MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE “CAROL I”

DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT MILITAR ŞI DE PREGĂTIRE
A PERSONALULUI DIDACTIC

Cursul postuniversitar de perfecţionare-conducere în domeniul

managementului educaţional

TEMA:

SISTEMUL EDUCAŢIEI FIZICE MILITARE

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC
Col. prof. univ. dr. Tudor BORCEA

AUTOR
Lt.col. Petrişor MITRUŞ

BUCUREŞTI – 2012
NESECRET

NESECRET
Pagina 2 din 67
 NESECRET
Cuprinsul

Cuprinsul ................................................................................................................. 3
Introducere .............................................................................................................. 5
CAPITOLUL 1 - Sistemul educaţiei fizice şi sportului în România ................... 9
1.1 Componentele sistemului de educaţie fizică şi sport ........................................... 13
1.2 Caracteristicile sistemului de educaţie fizică şi sport .......................................... 15
Concluzii ............................................................................................................. 16
CAPITOLUL 2 - Educaţia fizică militară, componentă a sistemului
educaţiei fizice ........................................................................................................... 17
2.1.Organizarea educaţiei fizice militare ................................................................. 19
2.2. Procesul instructiv-educativ al educaţiei fizice militare ...................................... 23
Concluzii ............................................................................................................... 26
CAPITOLUL 3 - Managementul educaţiei fizice şi sportului
în armată ..................................................................................................................... 27
3.1 Managementul învăţământului de educaţie fizică militară .................................. 31
3.2 Managementul activităţilor sportive în unităţile militare .................................... 35
3.2.1 Conducerea activităţii sportive în unităţile militare .......................................... 39
3.2.2 Evaluarea nivelului de antrenament fizic în armată.......................................... 41
Concluzii ……………............................................................................................... 45
Bibliografie ................................................................................................................ 47
Lista anexe ................................................................................................................. 47
Anexa nr. 1- Plan de învăţământ curs de nivel/specializare ........................................ 48
Anexa nr. 2 - Programa analitică curs de nivel/specializare ........................................ 50
Anexa nr. 3 - Programe de studii în anul universitar 2011/2012................................. 58
Anexa nr. 4 - Activităţile centrului în anul universitar 2011/2012 ............................. 59
Anexa nr. 5 - Planul de desfăşurare a şedinţei de educaţie fizică în unităţi ................ 60
Anexa nr. 6 - Tabel cu norme de baze sportive şi punctele care se acordă ............... 62
Anexa nr. 7 - Tabel cu punctele acordate pentru activitatea sportivă......................... 63
Anexa nr. 8 - Criterii de apreciere a calităţii bazelor sportive şi a activităţii ............ 64
Anexa nr.9 - Evaluarea nivelului de antrenament fizic ............................................... 67
Anexa nr.10 - Centralizator cu rezultatele obţinute în urma organizării şi desfăşurării
concursului „Cea mai bună bază şi activitate sportivă” ............................................. 68

NESECRET
Pagina 3 din 67
NESECRET

NESECRET
Pagina 4 din 67
 NESECRET
Introducere
În zilele noastre, exigenţele sporesc în permanenţă faţă de procesele de instruire sportive militare,
prin utilizarea unor metode şi reguli, precum şi prin urmărirea rezultatelor oglindite în nivelul de pregătire
şi a stării de satisfacţie a militarilor. Fenomenul educaţiei fizice militare, deosebit de important, ne pune în
faţa unor dimensiuni complexe de explorare. De fapt, orice demers care duce la cunoaştere, urmăreşte
„tendinţa de a căuta şi sesiza adevărul...,ca una din cauzele supravieţuirii celor mai apţi”1.
Sporirea permanentă a nivelului procesului de pregătire pentru luptă a constituit baza acţiunii de
modernizare şi utilizare a sistemului educaţiei fizice militare, care să cuprindă o perfecţionare continuă a
mijloacelor şi metodelor optime specific militare.
Schimbările de esenţă prin care se realizează reforma în armată sunt direct condiţionate de
elaborarea şi operaţionalizarea managementului sportiv militar, temeinic fundamentat şi orientat să
reflecte condiţiile specifice ale armatei României.
Scopul acestei lucrări îl constituie reliefarea importanţei perfecţionării managementului şi implicit a
procesului instructiv-educativ al educaţiei fizice militare, prin utilizarea şi adaptarea completă a
sistemului educaţiei fizice şi sportului din România, atât în cadrul instituţiilor militare de învăţământ cât
şi în cadrul unităţilor militare.
Un alt scop, de realizare a unei sinteze a conţinuturilor tematice, necesare unor discipline de teorie a
specialităţii, pe care specialiştii din Centrul de pregătire a cadrelor militare în domeniul educaţiei fizice şi
sportului în Armată din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare„ CAROL I” le predau cursanţilor, este
generat de volumul de muncă desfăşurat de aceştia, de activitatea lor preponderent practică, de desele
deplasări în taberele de instruire (de la nivelul mării, până pe cele mai înalte culmi ale ţării).Mai precis,
această lucrare de curs, cu acceptul îndrumătorului ştiinţific, poate fi considerată şi o dedicaţie pentru
specialiştii din instituţia de învăţământ menţionată mai sus.
Lucrarea conţine termeni precum: sistem, educaţie fizică, sport, cultură fizică, educaţie fizică
militară, motricitate, psihomotricitate, performanţă, deprinderi şi priceperi motrice, calităţi motrice,
exerciţiu fizic, act motric, antrenare, management, management al organizaţiei, evaluare-control,
prognoze, planuri etc., toate fiind definite, clarificate, delimitate, pe parcursul celor trei capitole ale
lucrării.
Structura lucrării dezvoltă trei capitole, încercând prin cuprinsul fiecărui capitol să fundamentăm
existenţa unui sistem, funcţional chiar, al educaţiei fizice militare.

În primul capitol, se reliefează existenţa sistemului educaţiei fizice , inclus în sistemul educaţiei

1
Radoslav, R. / Pavel, S. - Ghid teoretic şi metodic privind predarea educaţiei fizice şi sportului, Ed. University Press,
Arad, 2002, pag.56.
NESECRET
Pagina 5 din 67
 NESECRET
generale, se structurează sistemul pentru fundamentarea şi argumentarea unui conţinut aplicativ ce are la
bază activitatea motrică, folosind mijloace specifice şi nespecifice în desfăşurarea proceselor, cu stabilirea
unui sistem de relaţii între componentele sistemului şi elementele de instruire.
Pentru aceasta, a fost utilizată literatura de specialitate din cadrul Universităţii Naţionale de
Educaţie Fizică şi Sport, literatura de specialitate aflată în biblioteca Centrului de pregătire a cadrelor
militare în domeniul educaţiei fizice şi sportului în Armată, precum şi legislaţia în vigoare aparţinând
domeniului educaţiei fizice.
În capitolul următor, se fundamentează, pe structura sistemului naţional de educaţie fizică şi sport,
sistemul educaţiei fizice militare, utilizând, pe lângă sursele bibliografice menţionate la capitolul unu şi
literatura de specialitate, regulamentele şi instrucţiunile din domeniul miltar. Perfecţionarea şi utilizarea
sistemului de educaţie fizică militară, este imperios cerută datorită importanţei desfăşurării procesului de
instrucţie al militarilor la parametrii maximi impuşi de acţiunile militare.
Utilizarea eficientă a acestui sistem presupune o pregătire specializată a conducătorilor de procese
instructiv-educative, realizată în perioada iniţială, la numirea în funcţie, dar şi pe parcursul exercitării
acesteia. Perfecţionarea acestui sistem se va realiza pe baza experienţei specialiştilor în domeniu, prin
utilizarea eficientă de către aceştia a tuturor elementelor sistemului, precum şi prin aplicarea sistemului în
procesul de instruire al militarilor.
Însemnătatea practică, o constituie dovedirea eficienţei sistemului de educaţie fizică în folosirea
mijloacelor specifice instruirii în armată. Capitolul trei, încearcă să reliefeze acest aspect, printr-un
experiment-pilot, ordonat de conducerea armatei şi desfăşurat de specialiştii militari din domeniu.
Experimentul „Cea mai bună bază şi activitate sportivă”, a demarat anul acesta, urmând a fi corectat
şi adaptat în funcţie de rezultatele şi constatările obţinute în „competiţia experiment”, iar în anii ce
urmează, poate deveni o activitate permanentă, reglementată prin apariţia noului Regulament al Educaţiei
Fizice Militare şi Calendarul Sportiv anual, elaborate ambele, de Secţia Educaţie Fizică din Statul
MajorGeneral.
La experiment s-a utilizat un regulament de participare având la bază prevederile „S.M.G. / P.F. –
7.1. „Regulamentul Educaţiei Fizice Militare”/2005, „S.M.G./P.F. – 3.8 Instrucţiuni privind
managementul activităţii sportive în Armata României ”/2003 şi ale Legii educaţiei fizice şi sportului nr.
69/2000. Metodele de evaluare utilizate au fost: testarea practică a aptitudinilor fizice şi compararea
rezultatelor cu scala de valori, testarea cunoştinţelor de specialitate, controlul documentelor şi a bazei
materiale din domeniu. Experimentul s-a desfăşurat concomitent în cinci unităţi militare, reprezentând
fiecare câte o categorie de forţe ale armatei.
Această lucrare constituie, în Centrul de pregătire a cadrelor militare în domeniul educaţiei fizice şi
sportului în Armată, prima abordare teoretico-practică a educaţiei fizice militare ca sistem. Ea pledează
pentru promovarea susţinută a acestuia, urmărind să dovedescă sprijinul acordat prin mijloacele specifice
NESECRET
Pagina 6 din 67
 NESECRET
educaţiei fizice, optimizării procesului de instruire, susţinerii acţiunilor impuse de participarea la
operaţiile militare. Prin informaţii şi idei ce pot fi puse imediat în practică încercăm să contribuim la
dezvoltarea educaţiei fizice militare, care se află într-un moment de cumpănă în procesul de modernizare
al armatei.
„Sistemul educaţiei fizice militare decurge din însăşi existenţa managementului educaţiei fizice
militare ca sistem, ca ansamblu unitar de elemente, acţiuni a căror funcţionalitate normală depinde nu
numai de natura acestora şi de relaţiile dintre ele, ci şi de organizarea ansamblului, de coordonarea
componentelor sale”2.

2
Leonte I.-Metodica educaţiei fizice militare , Editura Academiei de Înalte Studii Militare,Bucureşti, 1998,pag.35
NESECRET
Pagina 7 din 67
 NESECRET

CAPITOLUL 1

NESECRET
Pagina 8 din 67
 NESECRET
Sistemul educaţiei fizice şi sportului în România
În secolul al XIX- lea au fost constituite sistemele naţionale de educaţie fizică şi sport.Unele dintre
acestea au devenit foarte repede cunoscute la scară continentală sau chiar mondială şi au influenţat
educaţia fizică din anumite zone geografice.
Cea mai mare influenţă a avut-o sistemul suedez creat de Ling, sistem denumit chiar „sistemul
suedez de gimnastică”. La noi în ţară acest sistem a apărut în primele decenii ale secolului XX şi s-a
intensificat în perioada interbelică. După Reforma învăţământului din 1948 a apărut, cu influenţe majore
în toate domeniile, sistemul sovietic de educaţie fizică şi sport. După anul 1989, odată cu noua reformă,
sistemul francez oferă modelul optim al educaţiei fizice şi sportului, cu mari şanse de influenţare mai ales
în luarea de decizii în domeniu.
România se află în tranziţie spre statul de drept, caracterizat printr-o democraţie nouă, performanţă
socială şi economie de piaţă iar pe plan extern, se află deja antrenată într-un complex proces de dezvoltare
în urma integrării euroatlantice.
Sistemul educaţiei fizice şi sportului, descris în manualul „Teoria şi bazele metodicii educaţiei fizice
şi sportului” editura A.N.E.F.S.2000, include mai multe subsisteme:
- subsistemul activităţilor de educaţie fizică şi sport;
- subsistemul structurilor sportive;
- subsistemul instituţiilor şi organizaţiilor;
- subsistemul de susţinere şi menţinere;
- subsistemul interacţiunilor;
- subsistemul finalităţilor, aflate toate permanent în interacţiune, întrepătrundere şi supuse unor
procese, având ca scop realizarea unor obiective.
Acest sistem are şi capacitatea de autoreglare sau poate fi reglat, în funţie de acţiunea factorilor
externi sau de rezultatele obţinute la ieşirea din sistem.
Particularizând, regretatul profesor Ghorghe Cârstea, aprecia că „prin sistemul de educaţie fizică şi
sport se înţelege ansamblul unităţilor organizatorice şi a conţinutului activităţii acestora coreletiv pe plan
naţional, în scopul perfecţionării dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice în rândul tuturor categoriilor de
populaţie, prin concordanţă cu priorităţile specifice comenzii sociale prezente şi de perspectivă”3.
Sistemul de educaţie fizică reprezintă „ansamblul de idei, metode şi mijloace structurate după
principii unitare în vederea realizării unor obiective politice, sociale şi biologice ale educaţiei fizce”4.
Pentru fundamentarea ştiinţifică a sistemului, considerăm necesar să clarificăm anumiţi termeni de
specialitate

3
Cârstea Gh.,Teoria şi bazele metodicii educaţiei fizice şi sportului, editura A.N.E.F.S.2000,pag.53.
4
Terminologia educaţiei fizice şi sportului”, Editura Stadion 1980, pag.146
NESECRET
Pagina 9 din 67
 NESECRET
Educaţia fizică - prin sintagma „educaţie fizică” se înţelege „o activitate care valorifică extensiv şi
sistematic formele de practicare a exerciţiului fizic cu scopul măririi potenţialului biologic al individului
în concordanţă cu cerinţele societăţii moderne. Educaţia fizică este o ştiinţă umanistă, pedagogică prin
metodele folosite, fiziologică prin natura exerciţiilor folosite, biologică prin efectele sale şi socială prin
organizare şi activitate”5.
Educaţia fizică „este o componentă a educaţiei generale, integrale, alături de educaţie intelectuală,
educaţie morală, educaţie estetică şi educaţie tehnico-profesională”6.
Definiţia pe cere o utilizăm frecvent în programele de studii ce se derulează în instituţia noastră şi
pe care o considerăm cea mai reprezentativă, aparţine Terminologiei educaţiei fizice şi sportului, Editura
Stadion, Bucureşti, 1974: „...... activitatea care valorifică sistematic ansamblul formelor de practicare a
exerciţiilor fizice în scopul măririi în principal a potenţialului biologic al omului în concordanţă cu
cerinţele sociale”.
Sportul este „activitatea de întrecere constituită dintr-un ansamblu de acţiuni motrice diferenţiate
pe ramuri de sport, desfăşurată într-un cadru instituţionalizat sau independent, prin care se caută
perfecţionarea posibilităţilor morfo-funcţionale si psihice, concretizate în performanţe obţinute în
competiţii, ca: record, depăşire proprie sau a partenerilor”7.
Cultura fizică – „componentă deosebit de importantă a culturii universale”8.
Motricitatea „defineşte totalitate actelor motrice realizate de om pentru întreţinerea relaţiilor sale
cu mediul natural şi social. Mişcarea nu se produce separat ca act in sine, izolat de funcţiile psiho-
intelectuale. Acţiunea, chiar si cea mai simplă, presupune conlucrarea unor procese de cunoaştere.
Mişcarea, redusă la contracţiile musculare care o produc sau la deplasările în spaţiu care urmează, nu este
decât o abstracţie fizicaă sau mecanică”9.
Psihomotricitatea „explică importanţa motricitătii în dezvoltarea somatică şi psihică. Manifestarea
psihică şi cea motrică reprezintă elementele fundamentale ale adaptării sistemului”10.
Performanţa este un rezultat valoros individual sau colectiv, obţinut într-o competiţie, sportivă şi
exprimată în cifre absolute, după sistemul locurilor oficiale sau prin locul ocupat în clasament.
Performanţa sportivă mai poate fi definită ca o valoare bio-psiho-socială realizată în cadrul unor
competiţii oficiale, ca rezultat a unei capacităţi multiplu determinate şi apreciate pe baza unor criterii sau
baremuri riguros stabilite.

5
Breban V. „Dicţionar generalal limbii române”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, pag.49
6
Cârstea Gh., -Teoria şi bazele metodicii educaţiei fizice şi sportului, Editura A.N.E.F.S., 2000, pag.23
7
Siclovan, I Teoria educaţiei fizice şi sportului, 1998, pag.14
8
I.Siclovan, Teoria educaţiei fizice şi sportului, 1998, pag.27
9
Cârstea Gh., -Teoria şi bazele metodicii educaţiei fizice şi sportului, Editura A.N.E.F.S., 2000, pag.36
10
Siclovan I., Teoria educaţiei fizice şi sportului, 1998, pag.67
NESECRET
Pagina 10 din 67
 NESECRET
Calităţi motrice – VITEZA, ÎNDEMÂNAREA, REZISTENŢA, FORŢA - „însuşiri ale
organismului uman, care nu se dobândesc pe parcursul vieţii ci ne naştem cu ele. Ele se pot „educa”pe
parcursul vieţii prin instruire”11.
Deprinderile şi priceperile motrice – „comportamente ale modelului de educaţie fizică care se
formează, se învaţă, se dobândesc în ontogeneză. Acestea trec prin cele patru faze de învăţare motrică:
învăţare, consolidare, perfecţionare, verificare.
Deprinderi şi priceperile motrice de bază şi utilitar – aplicative: alergarea în teren variat,
deplasarea rapidă şi aruncarea grenadelor de mână, au ca scop instruirea şi antrenarea militarilor, prin
valorificarea deprinderilor motrice de bază ce izvorăsc din formele sale fundamentale de mişcare precum
mersul, alergarea, săritura şi aruncarea, în scopul dezvoltării rezistenţei fizice la eforturi de lungă durată,
în condiţii grele de teren şi starea vremii.
Exerciţiul fizic –„ act motric special şi specializat, numit de specialişti gest motric”12. Este nucleul
sistemului mijloacelor educaţiei fizice, fără el nu există motricitate.
Act motric – reprezintă „faptul simplu de comportare realizat prin muşchii scheletici in vederea
obţinerii unui efect elementar de adaptare sau de construire a unei acţiuni motrice. Producerea unui act
motric voluntar se bazează pe trei sisteme mari: informaţional, reglator, efector”13.

11
Cârstea Gh., -Teoria şi bazele metodici educaţiei fizice şi sportului, Editura A.N.E.F.S. 2000, pag.78
12
Radoslav, R. / Pavel, S. - Ghid teoretic şi metodic privind predarea educaţiei fizice şi sportului, Ed. University Press,
Arad, 2002, pag.114
13
Cârstea Gh., -Teoria şi bazele metodicii educaţiei fizice şi sportului, Editura A.N.E.F.S. 2000, pag.37
NESECRET
Pagina 11 din 67
 NESECRET

1.1 Componentele sistemului de educaţie fizică şi sport

În componenţa unui sistem pot fi regăsite patru tipuri de elemente:
- de natură materială – numărul elementelor şi calitatea lor;
- de natură structurală – relaţiile între elemente;
- de natură funcţională – reacţiile sistemului la influenţele externe şi interne;
- de natură conceptuală, care stau la baza organizării şi funcţionării sistemului.
Unitatea dintre acestea este fundamentală pentru sistem.
Sistemul de educaţie fizică şi sport din România cuprinde următoarele elemente:
NESECRET
Pagina 12 din 67
 NESECRET
- asociaţiile şi cluburile sportive ;
- organele locale, teritoriale şi centrale care au responsabilităţi speciale în domeniul
practicării exerciţiilor fizice;
- educaţia fizică din învăţământul de toate tipurile şi gradele, inclusiv reţeaua inspectorilor
de specialitate;
- laboratoarele de cercetări ştiinţifice, Centrul naţional de cercetări ştiinţifice în
domeniu şi cel de medicină sportivă, cabinete metodice;
- Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport şi celelalte facultăţi de educaţie
fizică şi sport din centrele universitare, departamente şi centre de formare şi perfecţionare a cadrelor de
specialitate.
Reţeaua şi conţinutul general al activităţii acestor unităţi este decisă de comanda socială.
Metodologia de acţionare eficientă în scopul perfecţionării dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice ale
subiecţilor aparţine „ştiinţei educaţiei fizice şi sportului”, aşa cum afirma profesorul Gheorghe Cârstea, în
manualul „Teoria şi bazele metodicii educaţiei fizice şi sportului,”
Scopul educaţiei fizice - „dezvoltarea complexă a personalităţii individului, în concordanţă cu
cerinţa socială, de realizare a autonomiei, eficienţei şi echilibrului cu mediul natural şi social. Educaţia
fizică fiind o formă de educaţie, are atributul de a dirija, orienta, cultiva şi conduce către un scop bine
definit de natură motrică, fizică şi comportamentală”14.
Obiectivele generale ale educaţiei fizice evidenţiate de Teoria şi bazele metodici educaţiei fizice şi
sportului, Editura A.N.E.F.S.:
- menţinerea unei stări optime de sănătate fizică şi psihică ;
- favorizarea dezvoltării fizice armonioase;
- dezvoltarea aptitudinilor motrice de bază şi a celor specifice unor ramuri de sport;
- formarea unui sistem de deprinderi şi priceperi motrice de bază;
- formarea obişnuinţei de practicare sistematică a exerciţiilor fizice în timpul liber;
- contribuţia la dezvoltarea capacităţii de adaptare la situaţii variate;
- contribuţia la dezvoltarea unor calităţi şi trăsături moral-volitive;
- dezvoltarea simţului estetic şi a capacităţii de integrare socială.
În sistemul valorilor unei societăţi, sănătatea biologică este una din valorile viatale care se
intersectează cu sănătatea naturii si sănătatea mintală a omului. Prin această dublă necesitate,
educaţie fizică şi sportivă, este condiţionată ereditar şi ambiental.
Ca fenomen social la nivel naţional, educaţia fizică şi sportul, va putea fi influenţat pozitiv,
comparabil nivelurilor internaţionale, dacă pe toate palierele şi nivelurile acesteia, în toate
procesele, activităţile şi acţiunile specifice, se va acţiona în direcţia obiectivării informaţiilor printr-

14
Cârstea Gh., -Teoria şi bazele metodicii educaţiei fizice şi sportului, Editura A.N.E.F.S. 2000, pag.23
NESECRET
Pagina 13 din 67
 NESECRET
o abordare interdisciplinară, în echipă de specialişti, coordonaţi de ştiinţele cercetării umane:
sociologie, biologie, teoria motricităţii, teoria sistemelor, cibernetică, psihologie etc.

1.2 Caracteristicile sistemului de educaţie fizică şi sport

Principalele caracteristici ale sistemului românesc de educaţie fizică şi sport, prelucrate cu ajutorul
manualului „Teoria şi bazele metodicii educaţiei fizice şi sportului” editura A.N.E.F.S.2000, sunt
următoarele:
- beneficiază de fundamentare ştiinfică a fenomenului de practicare a exerciţiilor fizice,
atât la nivelul educaţiei fizice şi mai ales la nivelul antrenamentului sportiv şi sportului;
- are caracter naţional, fiind ancorat în realităţile etapei pe care o parcurge ţara noastră,
valorificând tradiţii cum ar fi menţinerea sporturilor naţionale precum oina şi trânta sau particularităţile
biologice ale populaţiei;
- are caracter deschis şi dinamic, primeşte influenţe externe şi interne modificându-şi în
NESECRET
Pagina 14 din 67
 NESECRET
funcţie de acestea organizarea şi funcţionarea în raport cu comanda socială;
-are capacitate de reglare şi autoreglare, în vederea îndeplinirii obiectivelor aplicând
constant măsuri împotriva dezorganizării, punând în evidenţă capacitatea sistemului naţional de educaţie
fizică şi sport de a reacţiona la efectele proceselor depistate la ieşire pentru corectarea intrărilor în scopul
menţinerii unei anumite stări, fără schimbarea structurii sau cu schimbarea nesemnificativă a acesteia;
- are capacitatea de autoinstruire, evidenţiată de manifestarea posibilităţii de a-şi
perfecţiona regulile generale în funcţie de care promovează măsurile, în vederea îndeplinirii obiectivelor;
- între elemente sunt relaţii funcţionale evitându-se astfel suprapunerile de atribuţii.
-are finalităţile evidenţiate de didactica specialităţii:

- indici superiori de dezvoltare fizică;

-sinergismul perfect de funcţionare a aparatelor şi sistemelor organismului;
-indici superiori ai aptitudinilor psihomotrice, forţă, viteză, rezistenţă, îndemânare;
-capacitate de efort crescută şi o stare de sănătate perfectă;
-capacitate psihică intelectuală, afectivă, morală şi volitivă crescută;
-capacitate optimă de integrare în mediul natural şi social.
De asemenea, sistemul românesc actual de educaţie fizică şi sport are şi principii:
- organizarea educaţiei fizice şi antrenamentului sportiv în şcoli, facultăţi, instituţii.
Acest principiu nu exclude posibilitatea practicării exerciţiilor fizice în afara instituţiilor, la nivel de
cartier, localitate, centre de sănătate sau de agrement;
- formarea la subiecţi a unui sistem de deprinderi şi priceperi motrice în concordenţă cu
particularităţile individuale sau de grup. Particularităţile sunt determinate de vârsta, sexul, starea de
sănătate, opţiunile subiecţilor, indicii somato-funcţionali, calităţi motrice;
- asigurarea continuităţii practicării exerciţiilor fizice pe tot parcursul vieţii, printr-un
sistem adaptat la fiecare perioadă de vârstă;
- asigurarea unei legături eficiente de tip nonconflictual între educaţia fizică şcolară,
sportul pentru toţi, sportul de performanţă;
- concentrarea elementelor cu aptitudini deosebite în unităţi de performanţă, respective
clase de educaţie fizică şi sport, centre de pregătire, loturi, tabere de pregătire, pentru valorificarea la
maximum a randamentului lor pe plan intern dar mai ales pe plan internaţional, mondial şi olimpic;
- asigurarea unei conduceri şi îndrumări unitare;
- practicarea activităţilor de educaţie fizică şi sport se realizează, în mod obligatoriu, cu
aviz medical, ca urmare a controlului efectuat în unităţile de medicină sportivă;
- cercetarea şi asistenţa ştiinţifică se face în cadru profesional de dezvoltare a
domeniului, Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport.

NESECRET
Pagina 15 din 67
 NESECRET
În concluzie, sistemul de educaţie fizică şi sport este un sistem şi implică următoarele componente:
- finalităţile generale, specifice şi operaţionale;
- conţinuturile;
- strategiile de acţiune (metode, mijloace, materiale) ;
- resursa umană (specialişti, subiecţi, cercetători, personal auxiliar, etc) ;
- activitatea didactică;
- rezultatele şi performanţele învăţării;
- controlul şi evaluarea;
- feed-back-ul pentru reglare şi autoreglare;
- contextul socio-uman.

Educaţia fizică, ca proces instructiv - educativ este o activitate deliberat construită şi desfăşurată în
vederea perfecţionării dezvoltării fizice şi capacităţii motrice ale practicanţilor exerciţiilor fizice, în
funcţie de particularităţile de vârstă şi sex, cerinţele de integrare socială şi specificul unor viitoare
profesii.

CAPITOLUL 2
Educaţia fizică militară, componentă a sistemului educaţiei fizice
Armata română se sincronizează cu aceste evoluţii pozitive, reforma sistemului militar urmărind în
esenţă adaptarea, pe aceleaşi, la tendinţele globale de evoluţie ale societăţii româneşti şi ale lumii
contemporane. Calitatea de membru al Parteneriatului pentru pace şi integrarea României în Alianţa
Euroatlantică, obligă la compatibilitate şi competitivitate în funcţionarea organismului militar.
Problematica sistemului educaţiei fizice militare dobândeşte o semnificaţie deosebită într-un mediu
social şi politic în schimbare rapidă, în toate aspectele educaţiei şi în special ale managementului
educaţiei fizice militare, începând cu cele privind finanţarea conţinutului şi continuând cu cele ale calităţii
şi eficienţei proceselor instructive.
Educaţia fizică militară, componentă a educaţiei fizice generale, cuprinde discipline înrudite prin
finalităţi şi obiective, diferenţiate prin structuri şi metodologii, dar alcătuiesc un sistem ce îşi propune să
îndeplinească un rol instructiv important. De fapt, ea s-a conturat prin adaptarea organizării şi desfăşurării
educaţiei fizice la solicitările luptei armate.
„Dinamismul acţiunilor, întrepătrunderea formelor şi procedeelor de luptă, complementaritatea şi
NESECRET
Pagina 16 din 67
 NESECRET
supleţea lor pe toata durata unui conflict sunt caracteristici ale luptei armate care determină întregul
conţinut al acestei activităţi”15.
Educaţia fizică militară porneşte de la valorile psihomotrice ale tinerilor şi cadrelor militare pe
anumite perioade, încadrate în limitele grupelor de vârstă, raportate la obiectivele si conţinuturile
programului pregătirii pentru luptă. „Pregătirea adulţilor este o continuare a programului de instruire al
tinerilor şi în acelaşi timp, în plan utilitar aplicativ şi sportiv, aplicarea experienţei acumulate în derularea
activităţilor din cadrul componentelor sistemului militar” conform Instrucţiunilor privind managementul
învăţământului militar - Ordinul ministrului apărării naţionale nr.M. 61/ 1998.
Educaţia fizică militară nu cuprinde numai pregătirea fizică. Sfera de cuprindere a acesteia,
determinată şi de amploarea procesului instructiv-educativ din armată, include multiple activităţi
didactice de învăţare, consolidare, perfecţionare, a deprinderilor motrice, utilitar-aplicative şi sportive,
acţiuni de educare a posturii corporale, chiar corectarea unor defecte fizice, prezentând această
specialitate ca fundamentală pentru formarea calităţilor de luptător.
Deprinderile motrice primare – alergarea, săritura, aruncarea, prinderea, căţărarea – sunt
transformate în deprinderi utilitar-aplicative: de alergare în teren variat, peste obstacole, de traversare a
versanţilor muntoşi, de ridicare şi transport de greutăţi, alunecare pe apă sau pe zăpadă, de mânuire a
tehnicii de luptă şi a armamentului. Astfel se produce o asimilare a educaţiei fizice militare în procesul de
instruire general, specific fiecărei unităţi, aceasta devenind element indispensabil în angrenajul motric al
pregătirii pentru luptă, al cărei nivel valoric este reliefat prin desfăşurarea aplicaţiilor militare de la toate
nivelurile, dar şi cu prilejul competiţiilor sportive interne şi al finalelor care se desfăşoară ca etapă la
nivelul armatei, pe diferite categorii de militari.
Profesorul Ion Leonte, consideră conceptul de educaţie fizică militară, „un model al unui sistem
complex, dinamic, cu caracteristici şi particularităţi proprii (reglează şi autoreglează, emite şi
recepţionează informaţii, este guvernat de legi şi principii)”16.
Educaţia fizică militară este „o componentă fundamentală a procesului de instrucţie/învăţământ care
valorifică sistematic ansamblul formelor de activitate colectivă sau individuală ce se desfăşoară în
vederea formării, dezvoltării şi menţinerii capacităţii motrice, contribuind la îmbunătăţirea stării de
sănătate fizică şi psihică a personalului armatei”17.
S-au conturat astfel următoarele obiective ale educaţiei fizice militare în pregătirea pentru luptă a
armatei:
- formarea deprinderilor şi priceperilor necesare în acţiunile de luptă (deplasare rapidă, trecerea
unor obstacole, lupta corp la corp, înotul, deplasarea pe schiuri, acordarea primului ajutor,etc.);

15
Leonte I.-Metodica educaţiei fizice militare , Editura Academiei de Înalte Studii Militare,Bucureşti, 1998,pag.9
16
Leonte I.-Metodica educaţiei fizice militare , Editura Academiei de Înalte Studii Militare,Bucureşti, 1998,pag.11
17
S.M.G. / P.F. – 7.1., Regulamentul Educaţiei Fizice Militare”,2005, pag.7
NESECRET
Pagina 17 din 67
 NESECRET
- dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a aptitudinilor fizice (rezistenţa fizică generală şi
specifică, forţă fizică, rapiditate în execuţia acţiunilor motrice, coordonarea în situaţii complexe) ;
- educarea stabilităţii psihice a încrederii în propriile forţe, a perseverenţei, curajului şi hotărârii,
fermităţii şi stăpânirii de sine) ;
- întarirea sănătăţii, călirea şi creşterea rezistenţei organismului la acţiunea unor condiţii şi factori
nefavorabili.
- dezvoltarea fizică armonioasă.
- dezvoltarea armonioasă a organismului şi menţinerea unei stări optime de sănătate;
- dezvoltarea calităţilor motrice de bază, a unor trăsături şi calităţi moral-volitive şi afective
necesare pentru a acţiona în câmpul de luptă;
- formarea şi perfecţionarea unui sistem complex de deprinderi şi priceperi motrice utilitar-
aplicative ;
- conştientizarea personalului armatei de necesitatea practicării sistematice a exerciţiilor fizice în
vederea instruirii, menţinerii sănătăţii şi ca mijloc de recreere;
- dezvoltarea rezistenţei şi stabilităţii psihice a personalului armatei.

2.1. Organizarea educaţiei fizice militare

Organizarea sistemului educaţiei fizice militare, sub întreaga gamă a formelor de organizare şi
desfăşurare, este asigurată de specialişti şi elementele organizatorice. Totodată, pentru fundamentarea
acestei activităţi ca sistem, aşa cum am procedat la descrierea sistemului naţional de educaţie capitolul 1,
vom consemna, din experienţa specialiştilor militari şi cu ajutorul instrucţiunilor de specialitate 18, unele
carecteristici şi principii ale sistemului de educaţie fizică şi sport al armatei.
Specialiştii în educaţie fizică militară, respectiv ofiţerii / subofiţerii, profesorii, antrenorii şi
instructorii de educaţie fizică militară sunt în măsură să realizeze programe de pregătire în concordanţă cu
nivelul dezvoltării motrice a grupului şi cu misiunile pe care acesta urmează să le îndeplinească. Ei se
preocupă, prin mijloacele pe care le au la dispoziţie şi de recuperarea fizică şi psihică a militarilor, după
executarea misiunilor, astfel încât aceştia să poată răspunde în timp scurt, cu aceeaşi eficacitate,
următoarei misiuni.
Elementele organizatorice ale sistemului:
- unităţile de instrucţie;
18
S.M.G. / P.F. – 7.1., Regulamentul Educaţiei Fizice Militare”,2005, S.M.G./P.F. – 3.8 privind managementul activităţii
sportive în Armata României, 2003.

NESECRET
Pagina 18 din 67
 NESECRET
- şcolile de aplicaţie;
- liceele militare;
- academiile şi facultăţile militare;
- centrul de pregătire în domeniu din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare;
- şcolile de maiştrii şi subofiţeri;
- asociaţiile şi cluburile sportive aparţinând armatei;
- Secţia Educaţie Fizică din Statul Major General.
Conţinutul de pregătire, unităţile organizatorice şi comanda socială, sunt stabilite de către
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Apărării Naţionale.
Caracteristicile sistemului:
- are caracter departamental;
- se bazează pe rezultatele sistemului de profil şcolar;
- are autonomie într-un procent semnificativ;
- are caracter liniar şi concentric;
- are caracter deschis şi dinamic, fiind receptiv la influenţele sistemelor armatelor
moderne din cadrul NATO;
- are capacitate de reglare şi autoreglare, funcţie de particularităţile categoriilor de forţe
ale armatei, ale armelor sau natura activităţii dominante(învăţământ şi instrucţie, participarea la misiunile
internaţionale în teatrele de operaţii).

Principiile sistemului:
- organizarea activităţilor de educaţie fizică are la bază conţinuturi specifice armelor şi
specialităţilor militare;
- activităţile se desfăşoară prin alternanţă, asfel încât conţinutul de învăţat să se sprijine pe
cunoştinţele însuşite anterior;
- valoarea instruirii se asigură prin stabilitatea şi calitatea personalului de
specialitate;
- conducerea şi coordonarea se realizează ierarhic;
- asigurarea continuităţii precticării exerciţiilor fizice şi sportului;
- înarmarea militarilor cu deprinderi motrice în concordanţă cu acţiunile solicitate de
acţiunea de luptă;
- unele activităţi didactice se desfăşoară centralizat în tabere de instruire;
- asigurarea autonomiei în alegerea sistemelor de acţionare pe parcursul instruirii;
- asigurarea unei legături eficiente între educaţia fizică militară, activitatea
competiţională la nivelul Ministerului Apărării Naţionale şi sportul de performanţă.
NESECRET
Pagina 19 din 67
 NESECRET
Educaţia fizică militarǎ se organizează şi se desfăşoară în cadrul tuturor unităţilor, subunităţilor şi
instituţiilor militare de învăţământ, conform planurilor şi programelor de pregătire specifice, conţinutul
acestora fiind determinat de cerinţele generale ale procesului instructiv-educativ, de specificul fiecărei
arme şi specialităţi militare şi cuprinde:
- educaţia fizică militară a tuturor categoriilor de personal din armată;
- planificarea educaţiei fizice militare pe tipuri / ani de instrucţie / învăţământ;
- îndrumarea, controlul, verificarea şi aprecierea educaţiei fizice militare.
Planificarea educaţiei fizice militare se realizează în deplină concordanţă cu cerinţele celorlalte
categorii de instrucţie/învăţământ, ţinându-se seama de obiectivele specifice, numărul de ore alocate, baza
materială şi nivelul de pregătire al participanţilor. Aceasta se materializează în planuri şi programe
întocmite la nivelul tuturor structurilor din armată.

Conform Regulamentului Educaţiei Fizice Militare, „la activităţile de educaţie fizică militară
participă, în mod obligatoriu, toate categoriile de personal, indiferent de vârstă şi sex”.

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, educaţia fizică militară presupune:

- planificarea şi organizarea unitară a activităţii de către specialiştii în domeniu, din structurile
abilitate;
- adaptarea la orarul mediu săptămânal a formelor de organizare şi a timpului alocat pe categorii
de personal;
- evaluarea rezultatelor obţinute şi studierea aspectelor ce derivă din acestea;
- folosirea materialelor, echipamentelor şi metodelor de instruire corespunzătoare pentru
optimizarea performanţelor fizice şi sportive;
- cooperarea militară internaţională în domeniu.
Formele de organizare:
- şedinţa / lecţia de educaţie fizică militară, la temele din programele de instrucţie, specifice
fiecărei unităţi sau instituţii militare de învăţământ;
- antrenamentul fizic individual;
- înviorarea.
Şedinţa / lecţia de educaţie fizică militară reprezintă unitatea organizatorică şi funcţională
principală a procesului instructiv-educativ. Ea se desfăşoară pe baza unor programe de specialitate cu o
subunitate / clasă, relativ omogenă, sub conducerea unui specialist.
Conţinutul şedinţelor / lecţiilor de educaţie fizică militară vizează calităţile motrice precum: viteza,
îndemânarea, forţa şi rezistenţa, deprinderile motrice de bază şi utilitaraplicative precum: mersul,
alergarea, aruncarea, prinderea, săritura, escaladarea, ridicarea şi transportul de greutăţi, deprinderile
NESECRET
Pagina 20 din 67
 NESECRET
motrice din gimnastică, autoapărare, schi, înot, jocuri sportive şi cunoştinţele teoretice de specialitate,
care sunt componente ale procesului instructiv-educativ al educaţiei fizice militare.
Potrivit etapelor învăţării deprinderilor şi / sau priceperilor motrice, şedinţele / lecţiile de educaţie
fizică militară pot fi:
- de învăţare / „iniţiere” primară;
- de consolidare / fixare;
- de perfecţionare;
- de verificare;
- mixte / combinate.
Pentru îndeplinirea obiectivelor, specialistul în educaţie fizică militară poate să aleagă, în funcţie de
experienţa pedagogică precum şi de nivelul de instruire al colectivului, sisteme de acţionare clasice sau
proprii, care constau în mijloace şi exerciţii fizice . Acestea trebuie să fie structurate şi aplicate într o
succesiune logică care să asigure îndeplinirea obiectivelor.
Antrenamentul fizic individual, stimulează practicarea independentă a exerciţiilor fizice,
adaptează efortul la trăsăturile practicantului, dezvoltă calităţile motrice, consolidează şi perfecţionează
deprinderile şi priceperilor motrice.
Înviorarea, este o formă prin care se realizează activitatea de educaţie fizică militară şi se execută
în scopul îmbunătăţirii în mod sistematic a capacitǎţii de efort fizic.
Mijloacele educaţiei fizice militare - sunt instrumentele cu care se operează în cele două procese:
instructiv şi educativ. Acestea se grupează în două categorii:
- mijloace specifice: exerciţiul fizic, aparatura de specialitate, măsurile de refacere a
capacităţii de efort;
- mijloace nespecifice: condiţiile igienice, factorii naturali de călire.

NESECRET
Pagina 21 din 67
 NESECRET

2.2. Procesul instructiv-educativ al educaţiei fizice militare

„Procesul de învăţământ realizează educaţia, cuprinzând aspectele psihopedagogice pe care le

solicită activitatea didactică. În acest proces acţiunile sunt proiectate, organizate şi dirijate de către
profesori. Acţiunile sunt exercitate în mod sistematic de către educatori asupra educaţilor”19.
„Educaţia fizică militară este un proces, ca şi alte procese similare, cu dublu sens: instruire şi
educaţie.Cele două sensuri se realizează simultan / concomitent şi nu succesiv. Fiind „proces”, înseamnă
că trebuie să-l concepem şi să-l analizăm în primul rând conform coordonatei temporale. Deci, acest
„proces”se desfăşoară în timp şi continuu. Numai respectând aceste două condiţii este vorba de un proces
în adevăratul sens al cuvântului”20.
Orice proces – în viziunea concepţiei sistemice - are „intrare” şi “ieşire”. Între aceste două „porţi”
se face analiza. De fapt, angrenajul transmiterii, prelucrării şi evaluării cunoştinţelor teoretice şi practice
ale educaţiei fizice militare într-o succesiune logică, accesibilă, eficientă, constituie procesul instructiv-
educativ. Aici, are loc prelucrarea „materiei prime”, adică a „subiecţilor”. Participă obligatoriu militari de
toate gradele, prilej cu care îşi formează cunoştinţele şi deprinderile de specialitate, în calitate de
receptori, şi profesori de educaţie fizică militară, în calitate de emiţători ai unor mesaje de natură
pedagogică, fiziologică şi psihologică specifică. Deci, rolul de conducător îi revine
profesorului/instructorului, care, într-un cadru didactic, are sarcina de a transmite, de a corecta, de a
consolida şi de a perfecţiona cunoştinţele, transformându-le în deprinderi şi priceperi cu finalitate de
model al educaţiei fizice militare.

19
Hoffman A. - Managementul structurilor sportive, Ed. FRM, Bucureşti, 2004, pag.75
20
Leonte I-„Metodica educaţiei fizice militare”, EdituraAcademiei de Înalte Studii Militare,Bucureşti, 1998, pag.16
NESECRET
Pagina 22 din 67
 NESECRET
Derularea procesului instructiv-educativ presupune, pe lângă transmiterea cunoştinţelor de
specialitate, planificarea, organizarea, conducerea, controlul şi aprecierea rezultatelor obţinute, exersarea
şi formarea capacităţilor fizice, intelectuale, morale şi psiho-pedagogice ale tuturor participanţilor la
instruire.
În concluzie, procesul instructiv – educativ al educaţiei fizice militare, vizează creşterea, formarea,
cultivarea capacităţilor fizice ale militarilor, proces desfăşurat în vederea perfecţionării dezvoltării fizice
si capacităţii motrice, în funcţie de particularităţile de vârstă si sex, cerinţele de integrare, specificul unor
profesii.
Componentele procesului instructiv-educativ în educaţia fizică militară, sunt tratate în detaliu de
prof. Leonte I. în manualul „Metodica educaţiei fizice militare”, Editura Academiei de Înalte Studii
Militare, Bucureşti, 1998”.
O simplă prezentare a acestora oferă o imagine de ansamblu a procesului, suficientă în contextul
lucrării:
- cunoştinţe teoretice de specialitate - sub formă de concepte, definiţii, descrieri, structuri,
reguli ce se regăsesc în manuale, metodici, caiete de lucrări şi care sunt transferate în programe analitice,
programe de instruire, planuri tematice, planuri calendaristice, anexe, etc;
- indicii morfofuncţionali ai organismului - creşterea normală, frecvenţa cardiacă, frecvenţa
respiratorie, tensiunea arterială;
- aptitudinile - condiţionale şi coordinative;
- deprinderi şi priceperi motrice (abilităţi) - de bază şi utilitar-aplicative şi specifice unor
ramuri sportive;
- elemente de conţinut ale educaţiei generale.
Ţinând cont de specificitatea domeniului militar, Secţia Educaţie Fizică din Statul Major General,
Centrul de pregătire a cadrelor militare în domeniul educaţiei fizice şi sportului în Armată în mod special,
instituţiile de învăţământ militar, planifică, organizează, controlează şi evaluează activitatea didactică de
educaţie fizică militară, activitatea sportivă din unităţi şi competiţională, având în vedere următoarele
principale componente ale procesului instructiv-educativ în domeniul educaţiei fizice militare:
- calităţile motrice;
- deprinderile şi priceperile motrice de bază şi utilitar – aplicative care se regăsesc în: alergarea
în teren variat, deplasarea rapidă, aruncarea grenadelor de mână, autoapărarea, gimnastica, parcurgerea
pistelor cu obstacole, instrucţia pe schiuri, înot şi trecerea înot a cursurilor de apă.
Reglementarea acestor activităţi se regăseşte în prevederile „S.M.G. / P.F. – 7.1., Regulamentul
Educaţiei Fizice Militare”/2005, planurile de învăţământ, programele analitice, planurile tematice anuale,
planurile de instruire şi nu în ultimul rând, în Calendarul Sportiv al Ministerului Apărării Naţionale.
Pe categorii de activităţi fizice, în funcţie de obiective, se realizează:
NESECRET
Pagina 23 din 67
 NESECRET
- în cadrul şedinţelor / lecţiilor de alergare în teren variat, deplasare rapidă şi aruncarea grenadelor
de mână:
- învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea bazelor tehnicii alergărilor, dezvoltarea
rezistenţei cardiorespiratorie;
- învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea bazelor tehnicii săriturilor;
- învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea bazelor tehnicii aruncărilor;
- autoapărare (judo, karate şi taekwondo, lupta corp la corp):
- formarea şi dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor cu aplicabilitate în acţiunile
complexe ale luptei apropiate de diversiune şi antidiversiune, precum şi în misiunile unde nu poate fi
folosit armamentul individual de foc din dotare.
- transmiterea cunoştinţelor, educarea şi dezvoltarea calităţilor motrice, şi pregătirea
psihică a militarilor.
- gimnastica:
- dezvoltarea fizică generală armonioasă;
- formarea, dezvoltarea şi perfecţionarea pregătirii fizice multilaterale;
- dezvoltarea calităţilor motrice de bază;
- însuşirea tehnicii de bază a oricăror mişcări;
Din gimnastică, se pot planifica şi şedinţe care să cuprindă complexe de dezvoltare fizică generală
şi exerciţii de coordonare şi acrobatice, în funcţie de specificul fiecărei unităţi militare sau de învăţământ.
- pista cu obstacole pentru militarii din toate armele (totalitatea instalaţiilor, aparatelor, mijloacelor
improvizate şi obiectelor, aranjate într-o anumită succesiune prestabilită):
- învăţarea procedeelor de trecere a obstacolelor;
- formarea deprinderilor de a acţiona rapid şi cu precizie;
- dezvoltarea forţei, îndemânării, vitezei, pe fondul rezistenţei fizice la eforturi de
mare intensitate şi complexitate.
- instrucţia pe schiuri:
- învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea mişcărilor de front cu / pe schiuri;
- învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor de controlare a vitezei de
alunecare pe pantǎ;
- învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor de deplasare pe schiuri;
- învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor de ocolire şi de trecere a
diferitelor obstacole pe schiuri;
- antrenarea militarilor pentru ducerea acţiunilor militare pe schiuri;
- călirea fizică şi întărirea sănătăţii prin folosirea factorilor naturali de călire şi
adaptarea organismului la condiţiile naturale în care se desfăşoară activitatea.
NESECRET
Pagina 24 din 67
 NESECRET
- înotul şi trecerea înot a cursurilor de apă:
- învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor de înot;
- învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor de trecere a cursurilor de
apă, echipat şi/sau cu mijloace improvizate şi pentru transportul armamentului şi materialelor individuale
din dotare;
- antrenarea militarilor la înotul echipat;
- învăţarea procedeelor de salvare de la înec.
Pentru elevii, studenţii şi cursanţii militari, şedinţele / lecţiilede educaţie fizică militară, se planifică
şi desfăşoară potrivit programelor analitice de educaţie fizică militară, întocmite de către instituţiile
militare, în baza planurilor de învăţământ.
Pentru militarii din unităţi, educaţia fizcă militară se execută prin programul de instruire elaborat de
structura cu atribuţiuni în acest sens, având la bază Planul tematic anual.
Modul de executare a elementelor şi procedeelor tehnice, pentru cei care doresc să aprofundeze,
este descris în literatura de specialitate şi în cursurile aparţinând Centrului de pregătire a cadrelor militare
în domeniul educaţiei fizice şi sportului în Armată, precum şi în Regulamentul Educaţiei Fizice Militare.
În concluzie, problematica sistemului educaţiei fizice militare „dobândeşte o semnificaţie deosebită
într-un mediu social şi politic în schimbare rapidă, în toate aspectele educaţiei şi în special ale
managementului educaţiei fizice militare, începând cu cele privind finanţarea conţinutului şi continuând
cu cele ale calităţii şi eficienţei proceselor instructive”21.
Perfecţionarea acestui sistem se va realiza pe baza experienţei specialiştilor în domeniu, prin
utilizarea eficientă de către aceştia a tuturor elementelor sistemului precum şi prin aplicarea sistemului în
procesul de instruire al militarilor.
Procesul instructiv – educativ al educaţiei fizice militare, vizează formarea, dezvoltarea , cultivarea
capacităţilor fizice ale militarilor, proces ce are în vedere perfecţionarea dezvoltării fizice şi capacităţii
motrice, în funcţie de particularităţile de vârstă şi sex, cerinţele acţiunilor de luptă, specificul unor arme
şi specialităţi militare.
În acest context, reforma sistemului învăţământului militar are caracterul urgenţei şi priorităţii, iar
coordonatele sale esenţiale sunt impuse de evoluţiile mediului militar şi ale celui social intern şi
internaţional.
Aceasta înnoire amplă se cere realizată numai pe baza unui diagnostic riguros al stării actuale a
învăţământului militar, iar soluţiile să fie argumentate şi realiste.

21
Leonte I.-Metodica educaţiei fizice militare , Editura Academiei de Înalte Studii Militare,Bucureşti, 1998,pag.48

NESECRET
Pagina 25 din 67
 NESECRET

CAPITOLUL 3

Managementul educaţiei fizice şi sportului în armată

„Sistemul educaţiei fizice militare decurge din însăşi existenţa managementului educaţiei fizice
militare ca sistem, ca ansamblu unitar de elemente, acţiuni a căror funcţionalitate normală depinde nu
numai de natura acestora şi de relaţiile dintre ele, ci şi de organizarea ansamblului, de coordonarea
componentelor sale”22.
În acest capitol se vor utiliza următoarele cuvinte cheie: manager, management, managementul
organizaţiei, previziune, organizare, coordonare, antrenare, evaluare-control, prognozele, planurile,
programele, leadership, procesele manageriale.
„Managerul este persoana care deţine responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor organizaţiei şi îşi
exercită atribuţiile într-un sistem managerial performant, valorificând resursele umane, materiale, naturale
etc.”23
Se presupune că managerul deţine anumite funcţii de conducere, nu neapărat pe aceea de
conducător al organizaţiei.
După opinia autorilor români, managementul organizaţiei rezidă în studierea proceselor şi relaţiilor
de management din cadrul lor, în vederea descoperirii legităţilor şi principiilor care le guvernează şi a
conceperii de noi sisteme, metode, tehnici şi modalităţi de conducere, de natură să asigure obţinerea,
menţinerea şi creşterea competitivităţii. De aceea, „esenţa ştiinţei managementului o reprezintă studiul
relaţiilor şi proceselor de management”.24
Tabloul participanţilor la activitatea de educaţie fizică şi sport prezintă o mare diversitate de
activităţi manageriale:

22
Leonte I.-Metodica educaţiei fizice militare , Editura Academiei de Înalte Studii Militare,Bucureşti, 1998, pag. 35
23
Hoffman A. - Managementul structurilor sportive, Ed. FRM, Bucureşti, 2004, pag.86
24
Popova şi Krasnopoiasa, citaţi de Verboncu, I. Nicolescu O. în lucrarea ,Fundamentele managementului organizaţiei”,
Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2001, pag.152.
NESECRET
Pagina 26 din 67
 NESECRET
- copiii din învăţământul preşcolar, elevii din învăţământul preuniversitar civil şi
militar, studenţii din învăţământul superior civil şi militar care participă la activitatea de educaţie fizică,
diferenţiat, pe cicluri şi profiluri de învăţământ;
- practicanţii educaţiei fizice profesionale, organizată în domeniile de activitate care
implică forme specifice de practicare a exerciţiilor fizice;
- practicanţii educaţiei fizice profilactice şi terapeutice, structurată diferenţiat pe domenii
şi obiective specifice;
- practicanţii „sportului pentru toţi” – complex de activităţi prevăzute într-un program
naţional sau subprograme propuse de diverşi organizatori, bazate pe practicarea liberă a exerciţiului fizic,
într-un mediu curat şi sigur, individual sau în grup, organizat sau independent.
- profesorii de educaţie fizică şi sport – conduc activitatea de educaţie fizică şcolară,
precum şi activitatea sportivă desfăşurată în cadrul asociaţiei sportive şcolare;
- cadrele militare de specialitate – conduc activitatea de educaţie fizică militară şi sportivă
în conformitate cu regulamentele şi instrucţiunile militare, Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000
şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale;
- profesorii de educaţie fizică din licee;
- cadrele didactice din învăţământul superior de specialitate;
- personalul didactic din învăţământul postliceal cu profil sportiv şi medical;
- sportivii, antrenorii, arbitrii şi judecătorii sportivi, personalul medical;
- personalul de cercetare şi asimilaţii.
Funcţiile managementului asigură activitatea sportivă în România după cum urmează:
Previziunea - asigură determinarea realistă a obiectivelor în concordanţă cu specificul organizaţiei,
precum şi mijloacele şi resursele realizării obiectivelor.
În educaţie fizică şi sport, documentul cel mai important este „Strategia generală de organizare şi
dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport” elaborat, de regulă, pe un ciclu olimpic.
Organizarea
„Ansamblul proceselor de management, prin care se stabilesc şi se delimitează procesele de muncă
fizică şi intelectuală şi componentele lor (aparate, lucrări, sarcini), gruparea acestora pe posturi, formaţii,
compartimente şi atribuirea lor personalului, corespunzător anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice şi sociale, în vederea realizării în cele mai bune condiţii a obiectivelor previzionate, desemnează
funcţia de organizare”25.
Coordonarea - armonizează relaţiile între instituţiile şi organizaţiile aparţinând diferitelor domenii
sociale (ministere, organizaţii reprezentative ne guvernamentale, asociaţii şi cluburi sportive, Comitetul

25
Verboncu, I., Nicolescu, O. în lucrarea ,Fundamentele managementului organizaţiei”, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2001,pag. 163.
NESECRET
Pagina 27 din 67
 NESECRET
Olimpic şi Sportiv Român, federaţii sportive naţionale, institute de cercetare şi de învăţământ superior
etc.), în vederea îndeplinirii obiectivelor fundamentale ale strategiei generale de organizare şi dezvoltare,
de sincronizare a acţiunilor, a resurselor umane, concentrarea şi valorificarea celorlalte categorii de
resurse.
Antrenarea -„determinarea personalului organizaţiei sportive să contribuie la realizarea
obiectivelor, pe baza factorilor motivaţionali, avându-se în vedere:
- folosirea stimulentelor morale şi materiale în funcţie de specificul fiecărei organizaţii,
compartiment, ocupaţie, poziţie ierarhică etc., în contextul intern şi extern;
- acordarea de stimulente morale gradual şi în concordanţă cu aportul la performanţa realizată”26.
Control – evaluarea - evaluarea obiectivelor de etapă şi finale stabilite prin plan şi se realizează pe
baza unei tematici, având în vedere standardele corespunzătoare.
„Forme specifice ale activităţii de control/evaluare:
- probe şi norme de control în educaţia fizică şi antrenamentul sportiv; aplicarea se face, după caz,
de către profesor, antrenor, inspector şcolar, antrenor federal etc.
- competiţia sportivă;
- acţiuni de verificare asupra activităţii instituţiei sau organizaţiei sportive, structurii sportive, după
o tematică întocmită în concordanţă cu atribuţiile generale ale organizaţiei sau cu atribuţiile prevăzute în
fişa postului personalului de conducere sau execuţie, după caz”.27
Concluzionând, acest tip de management asigură exercitarea funcţiilor şi relaţiilor de management
la nivelul unei organizaţii sportive şi poate fi definit ca „ansamblul elementelor cu caracter decizional,
organizatoric, informaţional, motivaţional etc. din cadrul organizaţiei sportive”, prin intermediul căruia se
obţine o eficacitate şi eficienţă cât mai mare, perfomanţa sportivă.28

26
Hoffman A. - Managementul structurilor sportive, Ed. FRM, Bucureşti, 2004, pag.65
27
Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, „Monitorul Oficial al României” nr. 200, 2000.
28
Adaptare după Hoffman A. - „Managementul structurilor sportive”, Ed. FRM, Bucureşti, 2004, pag.73.
NESECRET
Pagina 28 din 67
NESECRET

NESECRET
Pagina 29 din 67
 NESECRET

3.1 Managementul învăţământului de educaţie fizică militară

Învăţământul militar de educaţie fizică şi sport, se desfăşoară la Centrul de pregătire a cadrelor

militare în domeniul educaţiei fizice şi sportului în Armată din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare„
CAROL I”, în baza prevederilor “Doctrinei Instruirii Armatei României”, ordinul şefului Statului Major
General nr. SMG.- 47/ 15.08 2006, privind instrucţia şi exerciţiile în Armata României în perioada 2007
– 2010, reglementările şi normele specifice emise de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
De la înfiinţarea centrului, în anul 2003 şi până în prezent, în toate activităţile şi acţiunile
întreprinse, obiectivul de bază, menţionat şi în ordinul de înfiinţare, a fost şi este, formarea şi pregătirea
de specialitate a militarilor cu atribuţii în managementul educaţiei fizice şi sportului în armată, obiectiv
regăsit de altfel în toate documentele programatice, întocmite la nivelul instituţiei, în analizele şi situaţiile
înaintate precum şi în activităţile specifice la care personalul centrului şi cursanţii au participat.
Obiectivul general al învăţământului militar în Centrul de pregătire a cadrelor militare în
domeniul educaţiei fizice şi sportului în Armată din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „CAROL
I”, vizează dezvoltarea, specializarea şi perfecţionarea competenţelor şi capacităţilor personalului militar
cu atribuţiuni în domeniul educaţiei fizice militare şi sportului, capabil să-şi asume responsabilităţile
îndeplinirii atribuţiilor funcţiilor pentru care se asigură pregătirea şi să se angajeze în serviciul naţiunii
prin cariera militară, corespunzător schimbării esenţiale a locului, rolului şi misiunilor ce revin armatei, ca
membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene.
Caracteristica principală a învăţământului de educaţie fizică, o reprezintă eficientizarea
managementului educaţional pentru transformarea semnificativă a didacticii de specialitate şi a formelor
de organizare a procesului de învăţământ, astfel încât întregul demers instructiv-educativ să fie centrat pe
formarea de competenţe şi capacităţi, corelate nemijlocit cu procesul de instrucţie şi nevoile reale de
profesionalizare a personalului structurilor militare din Armata României.
Pentru eficientizare, centrul colaborează cu:
- Secţia Educaţie Fizică din Statul Major General, structura care elaborează
regulamente/instrucţiuni în domeniu, asigură derularea şedinţelor practice la disciplina „Managementul
activităţilor sportive” şi perfecţionarea pe linie de specialitate a instructorilor;
- Secţia Management Educaţional din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „ CAROL I” ;
- Statele majore ale categoriilor de forţe pentru resursa umană, nevoi de pregătire şi modelul
absolventului;

NESECRET
Pagina 30 din 67
 NESECRET
- Clubul Sportiv al Armatei „STEAUA”, pentru perfecţionarea pe linie de specialitate a
instructorilor;
- Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti, locaţie unde funcţionează centrul,
pe linia cercetării ştiinţifice.
Programele de studii pentru dezvoltarea, specializarea şi perfecţionarea competenţelor şi
capacităţilor personalului militar cu atribuţiuni în domeniul educaţiei fizice militare şi sportului se
proiectează diferenţiat, pe niveluri educaţionale, în concordanţă cu mutaţiile produse în sistemul de
învăţământ naţional, ca urmare a implementării principiilor, obiectivelor şi angajamentelor asumate de
ţara noastră prin „Declaraţia de la Bologna” şi a necesităţii alinierii instruirii la procedurile de lucru şi
standardele de performanţă NATO şi ale UE.
Procesul de dezvoltare, specializare şi perfecţionare a competenţelor şi capacităţilor personalului
militar cu atribuţiuni în domeniul educaţiei fizice militare şi sportului este proiectat şi se desfăşoară în
conformitate cu noul curriculum educaţional naţional şi cerinţele remodelării învăţământului militar în
Armata României, pe baza planurilor de învăţământ şi programelor analitice aprobate pentru fiecare tip
de curs în parte. Planul de învăţământ şi programa analitică a unui program de studii sunt prezentate în
anexele nr. 1 şi 2.
Programele de studii derulate în Centrul de pregătire a cadrelor militare în domeniul educaţiei
fizice şi sportului în Armată sunt de două categorii: pentru cariera militară şi pentru specializarea în
domeniul educaţiei fizice şi sportului în armată şi se adresează tuturor categoriilor de militari. Acestea
sunt prezentate în anexa nr. 3.
Programele de studii oferite de centru au fost adaptate permanent la cerinţele categoriilor de forţe
ale armatei, eforturile îndreptându-se constant şi spre asigurarea pentru cursanţi a unor echivalenţe a
cursurilor absolvite în instituţia noastră, cu cele din viaţa civilă (ex. carnet de instructor sportiv într-o
disciplină sportivă).
Centralizând datele din „Chestionarul de evaluare a procesului educaţional”, aplicat tuturor
absolvenţilor şi în urma solicitărilor Secţiei Educaţie Fizică din Statul Major General, a rezultat
necesitatea predării unor noi discipline sportive şi actualizarea unor conţinuturi tematice şi precizări
organizatorice. Astfel, în planurile de învăţământ au apărut noi discipline: parcursuri aplicativ militare,
taekwondo WTF , orientare sportivă, jocuri sportive.
Procesul instructiv-educativ se organizează şi desfăşoară pe baza instrucţiunilor în vigoare şi a
manualelor de specialitate, corespunzător standardelor de performanţă. Şedinţele / lecţiile se planifică şi
desfăşoară potrivit programului orar şi programelor analitice ale cursurilor, întocmite de către catedra de
specialitate, în baza planurilor de învăţământ.
Pentru conducerea procesului de învăţământ, centrul elaborează documente de organizare,
planificare, evidenţă şi control prevăzute de “Instrucţiunile privind managementul învăţământului
NESECRET
Pagina 31 din 67
 NESECRET
militar” aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.61/ 1998, şi precizările şi
dispoziţiunile Secţiei management educaţional din Universitatea Naţională de Apărare „ CAROL I”.
Evaluarea activităţii de învăţământ se desfăşoară permanent, în funcţie de competenţele ierarhice,
potrivit normelor stabilite de Ministerul Apărării Naţionale, iar autoevaluarea activităţii instituţiei
militare de învăţământ, anual la încheierea anului de învăţământ în prezenţa reprezentantului desemnat
de către conducerea Universităţii Naţionale de Apărare „ CAROL I”.
Evaluarea cunoştinţelor şi deprinderilor cursanţilor participanţi la cursuri, se realizează în mod
ritmic pe parcursul modulelor / cursurilor. Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale
personalului didactic / instructorilor se organizează şi desfăşoară de către Secţiei Management Educaţional
din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „CAROL I”.
Conţinuturile învăţământului militar de educaţie fizică, ca parte integrantă a procesului de instruire
a personalului militar se proiectează pe baza standardelor educaţionale şi competenţelor socio-
profesionale prefigurate în conţinutul „modelului absolventului” şi se realizează preponderent prin
activităţi practic-aplicative cu un pronunţat caracter interactiv-formativ.
Planificarea activităţilor de învăţământ se realizează în concordanţă cu misiunea, obiectivele
didactice, curriculumul educaţional şi politica de dezvoltare proprie instituţiei de învăţământ,
corespunzător resurselor umane materiale/ financiare alocate, având la bază „Planul de perfecţionare a
pregătirii ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor prin cursuri de carieră şi cursuri de nivel organizate
de instituţiile militare de învăţământ pentru anul universitar”.
Cursurile precum şi alte activităţi de bază ale instituţiei militare de învăţământ se planifică şi se
prevăd în „Planul cu principalele activităţi” al Universităţii Naţionale de Apărare „ CAROL I”.
În anexa nr. 4 sunt consemnate principalele activităţi pe linie de învăţământ ale centrului.
Admiterea la cursurile aprobate spre derulare, se face pe două căi:
- prin concurs de admitere la cursurile de carieră conform criteriilor generale şi normelor
metodologice anuale emise de Universitatea Naţională de Apărare „ CAROL I” şi Ministerul Apărării
Naţionale;
- prin selecţie la nivelul categoriilor de forţe ale armatei, în funcţie de nevoile de pregătire în
domeniu a militarilor din subordine, în limita locurilor aprobate la cursurile de nivel/specializare.
Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice din centru, se asigură prin convocările anuale de
pregătire metodică şi de specialitate, pe discipline sportive (Schi, Nataţie, Alpinism etc.), organizate
conform precizărilor Ordinului ministrului apărării naţionale nr.M.61/18.06 1998 pentru aprobarea
„Instrucţiunilor privind managementul învăţământului militar”.Anexa nr.4.

NESECRET
Pagina 32 din 67
 NESECRET

3.2 Managementul activităţilor sportive în unităţile militare

NESECRET
Pagina 33 din 67
 NESECRET

Militarii reprezintă o pondere semnificativă în organizarea sistemului naţional de educaţie fizică şi

sport, activând:
– în cadrul diferitelor activităţi precum educaţia fizică militară, sportul pentru toţi, sportul
de performanţă;
– în structuri sportive şi ale administraţiei publice cu atribuţii specifice;
– ca personal (de specialitate): profesori, antrenori, instructori, medici, sportivi,
organizatori, manageri etc.
Ei sunt supuşi, pe de o parte, normelor organizaţionale specifice domeniului militar (legi,
regulamente, instrucţiuni), iar pe de altă parte, legislaţiei şi normelor organizaţionale specifice domeniului
educaţiei fizice şi sportului.
Specificul managementului în armată reiese, din caracteristica organizatorică de activitate militară şi
funcţia publică cu statut special. Activitatea de management sportiv în armată, este reglementată de
„S.M.G./P.F. – 3.8 Instrucţiuni privind managementul activităţii sportive în Armata României ” 29, intrat în
vigoare la data de 01.02. 2003.
Prevederile acestor instrucţiuni, la a căror elaborare a participat şi personalul centrului de pregătire
în domeniu, reglementează managementul activităţii sportive în armată, având în vedere că aducaţia fizică
este o parte componentă a procesului de instrucţie, care contribuie la ridicarea nivelului de instruire al
trupelor, formarea de luptători cu calităţi fizice deosebite, rezistenţi la eforturi intense şi prelungite.
Este necesară o sinteză a conţinutului instrucţiunii, care va fi precedată de o activitate practică în
management sportiv, derulată sub forma unui experiment ordonat de conducerea armatei, la care am
participat împreună cu alţi specialişti în domeniu.
Acest experiment a fost proiectat în vederea introducerii în Calendarul Sportiv al Ministerului
Apărării Naţionale, funcţie de solicitările şi rezultatele lui, precum şi de concluziile specialiştilor, a unei
competiţii de amploare, „Cea mai bună bază şi activitate sportivă ". Altfel spus, cel mai bun management
sportiv în armată.
Activitatea „sportul pentru toţi", este un domeniu complex de activităţi ce se execută sistematic şi
continuu în scopul întăririi şi menţinerii sănătăţii, dezvoltării şi perfecţionării calităţilor motrice şi morale
ale militarilor, precum şi pentru atragerea personalului armatei în practicarea sportului în mod organizat,
în cadrul competiţiilor sportive locale şi naţionale, stimulând în acelaşi timp pe cei cu aptitudini fizice
deosebite pentru sportul de performanţă.

29
Pentru aplicarea prevederilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, în Armata României, în temeiul
prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.14/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Apărării Naţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr.389 / 2001, ministrul apărării a aprobat instrcţiunile.

NESECRET
Pagina 34 din 67
 NESECRET
Specialistul în educaţie fizică din unitate întocmeşte în acest scop un plan lunar de activităţi, avizat
de preşedintele Consiliului Sportiv şi aprobat de comandantul unităţii militare.
Planul cuprinde:
- antrenamente;
- concursuri la disciplinele sportive şi probele aplicativ-militare în strânsă legătură cu
specificul armei, corelat cu activităţile din programul de instrucţie şi în funcţie de anotimp şi baza
materială.
La întocmirea planului se va ţine seama de obiectivele planificate şi de calendarul sportiv intern.
Activităţile din planul lunar se regăsesc în programul săptămânal al subunităţilor, în timpul stabilit pentru
această activitate.
Mijloace prin care se realizează activitatea „sportul pentru toţi":
- discipline sportive şi probe aplicativ-militare: atletism, alpinism, box, gimnastică, înot,
judo, karate, lupte, orientare sportivă, paraşutism, patrule militare, pentatlon militar, schi, ştafete
combinate, şah, tir, triatlon militar, tragere-duel de foc, aruncarea grenadelor de mână de exerciţiu,
organizate sub forma lecţiilor de instruire-antrenament, concursurilor la diferite discipline sportive şi
probelor aplicativ-militare;
- jocuri sportive: baschet, fotbal, handbal, volei, oină, tenis de masă, tenis de câmp etc.;
Lecţiile de instruire-antrenament, au ca scop învăţarea şi perfecţionarea la militari a deprinderilor
necesare executării corecte a exerciţiilor şi procedeelor.
Concursurile se organizează şi se desfăşoară pe baza unui regulament întocmit conform
reglementărilor în vigoare şi difuzat din timp participanţilor.
Evidenţa activităţii „sportul pentru toţi" se ţine de către specialistul în educaţie fizică şi trebuie să
aibă în vedere următoarele:
- îndeplinirea planului lunar al activităţii „sportul pentru toţi" cu detalii privind desfăşurarea
concursurilor planificate, rezultatele obţinute, etc.;
- recordurile şi performanţele sportive obţinute în unitate;
- rezultatele obţinute la concursurile aplicativ-militare şi alte concursuri la care s-a participat.
Verificarea şi aprecierea curentă a subunităţilor şi unităţilor vizează:
- pregătirea metodico-practică a instructorilor sportivi;
- însuşirea de către militari a tehnicii corecte de execuţie a exerciţiilor şi procedeelor, la
disciplinele sportive şi probele aplicativ-militare;
- modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor;
- asigurarea bazei materiale.

NESECRET
Pagina 35 din 67
 NESECRET
Aceste activităţi se regăsesc anual în Calendarul sportiv, care se întocmeşte în mod obligatoriu în
fiecare unitate militară şi care cuprinde activităţi sportive organizate de unitate, activităţi sportive
organizate de eşaloanele superioare şi etapele finale pe minister.
Activităţile la nivelul unităţii militare, sunt planificate astfel încât desfăşurarea lor să asigure
selecţia sportivilor care alcătuiesc loturile reprezentative ale categoriilor de forţe participante la etapele
finale, până la alcătuirea loturilor participante la competiţiile sportive militare internaţionale organizate de
Consiliul Internaţional al Sportului Militar.
Sportul de performanţă, la care ne vom referi mai puţin, este „forma a activităţii sportive care
cuprinde un complex de activităţi specifice şi urmăreşte valorificarea aptitudinilor individului într-un
sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, având ca scop îmbunătăţirea performanţelor sportive,
realizarea de recorduri şi obţinerea victoriei”30.
Activitatea sportivă de performanţă în Ministerul Apărării Naţionale se desfăşoară în cluburi
sportive militare(simt nevoia să menţionez clubul de suflet al armatei „STEAUA Bucureşti”) şi asociaţii
sportive constituite în condiţiile prevederilor legale în vigoare, la nivelul anumitor eşaloane ale armatei.
Managementul acestora este asigurat de structura de specialitate din Statul Major General în colaborare
cu Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.
Pentru că am menţionat în lucrare de Consiliul Internaţional al Sportului Militar considerăm necesar
să descriem pe scurt activitatea acestei organizaţii.
Armata României este membră a Consiliului Internaţional al Sportului Militar, care este o
organizaţie sportivă militară internaţională deschisă tuturor statelor şi compusă din armatele naţiunilor
membre admise şi acceptate de Adunarea Generală. Toate activităţile în domeniul sportului militar la
nivel internaţional, la care participă sportivii militari români, sunt coordonate de structura de specialitate
din Statul Major General. Participarea la activităţile organizate sub egida Consiliului Internaţional al
Sportului Militar se face în baza Planului de Relaţii Internaţionale al Ministerului Apărării Naţionale,
Calendarului Sportiv Internaţional şi a invitaţiilor primite de la acest organism şi armatele altor ţări care
organizează astfel de activităţi, cum sunt: campionate militare mondiale, europene, regionale, întâlniri
bilaterale, schimburi de experienţă, stagii de pregătire comune, adunări generale mondiale, europene şi
regionale.
Membrii delegaţi ai armatei au fost aleşi în structurile de conducere ale acestui organism, cu
aprobarea şefului Statului Major General.
Aşa cum menţionam anterior, pentru participarea la activităţile sportive internaţionale, structura de
specialitate din Statul Major General organizează acţiuni de selecţie/concursuri, prevăzute în Calendarul

30
„S.M.G./P.F. – 3.8 Instrucţiuni privind managementul activităţii sportive în Armata României / 2003, pag.7..

NESECRET
Pagina 36 din 67
 NESECRET
sportiv al armatei, în vederea constituirii loturilor reprezentative care vor reprezenta Armata României la
aceste competiţii.
Experienţa dobândită pe parcursul anilor, conduita morală şi profesională impecabilă a personalul
Centrulului de pregătire a cadrelor militare în domeniul educaţiei fizice şi sportului în Armată, duce la
cooptarea constantă a acestuia în comitetele de organizare a competiţiilor interne şi internaţionale,
organizate de Ministerul Apărării Naţionale şi Consiliul Internaţional al Sportului Militar.

3.2.1 Conducerea activităţii sportive în unităţile militare

Managementul activităţii sportive în armată se realizează prin structura de specialitate din Statul
Major General.
NESECRET
Pagina 37 din 67
 NESECRET
La nivelul tuturor unităţilor militare, managementul activităţii sportive se asigură de către un
consiliu sportiv şi ofiţerul/ subofiţerul cu educaţia fizică militară.
Consiliul sportiv, se numeşte prin ordin de zi pe unitate şi coordonează activitatea sportivă. Are
următoarea compunere:
- preşedinte – un locţiitor al comandantului unităţii militare;
- vicepreşedinte;
- secretar – specialistul în educaţie fizică sau cel care asigură prin cumul
această funcţie;
- membri: comandanţi de subunităţi, instructori sportivi, ofiţer/subofiţer/
personal civil cu probleme de susţinere logistică şi evidenţă, medic.
Consiliul sportiv se subordonează comandantului/şefului unităţii militare şi are următoarele
atribuţii:
- organizează, îndrumă şi controlează activitatea competiţională, de
educaţie fizică şi „sportul pentru toţi” la nivelul unităţii militare;
- întocmeşte calendarul sportiv anual propriu şi urmăreşte realizarea
activităţilor cuprinse în acesta;
- planifică, organizează şi desfăşoară întreceri aplicativ-militare şi sportive;
- selecţionează pe cei mai buni sportivi pentru a participa la fazele
superioare ale concursurilor aplicativ-militare şi sportive;
- se preocupă de amenajarea şi întreţinerea bazei sportive a unităţii militare
şi ia măsuri de prevenire a accidentelor;
- colaborează cu organele locale abilitate să acţioneze în domeniul
educaţiei fizice şi sportului;
- asigură asistenţă medicală pe timpul desfăşurării competiţiilor sportive.
Ofiţerul / subofiţerul cu educaţia fizică militară este absolvent al unui program de studii
organizat de Centrul de Pregătire a Cadrelor Militare în Domeniul Educaţiei Fizice şi Sportului în Armată.
Principalele atribuţii ale acestuia sunt:
- participă la elaborarea planului de instrucţie a unităţii militare;
- elaborează planul activităţii „sportul pentru toţi”, calendarul sportiv anual al unităţii
militare, organizează şi să conduce personal competiţiile sportive pe unitatea militară, participă la
concursurile prevăzute în calendarul sportiv al Ministerului Apărării Naţionale;
- întocmeşte planurile tematice anuale şi cele calendaristice - pe tipuri de instrucţie, ani de
învăţământ - însoţite de anexa cu sistemele de acţionare pe teme;
- întocmeşte Planul de desfăşurare al şedinţelor de educaţie fizică, precum şi cel pentru
şedinţa de evaluare a nivelului de antrenament fizic al militarilor, după modelul din anexa nr. 5;
NESECRET
Pagina 38 din 67
 NESECRET
- întocmeşte periodic şi ori de câte ori este necesar documentări, informări, analize,
rapoarte etc. privind desfăşurarea activităţii de educaţie fizică militară;
- conduce şedinţele / lecţiile de educaţie fizică militară cu personalul unităţii militare,
ajutat de către instructorii specializaţi în acest domeniu;
- execută testările tuturor categoriilor de militari, întocmeşte fişele individuale de
verificare şi ţine evidenţa rezultatelor obţinute;
- controleză modul de desfăşurare a educaţiei fizice militare şi a activităţii „sportul pentru
toţi” la unităţi şi subunităţi şi cunoaşte nivelul de antrenament fizic al personalului acestora;
- urmăreşte şi răspunde de aplicarea prevederilor regulamentelor,
- instrucţiunilor,dispoziţiunilor şi ordinelor care reglementează activitatea specifică;
- selecţionează militarii pentru echipele sportive şi loturile reprezentative ale unităţii
militare şi conduce antrenamentul acestora;
- selecţionează şi să propune comandantului / şefului, militari (maiştri militari, subofiţeri
şi s.g.v.), pentru a fi trimişi la cursul de formare, perfecţionare şi specializare instructori de educaţie
fizică;
- cunoaşte existentul de materiale şi echipament sportiv;
- ia măsuri pentru verificarea instalaţiilor şi materialelor folosite la şedinţele / lecţiile de
educaţie fizică militară şi activităţile „sportul pentru toţi”, precum şi pentru prevenirea accidentelor pe
timpul desfăşurării acestora.
Ofiţerul / subofiţerul cu educaţia fizică militară are obligaţia să consemneze în ordinul de zi pe
unitate, la începutul anului de instrucţie / învăţământ, următoarele:
- consiliul sportiv al unităţii / instituţiei de învăţământ;
- repartiţia bazei sportive pe subunităţi, în vederea întreţinerii acesteia;
- comisia de verificare a bazei sportive - verificarea bazei sportive se execută la începutul
fiecărei etape de instrucţie / an de învăţământ;
- instructorii sportivi pe subunităţi;
- zilele, orele şi locul unde se execută şedinţele / lecţiile de educaţie fizicǎ militară cu
personalul unităţii militare.

3.2.2 Evaluarea nivelului de antrenament fizic în armată

O definiţie a funcţiei de evaluare-control, adecvată domeniului sportiv, prezintă acastă funcţie ca
fiind „ansamblul proceselor prin care performanţele organizaţiei, subsistemelor, componentelor acesteia

NESECRET
Pagina 39 din 67
 NESECRET
sunt măsurate şi comparate cu obiectivele şi standardele stabilite, oferind suportul adoptării de măsuri
adecvate în vederea eliminării deficienţelor constatate şi integrării abaterilor pozitive”31.

Înfăptuirea acestei funcţii implică patru faze:

- măsurarea realizărilor;
- compararea acestora cu normele, baremele, evidenţiind abaterile;
- determinarea cauzelor care au generat abaterile;

- efectuarea corecturilor, acţionarea asupra cauzelor abaterilor.

Activitate „nedigerată” şi evitată cât se poate de mult sub diferite forme în multe unităţi , ca de altfel
şi educaţia fizică militară, evaluarea nivelului de antrenament fizic se face de către specialiştii în educaţie
fizică militară.
Evaluarea nivelului de antrenament fizic presupune: verificarea, aprecierea şi notarea.
Activitatea de evaluare în domeniul educaţiei fizice în armată este reglementată de „S.M.G. / P.F. –
7.1., Regulamentul Educaţiei Fizice Militare” care a intrat în vigoare la data de 01.01.2005.
Acesta prevede:
- în instituţiile militare de învăţământ:
- verificarea la probe pentru dezvoltarea calităţilor motrice;
- verificarea deprinderilor motrice de bază, utilitaraplicative şi a celor din gimnastică,
autoapărare, schi, înot, jocuri sportive, cuprinse în temele şi şedinţele din programele de educaţie fizică
militară, întocmite de către instituţiile militare.
Aprecierea şi notarea se realizează de către cei ce conduc nemijlocit activitatea de educaţie fizică
militară, potrivit normelor şi baremelor prevăzute în programele de educaţie fizică militară, întocmite de
către instituţiile militare.
- în unităţile militare de instrucţie, evaluarea pentru cadrele militare şi s.g.v. se face de către
specialişti în educaţie fizică militară, aşa cum bine se ştie, în lunile aprilie şi octombrie, pe grupe de
vârstă, începând cu grupa I până la 30 de ani, apoi numărul grupelor creşte din 5 în 5 ani, ultima grupă
cuprinzând cadrele militare cu vârsta peste 50 de ani.
Probele şi baremele prevăzute în regulament, sunt elaborate de Statul Major General prin grija
structurii de specialitate pe care am menţionat-o de nenumărate ori, în colaborare cu instructorii
specialişti din Centrul de pregătire a cadrelor militare în domeniul educaţiei fizice şi sportului în Armată
din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „ CAROL I” şi ofiţerii specialiştii din cadrul statelor
majore ale categoriilor de forţe ale armatei.

31
Verboncu, I., Nicolescu, O. în lucrarea ,Fundamentele managementului organizaţiei”, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2001,pag. 127.

NESECRET
Pagina 40 din 67
 NESECRET
Evaluarea se face pe baza „testului de evaluare a nivelului de antrenament fizic”. Aprecierile făcute
sunt „ADMIS” sau „RESPINS”. Pentru a obţine aprecierea „ADMIS”, cadrele militare şi s.g.v. trebuie să
obţină cel puţin 50 de puncte la fiecare probă, punctajul la cele trei probe să fie de cel puţin 150 puncte.
Pentru o dozare eficientă a efortului şi realizarea performanţei minime pentru a fi declarat
„ADMIS” s-a stabilit, conform principiului dozării efortului în educaţia fizică, ca ordinea probelor pentru
verificare să fie: flotări din culcat facial cu sprijin pe mâini, flexii ale trunchiului pe coapse din şezând cu
mâinile la ceafă –abdomen, alergare de rezistenţă pe distanţa de 3000 m; probe ce vor fi susţinute într-o
singură zi.
Pentru întocmirea evidenţei rezultatelor obţinute la testul de evaluare a nivelului de antrenament
fizic, specialiştii în educaţie fizică militară întocmesc fişe individuale.
În cadrul inspecţiilor şi controalelor, conform regulamentului, se execută în mod obligatoriu
evaluarea nivelului de antrenament fizic a personalului militar. Nu facem referire la importanţa
corectitudinii evaluării şi raportării corecte a rezultatelor acesteia şi nici la prevederile Regulamentului
Educaţiei Fizice Militare, referitoare la măsurile ce se aplică în cazul militarilor care nu obţin performanţa
minimă doi ani consecutiv, pentru că nu acesta este scopul lucrării.
Aşa cum se preciza anterior, în vederea formării imaginii complete a activităţii de management
sportiv în armată, vom adăuga lucrării activitatea de evaluare „Cea mai bună bază şi activitate sportivă ”,
ordonată de directorul Statului Major General.
Activitatea debutează în anul 2011, la iniţiativa Secţiei Educaţie Fizică a armatei şi are la bază,
următoarele principale cauze:
- rezultatele verificării nivelului de antrenament fizic al militarilor raportate, conform
prevederilor regulamentului de specialitate;
- constatările ofiţerilor specialişti în urma controalelor executate în unităţi militare;
- rezultatele obţinute la competiţiile sportive prevăzute în Calendarul sportiv al
armatei;
- rezultatele slabe în activitatea sportivă şi lipsa de participare la competiţiile sportive, a
unor structuri centrale ale armatei;
- numărul mic de participanţi la cursurile organizate de Centrul de pregătire a cadrelor
militare în domeniul educaţiei fizice şi sportului în Armată;
- întocmirea unui clasament al activităţii sportive, în scopul evidenţierii rezultatelor
pozitive şi negative la nivelul Armatei României;
- condiţia fizică a militarilor participanţi în teatrele de operaţii.
Regulamentul de participare a fost elaborat de specialişti sub forma unei competiţii, cu mai multe
categorii de activităţi, ce vor fi apreciate prin acordarea de puncte stabilite în regulament, având la bază
regulamentul şi instrucţiunile de specialitate.
NESECRET
Pagina 41 din 67
 NESECRET
Pentru eficientizarea activităţii, s-a stabilit:
- primă etapă, de calificare în faza finală pe Ministerului Apărării Naţionale, ce se va
desfăşura la nivelul categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentelor de armă, efectuată de specialiştii
de educaţie fizică din cadrul acestor structuri;
- etapa finală, pe minister, la care participă unităţile/instituţiile calificate pe primul loc
la etapa anterioară, în total un număr de cinci unităţi, efectuată de echipe de câte doi evaluatori, alcătuite
din membrii Secţiei Educaţie Fizică şi ai Centrului de pregătire a cadrelor militare în domeniul educaţiei
fizice şi sportului în Armată.
Perioadele de timp a activităţilor, au fost alese astfel încât să surprindă în plină desfăşurare
activitatea didactică a domeniului în instituţiile militare de învăţământ, activitatea competiţională
prevăzută în Calendarul sportiv, precum şi evaluarea nivelului de antrenament fizic atât al studenţilor, dar
şi al militarilor din unităţile de instrucţie.
Competiţia cuprinde următoarele categorii de activităţi:
- aprecierea bazei sportive din dotare anexa nr.6;
- aprecierea stării tehnice şi de întreţinere a bazei sportive, anexa nr.7;
- participarea la competiţiile sportive şi la activitatea sportivă organizată în unitate şi
în afara acesteia, anexa nr. 8;
- evaluarea nivelului de antrenament fizic, prin aruncarea grenadelor la precizie, tracţiuni
prin forţa braţelor şi alergare de rezistenţă 3000m, anexa nr. 9;
Punctajul total, obţinut prin însumarea totalurilor de la probe, conform anexei nr.10, plasează
unitatea în clasament. Locului ocupat în această competiţie, i se alocă puncte, conform prevederilor
noului Regulament al Educaţiei Fizice Militare în curs de apariţie, astfel încât această activitate să
puncteze consistent, alături de competiţiile sportive, în Clasamentul General al Activităţii Sportive pe
Ministerul Apărării Naţionale, ce se întocmeşte anual pentru acordarea Cupei transmisibile.
O problemă de organizare a acestei activităţi, constă în faptul că trebuie să se desfăşoare, precum
competiţiile din Calendarul Sportiv al Armatei, pe două secţiuni: instituţii militare de învăţământ şi unităţi
de instrucţie. Altfel, cele din urmă, unităţile de instrucţie, nu vor câştiga, conform constatărilor
experimentului, niciodată în faţa instituţiilor militare de învăţământ. Dotarea bazelor sportive şi
participarea la competiţii a institiţiilor de învăţământ este foarte mare în comparaţie cu unităţile militare.
Nu este cazul să mai amintim de resursa umană a celor două.
Sistemul educaţiei fizice militare se conturează azi, ca un sistem chiar foarte complex, care
condiţionează activitatea sistemului managerial. De aici nevoia ca specialiştii în educaţie fizică militară să
aibă o pregătire specială. Specialistul în educaţie fizică militară trebuie să stăpânească şi să utilizeze cu
supleţe acest sistem.

NESECRET
Pagina 42 din 67
 NESECRET
Reforma sistemului învăţământului militar are caracterul urgenţei şi priorităţii, iar coordonatele sale
esenţiale sunt impuse de evoluţiile mediului militar şi ale celui social intern şi internaţional.
Această înnoire amplă se cere realizată numai pe baza unui diagnostic riguros al stării actuale a
învăţământului militar, iar soluţiile să fie argumentate şi realiste.

Concluzii

Sistemul educaţiei fizice militare reprezintă o latură esenţială a învăţământului militar de profil, ce
decurge din însăşi existenţa învăţământului ca sistem, ca ansamblu unitar de elemente, de acţiuni sportive
operative, a căror funcţionalitate normală depinde nu numai de natura acestora şi de relaţiile dintre ele, ci
şi de organizarea ansamblului sportiv militar operativ, de coordonarea componentelor sale. De asemenea,

NESECRET
Pagina 43 din 67
 NESECRET
necesitatea unui sistem este generată de caracterul social al muncii specialistului în educaţie fizică
militară.
Teoretic, aşa cum a fost tratat în lucrare, acest sistem există fără probleme. Dacă-l privim dintr-o
perspectivă pur practică, deoarece activitatea lui este preponderent practică, cu contribuţie aproape
maximă pentru realizarea finalităţilor, există unele probleme. Este adevărat că lucrarea nu tratează amplu
practica în domeniu, dar având pretenţia că ea trebuie să ofere celor care poate o vor lectura, o imagine
completă a sistemului şi având în vedere totodată dăruirea în activitatea didactică a specialiştilor din
Centrul de pregătire a cadrelor militare în domeniul educaţiei fizice şi sportului în Armată, nu putem
încheia fără câteva comentarii.
Învăţând la acest curs, ce presupune un sistem şi cum funcţionează, putem concluziona că există
un sistem al educaţiei fizice militare, în a cărui componenţă regăsim cadrul legal de funcţionare,
specialişti în domeniu, bază materială optimă, resursa de timp bine reglementată, resursa umană, proces
de învăţământ de specialitate cu obiective clar formulate, didactică de specialitate, regulamente şi
instrucţiuni, management al activităţii de educaţie fizică dar cu toate acestea, ieşirile/ finalităţile activităţii
sistemului, nu ajung la nivelul cerut de standarde.
Se pare că acei factori externi/perturbatori, acţionează încă din diferite motive, unele întemeiate,
altele, multe la număr, din motive mai puţin sau deloc întemeiate.
Mesajele emise de feed-back-ul acestui sistem, este de multe ori resimţit, cu dezamăgire, de către
specialiştii în domeniu în urma activităţilor de evaluare din unităţile militare şi cu ocazia organizării şi
desfăşurării competiţiilor sportive. În aceste două activităţi se reflectă funcţionarea corectă a sistemului, a
actului managerial. Ele nu lasă loc de interpretări deoarece au ca instrumente de operare, scale valorice,
bareme şi regulamente de participare bine concepute.
Pentru a justifica dezamăgirea colegilor, din domeniul tratat în lucrare, faţă de locul ocupat pe
scala valorică a performanţei sportive de către „produsele” sistemului descris, faţă de adevăratul nivel al
antrenamentului fizic din armată, pentru că aceştia îl cunosc cel mai bine, finalizăm lucrarea prin
consemnarea „perturbărilor”, astfel:

- criza economico-financiară prin care trece România;

- dotarea insuficientă a bazelor sportive din armată;
- lipsa de interes a unor comandanţi de unităţi militare, la diferite niveluri ierarhice,
acompaniaţi de responsabili cu activitatea de educaţie fizică şi sportivă, animaţi de aceeaşi lipsă de
interes, faţă de atibuţiunile în acest sens;
- nerespectarea programului aprobat pentru activităţile sportive, în favoarea altor
activităţi „urgente”;
- jocul de fotbal practicat preponderent, în defavoarea desfăşurării temelor prevăzute în
NESECRET
Pagina 44 din 67
 NESECRET
planul tematic, chiar întocmit, la educaţia fizcă;
- dezinteres pentru practicarea exerciţiilor fizice în timpul liber, pentru o sănătate
optimă şi dezvoltare fizică armonioasă.
Mai sunt destule, dar acestea considerăm că sunt cele mai semnificative.
Chiar şi activitatea didactică pe care o desfăşoară Centrul de pregătire a cadrelor militare în
domeniul educaţiei fizice şi sportului în Armată crează perturbări ale sistemului.
Câteva dintre aceste sunt:
- utilizarea unor metode şi procedee didactice nemodernizate sau neadaptate suficient
realizării obiectivelor la unele discipline;
- neactualizarea unor conţinuturi tematice la unele discipline teoretice.
- participarea la cursurile de nivel/specializare, organizate de centru, în baza selecţiei
efectuate de categoriile de forţe, selecţie care uneori lasă de dorit şi care produce disfuncţionalităţi în
demersul didactic;
- încadrarea insuficientă cu personal didactic a centrului, norma didactică mare.

Bibliografie

- Breban V. „Dicţionar general al limbii române”, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică,Bucureşti,1987
- Cârstea Gh. -„Teoria şi bazele metodicii educaţiei fizice şi sportului”, Editura A.N.E.F.S. 2000)
- Hoffman A. - „Managementul structurilor sportive”, Ed. FRM, Bucureşti, 2004.
- Instrucţiuni privind managementul învăţământului militar, aprobate prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr.M. 61/ 1998;

NESECRET
Pagina 45 din 67
 NESECRET
- Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, „Monitorul Oficial al României” nr. 200, 2000.
- Leonte I. „Metodica educaţiei fizice militare”, Editura Academiei de Înalte Studii Militare,
Bucureşti, 1998
- Radoslav, R. / Pavel, S. - „Ghid teoretic şi metodic privind predarea educaţiei fizice şi sportului”,
Ed. University Press, Arad, 2002
- „S.M.G. / P.F. – 7.1. „Regulamentul Educaţiei Fizice Militare”/2005.
- „S.M.G./ P.F. – 3.8 „Instrucţiuni privind managementul activităţii sportive în Armata României ”,
care intră în vigoare la data de 01.02. 2003.
- Siclovan I. „ Teoria educaţiei fizice şi sportului”, 1998
- Stănescu M. „Management educaţional”, Note de curs, A.N.E.F.S., Bucureşti, 2001.
- Verboncu I. - „Management”, Editura Economică, Bucureşti, 1997
- Verboncu, I. Nicolescu O., ,Fundamentele managementului organizaţiei”, Editura Tribuna
Economică, Bucureşti, 2001.
Lista anexe:
Anexa nr. 1- Plan de învăţământ curs de nivel/specializare
Anexa nr. 2 - Programa analitică curs de nivel/specializare
Anexa nr. 3- Programe de studii în anul universitar 2011/2012
Anexa nr. 4- Activităţile centrului pe linie de învăţământ în anul universitar 2011/2012
Anexa nr. 5- Planul de desfăşurare a şedinţei de educaţie fizică în unităţi
Anexa nr. 6- Tabel cu norme de baze sportive şi punctele care se acordă la evaluare
Anexa nr. 7- Tabel cu punctele acordate pentru activitatea sportivă
Anexa nr. 8- Criterii de aprecierea calităţii bazelor sportive şi a activităţii
Anexa nr. 9- Evaluarea nivelului de antrenament fizic
Anexa nr.10- Centralizator cu rezultatele obţinute în urma organizării şi desfăşurării concursului
„Cea mai bună bază şi activitate sportivă”.

Anexa nr. 1
R O M Â N IA NESECRET
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Dosar nr.
Nr. ............ din .................2011
Bucureşti

APROB
ŞEFUL STATULUI MAJOR GENERAL
General-maior
dr. Ştefan DĂNILĂ

AVIZAT AVIZAT
NESECRET
Pagina 46 din 67
 NESECRET
ŞEFUL DIRECŢIEI MANAGEMENT RESURSE UMANE ŞEFUL DIRECŢIEI INSTRUCŢIE ŞI
DOCTRINĂ
General-maior General-maior
dr. Dumitru SESERMAN dr. Nicolae N. ROMAN

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Centrul de pregătire a cadrelor militare DOMENIUL:

în domeniul educaţiei fizice şi sportului în armată Educaţie Fizică Militară
Denumirea cursului: Curs de schi pentru toate categoriile
DURATA: - 4 săptămâni - valabil începând cu
de militari
anul universitar 2011/2012
Tipul cursului: de nivel / specializare
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: -cu frecvenţă
Actul de studii: - certificat de absolvire

I.COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE ALE PROGRAMULUI DE STUDII

Competenţe generale:
Dobândirea capacităţilor necesare specialistului în schi capabil să desfăşoare şedinţele de schi alpin şi
aplicativ-militar şi să participe la competiţiile sportive militare.
Competenţe specifice:
Planificarea, organizarea şi conducerea procesului de învăţare şi practicare a schiului.
Parcurgerea unui traseu aplicativ-militar pe schiuri pentru dezvoltarea calităţilor moral-volitive(curaj, dârzenie,
stăpânire de sine) necesare în misiunile de luptă.
Antrenarea loturilor sportive participante la competiţiile sportive şi aplicativ-militare.
Organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive şi aplicativ – militare de schi.
Utilizarea noţiunilor şi procedurilor de bază de prim ajutor medical şi de refacere a organismului după eforturile
specifice activităţilor de schi.

II. BAZA DE CALCUL A TIMPULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Timp la
Se scad din zilele calendaristice TIMP RĂMAS PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT
dispoziţie

(în afara ritmului săptămânal)Ore discipline facultative

(14+16+17)TOTAL ORE ÎNVĂŢĂMÂNT

Activităţi comune în cadrul universităţii

Ore de alte activităţi de învăţământ

Săptămâni cu alte activităţi de învăţământ: pregătire
(5 zile)Săptămâni de învăţământ:

Săptămâni de activităţi practice: aplicaţii, studii de stat

Ore de activităţi de învăţământ

(11+13)TOTAL ORE CURS

TOTAL (3 + 4 + 5 + 6+7)

colocviu de absolvire, colocviu de absolvire

Ore de activităţi practice
Festivitate de absolvire

Zile lucrătoare (2 – 8)
Sâmbătă, duminică
Zile calendaristice

Sărbători legale
Săptămâni

Rezervă

major.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
4 26 6 - - 1 4 11 15 3 78 - - 78 - 6 - 84

III. CATEGORII DE DISCIPLINE

NESECRET
Pagina 47 din 67
 NESECRET
DIN CARE:

de evaluareForma
Cod departament

disciplinăCod
Aplicaţii

Credite
Nr Stagiu

Seminar

Obs.
Laborator
Discipline Total

Curs
crt de

Teren
Clasă
practică

1. DISCIPLINE FUNDAMENTALE
OBLIGATORII
1 J Schi 269 66 4 2 60 Examen
TOTAL DISCIPLINE FUNDAMENTALE 66 4 2 60
2. DISCIPLINE DE SPECIALITATE ÎN DOMENIU
OBLIGATORII
Primul ajutor medical şi refacerea
3 J 276 12 4 2 2 4 Test
organismului.
TOTAL DISCIPLINE DE SPECIALITATE ÎN
12 4 2 2 4
DOMENIU
TOTAL ORE CURS 78 8 4 62 4
4. ALTE ACTIVITĂŢI
12 J Examen de absolvire 6 6
TOTAL GENERAL 84 8 4 68 4
U I 0 9 N 0 2 1 2
Legendă: J - Centrul de pregătire a cadrelor
militare în domeniul educaţiei fizice şi sportului în armată

IV. PRECIZĂRI ORGANIZATORICE ŞI METODICE

Activităţile de învăţământ se planifică într-un ritm mediu de 28 ore săptămânal.

Cursul se va desfăşura în Baza Didactică aparţinând Şcolii Sportive din Petroşani, bază situată în munţii Parâng care,
prin poligoanele amenajate şi altitudinea la care este situată (1700 m.) oferă cele mai bune condiţii de antrenament în ceea ce
priveşte învăţarea schiului alpin şi aplicativ - militar.
Pentru deplasarea la şi de la locul de desfăşurare a cursului se alocă câte o zi de rezervă la calculul bugetului de timp
alocat cursului.
Transportul instructorilor, cursanţilor şi materialelor se efectuează cu autovehicul militar.
Examenul de absolvire constă în susţinerea unor probe practico-metodice la Schi.
Media generală de absolvire = Media disciplinelor + Nota examen absolvire
2
Planul de învăţământ a fost întocmit în baza prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, ale Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare.
Planul a fost aprobat de Senatul Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I” în şedinţa din 29.06.2011.

COMANDANTUL (RECTORUL)
UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE „CAROL I”

ŞEFUL CENTRULUI DE PREGĂTIRE A CADRELOR MILITARE

ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN ARMATĂ

Anexa nr. 2

NESECRET
Pagina 48 din 67
 NESECRET

ROMÂNIA NESECRET
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplarul nr.__
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I“
CENTRUL DE PREGĂTIRE A CADRELOR MILITARE ÎN
DOMENIUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN ARMATĂ

APROB
C OMA N DA N T U L (R EC TOR U L )
UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE „Carol I“

AVIZAT
LOCŢIITORUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT (PRORECTOR)

PROGRAMA ANALITICĂ
Curs de schi pentru toate categoriile de militari

Promoţia 2011
Anii de studii: 2011-2012
Programa analitică a fost analizată în şedinţa Compartimentului de pregătire fundamentală,
ştiinţifică şi de specialitate din data 13.09.2011 şi aprobată de Senatul universitar în şedinţa din
_________

ŞEFUL CENTRULUI DE PREGĂTIRE A CADRELOR MILITARE

ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN ARMATĂ

ŞEFUL COMPARTIMENTULUI DE PREGĂTIRE FUNDAMENTALĂ,

ŞTIINŢIFICĂ ŞI DE SPECIALITATE

BUCUREŞTI
– 2011 –

FIŞA SPECIALIZĂRII
Centrul de pregătire a cadrelor militare în domeniul educaţiei fizice şi sportului
Structura
în Armată
Profilul Educaţie fizică militară
NESECRET
Pagina 49 din 67
 NESECRET
Specializarea Instructor de schi pentru toate categoriile de militari

OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE

ALE SPECIALIZĂRII / CURSULUI
Dobândirea competenţelor necesare instructorului de schi, capabil să conducă şedinţele de schi
aplicativ-militar şi alpin.
Formarea deprinderilor motrice specifice participării la competiţiile sportive militare.
Formarea abilităţilor pentru planificarea, organizarea şi conducerea procesului de învăţare a schiului.
Dezvoltarea calităţilor moral-volitive(curaj, dârzenie, stăpânire de sine) necesare în misiunile de
luptă, prin parcurgerea unui traseu aplicativ-militar pe schiuri.
Conducerea antrenamentului loturilor sportive participante la competiţiile sportive şi aplicativ-
militare.
Utilizarea noţiunilor şi procedurilor de bază de prim ajutor medical precum şi acelor de refacere a
organismului după eforturile specifice activităţilor de schi.
Competenţe generale
Competenţe instrumentale:
 Organizarea activităţilor de educaţie fizică  Aplicarea cunoştinţelor de specialitate în
şi sport. procesul de instruire.
 Utilizarea procedurilor de prim ajutor.

Competenţe interpersonale:
 Capacitatea de evaluare şi autoevaluare  Colaborarea cu specialişti din alte domenii
 Capacitatea de a lucra în echipă  Capacitatea de a avea un comportament etic
Competenţe sistemice:
 Capacitatea de a transpune cu uşurinţă în  Abilitatea de a lucra independent
practică cunoştinţele dobândite  Voinţa de a reuşi
 Capacitatea de adaptare la noi situaţii  Creativitate

Competenţele specifice sunt precizate în fişele disciplinelor care fac parte din această
specializare.
Debuşee profesionale:Instructor de schi în armată şi monitor cadrul unui club sportiv de schi.

APROB
ŞEFUL COMPARTIMENTULUI DE PREGĂTIRE
FUNDAMENTALĂ, ŞTIINŢIFICĂ ŞI DE SPECIALITATE

FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea SCHI COD
disciplinei 269

NESECRET
Pagina 50 din 67
 NESECRET
2011- Tipul de evaluare
Anul de studiu Semestrul* - E
2012 finală
Regimul disciplinei (Ob.-obligatorie, Op. opţională; Ob
Numărul de credite -
F- facultativă) .
Total ore de
Total ore din planul
66 studiu 8 Total ore pe curs 66
de învăţământ
individual
Titularul disciplinei Cpt. Mădălin Chiriac
*Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
CENTRUL DE PREGĂTIRE A
Numărul total de ore din planul
CADRELOR MILITARE ÎN DOMENIUL
Structura de învăţământ.
EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN
ARMATĂ
Compartiment Pregătire Fundamentală, COD
ul Ştiinţifică şi de Specialitate 1
Profilul Educaţie fizică şi sport Total C** S L P
Instructor de schi pentru toate categoriile de
Specializarea 66 4 2 - 60
militari
** C-curs, S –seminar, L-activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice
1. Obiectivele disciplinei
1.Formarea ,consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice specifice schiului aplicativ militar
şi alpin.
2. Formarea abilităţilor pentru planificarea, organizarea şi conducerea procesului de învăţare a
schiului.
3.Formarea deprinderilor motrice specifice participării la competiţiile sportive militare.
4.Dezvoltarea calităţilor moral-volitive(curaj, dârzenie, stăpânire de sine) necesare în misiunile de
luptă, prin
parcurgerea unui traseu aplicativ-militar pe schiuri.

Competenţe specifice
1. Cunoaştere şi înţelegere
- cunoaşterea importanţei practicării schiului şi aplicabilităţii acestuia în
domeniul militar.
2. Explicare şi interpretare
- descrierea mecanismelor de execuţie corectă a procedeelor tehnice.
3. Instrumental – aplicative
- să demonstreze elementele tehnice specifice schiului;
- să parcurgă un traseu aplicativ pe schiuri în barem de timp.
4.Atitudinale
- dezvoltarea stăpânirii de sine în situaţii de oboseală sau intemperii, concentrare
şi atenţie, rapiditatea gândirii, curaj şi hotărâre în îndeplinirea misiunilor de luptă.
- cultivarea calităţilor morale privind protejarea naturii.

La stabilirea notei finale se iau în Ponderea în notare, exprimată în % (Total = 100%)

considerare
- performanţa motrică 50%
- progresul 15%
- nivelul însuşirii programei 5%
NESECRET
Pagina 51 din 67
 NESECRET
- capacitatea de generalizare 20%
- capacitatea de practicare sistematică a
5%
exerciţiilor fizice
- atitudinea faţă de disciplină 5%
TEST
Cerinţe minime pentru nota 5 Cerinţe minime pentru nota 10
(sau cum se acordă nota 5) (sau cum se acordă nota 10)
- Parcurgerea a unui traseu aplicativ în - Parcurgerea a unui traseu aplicativ în barem de
barem de timp corespunzător notei minime; timp corespunzător notei maxime;
- Explicarea şi executarea procedeelor - Explicarea şi executarea procedeelor învăţate cu
învăţate cu dificultate şi greşeli. acurateţe şi stăpînire de sine.

Estimaţi timpul total al activităţilor de studiu individual pretinse cursantului

1.Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 8.Pregătire prezentări orale
2.Studiu după manual, suport de curs 9.Pregătire examinare finală
3.Studiul bibliografiei minimale indicate 10.Consultaţii
4.Documentare suplimentară în 11.Documentare pe teren
bibliotecă
5.Activitate specifică de pregătire 12.Documentare pe INTERNET
SEMINAR
6.Realizare teme, referate, eseuri, etc. 13.Program individual de pregătire
7.Pregătire lucrări de control 14.Alte activităţi...

Forma de evaluare
Stagiu depractică
TOTAL ore de studiu individual = 10
2. Conţinutul tematic de bază

Credite
Din care:
Sedinţă practică
Numărul temei

Seminar

Tema
Clasă
Curs

Total ore

1 Noţiuni generale din teoria schiului. 6 4 2

3 Instrucţia de front cu (pe) schiuri. 40 40
4 Metodica schiului. 6 6
5 Aplicaţii şi concursuri. 14 4 2 14
TOTAL DISCIPLINĂ (conform planului de
66 4 2 60 E
învăţământ)

3. Bibliografia minimală

ANTON,Constantin, POPA,Teodor, Curs de schi,Editura F.M.E.F.S., Bucureşti, 1998

CÂRSTOCEA,Vasile,SCHI - Teorie si metodica. Editura Printech, 2001
T. ARDELEANU, Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice în atletism, Bucureşti, 1990
NESECRET
Pagina 52 din 67
 NESECRET
DRAGNEA, Adrian, Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A, Bucureşti,
1996
S.M.G. /P.F.-7.1. Regulamentul educaţiei fizice, BUCUREŞTI, 2005
***, Calendarul sportiv al armatei.

Data completării______________ Semnătura titularilor________

APROB
ŞEFUL COMPARTIMENTULUI DE PREGĂTIRE
FUNDAMENTALĂ, ŞTIINŢIFICĂ ŞI DE SPECIALITATE

FIŞA DISCIPLINEI

NESECRET
Pagina 53 din 67
 NESECRET
PRIMUL AJUTOR MEDICAL ŞI REFACEREA COD
Denumirea disciplinei
ORGANISMULUI 276
Tipul de evaluare
Anul de studiu 2011-2012 I - T
finală
Regimul disciplinei Ob. - - Numărul de credite -
Total ore din planul de Total ore de
12 20 Total ore pe curs 4
învăţământ studiu individual
Titularul disciplinei P.c.c. asistent universitar Praoveau Carmen Liliana
*Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
CENTRUL DE PREGĂTIRE A
CADRELOR MILITARE ÎN DOMENIUL Numărul total de ore din planul de
Structura
EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN învăţământ.
ARMATĂ
Compartim PregătireFundamentală,
COD 1
entul Ştiinţifică şi de Specialitate
C*
Profilul Educaţie fizică şi sport Total S L P
*
Specializar Instructor de schi pentru toate categoriile de
2 4 2 6
ea militari
** C-curs, S –seminar, L-activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice, T- test
1. Obiectivele disciplinei
1. Cunoaşterea regulilor generale de acordare a primului ajutor medical.
2. Depistarea şi interpretarea semnelor generale de îmbolnăvire şi ale celor apărute în
urma accidentelor legate de efortul fizic specific.
3.Intervenţia corectă şi imediată în cazuri de urgenţe medicale specifice efortului
prestat.
4.Înţlegerea importanţei refacerii corecte a organismului după efort în vederea
prevenirii apariţiei accidentelor .
5..Aaplicarea corectă a regulilor de bază privind igiena legată de activitatea fizică.

Competente specifice
1. Cunoaştere, înţelegere şi însuşire:
- cunoaşterea noţiunilor şi conceptelor specifice ale disciplinei privind unitatea
organismului si adaptarea a acestuia la mediu, inclusiv la efortul fizic specific;
- utilizarea adecvată a noţiunilor fundamentale ale disiplinei in scopul prevenirii
accidentelor şi a intervenţiei competene în caz de accidente specifice
2. Explicare şi interpretare
- explicarea mecanismelor funcţionale fiziolgice de bază
3. Instrumental – aplicative
- aplicarea metodelor şi tehnicilor de prim ajutor medical şi a celor de refacere ale
organismului supus unui efort fizic suţinut. ;
- utilizarea capacităţii de adaptare a organismului , in funcţie de nivelul de
pregătire, pentru organizarea activităţilor sportive, ca sistem funcţional., prevenind
apariţia accidentelor medicale.
4.Atitudinale
- cultivarea propriului potenţial pentru îmbunătăţirea activităţii educaţiei fizice
militare;
- valorificarea optimă şi practică a cunoştiinţelor pentru obţinerea unui nivel
funcţional ridicat ale aparatelor şi sistemelor organismului.

NESECRET
Pagina 54 din 67

La stabilirea notei finale se iau în Ponderea în notare, exprimată în % (Total = 100%)
considerare
-răspunsurile la colocviu
-răspunsurile finale la lucrările practice de
laborator
-testarea periodică prin lucrări de control
-testarea continuă pe parcursul cursului
-activităţile gen teme /referate /eseuri
/proiecte etc.
-participare activă la activităţi practice
Cerinţe minime pentru nota 5
(sau cum se acordă nota 5)
•Însuşirea minimă a noţiunilor, conceptelor
şi cunoştinţelor generale;
•Posibilităţi minime de relevare a
cunoştinţelor specifice ale disciplinei;
•Abilităţi minime în aplicarea practica a
cunoştinţelor studiate.
NESECRET
50%
10%
10%
10%
10%
10%
TEST
Cerinţe minime pentru nota 10
(sau cum se acordă nota 10)
•Capacităţi optime de operare cu conceptele,
noţiunile şi cunoştinţele generale însuşite;
•Posibilităţi intelectuale , care să permită cu uşurinţă
raportarea cunoştinţelor teoretice la cele practice ;
•Abilităţi deosebite în aplicarea cunoştinţelor
disciplinei , necesare dezvoltării şi dirijării
nivelului de efort fizic în vederea perfecţionarii
calităţilor fizice şi psihice ale militarilor şi creşterii
capacităţii de luptă .

Estimaţi timpul total al activităţilor de studiu individual pretinse studentului

1.Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 8.Pregătire prezentări orale
2.Studiu după manual, suport de curs 9.Pregătire examinare finală
3.Studiul bibliografiei minimale indicate 10.Consultaţii
4.Documentare suplimentară în 11.Documentare pe teren
bibliotecă
5.Activitate specifică de pregătire 12.Documentare pe INTERNET
SEMINAR
6.Realizare teme, referate, eseuri, etc. 13.Program individual de pregătire
7.Pregătire lucrări de control 14.Alte activităţi...
TOTAL ore de studiu individual = 20

NESECRET
Pagina 55 din 67
 NESECRET

Forma de evaluare
Stagiu depractică
Credite
2. Conţinutul tematic de bază
Din care:

Sedinţă practică
Numărul temei

Seminar
Tema

Clasă
Curs
Total ore

Noţiuni generale de igiena şi prim ajutor

medical. Principiile de bază ale primului
1 4 2 2
ajutor. Etapele generale ale acordării
primului ajutor medical .
Atitudinea terapeutică în caz de
traumatisme ale structurilor aparatului
3 locomotor – primul ajtor medical în caz de 2 2
traumatisme ale părţilor moi , oaselor şi
articulaţiilor .
Primul ajutor în caz de tulburări produse de
temperaturi nefavorabile ale mediului
4 2 8
(îngheţ, degerături, arurile solare la
altitudine, oftalmia de zăpadă)
Principiile generale ale refacerii
organismului
5 20 2 2 16
Masajul clsic . mijloc de refacere dirijată a
organismului.
TOTAL DISCIPLINĂ (conform planului de
28 8 4 16 T
învăţământ)

3. Bibliografia minimală

- Notele de curs şi de lucrări practice;

- R. Albu, Anatomia şi fiziologia omului, Ed. Corint, Bucureşti, 1996;
- L. Bejan, Primul ajutor la locul accidentului, Ed. Facla, 1981;
- Antoaneta Creţu, A.B.C-ul primului ajutor medical, Ed. Didactică şi Pedagogocă,
Bucureşti, 1998;
- Asociaţia Medicală Americană, Primul ajutor în urgenţe medicale, Ed. Lider, 1990
- I. Drăgan, Medicină sportivă aplicată, Ed. Editis, Bucureşti, 1994;
- I. Drăgan, Medicină Sportivă, Ed. Medicală, Bucureşti, 2002

NESECRET
Pagina 56 din 67
 NESECRET
Data completării______________ Semnătura titularilor________

Anexa nr. 3

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „ CAROL I ”

CENTRUL DE PREGĂTIRE A CADRELOR MILITARE ÎN
DOMENIUL EDUCAŢIEI FIZICE SI SPORTULUI ÎN ARMATĂ

PLANIFICAREA CURSURILOR ÎN ANUL UNIVERSITAR 2011/2012

Perioada Concurs Număr locuri

Denumirea cursului
de desfăşurare de admitere bugetate
Curs avansat pentru ofiţeri cu
12
educaţia fizică.
03.10 -25.11.2011 11 - 14.07.2011
Curs de stat majort pentru ofiţeri cu
12
educaţia fizică.
Curs de specializare
responsabili/instructori cu educaţia 21.11.2011-
- 20
fizică militară pentru maiştri 27.01.2012
militari., subofiţeri şi s.g.v.
Curs de schi pentru toate
06.02-02.03.2012 - 20
categoriile de militari. .
Curs avansat pentru subofiţeri cu
28.02 - 22.04.2011 05 - 09.122011 20
educaţia fizică
Curs de arte marţiale pentru toate
- 20
categoriile de militari.
Curs de judo pentru toate 02.04 –
- 20
categoriile de militari 27.04.2012
Curs de taekwondo WTF pentru
20
toate categoriile de militari
Curs de management al activităţii 30.04–22.06.2012 26 – 30.032012 20
de educaţie fizică şi sport în
armată( pentru înaintarea la gradul
de maistru militar cls.IIa/ plutonier
major).

NESECRET
Pagina 57 din 67
 NESECRET
Curs de management al activităţii
de educaţie fizică şi sport în armată
( pentru înaintarea la gradul de 20
maistru militar cls.I a/ plutonier
adjutant).
Curs de nataţie pentru toate
- 20
categoriile de militari.
25.06–20.07.2012
Curs de alpinism şi orientare
- 20
pentru toate categoriile de militari.

Anexa nr. 4
R O M Â N IA
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „ CAROL I ”
CENTRUL DE PREGĂTIRE A CADRELOR MILITARE ÎN
DOMENIUL EDUCAŢIEI FIZICE ÎN ARMATĂ

ACTIVITĂŢILE
CENTRULUI DE PREGĂTIRE A CADRELOR MILITARE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI FIZICE ÎN
ARMATĂ 2011/2012
Nr. DATA
DENUMIREA ACTIVITĂŢII OBS.
crt. (perioada de desfăşurare)

PRINCIPALE
– alpinism 04 – 09.06.2012
– schi 16 – 21.01.2012
1 Convocări de specialitate
– arte marţiale 16 – 24.04.2012
– nataţie 14 – 18.05.2012
- curs avansat ptr. ofiţeri 11 - 14.07.2011
- curs de stat major ptr. ofiţeri 11 - 14.07.2011
2 Concurs de admitere
- curs avansat ptr. subofiţeri 05 - 09.12.2011
- curs plutonieri majori/adj. 26 – 30.032012
- alpinism carieră ofiţeri 05-14.10.2011 C.Argeş/Predeal
- schi-alpinism curs instructori 09-21.01.2012 Parâng
Discipline/cursuri în afara - curs schi 07.02-01.03.2012 Parâng
3
Bucureştiului - schi-alpinism curs av. sof. 12-23.03.2012 Parâng
- alpinism carieră plt.maj./adj. 04-09.06.2012 C.Argeş
- curs nataţie/alpi.ori. 29.06-19.07.2012 Mangalia/C.Argeş
4 Întocmirea şi înaintarea ofertei educaţionale pentru 2012-2013 februarie 2012
Întocmirea Planului de asigurare tehnico-materială.şi editorial
5 martie- aprilie 2012
pentru anul următor de învăţământ
Dacă se
6 Planuri de învăţământ – actualizare - refacere mai – iunie 2012 modifică
cu 20%
7 Darea de seamă a activităţii de învăţământ U.N.Ap. 15 august 2012
8 Convocarea de pregătire metodică şi de specialitate a cadrelor
Septembrie 2011
didactice.
9 Autoevaluarea stării structurii instituţiei pentru anul încheiat. - 21.10.2011
10 Festivitatea de deschidere a anului de învăţământ 03 octombrie 2012
ALTE ACTIVITĂŢI
1 RAPOARTE la U.N.Ap. - săptămânal activităţi specifice fiecare luni
- activităţile principale pentru luna în data de 20 a lunii în curs
următoare

NESECRET
Pagina 58 din 67
 NESECRET
- activităţile principale pentru
în data de 01 a lunii în curs
următoarele două luni
- activităţile pentru PPA 01 iunie
- modificări concedii luna
în data de 20
următoare
2 Şedinţele comisiei didactice lunar
3 Verificarea documentelor şi corespondenţei lunar
4 iulie pentru sem.I şi ianuarie pentru
Programul orar al cursurilor
sem.II

COMPARTIMENTUL ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI ADMINISTRATIV

Anexa nr. 5
APROB
COMANDANTUL U.M.................................

PLANUL DE DESFĂŞURARE
al şedinţei de educaţie fizică militară a cadrelor militare şi salariaţilor civili
OBIECTIVE:
- Dezvoltarea calităţilor motrice de bază: viteză, îndemânare, rezistenţă şi forţă în vederea
susţinerii probelor la testarea nivelului de antrenament fizic;
- Învăţarea şi consolidarea principalelor deprinderi motrice din jocul de volei şi handbal, în
vederea practicării acestor jocuri în scop recreativ.
DATA/DURATA : în zilele de miercuri şi vineri, înte orele 13.00-15.00.
LOC DE DESFĂŞURARE: baza sportivă a unităţii/ sala de sport
MATERIALE: - cronometre, mingi diferite, fluier, jaloane, etc.

Nr. Cine Formaţii

Veriga/timp CONŢINUT
crt. conduce de lucru
Organizarea prezenţa personalului; - în linie pe
Lt.col.
1 colectivului organizarea colectivului pe jocuri sportive; două
Toader I.
5’ probleme de protecţia muncii. rânduri
variante de mers;
Pregătirea
variante de alergare; - în
organismului Cpt.
2 mers cu fandare şi răsuciri de trunchi; coloană
pentru efort Pop Gh.
alergare de viteză pe distanţe scurte; câte doi
5’
exerciţii de respiraţie.
organizarea formaţiei de gimnastică;
exerciţii pentru musculatura gâtului;
exerciţii pentru musculatura trunchiului (îndoiri,
Influenţarea
aplecări, arcuiri, răsuciri, rotări); - formaţie
selectivă a Cpt.
3 exerciţii pentru musculatura şi articulaţiile de
organismului Pop Gh
membrelor superioare şi inferioare; gimnastică
10’
complexe de exerciţii executate sincronizat, la
numărătoare;
fandări, genuflexiuni, sărituri pe loc.

NESECRET
Pagina 59 din 67
 NESECRET
Nr. Cine Formaţii
Veriga/timp CONŢINUT
crt. conduce de lucru
Se execută
TEMA 1 : JOCURI SPORTIVE
în
-VOLEI - învăţarea şi consolidarea serviciului,
Cpt. alternanţă
paselor şi preluărilor din serviciu; ridicarea şi atacul;
Pop Gh cu
- joc bilateal cu respectarea regulamentului
Partea handbalul
de joc.
4 fundamentală 60’
60’ -HANDBAL - învăţarea şi consolidarea paselor, Se execută
driblingului şi aruncărilor la poartă; marcajul; Cpt. în
- construirea fazelor de atac şi apărare; Buia C. alternanţă
- joc bilateal cu respectarea parţială a cu voleiul
regulamentului. 60’
TEMA 2: DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR
MOTRCE DE BAZĂ
-FORŢĂ – antrenament pentu dezvoltarea - lucru pe
musculaturii braţelor prin flotări şi tracţiuni şi a ateliere 15’
Partea abdomenului prin flexia trunchiului pe coapse, din
Cpt.
5 fundamentală culcat dorsal.
Pop Gh
30’ -aleargă
întregul
-REZISTENŢĂ – dezvoltarea capacităţii de efort
efectiv al
prin alergare de rzistenţă pe distanţa de 2000-3000 m.
şcolii
15’
Revenirea alergare uşoară;
Lt.col
organismului deplasare cu relaxarea membrelor superioare şi - fără
6 Mitruş
după efort inferioare; formaţie
Petrişor
7’ exerciţii de respiraţie.
Partea de concluzii, aprecieri; strângerea materialelor; Lt.col. - în linie pe
7 încheiere consemnarea Mitruş două
3’ rezultatelor Petrişor rânduri

ÎNTOCMIT,

NESECRET
Pagina 60 din 67
 NESECRET

Anexa nr. 6

TABEL
CU NORME DE BAZE SPORTIVE ŞI PUNCTELE CARE SE ACORDĂ

Nr. Norme şi punctaj

Puncte acordate
crt.
(până la)
Denumirea bazelor
1. Stadion cu pistă de atletism 0 p.
2. Sală de sport 10 p.
3. Pistă cu obstacole tip CISM 12 p.
4. Bazin de înot (al garnizoanei Mangalia - U.M.02196/S.M.F.N.) 7 p.
5. Bază de gimnastică 14 p.
6. Sală pentru dezvoltarea forţei 10 p.
7. Teren de volei 7 p.
8. Teren de baschet 7 p.
9. Teren handbal/minifotbal 7 p.
10. Teren de tenis 7 p.
11. Poligon de luptă corp la corp 0 p.
12. Sală pentru arte marţiale 7 p.
13. Sector pentru aruncarea grenadelor de mână de exerciţiu 5 p.
14. Mijloace pentru refacere fizică şi igienico-sanitară 6 p.
15. Spaţiu destinat mediatizării activităţii de educaţie fizică şi sport 9 p.
16. Alte amenajări (dotări) suplimentare 3 p.
TOTAL 108 p.

EVALUATORI 24.11 2011

Locotenent-colonel
Petrişor MITRUŞ
Maior
Marian OTTU

REPREZENTANT STRUCTURĂ EVALUATĂ

Maior
Iulian NEGRU

NESECRET
Pagina 61 din 67
 NESECRET
Anexa nr. 7

TABEL
CU PUNCTELE ACORDATE PENTRU ACTIVITATEA SPORTIVĂ
Nr.
Activităţi sportive Puncte acordate
crt.
17. Aprecierea modului de organizare şi desfăşurare a activităţilor
10 p.
sportive în unitate potrivit calendarului sportiv.
18. Pentru participare şi rezultatele obţinute la etapa organizată de
eşalonul superior:
a. participare cu lotul sportiv al unităţii; 3 p.
b. ocuparea locurilor 1-3 la individual; 0 p.
c. ocuparea locurilor 1-3 de către lotul sportiv al unităţii. 0 p.
19. Pentru participare şi rezultatele obţinute la etapa finală pe M.Ap.N.:
a. participare individuală; 0 p.
b. ocuparea locurilor 1-3 la individual; 0 p.
20. Pentru fiecare participare individuală la stagiile de pregătire ale
20 p.
loturilor eşaloanelor superioare.
21. Pentru fiecare militar care a participat la:
a. stagiile de pregătire ale loturilor reprezentative ale M.Ap.N. 0 p.
b. la competiţiile sportive militare internaţionale 0 p.
22. Pentru fiecare participare individuală la acţiunile federaţiilor sportive
de specialitate (stagii de pregătire, convocări, competiţii interne şi 0 p.
internaţionale).
23. Pentru fiecare clasare pe locurile 1-6 (individual sau pe echipe) la
competiţii naţionale organizate de către federaţiile sportive de 0 p.
specialitate şi direcţiile pentru sport judeţene.
24. Pentru fiecare echipă participantă la campionatele organizate de către
0 p.
federaţiile sportive de specialitate şi direcţiile pentru sport judeţene.
TOTAL 33 p.

EVALUATORI 24.11 2011

Locotenent-colonel
Petrişor MITRUŞ
Maior
Marian OTTU
REPREZENTANT STRUCTURĂ EVALUATĂ
Maior
Iulian NEGRU

NESECRET
Pagina 62 din 67
 NESECRET
Anexa nr. 8

CRITERII DE APRECIERE
A CALITĂŢII BAZELOR SPORTIVE ŞI A ACTIVITĂŢII SPORTIVE
Stadion cu pistă de atletism – 0p
 existenţa sectoarelor cu destinaţii specifice (de alergări, sărituri, aruncări, etc.) – 0 p.
 existenţa instalaţiilor tehnice (porţi, panouri, stâlpi, etc.) – 0 p.
 existenţa materialelor specifice (plase, fileu, etc.) – 0 p.
 existenţa marcajelor – 0 p.
 respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă – 0 p.
 starea tehnică a aparatelor, instalaţiilor şi a părţilor componente – 0 p.
 starea de întreţinere – 0 p.
 existenţa normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice – 0 p.
Sală de sport – 10p
 existenţa instalaţiilor tehnice (porţi, panouri, stâlpi, etc.) – 2 p.
 existenţa materialelor specifice (plase, fileu, etc.) – 1 p.
 existenţa marcajelor – 1 p.
 respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă – 2 p.
 starea tehnică a aparatelor, instalaţiilor şi a părţilor componente – 1 p.
 starea de întreţinere – 1 p.
 existenţa normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice – 2 p.
Pistă cu obstacole tip CISM – 12p
 existenţa tuturor obstacolelor – 2 p.
 existenţa materialelor specifice (frânghie, etc.) – 1 p.
 existenţa zonelor de aterizare – 1 p.
 existenţa marcajelor – 1 p.
 respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă – 1 p.
 starea tehnică a aparatelor, instalaţiilor şi a părţilor componente – 2 p.
 starea de întreţinere – 2 p.
 existenţa normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice – 2 p.
Bazin de înot – 7p
 existenţa vestiarelor – 1 p.
 existenţa mijloacelor de prim-ajutor (colaci de salvare, plute, prăjine, trusă medicală) – 1 p.
 respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă – 2 p.
 starea de întreţinere – 1 p.
 existenţa normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice – 2 p.
Bază de gimnastică – 14p
 existenţa barei fixe – 1 p.
 existenţa barelor paralele – 1 p.
 existenţa frânghiilor de căţărare – 1 p.
 existenţa prăjinii de căţărare – 1 p.
 existenţa scării pentru căţărare – 1 p.
 existenţa scării orizontale – 1 p.
 existenţa saltelelor pentru gimnastică – 1 p.
 existenţa lăzii/calului/caprei de gimnastică – 1 p.
 existenţa băncii de gimnastică – 1 p.
NESECRET
Pagina 63 din 67
 NESECRET
 existenţa zonelor de aterizare – 1 p.
 respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă – 1 p.
 starea tehnică a aparatelor, instalaţiilor şi a părţilor componente – 1 p.
 starea de întreţinere – 1 p.
 existenţa normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice – 1 p.
Sală pentru dezvoltarea forţei – 10p
 existenţa aparaturii pentru dezvoltarea forţei musculaturii picioarelor – 1 p.
 existenţa aparaturii pentru dezvoltarea forţei musculaturii braţelor – 1 p.
 existenţa aparaturii pentru dezvoltarea forţei musculaturii spatelui – 1 p.
 existenţa aparaturii pentru dezvoltarea forţei musculaturii abdominale – 1 p.
 existenţa aparaturii pentru dezvoltarea capacităţii de efort aerob (biciclete ergometrice, covoare şi
benzi de alergare, steppere, etc.) – 1 p.
 existenţa spalierelor – 1 p.
 existenţa instrucţiunilor de folosire a aparaturii inclusiv prezentarea grafică a lucrului la aparate – 1 p
 existenţa programelor generale de dezvoltare a forţei principalelor grupe musculare – 1 p.
 respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă – 1 p.
 existenţa normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice – 1 p.
Teren de volei/baschet/handbal/minifotbal/tenis – 7p
 existenţa instalaţiilor tehnice (porţi, panouri, stâlpi, etc.) – 1 p.
 existenţa materialelor specifice (plase, fileu, etc.) – 1 p.
 existenţa marcajelor – 1 p.
 respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă – 1 p.
 starea tehnică a aparatelor, instalaţiilor şi a părţilor componente – 1 p.
 starea de întreţinere – 1 p.
 existenţa normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice – 1 p.
Poligon de luptă corp la corp – 0p
 existenţa materialelor specifice (manechini, arme machetă, etc.) – 0 p.
 existenţa marcajelor – 0 p.
 respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă – 0 p.
 starea tehnică a aparatelor, instalaţiilor şi a părţilor componente – 0 p.
 starea de întreţinere – 0 p.
 existenţa normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice – 0 p.
Sală pentru arte marţiale – 7p
 existenţa materialelor specifice (suprafeţe de luptă, saltele, saci pentru lovituri, etc.) – 4 p.
 existenţa echipamentelor specifice judo, taekwondo, arte marţiale (inclusiv protecţii individuale) – 2 p.
 respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă – 0 p.
 starea de întreţinere – 1 p.
 existenţa normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice – 0 p.
Sector pentru aruncarea grenadelor de mână de exerciţiu – 5p
 existenţa cercurilor de marcaje permanente – 2 p.
 respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă – 1 p.
 starea de întreţinere – 1 p.
 existenţa normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice – 1 p.

Mijloace pentru refacere fizică şi igienico-sanitară – 6p

 existenţa minim 6 duşuri cu apă caldă – 6 p.
NESECRET
Pagina 64 din 67
 NESECRET
 existenţa saunei – 0 p.

Spaţiu destinat mediatizării activităţii de educaţie fizică şi sport – 9p

 existenţa probelor şi baremelor pe grupe de vârstă – 1 p.
 existenţa planificării personalului la şedinţele de educaţie fizică – 1 p.
 existenţa calendarului sportiv propriu al unităţii – 1 p.
 existenţa rezultatelor obţinute de către sportivii fruntaşi – 1 p.
 existenţa pozelor sportivilor fruntaşi – 1 p.
 existenţa diplomelor şi trofeelor câştigate – 1 p.
 existenţa repartiţiei bazei sportive pe subunităţi – 1 p.
 aspecte din activitatea sportivă din unitate (poze) – 1 p.
 informări cu privire la activitatea sportivă din unitate – 1 p.
Alte amenajări (dotări) suplimentare – 3p
 mese de tenis, miniteren de fotbal pe iarbă amenajat şi trasat – 3 p.
Aprecierea modului de organizare şi desfăşurare a activităţilor sportive în unitate
potrivit calendarului sportiv- 10
 existenţa calendarului sportiv propriu – 3 p.
 existenţa regulamentelor de organizare şi desfăşurare ale competiţiilor sportive organizate în unitate – 3 p.
 existenţa rezultatelor oţinute la competiţiile sportive organizate în unitate – 2 p.
 existenţa echipamentului de reprezentare propriu al unităţii – 2 p.

EVALUATORI 24.11 2011

Locotenent-colonel
Petrişor MITRUŞ
Maior
Marian OTTU

REPREZENTANT STRUCTURĂ EVALUATĂ

Maior
Iulian NEGRU

Anexa nr. 9

NESECRET
Pagina 65 din 67
 NESECRET

VERIFICAREA PRACTICĂ LA PROBELE APLICATIV MILITARE

PROBE Obs.
Nr. Vârsta/
Gradul Numele şi prenumele Tracţiuni/ Aruncarea Alergare de
crt. grupa
abdomene grenadelor rezistenţă
CADRE MILITARE
Lt.col. Vasile Valentin 46/5 7 4 15.00
Mr. Raţ Gabriel 38/3 8 3 13.15
Mr. Iorga NIcolae 39/3 5 2 15.03
Mr. Rusu Robert 36/3 8 1 14.11
Mr. Negru Iulian 37/3 11 2 13.49
Lt. Lefteriu Valentin 33/2 10 1 13.22
Plt.adj. Răducanu Doru 51/6 5 4 14.10
Plt.maj. Roşu Sorin 44/4 8 4 14.12
mm Chişor Mihai 36/3 13 4 13.10
Plt. Costache Marian 39/3 7 4 14.35
Sg.maj. Sinca Cristian 31/2 5 2 13.44
Sg.maj Roşca Doru 31/2 13 2 13.15
Lt. Niţu Lică 33/2 12 3 13.15
SOLDAŢI ŞI GRADAŢI VOLUNTARI
s.g.v. Ignat Ionuţ 23/1 13 1 12.09
s.g.v. Cercel Constantin 23/1 6 2 12.10
s.g.v. Radu Marius 26/1 13 0 12.08
s.g.v. Muratasil Sercin 25/1 8 2 13.37
s.g.v. Palaghie Viorel 27/1 8 2 12.27
s.g.v. Curelaru Marius 23/1 10 1 14.18
s.g.v. Zaharia Marius 25/1 5 3 12.10
s.g.v. Bărbulescu Adrian 27/1 3 1 14.15

EVALUATORI 24.11 2011

Locotenent-colonel
Petrişor MITRUŞ
Maior
Marian OTTU

REPREZENTANT STRUCTURĂ EVALUATĂ

Maior
Iulian NEGRU

Anexa nr. 10

NESECRET
Pagina 66 din 67
 NESECRET

CENTRALIZATOR CU REZULTATELE OBŢINUTE

ÎN URMA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII CONCURSULUI
“CEA MAI BUNĂ BAZĂ ŞI ACTIVITATE SPORTIVĂ”

Nr. Puncte obţinute pe

Probe de concurs Punctaj total Obs.
Crt. probe de concurs
Calitatea bazei materiale a
1 activităţii de educaţie fizică şi sport 108
şi modul de folosire a acesteia

Rezultatele obţinute în activitatea

2 33 220,75
sportivă

Verificarea practică la probele

3 79,75
aplicativ militare

EVALUATORI 24.11 2011

Locotenent-colonel
Petrişor MITRUŞ
Maior
Marian OTTU

REPREZENTANT STRUCTURĂ EVALUATĂ

Maior
Iulian NEGRU

NESECRET
Pagina 67 din 67