MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Neclasificat

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar nr.

Nr _____ din ____________

Locotenent colonel Radu-Adrian MANDACHE

REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT

Tema: FORMAREA OFIŢERULUI DIN FORŢELE

TERESTRE CA LIDER ÎN ORGANIZAŢIA MILITARĂ
MODERNĂ

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Col. (r) prof. univ. dr. Mircea COSMA

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în Ştiinţe Militare şi Informaţii

- BUCUREŞTI , 2015-
1 din 26
 Neclasificat

- pagina albă -

Neclasificat
2 din 26
 Neclasificat

CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………..……….. 5
1. OFIŢERUL CA LIDER ÎN ORGANIZAŢIA MILITARĂ
MODERNĂ ……………………………………………………………….... 13
1.1. Particularități ale organizaţiei militare moderne ………………………. 13
1.1.1. Acţiunea militară în contextul fenomenului militar modern ….. 14
1.1.2. Abordări teoretice ale organizaţiei militare ……………………. 21
1.1.2.1. Organizaţia – delimitări conceptuale …………………. 21
1.1.2.2. Organizaţia militară - abordări conceptuale, conţinut,
rol, funcții și caracteristici …………..…………………..…….. 26
1.1.3. Dimensiuni ale organizaţiei militare moderne ………………… 34
1.1.4. Forţele Terestre – formă a organizaţiei militare moderne ……... 42
1.1.4.1. Delimitări teoretice ……………………………………. 43
1.1.4.2. Resurse specifice ……………………………………… 45
1.2. Ofiţerul - lider în organizaţia militară modernă ……………………….. 49
1.2.1. Ofiţerul – resursă umană determinantă a organizaţiei militare .. 49
1.2.2. Ofiţerul – ca lider în organizaţia militară ……………………… 55
1.2.2.1. Modele teoretice ale abordării liderului ………………. 56
1.2.2.2. Rolul şi funcţiile ofiţerului ca lider în organizaţia
militară ………………………………………………………… 66
1.3. Leadership – lider militar în organizaţia militară modernă ……………. 69
Concluzii parțiale …………………………………….………………... 81
2. PARTICULARITĂŢI ALE MANIFESTĂRII OFIŢERULUI DIN
FORŢELE TERESTRE ÎN TRIPLA SA IPOSTAZĂ DE
COMANDANT, MANAGER ŞI LIDER ………………………………….. 83
2.1. Tripla ipostază de comandant, manager şi lider a ofiţerului din Forţele
Terestre – conţinuturi specifice ………………………………………... 84
2.1.1 Atribute ale ofiţerului în calitate de comandant ……………….. 84
2.1.2 Competenţa de manager a ofiţerului …………………………... 92
2.1.3. Modalităţi de manifestare a ofiţerului în calitate de lider ……... 98
2.2. Relaţiile dintre competenţele şi calităţile de comandant, manager şi
lider ale ofiţerului din Forţele Terestre ………………………………... 107
2.2.1. Aspecte specifice relaţiei comandant - manager ………………. 107
2.2.2. Particularităţi ale relaţiei comandant - lider militar …………… 110
2.2.3. Specificul relaţiei manager - lider militar ……………………... 116
2.2.4. Principalele aspecte ale relaţiei dintre calităţile de comandant-
manager-lider militar ………………………………………….. 119
Concluzii parțiale ……………………………………………………… 133

Neclasificat
3 din 26
 Neclasificat

3. FORMAREA CA LIDER A OFIŢERULUI DIN FORŢELE

TERESTRE ..................................................................................................... 137
3.1. Fundamente ale procesului de formare a ofiţerului ca lider …………… 137
3.1.1. Cadrul legislativ naţional ………………….………………….. 138
3.1.2. Concepţia NATO ………………….…………………………... 141
3.1.3. Concepţia unor armate moderne …………………..………...… 143
3.2. Particularităţi ale procesului de formare ca lider militar a ofiţerului din
Forţele Terestre ………………………………………………………... 155
3.2.1. Coordonate definitorii ale evoluţiei implementării formării
inițiale ca lider militar a ofiţerului din Forţele Terestre ……….. 156
3.2.2. Unele aspecte specifice privind procesul de formare ………….. 162
3.2.2.1. Misiune și scop ………………………………………... 163
3.2.2.2. Obiective ………………………………….................... 165
3.2.2.3. Forme caracteristice educației ………………………… 166
3.2.3. Coordonate esențiale ale procesului de formare necesare
realizării cerinţelor modelului ofiţerului ca lider militar ………. 186
Concluzii parțiale ...……………………………………………………. 194
4. STUDIU PRIVIND UNELE MODALITĂȚI DE PERFECȚIONARE
A PROCESULUI DE FORMARE INIȚIALĂ A OFIȚERULUI DIN
FORȚELE TERESTRE CA LIDER MILITAR PERFORMANT ……… 197
Concluzii parțiale ...……………………………………………………. 251
CONCLUZII ŞI PROPUNERI ...................................................................... 255
ABREVIERI ŞI ACRONIME ....................................................................... 270
GLOSAR…………………………………………………………...………… 271
LISTA FIGURILOR ……….......................................................................... 275
LISTA TABELELOR ………......................................................................... 277
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 278
ANEXE ............................................................................................................. 289

Neclasificat
4 din 26
 Neclasificat

Cuvinte cheie: ofițer, organizație, organizație militară, organizație militară

modernă, proces de formare inițială, resurse umane, Forţe Terestre, acțiune
militară, luptă armată, război, lider, lider militar, manager, comandant,
conducător, leadership, management, conducere militară, model, competență,
calitate, capacitate, abilitate, fenomen militar modern, Academia Forțelor
Terestre.

INTRODUCERE
Tema tezei de doctorat se alătură preocupărilor şi eforturilor cercetătorilor
din domeniul militar de a clarifica şi reconsidera aspecte definitorii în vederea
abordării şi explicării necesităţii formării inițiale a ofiţerului ca lider militar,
condiţie fundamentală pentru susţinerea şi amplificarea nevoilor modernizării
Forţelor Terestre. Necesitatea formării ofiţerilor ca lideri militari, cu ample și
multiple semnificaţii şi determinări, în special generate de caracteristicile spaţiului
de luptă al viitorului, solicită un sistem educaţional militar performant, menit a
fundamenta, organiza şi aplica strategii eficiente care să concure la formarea
competenţelor viitorilor absolvenţi, între care competența de lider devine una de
maximă importanţă şi actualitate.
De asemenea, domeniul tezei supune atenţiei noile provocări pe care
primele decade ale secolului al XXI-lea le ridică în faţa realizării transformărilor și
a schimbărilor profunde absolut necesare Forţelor Terestre pentru perfecţionarea şi
modernizarea întregului său potenţial conceptual şi acţional, între care conducerea
şi formarea ofiţerului în măsură să conducă organizaţia militară modernă au
devenit priorităţi majore. Realităţile ultimilor ani au adus în discuţie, cu şi mai
mare atenţie nevoia formării ofiţerilor ca lideri militari ca o consecinţă a modului
de concepere şi ducere a acţiunilor militare, în special, în câmpul tactic confruntat
cu situaţii imprevizibile şi des schimbătoare, şi în care cibernetizarea, războiul
bazat pe reţea, prezenţa unei tehnici şi armament înalt perfecţionate sunt corelate
cu desfăşurarea unor acţiuni asimetrice, de tip hibrid şi iregulare.
Neclasificat
5 din 26
 Neclasificat

Ultimele decenii ale secolului trecut, dar mai ales aceste prime decenii ale
secolului al XXI – lea au adus şi continuă să aducă schimbări multiple, profunde şi
rapide, în ceea ce priveşte rolul şi locul Forţelor Terestre în cadrul organizaţiei
militare moderne, în funcţie de anticiparea direcţiilor de evoluţie a factorilor care le
influenţează. În acest context s-au conturat noi perspective de abordare a
conducerii militare, în cadrul cărora ofiţerul devine factorul principal în măsură să
performeze îndeplinirea misiunilor de către Forţele Terestre. Pentru aceasta ofiţerul
trebuie să se manifeste ca o personalitate distinctă, bine conturată sub aspectul
formării şi perfecţionării competenţelor sale, între care cea de lider îi poate asigura
capacitatea de a crea şi realiza oportunităţi potenţiale pentru conducerea
organizaţiei militare moderne. De aceea ofiţerul din structurile Forţelor Terestre
trebuie să fie un lider militar autentic, capabil de a lua cele mai bune decizii şi de a
influenţa calitatea îndeplinirii acestora prin valorizarea cunoştinţelor, aptitudinilor
şi atitudinilor sale profesionale şi morale.
Pentru rezolvarea temei tezei de doctorat au fost stabilite patru direcții de
cercetare cu obiective specifice și ipoteze reprezentative.
Ca direcții și obiective au fost formulate următoarele:
- analiza ofiţerului ca lider în organizația militară modernă, care are în
vedere realizarea următoarelor obiective: analiza organizaţiei militare și a
acţiunilor militare desfăşurate de către aceasta; identificarea particularităților
Forţelor Terestre ca formă a organizaţie militare moderne; analiza liderului în
context organizaţional militar și a problematicii ofiţerului ca lider în organizaţia
militară modernă; stabilirea relaţiei leadership-lider militar;
- analiza particularităţilor manifestării ofiţerului din Forţele Terestre în
tripla sa ipostază de comandant, manager şi lider, unde ne propunem îndeplinirea
următoarelor obiective: cunoașterea ofițerului din Forțele Terestre în tripla sa
ipostază de comandant, manager şi lider; analiza aspectelor specifice și
particularităților relațiilor dintre competenţele de comandant, manager şi lider ale
ofiţerului din Forţele Terestre;

Neclasificat
6 din 26
 Neclasificat

- analiza formării ofiţerului ca lider în organizaţia militară, respectiv ca

obiective specifice: identificarea fundamentelor procesului de formare a ofiţerului;
analiza particularităţilor procesului de formare ca lider militar a ofiţerului din
Forţele Terestre; stabilirea principalelor coordonate ale procesului de formare
necesare realizării cerinţelor modelului ofiţerului ca lider militar;
- analiza modalităților de perfecționare a procesului de formare inițială a
ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar performant, având ca obiective:
reliefarea influenței modalităților de formare a ofițerului asupra calității
competenței sale de lider militar în organizația militară modernă.
Ca ipoteze de lucru au fost elaborate următoarele cinci, dintre care câte una
pentru fiecare din primele trei capitole și două pentru capitolul patru:
- dacă sunt corect identificate calitățile ofițerului ca lider militar, atunci
organizația militară modernă poate obține rezultate performante;
- cu cât sunt mai bine înțelese și fructificate competențele ofițerului ca lider,
manager și comandant, cu atât crește posibilitatea îndeplinirii misiunilor de către
Forțele Terestre;
- dacă factorii care contribuie la formarea ofițerului ca lider militar sunt
corect fundamentați și folosiți, atunci aceștia asigură obținerea formării liderului
militar profesionist;
- cu cât studenţii cunosc mai bine competenţele şi calităţile viitorului ofiţer
din Forţele Terestre, cu atât sunt mai în măsură să evalueze şi să prognozeze
procesul de formare a liderului în Academia Forţelor Terestre;
- utilizarea științifică a modalităților de perfecționare a procesului de
formare a ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar, determină obținerea
performanței în îndeplinirea misiunilor de către acesta.
Organizată pe patru capitole, teza conține în prima parte o analiză a
problematicii ofițerului ca lider în organizația militară modernă, pornind de la
particularitățile acțiunii militare și ale organizației militare moderne, abordând apoi
relațiile ofițer – lider și leadership – lider militar în contextul organizației militare
moderne.
Neclasificat
7 din 26
 Neclasificat

În al doilea capitol am procedat la o abordare amănunțită a rolurilor,

ipostazelor, calităților și competențelor de comandant, manager și lider ale
ofițerului din Forțele Terestre, cu focalizarea demersului asupra relației dintre
acestea, dar și a multiplelor implicații ale abordării procesului de formare a
ofițerului din perspectiva acestei triade.
În cel de-al treilea capitol al tezei, am abordat aspectele fundamentale ale
formării ofițerului ca lider militar atât în Armata noastră, cât și în unele armate
străine moderne, aspect fundamental al determinării calitative a ofițerului și, nu în
ultimul rând, a organizației militare.
În ultimul capitol, în cadrul unei investigații de teren, ne-am centrat
demersul pe analiza principalelor modalități de perfecționare a procesului de
formare inițială a ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar performant,
apropiindu-ne de zone sensibile și spinoase ale problemei, aspect pe care îl
considerăm absolut necesar pentru o dezbatere obiectivă și o abordare științifică.
Prin descinderile, incursiunile și radiografiile făcute în câmpul problematic,
ca și prin concluziile la care am ajuns, vrem să atragem atenția asupra principalelor
aspecte care condiționează, limitează și impietează procesul de formare ca lider
militar a ofițerului din Forțele Terestre.

CAPITOLUL 1
OFIŢERUL CA LIDER ÎN ORGANIZAŢIA MILITARĂ MODERNĂ
Primul capitolul al tezei, abordează, aşa cum reiese şi din titlul acestuia,
„OFIŢERUL CA LIDER ÎN ORGANIZAŢIA MILITARĂ MODERNĂ” și
evidenţiază aspecte specifice locului şi rolului Forţelor Terestre în cadrul
organizaţiei militare moderne, prin punerea în valoare a complexităţii, varietăţii şi
diversităţii de înţelegere a acestei noi realităţi militare.
Aici am argumentat necesitatea existenţei organizaţiei militare în cadrul
societăţii, prin evidențierea importanţei sale în asigurarea securităţii, prevenirii,
descurajării şi limitării conflictelor militare și am încercat să configurăm imaginea
organizaţiei militare moderne prin analiza dimensiunilor sale caracteristice.

Neclasificat
8 din 26
 Neclasificat

Astfel, pornind de la domeniul deja conturat al organizaţiei militare

moderne, am punctat aspectele semnificative care conferă Forţelor Terestre
caracteristicile organizaţiei militare moderne prin apelul pe de o parte la teorii
consacrate acestui domeniu şi exemple de alte organizaţii, inclusiv NATO, şi pe de
altă parte apelând la o argumentaţie ştiinţifică proprie.
În acest context, pe baza studiilor care gravitează în jurul problematicii
liderului militar şi a ofiţerului ca lider militar și, nu în ultimul rând, a modelelor
teoretice de analiză a liderului, am încercat să conturăm conţinutul conceptului de
lider şi să dezvoltăm semnificaţiile acestuia.
Am reținut ca fiind relevante următoarele definiții ale liderului, liderului
militar și, respectiv, ofițerului: liderul fiind acela care are influenţă asupra
celorlalţi, astfel încât să le insufle dorinţa de a-l urma1, cel care are „abilitatea de
a influența oamenii oferindu-le scopul, direcția, motivația și motivarea,
concomitent cu îndeplinirea misiunii și consolidarea organizației”2. Astfel, în
concepția noastră, liderul militar este cel care construieşte viziunea, inspiră,
transmite mesaje apelând la simboluri, aduce un suflu nou în organizaţia militară,
dând speranţe şi inducând elan, devotament, adeziune şi spirit de sacrificiu, iar
ofițerul - lider militar, nucleu funcţional al întregului sistem militar, expert în
managementul organizaţiei şi acţiunii militare, în timp de pace, criză şi război,
capabil să integreze resursele la dispoziţie în vederea îndeplinirii obiectivelor
organizaţiei militare.
Considerăm că ofiţerii din Forțele Terestre trebuie să fie în măsură să
conducă acţiuni militare în spaţiul de luptă integrat, generat de fenomenul militar
modern, dar la fel de importantă este și capacitatea acestora de a-și influenţa
subordonaţii şi a fi urmat de către aceştia, indiferent de situație.
Pentru aceasta, procesul de formare a ofiţerului din Forțele Terestre trebuie
să fie unul special, diferit de cel în care accentul se punea numai pe competența de
comandant. Astăzi, el trebuie format și ca lider în organizaţia militară.

1
Luc Boyer şi Noël Équilbery, Histoire de management, Les Éditions d’Organisation, Paris, 1990., apud Maryem,
Le Saget, Managerul intuitiv, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p. 44.
2
***ATP-3.2.2, Command and Control of Allied Land Forces, NATO Standardization Agency, 2009, p. 1-4.
Neclasificat
9 din 26
 Neclasificat

Putem afirma că există, în mod evident, o relaţie între calităţile liderului şi

situaţia în care acționează acesta, în sensul că trăsăturile conducătorului şi folosirea
modalităţilor de influenţare a subordonaţilor specifice leadership-ului constituie
premisele procesului de eficientizare a acţiunii organizaţiei militare moderne. Fără
ele, nici nu se poate pune problema adaptării liderilor la schimbările din jur, a
posibilităţilor acestora de a construi și oferi viziuni pentru a-i determina pe ceilalţi
să devină adepţii ideilor lui și ai lucrului bine făcut.
Concluzia finală a acestui capitol constă în sublinierea necesităţii înţelegerii
faptului că liderul transformă organizaţiile militare de la starea prezentă la cea
viitoare, creează viziuni ale unor oportunităţi potenţiale pentru acestea, induc
subordonaţilor devotamentul de a face schimbări şi a obţine performanţe, concep și
aplică în organizaţie noi strategii şi modalităţi care mobilizează şi concentrează
energia şi resursele de care dispuneau acestea.
De aceea, considerăm că această analiză este relevantă pentru a demonstra
că ofiţerii de mâine vor trebui să fie şi lideri adevăraţi care să compatibilizeze
aşteptările organizației militare cu situaţiile dictate de dinamica sarcinilor de
îndeplinit, capabili de a-și asuma riscul trecerii de la conducerea tradiţională la
conducerea modernă pentru care oamenii reprezintă avuţia cea mai de preţ a
acesteia.

CAPITOLUL 2
PARTICULARITĂŢI ALE MANIFESTĂRII OFIŢERULUI
DIN FORŢELE TERESTRE ÎN TRIPLA SA IPOSTAZĂ
DE COMANDANT, MANAGER ŞI LIDER
Cel de-al doilea capitol, pe baza domeniului deja conturat în capitolul
precedent, cel al ofițerului ca lider militar, supune atenției aspectele specifice și
particularități ale relațiilor dintre competenţele de comandant, manager şi lider ale
ofiţerului din Forţele Terestre.
În prima parte a acestui capitol am analizat atributele ofiţerului în calitate
de comandant, autoritate conferită legal prin numirea pe o funcţie de conducere a
Neclasificat
10 din 26
 Neclasificat

unei structuri militare, pentru a putea exercita cu precădere comanda şi controlul,

ca funcţii importante ale conducerii. Situaţiile complexe cu care se confruntă
ofiţerul din Forţele Terestre necesită aplicarea cerinţelor managementului şi a
manifestării sale prin valenţele specifice managerului militar. Calitatea de manager
exprimă dimensiunea profesionistă a ofiţerului concretizată prin eficientizarea
gestionării resurselor avute la dispoziţie în funcţie de priorităţi.
În baza acestor considerente, am abordat înțelegerea ofiţerului în tripla sa
ipostază de comandant, manager şi lider, încercând să dezvoltăm idei specifice
acestei interrelaţionări.
Liderii, managerii şi comandanţii sunt componente esenţiale pentru
funcţionarea organizaţiei militare, având atât aspecte comune, cât şi aspecte de
diferenţiere între ele. Dezirabil este, însă, ca fiecare conducător militar să posede
toate aceste calităţi.
Considerăm că problematica importanţei celor trei calităţi ale
conducătorului militar nu trebuie privită rigid, nu trebuie şi nici nu poate fi tranşată
brusc, întrucât ele se întrepătrund profund. Deşi, fiecare calitate are rolul ei bine
determinat şi necesar în funcţionarea eficientă şi eficace a organizaţiei militare atât
în timp de pace, cât şi în timp de criză şi război, vrem să subliniem că în situaţii
dificile şi, cu atât mai mult în război, liderul este determinant, fără el, organizaţia
nefiind funcţională şi îndreptându-se cu paşi mari şi repezi spre dezastru.
Războiul a devenit o confruntare între profesionişti. Conducerea executată
în timp real va face ca viteza de reacţie, acurateţea acţiunilor, potenţialul acţional şi
„forţa” organizaţiei militare să fie decisive. Rapiditatea şi calitatea deciziei, dublate
de o conducere de excepţie – după caz/situaţie -, de un management militar
performant, de un leadership militar autentic sau de o comandă militară persuasivă
şi impetuoasă, suplinesc de cele mai multe ori deficitul în forţe şi mijloace, reduc
handicapul tehnologic, potenţează puterea de luptă a unităţii/subunităţii şi cresc
eficienţa acţiunilor militare.
Preocuparea pentru eficientizarea activităţii din armată este una constantă şi
reală. O cale sigură pentru atingerea acestui obiectiv o constituie formarea
Neclasificat
11 din 26
 Neclasificat

competenței de lider militar ofițerilor de la toate nivelurile ierarhice din organizația

militară. Intrarea ofiţerului din Forţele Terestre în acest rol înseamnă însuşirea
cerinţelor leadership-ului militar. Pe această cale, liderii militari din Forțele
Terestre vor fi în măsură să conducă oamenii, la nivelurile tactic, operativ şi la
nivel strategic. În vederea dobândirii, de către cât mai mulţi militari de carieră, dar
mai ales de către ofiţeri a calităţilor şi capacităţilor de lider, credem că este necesar
ca la nivelul Forţelor Terestre să se elaboreze o doctrină a liderului militar, prin
intermediul căreia s-ar putea organiza mai bine procesul de formare şi dezvoltare a
calităţilor absolut necesare unui ofiţer din Forţele Terestre.
În concluzie, problematica celor trei calităţi ale ofiţerului – conducător
militar nu trebuie privită rigid, nu este tranşantă în mod definitiv, dar va trebui să
rămână ca o preocupare a teoreticienilor şi practicienilor militari. În acest sens,
propunem, la fel, elaborarea unei doctrine la nivelul Forţelor Terestre, în cadrul
căreia să fie clarificate cele trei ipostaze ale ofiţerului – comandant, manager şi
lider – ca model, pe bază căruia să se organizeze mai bine şi procesul de formare şi
perfecţionare a calităţilor necesare ofiţerului din organizaţia militară modernă.

CAPITOLUL 3
FORMAREA CA LIDER A OFIŢERULUI DIN FORŢELE TERESTRE
În cadrul acestui capitol am încercat să surprindem principalele
caracteristici și particularităţi ale acestui complex proces de formare a ofițerului ca
lider militar, prin analiza unor aspecte referitoare la: fundamentare, conţinut,
misiuni, obiective, strategii specifice procesului de formare, mijloace şi metode ale
procesului de formare a ofiţerului ca lider, inclusiv modalități de evaluare a
acestuia, realizând și o cercetare a documentelor de proiectare a procesului de
învățământ unde am folosit ca metodă analiza de conținut.
Analiza noastră a început de la ideea conform căreia identificarea
aspectelor de natură normativă, ştiinţifică, academică şi de pregătire militară
generală şi educaţie extracurriculară dintr-o perspectivă teoretică şi practică poate
genera nu numai o imagine obiectivă, realistă a procesului de formare a calităţii de
Neclasificat
12 din 26
 Neclasificat

lider a ofiţerului din Forţele Terestre, dar şi un nou fundament solid pentru sporirea
preocupării realizării unui mediu educaţional performant.
Astfel, accentuând înţelegerea pregătirii profesionale a ofiţerului, în general
şi a ofiţerului ca lider militar, în special, ca o problemă de maximă importanţă
pentru modernizarea Forţelor Terestre şi creşterea eficienţei acţiunilor acesteia, am
făcut o analiză a procesului de formare a ofițerului ca lider din care au rezultat
unele nereguli. Dintre acestea relevante sunt următoarele: standardele pentru
evaluarea formării abilităţilor specifice ofiţerului ca lider militar nu sunt clare, uşor
identificabile şi măsurabile; lipsa unei metodologii de cercetare ştiinţifică a
ofiţerului, în care un capitol important să-l reprezinte dimensiunea de lider; lipsa,
uneori, a clarităţii formulării obiectivelor în conţinutul fişelor disciplinelor
referitoare la formarea liderului militar; pregătirea preponderent teoretică a
studenţilor în cadrul instruirii militare; insuficienta angajare a studenţilor la
activităţi extracurriculare care să contribuie la formarea lor ca lideri etc.
Liderul, fie că este ofiţer sau alt militar, constituie elementul esenţial fără
de care nu putem vorbi de o organizaţie militară modernă. Având în vedere
fenomenul militar modern, este de la sine înţeles că procesul formării ca lider
militar a ofiţerului Forţelor Terestre, un proces de o importanţă vitală pentru
organizaţia militară, cu multiple valenţe în plan educaţional, doctrinar, procedural,
tehnologic şi nu numai, nu poate să nu aibă în centrul atenţiei ofiţerul – cel care
pregăteşte şi conduce acţiunea militară.
Apreciem că aspectele de ordin teoretic şi practic abordate în acest capitol
constituie un fundament solid în argumentarea şi susţinerea ipotezei că formarea
ofiţerului ca lider militar este o necesitate absolută în contextul fenomenului militar
modern.
Preocuparea pentru eficientizarea procesului de formare ca lider militar a
ofiţerului din Forţele Terestre trebuie să fie una constantă şi reală. Subliniem ideea
că elaborarea şi realizarea unui program adecvat şi eficient pentru formarea ca
lideri militari a ofiţerilor din Forţele Terestre trebuie să se întemeieze, în mod
necesar, pe un diagnostic cât mai veridic şi obiectiv.
Neclasificat
13 din 26
 Neclasificat

O cale sigură pentru atingerea acestui obiectiv o constituie realizarea unei

concepţii unitare a acestui proces care să se concretizeze în elaborarea unei
doctrine şi, în baza acesteia, reproiectarea şi adaptarea permanentă a modelului
absolventului Academia Forțelor Terestre în concordanţă cu evoluţia şi cerinţele
fenomenului militar modern, precum şi cu cerinţele ce rezidă din statutul României
de membru NATO şi UE. De aici derivă necesitatea actualizării permanente a
procesului de învăţământ, a politicilor şi strategiilor educaţionale, a conţinuturilor
învăţământului şi a metodelor şi tehnicilor de predare şi instruire, perfecţionarea
permanentă a cadrelor didactice şi instructorilor militari şi, nu în subsidiar,
asigurarea bazei materiale care să permită atingerea acestui obiectiv educaţional.
Redefinirea curriculum-ului educaţional şi a întregii concepţii de formare şi
dezvoltare profesională a ofiţerului ca lider militar, în consens cu noile cerinţe ale
evoluţiei fenomenului militar contemporan, ale integrării în NATO şi UE, precum
şi cu tradiţiile învăţământului militar românesc, impun, în permanenţă, o analiză
atentă şi o cercetare ştiinţifică profundă a procesului educaţional militar.
Concluzia finală a acestui capitol este aceea că procesul de formare ca lider
militar a ofiţerului din Forţele Terestre constituie o componentă fundamentală a
procesului de formare a ofiţerului, este destul de bine conturat în activitatea
Academiei Forțelor Terestre, însă, comportă şi necesită îmbunătăţiri, ajustări şi
actualizări, aşa cum reiese şi din conţinutul lucrării noastre. În acest sens, o mare
importanţă o are capacitatea instituţiei şi a eşalonului superior de a identifica cu
anticipaţie sensul transformărilor şi, pe baza unor analize realiste, critice şi
autocritice, să promoveze acele iniţiative care să asigure o permanentă corelare a
procesului educaţional, şi în cadrul acestuia, a procesului de formare ca lider
militar a ofiţerului, cu necesităţile Forţelor Terestre, Armatei, naţiunii şi
angajamentelor NATO şi UE.
Abordarea în primele trei capitole a unor idei ştiinţifice teoretice, uneori
susţinute şi prin relevarea unor aspecte practice, ne-a creat suportul necesar
dezvoltării, în ultimul capitol, a unor puncte de vedere referitoare la această
problematică pe baza analizei opiniilor exprimate de studenți și ofițeri cursanți.
Neclasificat
14 din 26
 Neclasificat

CAPITOLUL 4
STUDIU PRIVIND UNELE MODALITĂȚI DE PERFECȚIONARE
A PROCESULUI DE FORMARE INIȚIALĂ A OFIȚERULUI
DIN FORȚELE TERESTRE CA LIDER MILITAR PERFORMANT
Acest capitol, în prima parte, prezintă o investigaţie de teren prin care
ne-am propus identificarea concretă a opiniilor respondenților în calitate de
studenţi ai Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu și de cursanți
la cursul de bază referitor la problematica abordată. În a doua parte a acestui
capitol, folosind ca metodă analiza de conținut, am realizat o cercetare a
documentelor de proiectare a procesului de selecție a candidaților pentru
învățământul superior militar din Forțele Terestre, coroborate cu documentele de
proiectare a evaluării studenților militari la educație fizică și analizate comparativ
cu cele din Academia Militară West Point, a documentelor care reglementează
poziția instructorilor militari și a comandanților de subunități în academie și, nu în
ultimul rând, a unor documente de proiectare a utilizării fondurilor financiare
pentru dezvoltarea bazei materiale pentru instrucție și, respectiv, componenta
academică.
Pentru cercetarea de teren am folosit ca metodă ancheta și ca instrument de
investigaţie ”chestionarul”, care cuprinde 23 de întrebări de opinie. Au fost
interogaţi 651 de studenți și ofițeri cursanți cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani,
dintre care 525 respondenți de sex masculin și 126 respondenți de sex feminin.
Interpretarea răspunsurilor ne arată că formarea ofiţerului ca lider militar
este încă puţin percepută şi susţinută prin întregul ansamblu de măsuri şi activităţi
specifice educaţiei militare de nivel universitar. În acest sens, reţinem unele dintre
concluziile rezultate, conform cărora: nu există o fundamentare riguroasă a
formării ofiţerului ca lider militar în cadrul învăţământului militar superior; nu sunt
elaborate obiective bine conturate în ceea ce priveşte competenţa de lider;
pregătirea militară generală nu îşi realizează la parametrii calitativi formarea
ofiţerului ca lider militar; dotarea precară a poligoanelor de instrucţie în vederea

Neclasificat
15 din 26
 Neclasificat

formării calităţilor de lider sub aspectul pregătirii psihice, intelectuale, fizice şi

morale, așa cum reiese și din situațiile prezentate mai jos.
Așa cum rezultă din figura nr. 1, dacă în anul 1 36,21% dintre respondenți
consideră că Academia Forțelor Terestre îi formează ca lideri în proporție de peste
80%, procentul acelorași respondenți care apreciază acest lucru scade în anul 2 la
12,87%, în anul 3 la 8,88%, respectiv, la cursul de bază la 8,76%. În același timp,
dacă în anul 1 nici un student (0,00%) nu aprecia măsura în care academia asigură
formarea lor ca lideri militari ca fiind sub 20%, procentul acelorași respondenți
care apreciază acest lucru crește în anul 2 la 3,51%, în anul 3 la 14,20% și,
respectiv, la absolvirea cursului de bază la 14,60%.

Figura nr. 1 – Măsura în care procesul de formare inițială a ofiţerului

asigură formarea ca lider militar

Pe de altă parte, din figura nr. 2 se observă că, în ceea ce privește

conținutul planului de învățământ, acesta proiectează formarea cunoștințelor
specifice în mare măsură și foarte mare măsură între 70,41% pentru manager și
31,36% pentru lider. În ceea ce privește abilitățile, acesta este apreciat ca rezolvând
în mare măsură și foarte mare măsură între 58,58% pentru manager și 18,34%
pentru lider. Deci, respondenții apreciază că planul de învățământ asigură formarea
cunoștințelor ș abilităților preponderent pentru competența de manager și în

Neclasificat
16 din 26
 Neclasificat

măsură semnificativ mai mică pentru cea de lider, competența de comandant

situându-se ca mărime între cele două competențe.

Figura nr. 2 – Aprecierea conținutului planului de învăţământ din perspectiva

formării dimensiunii cognitive a ofițerului ca lider, manager şi comandant

Alte neajunsuri sunt legate de scăderea continuă a exigențelor pe linia

testării candidaţilor recrutaţi pentru învățământul superior militar privind nivelul
capacității motrice.
Astfel, de exemplu, situația din tabelul de mai jos, evidențiază o creștere
semnificativă a timpului alocat (ușurarea probei) traseului utilitar-aplicativ:
Elementul nr.1 Elementul nr.2 Elementul nr.3 Elementul nr.5
- două sărituri - aruncarea a - tracţiuni la - rostogolirea
Impact
în lungime, 4 mingi bară fixă (M); înainte din TOTAL
(în
succesive, de diferite la - flotări (F) ghemuit în
secunde)
pe loc ţintă ghemuit pe sol
M F M/F M F M/F M F
minim +4 + 10 +2 +1 +1 +5 + 12 + 18
maxim +4 + 10 +8 +6 +7 +5 + 23 + 30
Tabel nr. 1 – Majorarea timpului aferent traseului utilitar-aplicativ în perioada 2009-2015

Evident, pot fi identificate şi alte aspecte care rezultă din opiniile

respondenţilor chestionaţi, însă, în investigaţia desfăşurată, ne-am concentrat

Neclasificat
17 din 26
 Neclasificat

atenţia asupra implicaţiilor esenţiale ale răspunsurilor acestora, care să aducă în

atenţie modul de înţelegere şi realizare a posibilităţilor procesului de formare
iniţială a ofiţerilor din Forţele Terestre în ceea ce priveşte dimensiunea sa de lider.
Activitățile din partea aplicativă a cercetării sunt concretizate prin analiza
unor documente de proiectare curriculară și, respectiv, de prelucrare a opiniilor
respondenților, în calitatea acestora de studenți și de cursanți.
Răspunsurile respondenților și concluziile noastre le considerăm ca fiind
relevante din perspectiva fundamentării și a realizării cadrului general de formare a
ofițerului ca lider militar, așa cum rezultă, de exemplu, din conținutul unora dintre
concluziile concrete specifice neajunsurilor constatate, precum:
 acordarea atenției cuvenite disciplinelor din componenta de pregătire
militară, tratând fiecare disciplină de studiu ca fiind de sine stătătoare și nu care să
aibă o importanță ponderată (în funcție de numărul de ore) în cadrul unei singure
note dintr-un anumit modul de pregătire militară; stabilirea unui număr de credite
(ECTS) corespunzător și care să nu fie suplimentare, astfel încât să motiveze
studenții în implicarea în procesul de instrucție; de asemenea, implementarea
prevederii conform căreia, fiecare disciplină să aibă fișa disciplinei și nu programă
analitică, așa cum se cere în învățământul superior;
 efectuarea demersurilor necesare pentru modificarea modului de evaluare a
studenților militari la disciplinele din cadrul modulelor de instrucție;
 acordarea unei importanțe crescute activității de evaluare a promoției prin
planificarea acesteia astfel încât să nu se suprapună cu alte activități importante ale
instituției; creșterea perioadei alocate pentru această importantă activitate,
concomitent cu modificarea modului de evaluare, astfel încât studenții să fie
evaluați atât în calitate de executanți, cât și din punct de vedere metodic și în
calitate de comandanți și lideri militari, prin exerciții complexe, dificile și de lungă
durată;
 unele discipline, precum balistica și sisteme de armament (atât românesc,
cât și străin), să aibă aplicații practice în poligon și să nu mai fie predate, în unele
situații, de civili;
Neclasificat
18 din 26
 Neclasificat

 stabilirea unor responsabilități clare în ceea ce privește planificarea și

executarea instrucției individuale de specialitate, plecând de la realitatea conform
căreia studenții sunt ai academiei, iar acest tip de instruire face parte din planul de
învățământ al acesteia;
 introducerea și implementarea prevederilor conform cărora, fiecare student
trebuie să participe la cel puțin două concursuri sportive sau aplicativ-militare pe
an și să publice cel puțin un articol în timpul studiilor (trei ani) în cadrul unor
sesiuni de comunicări științifice;
 Secția Management Educațional, prin planificare, să evite suprapunerea
plutoanelor la ședințele de instrucție individuală, pentru a reduce la un nivel
acceptabil numărul studenților la fiecare atelier, precum și pentru a se asigura o cât
mai bună și completă bază materială a ședințelor;
 analizarea serioasă a situației conform căreia, în ultimii zece ani, nici un
student nu a fost exmatriculat din academie pentru că nu a făcut față exigențelor
academice sau dificultăților și rigorilor pregătirii militare (cu excepția câtorva care
au părăsit sistemul de bună voie la începutul anului 1).
Considerăm că fiecare propunere în parte și toate în întregul lor, având în
vedere conținutul obiectiv semnificativ al acestora, pot deveni repere concludente
pentru fundamentarea concepției necesare formării ofițerului ca lider militar și a
organizării și desfășurării performante a educației academice.
În acest context, apreciem că partea aplicativă a reuşit într-o manieră
concludentă şi convingătoare să contribuie la îndeplinirea obiectivelor tezei de
doctorat şi respectiv la validarea ipotezelor formulate.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Analiza, în lucrarea noastră, a unei problematici de mare actualitate, pe de o
parte, dar şi extrem de amplă prin importanţa şi permanenţa realizării transformării
armatei în acord cu aliaţii şi cerinţele fenomenului militar modern, pe de altă parte,
ne-a solicitat investigarea unei bibliografii diversificate.

Neclasificat
19 din 26
 Neclasificat

Abordarea teoretică şi practică a calităţilor specifice ofiţerului ca lider

militar şi a procesului de formare a acestuia, nu reprezintă un simplu exerciţiu
speculativ ci, dimpotrivă, o analiză pragmatică şi necesară, izvorâtă din
complexitatea acţiunii militare, în general (pe fondul actualului şi viitorului
fenomen militar), şi a câmpului de luptă modern, în special.
Din punctul nostru de vedere, noile provocări ale câmpului de luptă modern
îşi pun amprenta în mod decisiv şi asupra modelului ofiţerului din Forţele Terestre,
ofiţer care, dincolo de calităţi specifice luptătorului, trebuie să deţină şi altele, chiar
mai importante - calităţi specifice liderului militar.
Putem afirma că formarea ofiţerului ca lider militar devine o necesitate
absolută în determinarea condiţiilor de eficientizare a îndeplinirii noului spectru de
misiuni care nu se bazează doar pe cunoaşterea procedurilor acţionale şi deţinerea
unor sisteme de conducere şi lovire de înaltă precizie ci şi pe capacitatea de lider
care potenţează toate elementele puterii da luptă a eşalonului pe care îl conduce.
Importanţa temei şi utilitatea abordării şi reconsiderării problematicii
formării ofiţerului din Forţele Terestre ca lider în organizaţia militară modernă,
derivă din realizarea unui model al ofiţerului ca lider militar şi din elaborarea unei
metodologii de cercetare ştiinţifică a acestuia. De asemenea, această cerinţă are în
vedere elaborarea unor soluţii pentru îmbunătăţirea procesului de formare a
ofiţerului din această perspectivă şi, nu în subsidiar, de ce nu, din aportul la
formarea unui corp al ofiţerilor din Forţele Terestre mai valoros, care să scientizeze
deciziile în organizaţia militară şi, prin aceasta, să apropie şi să menţină
performanţele Forţelor Terestre ale Armatei României de performanţele celor mai
puternice, valoroase şi moderne armate ale lumii, alături de care acţionează în
cadrul NATO.
Considerăm că problematica formării ofiţerului din Forţele Terestre ca lider
în organizaţia militară modernă are caracter de noutate şi, realmente, vine în
întâmpinarea necesităţilor, pe care conţinuturile educaţiei tradiţionale nu le poate
satisface, precum şi a celor care se datorează transformărilor domeniilor în care
activează ofiţerul din Forţele Terestre.
Neclasificat
20 din 26
 Neclasificat

De asemenea, importanţa temei de cercetare rezidă nu numai din demersul

teoretic de scientizare a procesului de formare a ofiţerului din Forţele Terestre ca
lider în organizaţia militară modernă, ci şi din demersul practic reprezentat de
inserarea unor conţinuturi specifice problematicii liderului militar în curriculumul
academic, care are ca scop şi finalitate îmbunătăţirea procesului de formare a
competenţelor, cunoştinţelor şi abilităţilor necesare viitorului ofiţer din Forţele
Terestre, ca lider în organizaţia militară modernă.
Întregul demers ştiinţific al tezei de doctorat a vizat realizarea unei abordări
teoretice clarificatoare şi originale, completată de rezolvări practice care împreună
să poată contribui la lărgirea posibilităţilor de analiză particularităților ofițerului
din Forțele Terestre în tripla sa ipostază de comandant, manager și lider militar,
precum și la identificarea unor modalități pertinente de perfecționare a procesului
de formare inițială a ofițerului din Forțele Terestre ca lider militar performant.
Competența de lider a ofițerului din Forțele Terestre, îi asigură acestuia
capacitatea de a atinge calităţi şi performanţe superioare atât la nivel colectiv, cât şi
individual, reprezentând un aspect esenţial al procesului conducerii militare și,
implicit, în egală măsură al procesului de formare a ofițerului din Forțele Terestre.
Apreciem, astfel, că este evidentă relația strânsă dintre competenţa de lider
militar a ofițerului din Forțele Terestre - competenţa conducerii militare pentru
situaţii viitoare, cu multe necunoscute şi turbulenţe, în continuă şi rapidă
schimbare, pe de o parte, autoritatea ofiţerului, inspiraţia şi influenţa exercitată de
acesta în cadrul organizaţiei, pe de altă parte, şi, nu în ultimul rând, faptul că
succesul acţiunii militare viitoare, în contextul fenomenului militar modern, este
influențat de calitatea obiectivelor educaţionale care să răspundă edificării unui
program de formare iniţială a ofiţerului din Forţele Terestre eficient, eficace şi
dezirabil.
Din această perspectivă, este relevant interesul deosebit de crescut
manifestat de majoritatea covârşitoare a academiilor categoriilor de forţe din
Europa şi SUA în dezvoltarea de programe specifice formării liderului militar, în
conştientizarea factorilor educaţionali implicaţi de necesitatea prioritizării acestui
Neclasificat
21 din 26
 Neclasificat

deziderat, precum şi a racordării procesului instructiv-educativ, destinat formării

ofiţerilor ca lideri militari, la realităţile organizaţiei militare şi ale fenomenului
militar modern, îmbinând armonios, eficient şi eficace latura formală a instruirii cu
cea informală şi non-formală, precum şi latura formativă cu cea informativă.
În concluzie, din perspectiva celor prezentate, considerăm că se impune
elaborarea unei strategii europene şi la nivel NATO de formare a ofiţerului ca lider
militar, dar şi a unei strategii româneşti, a unei strategii proprii, caracterizată prin
viziune şi previziune ştiinţifică, prin realism, originalitate, intuiţie, deschidere şi
îndrăzneală care să direcţioneze şi inspire instituţiile de învăţământ militar pe
anevoiosul drum al formării ofiţerului ca lider militar.
Toate aceste aspecte reflectă importanţa şi actualitatea temei tezei de
doctorat, care încearcă să evidenţieze faptul că, pe de o parte, nevoia formării
ofiţerilor ca lideri militari, cu ample semnificaţii şi determinări, în special generate
de caracteristicile spaţiului de luptă al viitorului. Aceste realități solicită un sistem
educaţional militar performant, menit a fundamenta, organiza şi aplica strategii
eficiente care să concure la formarea competenţelor viitorilor absolvenţi, între care
cea de lider devine una de maximă importanţă şi actualitate, având în vedere că în
actualul proces de formare inițială a ofițerului din Forțele Terestre există unele
elemente necesare formării lui ca lider militar, însă acestea sunt puține și disparate,
neexistând o concepție clară și unitară la nivelul academiei și nici o strategie
coerentă la nivelul Forțelor Terestre sau Armatei României.
Deci, elementul de noutate şi originalitate al tezei constă în abordarea
aspectelor esenţiale ale manifestării ofiţerului din Forţele Terestre în tripla sa
ipostază de comandant, manager şi lider militar, concomitent cu evidenţierea
importanței formării competenței de lider militar ofițerului din Forțele Terestre şi
propunerea prin care solicităm o nouă concepție și filozofie a întregului demers
normativ și educațional pentru acest domeniu.
Astfel, pe baza studiului efectuat şi a concluziilor formulate, în scopul
derulării unui proces coerent de perfecţionare a procesului de formare iniţială a
ofiţerului din Forţele Terestre ca lider militar propunem un ansamblu de acţiuni,
Neclasificat
22 din 26
 Neclasificat

unele direcţionate către procesul militar de învăţământ superior, altele către

managementul resurselor umane, calitatea instructorilor militari şi cadrelor
didactice universitare, respectiv către procesul de selecţie şi admitere în academiile
categoriilor de forţe armate, precum și către o paralelă cu sistemele de formare din
unele armate moderne. Pentru realizarea acestor acţiuni am propus măsuri
diferenţiate, precum:
 creşterea dificultăţii probelor de evaluare motrică a candidaţilor pentru
învăţământul militar superior şi diferenţierea acestora pe categorii de arme şi
specialităţi militare;
 evaluarea candidatelor pentru cariera de ofiţer să fie realizată după
aceleaşi principii cu cele care doresc să devină subofiţer sau soldat/gradat
profesionist, unde baremele sunt comune cu ale candidaţilor băieţi;
 introducerea în documentele de proiectare a educaţiei militare
superioare a unor obiective specifice formării liderului militar;
 introducerea în procedura care stabileşte repartiţia studenţilor pe arme a
unui nou criteriu, cel al mediei obţinute la pregătirea militară şi al aprecierii făcute
de comandantul de subunitate;
 identificarea şi asigurarea resurselor necesare refacerii şi dezvoltării
infrastructurii poligoanelor;
 trecerea cursului auto de la discipline obligatorii la discipline
facultative sau la activităţi extracurriculare;
 creşterea numărului de ore alocat pregătirii militare generale;
reorganizarea concepţiei şi modului de desfăşurare a evaluării promoţiei;
 planificarea unor module pentru instrucţia pe timp de iarnă şi de noapte,
respectiv pentru realizarea supravieţuirii şi instrucţiei la apă în condiţii reale;
înfiinţarea unui departament care să gestioneze pregătirea militară de bază;
 regândirea statutului instructorilor militari şi a comandanţilor de
subunităţi din perspectiva considerării acestora ca personal didactic;

Neclasificat
23 din 26
 Neclasificat

 predarea disciplinelor importante pentru cariera militară numai de către

cadre didactice militare; stabilirea unor manageri de proiect pentru fiecare
competenţă specifică modelului ofiţerului din Forţele Terestre;
 regândirea pregătirii din academie pentru ca absolventul să aibă
competenţele necesare comandantului de pluton şi informativ pentru comandantul
de companie;
 coordonarea practicii universitare exclusiv de cadre didactice militare
universitare etc.
Apreciem, astfel, că demersul nostru ştiinţific, teoretic, praxiologic,
metodologic şi axiologic, finalizat prin dezvoltări teoretice semnificative şi
soluţionări practice concrete ale manifestării ofițerului în tripla sa ipostază de
comandant, manager și lider, cu accent pe competența acestuia de lider militar, au
validat ipotezele formulate şi au finalizat realizarea cerinţelor formulate prin
direcţiile şi obiectivele cercetării.

BIBLIOGRAFIE
Legi, ordonanțe și hotărâri de guvern
1. ***Constituţia României, revizuită în 2003.
2. ***Hotărârea nr. 582/2001, pentru aprobarea Ghidului carierei militare.
3. ***Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare, cu toate
modificările și completările ulterioare.
4. ***Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării
Naţionale.
5. ***Legea 1 din 2011, Legea educaţiei naţionale.
Regulamente și instrucțiuni militare românești
1. ***Concepția pregătirii militare generale și de specialitate în Academia Forțelor
Terestre „Nicolae Bălcescu”, în anul universitar 2015-2016.
2. ***M-58/2013, Instrucțiuni privind corpul instructorilor militari.
3. ***S.M.F.T.-23/2014, Strategia instrucției, doctrinei și învățământului în Forțele
Terestre, București, 2014.
4. ***S.M.G. 103 - Doctrina Armatei României , Bucureşti, 2012.
5. *** S.M.G./I.F.-7, Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti, 2006
6. ***Strategia Naţională de Apărare, Bucureşti , 2010.
7. ***Strategia de Securitate Naţională a României, 2007.
Neclasificat
24 din 26
 Neclasificat

8. ***Strategia de transformare a Armatei României, Statul Major General,

Bucureşti, 2007.
9. ***S.M.G./P.F.-3, Doctrina pentru operaţii întrunite a Armatei României, 2014.
Regulamente și instrucțiuni militare străine
1. ***AJP-5, Allied Joint Doctrine for Operational – Level Planning, NATO
Standarization Agency, 2013.
2. ***ATP-3.2.2, Command and Control of Allied Land Forces, NATO
Standardization Agency, 2009.
3. ***F.M. 6-22, Army Leadership: Competent, Confident and Agile, Department
of the Army, Washington, DC, 2006.
Lucrări de autori români
1. Arădăvoaice, G., Liderul performant – fundamente psihologice, Editura
Militară, București, 2014.
2. Cosma, M., Ofiţerul modern. Fundamente ale procesului de formare şi
specializare, Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2005.
3. Cosma, M., Cercetarea în ştiinţa militară. O perspectivă istorică şi
metodologică, Sibiu, Editura Universităţii Lucian Blaga, 2006.
4. Cosma, M., Formarea ofiţerului modern. De la realitate la necesitate, Sibiu,
Editura Academiei Forţelor Terestre, 2006.
5. Duţu, P., Moştoflei, C., Sarcinschi, A., Profesionalizarea Armatei României în
contextul integrării în N.A.T.O., în Anuarul Hominis 2003 (CD-ROM),
Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, 2003.
6. Grigore, A., Perspective în lupta armată, Bucureşti, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, 2006.
7. Habian, L., Teleşpan, C., Managementul organizaţiei militare. Previziunea,
Sibiu, Editura Academiei Forţelor Terestre, 2003.
8. Moştoflei, C., Duţu, P., Liderul militar în România, Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2007.
9. Nicolescu, O., Verboncu, I., Managementul organizaţiei, Bucureşti, Editura
Economică, 2007.
10. Petrescu, I., Liderul între graniţele ştiinţei şi artei, Bucureşti, Editura Expert,
2010.
11. Teleşpan, C., Bazele managementului, Editura Hermannstadt, Sibiu, 2004.
12. Vlăsceanu, M., Organizaţii şi comportament organizaţional, Iaşi, Editura
Polirom, 2003.
13. Zlate, M., Leadership şi management, Bucureşti, Editura Polirom, 2004.
14. Zlate, M., Tratat de psihologie organizațional-managerială, volumul al II-lea,
Polirom, București, 2007.

Neclasificat
25 din 26
 Neclasificat

Lucrări de autori străini

1. Adair, J., Cum să formezi lideri. Cele șapte principii cheie pentru dezvoltarea
eficace a liderilor, Editura Meteor Press, București, 2014.
2. Adair, J., Leadership strategic: Cum să gândim și să planificăm strategic și
cum să oferim îndrumare, Editura Meteor Press, București, 2015.
3. Goleman, D., Inteligența emoțională în leadership, Editura Curtea Veche,
București, 2007.
4. Grint, K., Leadership, management and command: rethinking d-day, Palgrave,
Macmillan, 2008.
5. Heagney, J., Fundamentals of Project Management, Americam Management
Association, New York, 2012.
6. Le Saget, M., Managerul intuitiv, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
7. McCaffery, P., The Higher Education Manager’s Handbook: Effective
Leadership and Management in Universities and Colleges, Routledge, New
York, 2010.
8. Paile, S., Europe for the Future Officers, Officers for the Future Europe.
Compendium of the European Military Officers Basic Education, Polish
Ministry of National Defence, Poland, 2011.
9. Stein, S.J., Book, H.E., Forţa inteligenţei emoţionale, Editura Allfa, Bucureşti
2003.
10. Stevenson, W.J., Operations Management, McGraw-Hill Education, New York,
2015.
11. Tichy, N.M., Liderul sau arta de a conduce, Editura Teora, Bucureşti, 2000.
12. Toffler, A., Toffler, H., Război şi antirăzboi. Supravieţuirea în zorii secolului
XXI, Bucureşti, Editura Antet, 1995.
Surse web
1. http://www.act.nato.int.
2. http://www.armyacademy.ro.
3. http://www.leadership.ro.
4. http://www.lideri.go.ro.
5. http://www.mapn.ro.
6. http//www.fortele terestre.ro.

Neclasificat
26 din 26