. (-1Dn) -Apără C+2 sarea la
Bg.Log. zile C-3 zile
SPRIJIN
P.C.
RESUR- Av.
2 E.Av. Loveşte
SA DE 1 E. Av.V.B. P.C. La cerere Instalează în (la C-5 ore).
V.B. Poz.Art;
AVIAŢIE P.C.
Bz.
1 Regr.
U.DE Sprijină La La
Dn.V. pe
MARINĂ F.D.Pr.E ordin ord.
Bl. canal
NESECRET
241 din 275
NESECRET
PLANIFI- REALIZAREA
CAREA REPARTIŢIA FORŢELOR DISPOZITIVU MANEVRA
ACŢIUNII LUI
LOGISTICSISTEMUL
REZERVĂ
PERI-
SISTEMUL DE GRUPAREA DE MISIU- DE- DURA-
OAD TIP DETA-LII
CONDUCERE ANGAJARE NEA TALII TA
A
STRUCTURI
P.C.Bz P.C. P.C. F.D.Pr. F.S. F.S.
Rz. (I.V.) E. Nj.EP.
SPRIJIN
- Apără
Din
ob.. Nu
U. DE faţă
impor- Perma- schimbă
JAN- B.Jdm. către
tante nent locurile de
DARMI adânci
-Indrumă dispunere
me
circulaţia
Suprave Din
U. ALE
B.Pol. ghează faţă
POL. DE C-2
Frontie frontiera 10 ore către
FRONTIE ore
ră între ...... adânci
RĂ
.. me
Note:
1. Matricea se întrebuinţează ca instrument de lucru de către structurile de operaţii de la toate eşaloanele.
2. F.D.Pr. E.- Forţa de pe direcţia principală de efort.
3. F.S. Nj.EP-Forţa de sprijin nemijlocit a efortului principal.
4. F.S.- Forţa de sprjin.
NESECRET
242 din 275
NESECRET
Anexa nr. 32
Sistemul logistic
SPRIJIN
FORŢA DE PE DIR. PRINC. DE
Rezervă
NEMIJ. A FORŢE DE SPRIJIN
OBS
EFORT
M.U. (U.)
EFORT.
(U)M.U
PRINC.
DETAŞA-
REZERVE
MENTE
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
L.R.E.
A.A
Art.
Av.
D.A.M.
D.M.B.
N.B.C.
D.S.E.
D.D.
A.T.
Ge.
Cc.
ORGANICE
Bg.Mc.
Bg.Mc.
Bg.Mc.
Bg.I.
Bg.I.
Bg.Tc.
Bg.I.Mo.
Bg.V.M.
Bg.Art.
Bg.Art.AA
Bg.Art.AT.
B.Cc.
B.Ge.
NESECRET
243 din 275
NESECRET
Cp.Ap.NBC
Sistemul Logistic
GRUPAREA DE ANGAJARE
Forţa de pe
Rezerva
Forţa de pe dir.princ.de efort altă dir.de FORŢE DE SPRIJIN
Obs.
efort
M.U. (U.)
(U)M.U
DETAŞA-
REZERVE
Bg…… MENTE
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
Bg……
L.R.E.
A.A
Art.
Av.
D.A.M.
D.M.B.
N.B.C.
D.S.E.
D.D.
A.T.
Ge.
Cc.
INTA-
RIRE
SPRIJIN
SUBOR
-DINE
Note:
1. Pe baza acestui plan , fiecare compartiment va include în planul de activitate nevoile proprii de informaţii.
2. În rubricile 1-6 sunt consemnate nevoile de informaţii aprobate de comandant.
3. În rubrica 7 sunt consemnate misiunile de cercetare deduse din analiza nevoilor de informaţii.
4. Rubrica 8 se completează cu diferite însemnări privind progresul activităţii de procurare a informaţiilor : ex. “+” ; “-“ sau semne
convenţionale prin care se arată că s-au obţinut informaţii concrete (pozitive) sau insuficiente (negative).Sunt consemnate de asemenea,
excluderea sau includerea unor noi misiuni de cercetare pentru a se asigura dezvoltarea activităţii de procurare a informaţiilor.
NESECRET
244 din 275
NESECRET
Anexa nr. 33
NESECRET
Exemplarul nr…..din…..exemplare
Total pagini.........................
BRIGADA..................................
Coautori :
A.
B.
C.
NESECRET
245 din 275
NESECRET
MISIUNEA BRIGĂZII
2. Misiuni ?
NESECRET
246 din 275
NESECRET
(2)
(3)
etc.
b. Deduse
(1)
(2)
Misiunile deduse sunt alte activităţi ce trebuiesc
(3) îndeplinite pentru a îndeplini misiunea eşalonului
superior, îndeosebi pentru a ne înscrie în efortul
(4) principal al acestuia. Sunt de regulă misiuni ce se
impun a fi stabilite de U. (M.U.) din subordine.
etc.
b. Spaţiul
NESECRET
247 din 275
NESECRET
5. Misiunea. Nu s-a schimbat sau… Punct de decizie (când s-a luat decizia elaborării
unui nou plan).
7. Condiţii de teren, stare a vremii, forţe proprii Misiuni determinate de condiţii, inamic şi
şi inamic. forţe proprii. Constrângerile determinate de
timp şi realizarea surprinderii.
NESECRET
248 din 275
NESECRET
(c) Limite Din analiza factorilor trebuie să reiasă datele care cursurile de acţiune.
(d) Obiective să identifice:
(e) Stânga, centru, dreapta.
b.2 Obstacole
b.4 Distanţe
NESECRET
249 din 275
NESECRET
de uscat.
c) Implicaţii N.B.C.
b. Inamic De identificat:
NESECRET
250 din 275
NESECRET
NESECRET
251 din 275
NESECRET
(8) Timpul
a. Timpul ordonat
b. Timp la dispoziţia inamicului Identificarea constrângerilor legate de timp şi
c. Timp disponibil spaţiu
d. Constrângeri privind timpul şi
spaţiul
NESECRET
252 din 275
NESECRET
1 Misiuni
2 Companii
3 Artilerie
4 Elicoptere
NESECRET
253 din 275
NESECRET
11. Misiuni posibile (Vor fi luate în calcul cât mai multe misiuni posibile)
NESECRET
254 din 275
NESECRET
MISIUNEA
CONCEPŢIA OPERAŢIEI:
SCHEMA DE MANEVRĂ:
EFORTUL PRINCIPAL:
13. Consideraţii asupra cursurilor operaţiei (pentru fiecare curs al operaţiei în parte)
NESECRET
255 din 275
NESECRET
FUNCŢII IN
Curs de acţiune nr. 1 Curs de acţiune nr. 2 Curs de acţiune nr. 3 Curs de acţiune nr. 4 ETC
LUPTĂ
COMANDA
MANEVRA
PUTEREA DE FOC
PROTECŢIA
INFORMAŢII
LOGISTICĂ
DECIZIA COMANDANTULUI
15. Selecţionarea cursului optim al operaţiei. (Dacă este necesar se pot selecţiona elemente din fiecare curs al operaţiei întocmit).
16. Sublinierea concepţiei operaţiei. (Din matricea de sincronizare pentru formularea selecţionării cursului de acţiune).
NESECRET
256 din 275
NESECRET
c) schema de manevră(CUM);
d) efortul principal.
DEZVOLTAREA PLANULUI
18. Misiunea
19. Execuţia
a) concepţia operaţiei; intenţia; schema de manevră (inclusiv pentru U. din subordine); efortul principal;
b) misiune imediată; misiunea următoare; misiunea finală etc.;
c) priorităţi pentru forţele de sprijin (artileria şi rachetele; geniu; artileria şi rachetele antiaeriene; aviaţia);
d) instrucţiuni de coordonare--această listă nu este completă se vor folosi doar acei parametri care sunt esenţiali (în spaţiu, în timp, cu
cercetarea, cu aviaţia, cu focul artileriei, cu vecinii, puncte de coordonare, pentru deplasare, itinerare, N.B.C., mascare, etc.)
20. Sprijin logistic
21. Conducere
Anexa nr. 34
(art.205)
NESECRET
257 din 275
NESECRET
NESECRET
258 din 275
NESECRET
NESECRET
259 din 275
NESECRET
Anexa nr. 35
(art.214)
Informaţii
-Revederea situaţiei (sursa şi evoluţia stării de conflict, intenţia forţelor inamice, posibilităţi).
-Revederea misiunii eşalonului superior, scop, obiective, finalităţi.
-Identificarea/revederea constrângerilor, limitărilor şi măsurilor preliminare.
-Identificarea/determinarea acţiunilor probabile şi influenţa factorilor de spaţiu, timp şi mediu.
-Identificarea/determinarea punctelor tari şi vulnerabile la inamic şi trupele proprii.
-Identificarea/determinarea centrelor de greutate (strategice şi operative).
-Determinarea punctelor decisive.
-Identificarea/determinarea misiunilor (încredinţate/repartizate şi implicite).
-Determinarea la nivel operativ-tactic a obiectivelor proprii, finalităţilor şi criteriilor pentru realizarea succesului.
-Detalierea şi repartizarea misiunilor pentru structurile subordonate.
-Executarea analizei iniţiale privind structura forţelor necesare.
-Pregătirea/executarea şedinţei de analiză a misiunii în vederea luării deciziei comandantului.
-Elaborarea ghidului cu ideile de bază ale comandantului pentru declanşarea procesului de planificare.
NESECRET
260 din 275
NESECRET
Anexa nr. 36
(art.215)
Şedinţa de analiză
Ghidul
Elaborarea variantelor de şi luare a deciziei
comandantulu
i pentru curs al operaţiilor
planificare probabile
Aprobarea
concepţiei operaţiei
de către eşalonul
superior
1.Analiza situaţiei/estimarea situaţiei prin deducere -teatrul de operaţii, inamic, spaţiu şi vreme, evaluarea misiunilor, comanda şi controlul,
sistemul de informaţii şi comunicaţii.
2. Elaborarea cursurilor operaţiei.
3.Analiza cursurilor operaţiei -avantaje şi dezavantaje, scenarii, comparare.
4.Pregătirea şi executarea şedinţei de analiză în vederea luării deciziei.
5.Selectarea cursului optim al operaţiei.
6.Elaborarea concepţiei operaţiei şi înaintarea pentru aprobare.
7.Redactarea raportului-cerere şi înaintarea la eşalonul superior.
NESECRET
261 din 275
NESECRET
Anexa nr. 37
(art.228)
Planul de
Concepţia operaţie
operaţiei Pregătirea planului
aprobată
Documente
adiţionale la plan
Planul de
Planul de
operaţie Planul revizuit operaţie
aprobat
actualizat /
reevaluat
Planurile adiţionale de
sprijin şi susţinere
actualizate
NESECRET
263 din 275
NESECRET
Anexa nr. 39
NESECRET
265 din 275
NESECRET
Anexa nr. 40
(art. 203)
NESECRET
266 din 275
NESECRET
Anexa nr. 41
ORDIN DE AVERTIZARE
(PRELIMINAR)
PRIMIREA MISIUNII
Emiterea îndrumării iniţiale a comandantului
ANALIZA MISIUNII
Aprobarea misiunii revăzute;
Stabilirea intenţiei comandantului;
Emiterea dispoziţiilor comandantului;
Aprobarea cererilor de informaţii critice ale comandantului
ELABORAREA ORDINELOR
Aprobarea ordinului
NOTA 3: În orice
REPETIŢIE moment pe timpul
Responsabilitatea execuţiei şi
comandantului EXECUŢIE ŞI EVALUARE evaluării, situaţia
poate cere
NESECRET
267 din 275 cere începerea
din nou a
procesului
NESECRET
Anexa nr. 42
pregătirea hărţilor x
pregătirea schiţelor de teren x
aducerea la timp a rapoartelor de la unităţi x
desfăşurarea analizei misiunii x x
transcrierea în documente x x
instructajul comandantului şi a statului
x
major x
Consilierea (îndrumarea) comandantului
ajută comandantul în dezvoltarea x x
capacităţii de comandă
întocmeşte ordinele comandantului x
înregistrează/transcrie în ordinele x x x
comandantului
Dezvoltarea cursurilor acţiunii
pregătirea hărţilor x x
întocmeşte schiţele cursurilor de acţiune x
dezvoltă cursurile acţiunii x
Analiza cursului acţiunii
adună şi pregăteşte hărţile/instrumentele
x
înregistrează activitatea de simulare a
x
situaţiei de război
conduce şedinţa de simulare x
Decizia
raportează comandantului x
ia decizia x
înregistrează/transcrie ordinele
comandantului x x
Pregătirea ordinelor
întocmeşte ordinele x
x
întocmeşte anexele
editează ordinele (anexele) X x
actualizează ordinele x x
reproduce graficele (schiţele)
NESECRET
268 din 275
NESECRET
OF. DE SUB. DE
CDT. REFER./
PROCESUL DE PLANIFICARE STAT STAT
DACT.
MAJOR MAJOR
analizează ordinele x x
distribuie ordinele x x
NESECRET
269 din 275
NESECRET
Anexa 43 a
BRIEFINGURI*
1. Tipuri de briefinguri
2. Briefingul de informare
3. Briefingul de decizie
NESECRET
270 din 275
NESECRET
NESECRET
271 din 275
NESECRET
6.Modele de briefing
A. De informare
1. Introducerea:
a) salutul auditorului;
b) tipul şi clasificarea briefingului;
c) obiectivul şi scopurile;
d) cadrul şi procedurile.
2) Desfăşurarea briefingului
3) Încheierea
B. De decizie
1) Introducerea:
a) salutul auditorului;
b) enunţarea tipului, clasificării şi scopului;
c) un scurt enunţ al problematicii de rezolvat;
d) recomandări.
2) Desfăşurarea briefingului:
a) fapte care influenţează misiunea;
b) fapte pertinente care pot influenţa decizia comandantului;
c) prezentarea factorilor pozitivi şi negativi;
d) presupunerile necesare acoperirii deficitului de informare;
e) prezentarea cursurilor de acţiune;
f) discutarea variantelor şi a criteriilor de elaborare a cursurilor de
acţiune;
g) analiza fiecărui curs;
h) compararea cursurilor, discutarea avantajelor şi dezavantajelor,
selectarea cursului optim.
3) Concluzii
4) Răspunsuri la întrebări.
5) Formularea recomandării care va fi supusă aprobării
6) Elaborarea deciziei.
NESECRET
272 din 275
NESECRET
Anexa nr. 43 b
Anexa nr. 43 c
NESECRET
274 din 275
NESECRET
BIBLIOGRAFIE
NESECRET
275 din 275