Ghid de Studii-Uaic

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
GHID DE STUDII
SERIA
2009 - 2012
Ghid de studii
Realizator: SAVA FETESCU
2
CUPRINS
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport……………………………………………. 4
Scurt istoric……………………………………………………………………………... 4
Misiunea facultăţii……………………………………………………………. 6
Structura facultăţii……………………………………………………………. 7
Coordonate…………………………………………………………………… 8
Conducerea facultăţii………………………………………………………… 8
Consiliul facultăţii……………………………………………………………. 8
Administrativ…………………………………………………………………. 8
Structura anului universitar…………………………………………………………….. 9
Condiţii de aplicare a Procesului Bologna în Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi………….. 10
Specializarea educaţie fizică şi sportivă………………………………………………... 11
Plan de învăţământ pentru ciclul I…………………………………………………. 12
Fişele disciplinelor pentru ciclul I…………………………………………………. 15
Plan de învăţământ formare psihopedagogică-modul I……………………………. 112
Fişele disciplinelor pentru modulul I de formare psihopedagogică………………... 113
Specializare complementară „kinetoterapie şi motricitate specială”……………..... 120
Specializarea kinetoterapie şi motricitate specială…………………………………….. 122
Plan de învăţământ pentru ciclul I…………………………………………………. 123
Fişele disciplinelor pentru ciclul I…………………………………………………. 126
Specializare complementară „educaţie fizică şi sportivă”..........…………………... 167
Informaţii generale pentru studenţi…………………………………………………….. 169
I Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi – prezentare generală……………………. 169
II Drepturile şi obligaţiile studentului………………………………………. 172
III Sistemul de cerdite transferabile…………………………………………. 174
IV Structura studiilor universitare…………………………………………… 175
V Admiterea în învăţământul superior……………………………………… 176
VI Înmatricularea candidaţilor……………………………………………….. 177
VII Retragerea de la studii……………………………………………………. 177
VIII Exmatricularea……………………………………………………………. 177
IX Reînmatricularea………………………………………………………….. 178
X Întreruperea studiilor……………………………………………………... 178
XI Transferul studenţilor…………………………………………………….. 178
XII Tutorele…………………………………………………………………… 179
XIII Înmatricularea studenţilor veniţi prin programul Socrates……………….. 179
XIV Finalizarea studiilor………………………………………………………. 180
XV Pregătirea psihopedagogică a studenţilor………………………………… 181
XVI Evaluarea studenţilor, promovarea examenelor şi a anilor de studiu…….. 182
XVII Recompense şi sancţiuni………………………………………………….. 184
XVIII Tipuri şi cereri de acordare a burselor studenţeşti………………………... 185
XIX Tabere studenţeşti………………………………………………………… 192
XX Timpul liber………………………………………………………………. 193
XXI Balul bobocilor…………………………………………………………… 195
XXII Adrese şi telefoane utile………………………………………………….. 195
Vizualizarea notelor on-line……………………………………………………………. 197
3
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
SCURT ISTORIC
Tradiţie
Iaşul, cel mai vechi centru universitar din ţară, precursor al multor acţiuni de
cultură, încă din secolul trecut a pregătit specialişti şi în domeniul nostru de activitate.
Astfel, în anul 1884, Vasile Negruzzi înfiinţează o „Şcoală” pentru pregătirea
„maeştrilor de gimnastică” care va funcţiona până în anul 1924.
Şcoala dura doi ani şi a fiinţat la început ca o iniţiativă particulară care, odată cu
crearea „Societăţii de Gimnastică şi Muzică” din Iaşi în anul 1902, trece pe lângă
aceasta şi apoi avea să fie recunoscută şi de Ministerul Instrucţiunii în 1904. În
activitatea sa, Vasile Negruzzi a fost ajutat în special de Theodor Berescu.
Necesitate
Dezvoltarea şi diversificarea învăţământului de toate gradele, în România
deceniului şase, impunea accelerarea pregătirii de cadre didactice. Universităţilor li se
măresc cifrele de şcolarizare, apar facultăţi şi secţii noi, apar Institutele Pedagogice de
trei ani în centrele universitare mari şi se dezvoltă învăţământul fără frecvenţă.
Înfiinţare şi organizare
După o lungă perioadă de întrerupere, tradiţia pregătirii profesorilor în Iaşi se reia
în anul universitar 1960/1961, când în cadrul Institutului Pedagogic s-a înfiinţat
Facultatea de Educaţie Fizică, care avea ca obiectiv principal pregătirea profesorilor
pentru gimnaziu, dar trebuia să răspundă, în acelaşi timp, necesităţii de impulsionare a
sportului de masă şi de dezvoltare a sportului de performanţă în satele şi respectiv,
oraşele Moldovei.
Facultatea de Educaţie Fizică face primii paşi prin încadrarea a trei profesori din
învăţământul liceal, deschizându-şi cursurile la începutul lunii noiembrie 1960 pentru
47 de studenţi la secţia de zi (durata de trei ani) şi 13 studenţi la secţia fără frecvenţă
(durata de trei ani şi apoi de patru ani).
În anii următori, conducerea Institutului Pedagogic are preocupări permanente
pentru îmbunătăţirea bazei materiale şi încadrarea celor mai valoroase cadre didactice
din Iaşi, a căror competenţă profesională să asigure o reuşită deplină a procesului
educativ.
4
Activitatea cadrelor didactice din facultate a fost organizată în două catedre, prima
luând fiinţă în 1960, cuprinzând discipline teoretice şi jocuri sportive, iar cea de a doua
în anul următor, profilată pe atletism şi gimnastică.
Disciplinele generale cu profil pedagogic – psihologic şi medical au fost predate de
cadrele didactice din catedrele Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi ale Institutului de
Medicină şi Farmacie.
Facultatea îşi întregeşte personalitatea în 1965 când activitatea începe să fie
condusă printr-un decanat propriu.
Din anul 1967, catedra de educaţie fizică şi sport a Universităţii a trecut în cadrul
facultăţii de profil ca a treia catedră, ocupându-se în continuare de activitatea didactică
şi sportivă a tuturor studenţilor Universităţii.
În acelaşi an, 1967, facultăţile Institutului Pedagogic sunt transferate la
Universitatea „Al. I. Cuza”, unde exigenţele pentru activităţile didactice, ştiinţifice şi de
ocuparea funcţiilor didactice au fost în continuă creştere.
Începând cu anul universitar 1971/1972, perfecţionarea profesorilor de specialitate
şi acordarea gradelor didactice din 8 judeţe ale Moldovei se face în cadrul FEFS Iaşi.
Facultatea de Educaţie Fizică cu durata de 3 ani a funcţionat până în anul 1983.
Condiţiile materiale s-au îmbunătăţit în mod continuu datorită interesului şi
activităţilor practice ale cadrelor didactice şi studenţilor facultăţii, precum şi datorită
sprijinului permanent al Institutului Pedagogic şi apoi al Universităţii.
Reluarea activităţii
Momentul reluării activităţii Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport are loc în
octombrie 1990, la început ca secţie pe lângă Facultatea de Istorie (doi ani) şi apoi pe
lângă Facultatea de Filosofie (următorii doi ani).
Din 1994, se realizează o separare, justificată atât administrativ, cât şi
epistemologic, de Facultatea de Filosofie.
Actualmente, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport este parte componentă a
Universităţii „Al. I. Cuza”, alături de alte 14 facultăţi.
5
MISIUNEA FACULTĂŢII
„Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport este o facultate care vizează crearea unui
climat pozitiv de relaţionare între actorii implicaţi în procesul educaţional (studenţi,
profesori, comunitate, familie), prin:
 evidenţierea iniţiativei şi a spiritului creator;
 realizarea armoniei la nivelul personalităţii;
 îmbinarea pregătirii teoretice cu cea practică,
prin respectarea unor principii specifice:
- să fim noi înşine;
- să manifestăm deschidere şi entuziasm în faţa noului;
- să comunicăm tot ceea ce dorim;
- să manifestăm umor şi bună dispoziţie;
- să fim maeştri într-o lume care ne aparţine.”
Ce vă oferim?
 un traseu educaţional diferenţiat;
 programe educaţionale variate;
 noi metode de lucru (bazate pe tehnici ce vizează gândirea critică,
comunicare eficientă, managementul calităţii, creativitate);
 un cadru relaţional pozitiv;
 prestarea serviciilor educaţionale prin raportare la standarde europene;
 cadre didactice competente;
 dotare materială modernă;
 oportunităţi de studiu în străinătate prin burse în cadrul programului Erasmus
– Socrates (durata 3 luni), la următoarele universităţi partenere:
- Paris X Nanterre, Franţa;
- „Sophia Antipolis” Nice, Franţa;
- Lille 2, Franţa;
- ISLA Bragança, Portugalia;
- „Albert Ludwigs” Freiburg, Germania;
- Braunschweig, Germania;
 serviciile fundaţiei „Altius Academy”;
 revista „Sport şi Societate” (semestrial);
 sesiuni de comunicări ştiinţifice studenţeşti şi ale cadrelor didactice,
manifestări sportive şi cultural-artistice.
6
STRUCTURA FACULTĂŢII
Cele 29 de cadre didactice ale facultăţii şi cei aproximativ 2000 de studenţi îşi
desfăşoară activitatea în structurile ce urmează:
CADRE DIDACTICE TITULARE
Prof. univ. dr. Ioan Iacob (volei) Lect. univ. dr. Cezar Honceriu (fotbal)
Prof. univ. dr. Veronica Bălteanu (kinetoterapie) Lect. univ. dr. Bogdan Ungurean (volei)
Prof. univ. dr. Paula Drosescu (anatomie şi Lect. univ. drd. Cristina Moraru (gimnastică)
biomecanică, igienă şi control medical) Lect. univ. drd. Liliana Radu (atletism)
Conf. univ. dr. Marin Chirazi (judo, Lect. univ. drd. Florin Nechifor (fotbal)
metodologia cercetării în E.F.S., fitness- Lect. univ. drd. Oana Rusu (volei)
culturism) Lect. univ. drd. Iulian Dumitru (gimnastică)
Conf. univ. dr. Hagiu Bogdan (fiziologie gen., Asist. univ. drd. Emanuel Mihai (rugby)
fiziologie patologică, farmacologie) Asist. univ. Sava Fetescu (nataţie, didactică)
Lect. univ. dr. Ursanu Grigore (atletism, TMAS, Asist. univ. drd. Remus Pop (atletism)
specializare) Asist. univ. drd. Nucu Antohi (fotbal)
Lect. univ. dr. Lucian Popescu (fotbal, istoria Asist. univ. drd. Cristian Rus (gimnastică)
E.F.S.) Asist. univ. drd. Radu Iacob (baschet)
Lect. univ. dr. Ileana Popovici (handbal) Prep. univ. Petrea Renato (fitness, haltere-
Lect. univ. dr. Veronica Popescu (atletism) culturism)
Lect. univ. dr. Cătălin Ştirbu (volei) Prep. univ. Zaharia Cristina (kinetoterapie)
Lect. univ. dr. Adrian Cojocariu (tenis, TEFS) Prep. univ. Alexandru Oprean (fitnees)
Lect. univ. dr. Beatrice Abălaşei (handbal) Prep. univ. Marius Neculăeş (kinetoterapie)
SPECIALIZĂRI:
Domeniul fundamental este denumit: Cultură Fizică şi Sport
Domeniul de licenţă este denumit: Educaţie Fizică şi Sport
Ciclul I: este denumit „studii universitare de licenţă”, durata de 3 ani (6
semestre) cu următoarele specializări:
 Educaţie fizică şi sportivă - învăţământ de zi;
 Kinetoterapie şi motricitate specială - învăţământ de zi;
 Educaţie fizică şi sportivă - învăţământ cu frecvenţă redusă; are aceeaşi durată ca
forma de învăţământ de zi: 3 ani (6 semestre) şi aceleaşi planuri de învăţământ.
Ciclul II: este denumit „studii universitare de masterat” cu durata de 2 ani (4
semestre). În prezent sunt acreditate următoarele specializări:
 Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Management şi marketing în sport;
 Master (4 semestre) - învăţământ la distanţă, Management şi marketing în sport;
 Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Kinetoterapia în traumatologia sportivă;
 Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Fitness şi estetică corporală;
 Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Activităţi sportive de timp liber şi sporturi
extreme.
 Master (4 semestre) - învăţământ de zi, Antrenament şi performanţă sportivă (la
nivel de intenţie).
7
COORDONATE
Str. Toma Cozma nr.3, cod 700554 - IAŞI

Tel. : 0232-201026 (Secretariat); 0232-201027 (Decanat)
Fax : 0232-201126
Email : admefs@uaic.ro, sairinei@uaic.ro
Site web http://www.sport.uaic.ro
CONDUCEREA FACULTĂŢII
DECAN: Prof. dr. Ioan Iacob

PRODECAN: Prof. dr. Veronica Bălteanu
Responsabil cu activitatea ştiinţifică: Asist. univ. Sava Fetescu
CONSILIUL FACULTĂŢII
Conf. dr. Marin Chirazi – decan

Prof. dr. Veronica Bălteanu – prodecan
Prof. dr. Ioan Iacob – director departament
Lect. dr. Cojocariu Adrian – cancelar
Lect. dr. Ungurean Bogdan
Lect. drd. Nichifor Florin
Asist. Sava Fetescu
Ing. Livia Ghiga – administrator şef facultate
Studenţi: urmează să fie aleşi de către colectivele de
studenţi din fiecare an de studiu
ADMINISTRATIV
 Elena Paraschiv – secretar şef facultate

 Livia Ghiga - administrator şef facultate
 Simona Airinei – secretar
 Romeo Humă – laborant
 Petru Oancă – magazioner – magazie sportivă
Programul de lucru în secretariat este 730 - 1600

Programul de lucru cu publicul
Luni-Joi 1100-1300
Telefon secretariat: 0232-201026
Fax: 0232-201126
8
STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR-ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI/IFR
SEMESTRUL I SEMESTRUL II
ACTIVITATE
ACTIVITATE
SESIUNE DE
SESIUNE DE
DIDACTICĂ
DIDACTICĂ
VACANŢĂ /
RESTANŢE
EXAMENE
EXAMENE
VACANŢĂ
VACANŢĂ
ANUL
RESTANŢE /
LICENŢĂ / ACTIVITĂŢI DE
PRACTICĂ
1 restanţe +
I 12+2 2 2 2 14 2 13
2 activităţi de practică
1 restanţe +
II 12+2 2 2 2 14 2 13
2 activităţi de practică
2 pentru definitivarea
lucrării de licenţă şi
III 12+2 2 2 2 14 2 restanţe +
??
1 examen de licenţă
Notă: cifrele din tabelul de mai sus reprezintă numărul de săptămâni ale fiecărei
perioade din cadrul structurii anului universitar.
SEMESTRUL I
Primul semestru al fiecărui an universitar începe, în mod obişnuit, la data de 1
octombrie. De la această dată, timp de 14 săptămâni se derulează activităţi didactice
specifice cu studenţii. Acest interval de 14 săptămâni, este întrerupt după 12 săptămâni
de o vacanţă de iarnă de 2 săptămâni (cu ocazia sărbătorilor de iarnă), după care se
continuă activitatea didactică încă 2 săptămâni. Urmează o sesiune de examene cu
durata de 2 săptămâni şi apoi o vacanţă intersemestrială de alte 2 săptămâni. În această
vacanţă se organizează, pe durata unei săptămâni, o sesiune de restanţe, reexaminări
pentru completarea punctajului, reexaminări pentru mărirea notei. Tot în acest interval,
se organizează o sesiune de restanţă pentru examenele de finalizare a studiilor pentru
serii mai vechi de absolvenţi.
SEMESTRUL II
Cel de-al doilea semestru are o primă perioadă de 14 săptămâni de activitate
didactică, urmată de o sesiune de examene de 2 săptămâni. În continuare, urmează o
perioadă de 3 săptămâni în care se programează o sesiune de restanţe pe durata unei
săptămâni. Tot în această perioadă, se derulează alte activităţi, precum perioadele de
practică la unele discipline sau alte activităţi specifice fiecărui an de studiu (vezi tabelul).
Zilele de Paşte vor fi libere (se hotărăşte anual de către Senat). Orele didactice din
ziua a treia se vor recupera. Facultăţile vor transmite la Rectorat modul de recuperare a
orelor la începutul semestrului II. Orarul recuperărilor va fi adus la cunoştinţa studenţilor.
Structura anului universitar se aprobă anual de către Senatul Universităţii „Al.
I. Cuza” Iaşi şi se afişează la începutul fiecărui an universitar la avizierul facultăţii.
Structura anului universitar pentru studenţii care urmează cursurile la forma
de învăţământ cu frecvenţă redusă este aproape identică cu cea pentru forma de zi cu
unele mici nuanţări : semestrul I – 1 octombrie-20 ianuarie = activităţi tutoriale, în
continuare, structura este la fel cu cea de la forma de zi. La începutul fiecărui an
universitar structura acestuia se afişează la avizierul special destinat formei de
învăţământ cu frecvenţă redusă.
9
CONDIŢIILE DE APLICARE A PROCESULUI BOLOGNA LA
UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA” IASI
Începând cu anul universitar 2005-2006, în învăţământul românesc s-au produs o serie

de modificări conforme cu „Procesul Bologna”, astfel :
 Modificarea duratei şi structurii studiilor:

o Reducerea duratei învăţământului la nivelul licenţei;
o Mărirea duratei şi importanţei învăţământului la nivelul masteratului;
o Transformarea învăţământului de scurtă durată (colegiu) în învăţământ de
licenţă;
o Restructurarea sistemului doctoral.
 Modificarea structurii specializărilor;
 Promovarea mobilităţii studenţilor şi cadrelor didactice;
 Recunoaşterea diplomelor la nivel european.
La baza mobilităţii şi recunoaşterii diplomelor în spaţiul european, un rol important

îl are folosirea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). Aceasta înseamnă
că, fiecare disciplină care va fi studiată de un student, este evaluată cu un număr de
credite (mai exact, 5 credite). Un credit presupune aproximativ 30 de ore de muncă ale
studentului, fie asistată (cursuri, seminarii, laboratoare), fie individuală (timpul alocat
studiului în biblioteci, activitatea de învăţare din timpul sesiunilor, activităţi practice).
Începând cu acest an universitar structura învăţământului academic va cuprinde trei
cicluri de studii, după cum urmează :
 Ciclul I, de studii universitare de licenţă, cu durata de trei ani (toate facultăţile).

Excepţii, patru ani : Facultatea de Drept şi pentru domeniile Inginerie Fizică (din
cadrul Facultăţii de Fizică), Geologie Tehnică (din cadrul Facultăţii de Geografie şi
Geologie) ;
 Ciclul II, de studii universitare de masterat, cu durată de doi ani ;
 Ciclul III, doctoral, cu durata de trei ani.
10
SPECIALIZAREA
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ

 Planul de învăţământ pentru ciclul I: studii
universitare de licenţă
 Fişele disciplinelor pentru ciclul I - studii
universitare de licenţă
 Planul de învăţământ şi fişele disciplinelor
pentru modulul I de formare psihopedagogică
 Specializare complementară: plan de
învăţământ cu oferta de 60 de credite de la
specializarea „Kinetoterapie şi motricitate
specială”
PRECIZĂRI:
Planurile de învăţământ pentru ciclul I studii universitare de licenţă şi fişele
disciplinelor pentru ciclul I prezentate în continuare în acest ghid de studii pentru
specializarea „educaţie fizică şi sportivă”, sunt valabile atât pentru forma de zi cât şi
pentru forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR). Singura deosebire constă în
faptul că în planurile de învăţământ de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, orele
de curs nu se derulează cu studenţii prin întâlniri faţă în faţă, parcurgerea conţinuturilor
disciplinelor facându-se de către studenţi prin studiu individual. Seminariile,
laboratoarele şi lucrările practice se derulează identic ca cele de la forma de zi, atât în
ceea ce priveşte conţinuturile disciplinelor cât şi volumul de ore alocat şi formele de
organizare a activităţii didactice.
11
UNIVERSITATEA: „AL.I.CUZA” IAŞI
FACULTATEA: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Domeniul de licenţă: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Specializarea: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ; KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
Titlul obţinut: LICENŢIAT ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Durata studiilor: 3 ani (ciclul I)
Forma de învăţământ: ZI
Anul universitar: 2009/2010
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de studiu: I
An comun pentru domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializările: Educaţie fizică şi sportivă şi
Kinetoterapie şi motricitate specială
Semestrul: I Semestrul: II
discipli
Codul
Nr.
nei
crt.
Denumirea disciplinei Nr. ore/săpt. Nr. ore/săpt.
Cr. FV Cr. FV
C S L C S L
I. Discipline fundamentale
1. Anatomia ST 1102 2 1 - 5 E - - - - -
2. Introducere în informatică IA 11.. 1 - 2 5 E - - - - -
LF 11..
LF 12..
3. Limbi străine - 2 - 5 C - 2 - 5 E
LE 11..
LE 12..
II. Discipline domeniu de licenţă
1. Istoria educaţiei fizice şi sportului SP 1111 2 1 - 5 E - - - - -
2. Teoria educaţiei fizice şi sportului ST 1201 - - - - - 2 2 - 5 E
Discipline impuse (DI)
Discipline de bază individuale:

 Tehnica şi metodica exerciţiilor de
3. SP 1101 - - 2 3 - - - - -
atletism: alergări şi sărituri 5 Vp
 Gimnastica de bază şi acrobatică SP 1104 - - 2 2 - - - - -
Discipline de bază colective:
4.  Handbal: bazele tehnicii şi tacticii SP 1109 - - 2 3 - - - - -
5 Vp
 Volei: bazele tehnicii şi tacticii ST 1109 - - 2 2 - - - - -
5. SP 1201 - - - - - - - 1 2
atletism: alergări şi aruncări 5 Vp
 Gimnastică acrobatică şi sărituri SP 1204 - - - - - - - 1 3
6.  Handbalul în şcoală SP 1209 - - - - - 2 - 2 2
5 E
 Voleiul în şcoală ST 1209 - - - - - 2 - 2 3
Discipline practico-aplicative:
7.  Înot: iniţiere în tehnica procedeelor ST 1211 - - - - - - - 2 3
 Practică turism – orientare ST 1212 - - - - - 1 -
30
2
5 Vp
ore
Discipline opţionale
Opţional Estetică corporală:
 Fitness SP 1236 - - - - - - - 1 2,5
DO
I
1.  Haltere-culturism SP 1229 5 C
Opţional  Gimnastică aerobică ST 1207 - - - - - - - 1 2,5
II de întreţinere
Discipline facultative
DF
30
1. Schi (30 ore) SP 1124 - - 5 Vp - - - - -
ore
ore fizice 5 4 10 3E 7 4 10 3E
TOTAL ore conven- 30 1C 30 1C
10 4 10 2Vp 14 4 10 2Vp
ţionale
Total ore fizice obligatorii pe săptămână 19 21
Total ore convenţionale obligatorii pe săptămână 24 28
12
Specializarea: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
Anul de studiu: II
Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Educaţie fizică şi sportivă
discipli
Codul
Nr.
nei
crt. Cr. FV Cr. FV
C S L C S L
1. Fiziologia generală şi a efortului fizic ST 2303 2 1 - 5 E - - - - -
LF 23/24..
2. Limbi străine LE 23/24.. - 2 - 5 C - 2 - 5 C
Biomecanică şi elemente de profilaxie
1. medicală în ed. fizică şi sport:
 Biomecanica ST 2402 - - - - - 1 1 - 2
 Igienă, prim ajutor şi control medical 5 E
ST 2405 - - - - - 2 1 - 3
 Atletismul în şcoală
2. SP 2303 2 - 2 3 - - - - -
 Gimnastica în şcoală 5 E
SP 2305 2 - 2 2 - - - - -
3.  Baschet: bazele tehnicii şi tacticii ST 2310 - - 2 3 - - - - -
 Fotbal: bazele tehnicii şi tacticii 5 Vp
SP 2310 - - 2 2 - - - - -
4. Pregătire specializată într-o ramură ST 2314-19 1 - 2 5 E - - - - -
de sport: nivel începători I SP 2313-17
Practică şi aplicaţii în pregătirea
specializată:
 Pregătire specializată într-o ramură ST 2414-19
5. de sport: nivel începători II SP 2413-17 - - - - - - - 2 3
5
Vp
C
 Practică de antrenorat nivel I
începători SP 2421 - - - - - - - 1 2 C
 Baschetul în şcoală ST 2410 - - - - - 2 - 2 2
6.  Fotbalul în şcoală 5 E
SP 2410 - - - - - 2 - 2 3
Discipline nautice:
 Înot: metodica învăţării ST 2411 - - - - - 2 - 2 3
7.  Practică înot-vâslit 30 5 E
ST 2413 - - - - - - - ore 2
Expresie corporală (1-2):
Opţional  Dans sportiv SP 2322 - - 1 2,5 - - - - -
I  Dans folcloric SP 2325
1. Sporturi de luptă (1-2): 5 C
Opţional  Judo ST 2327 - - 1 2,5 - - - - -
DO
II  Instruire în arte marţiale ST 2335

Opţional Sporturi adaptate:
III  Fotbal-tenis SP 2444 - - - - - - - 1 2,5
2.  Streetball ST 2438 5 C
Opţional  Volley-beach ST 2438 - - - - - - - 1 2,5
IV  Rugby-redus ST 2437
30
DF
1. Schi (30 ore) SP 2324 - - 5 Vp - - - - -

ore
2. Capoeira - tehnici de luptă afro-braziliene SP 2445 - - - - - - - 2 5 Vp
ore fizice 7 3 12 3E 9 4 11
TOTAL 30 2C 30 3E
ore conven- 14 3 12 18 4 11 3C
ţionale 1Vp
13
Specializarea: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
Anul de studiu: III
Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Educaţie fizică şi sportivă
discipli
Codul
Nr.
nei
crt. Cr. FV Cr. FV
C S L C S L
Sociologia şi psihologia E.F.S.:
1.  Sociologia educaţiei fizice şi sportului FS 35.. 1 1 - 2 - - - - -
 Psihologia educaţiei fizice şi sportului 5 E
EP 35.. 1 1 - 3 - - - - -
Metodologia cercetării ştiinţifice şi
1. elemente de statistică în E.F.S. ST 3508 2 2 - 5 E - - - - -
2. Gimnastica ritmică SP 3508 1 - 2 5 E - - - - -
Elemente de terapie şi masaj:
3.  Terapia deficienţelor fizice în ST 3623 - - - - - 1 - 1 3
şcoală 5 E
 Masaj şi automasaj ST 3651 - - - - - - - 1 2
Teoria şi practica antrenamentului
sportiv:
 Teoria şi metodica antrenamentului SP 3512 2 1 - 4 E - - - - -

4.
sportiv (T.M.A.S.) 5 E
 Pregătire specializată într-o ramură ST 3514-19
de sport: nivel avansaţi I SP 3513-17 - - 1 1 Vp - - - - -
Etică, deontologie profesională şi
5. integrare comunitară ST 3639 - - - - - 1 1 - 5 E
Organizarea şi coregrafia
spectacolului şcolar:
 Organizarea de competiţii sportive
6. SP 3619 - - - - - 1 1 - 3
şcolare
 Elemente de coregrafie a 5 C
spectacolului şcolar SP 3672 - - - - - 1 - 1 2
Organizarea timpului liber şi a
7. activităţilor sportiv-recreative: SP 3674 - - - - - 1 1 5 C
Management în E.F.S.:
 Management şi marketing în efs ST 3534 1 1 - 3 - - - - -
8.  Amenajarea şi administrarea 5 C
bazelor sportive SP 3520 1 - 1 2 - - - - -
Teorie, practică şi aplicaţii în
pregătirea specializată:
9.  Pregătire specializată într-o ramură ST 3614-19
- - - - - 2 - 2 4 E
de sport: nivel avansaţi II SP 3613-17 5 E
 Practică de antrenorat nivel II avansaţi SP 3621 - - - - - - - 1 1 C
Opţional Loisir şi olimpism: 1 - 1 2,5 - - - - -
1.
I  Sportul pentru toţi ST 3531 5 C
Opţional  Activităţi ludice ST 3533
 Olimpism - - 1 2,5 - - - - -
DO
II SP 3529
Sporturi cu racheta şi paleta:
Opţional
III  Tenis de câmp SP 3623 - - - - - - - 1 2,5

2.  Tenis de masă 5 C
ST 3630
IV  Badminton ST 3628 - - - - - - - 1 2,5
ore fizice 10 6 6 7 2 9
4E 3E
20 6 6 14 2 9
ţionale
14
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ANATOMIE COD: ST 1102
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ORELOR PE TOTAL ORE TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE
ACTIVITATE DE
SĂPTĂMÂNĂ SEMESTRU P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt PREDARE
INDIVIDUALĂ* CREDITE
C S L Pr.
2 1 - - 42 108 5 E ROMANA
TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

DISCIPLNEI Prof. univ. dr. PAULA DROSESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
-
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Realizarea unei baze teoretice pentru noţiunile predate la celelalte discipline medicale cât şi
pentru cele specifice profilului.
 Familiarizarea cu structurile anatomice din care sunt alcătuite aparatele şi sistemele
organismului pentru o mai bună înţelegere a efectelor efortului sportiv asupra celui care-l
practică.
TEMATICĂ  Obiectul anatomiei descriptive şi funcţionale. Biologia locomoţiei umane.
GENERALĂ  Embriogeneza aparatului locomotor. Caracteristicile morfofuncţionale ale osul, muşchiului
striat şi articulaţiilor. Principalele grupe musculare ale corpului.
 Anatomia descriptivă a aparatului cardiovascular, respirator, urogenital şi digestiv.
 Anatomia glandelor cu secreţie internă şi a analizatorilor.
 Noţiuni de anatomia sistemului nervos central.
TEMATICA  Însuşirea detaliilor anatomice ale organismului uman.

SEMINARIILOR/  Morfologia şi tipurile de oase. Anatomia descriptivă a centurii scapulare si a membrului superior.
LUCRĂRILOR DE  Anatomia descriptivă a centurii pelvine şi a membrului inferior liber.
LABORATOR  Anatomia coloanei vertebrale, peretelui abdominal anterior şi a cutiei toracice.
 Descrierea structurilor anatomice din care este format organismul uman.
METODE DE Prelegeri sub forma cursurilor teoretice, discutii pe teme in prealabil anuntate, prezentarea
PREDARE notiunilor pe scheletul uman si pe mulajul din dotarea facultatii, prezentarea pe planse si atlase,
invatarea prin cooperare
BIBLIOGRAFIE 1. Baciu Clement, Anatomia funcţională şi biomecanica, Bucureşti, Editura Sport-Turism,1977

OBLIGATORIE 2. Drosescu Paula, Anatomia aparatului locomotor, Ed. Pim, 2004 (ediţia a-IIa)
(SELECTIV) 3. Papilian Victor, Anatomia omului, Bucureşti, Editura All 1992
4. Ranga Viorel, Tratat de anatomie a omului, Bucureşti, Editura Medicală, 1993
EVALUARE Condiţii 50% prezenta la curs, 100% prezenta la seminar

Criterii participarea activa la seminarii, realizarea unui proiect la alegere
evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o tema la
Forme
alegere + evaluarea finala scrisa
50% evaluare pe parcursul semestrului + nota de la proiectul / referat
Formula notei finale
50% nota de la examinarea finala
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente
pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
15
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI INTRODUCERE ÎN INFORMATICĂ COD: IA 11..
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMANA
TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT

DISCIPLNEI Lect. univ. dr. GABRIELA APREUTESEI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE
 Cunoaşterea principalelor mijloace de formatare a unui text utilizând programul Word 2003
 Utilizarea programului PowerPoint 2003 în realizarea unei prezentări electronice
TEMATICĂ  Prezentarea ferestrei din programul Word 2003 şi a principalelor meniuri

GENERALĂ  Crearea şi salvarea unui nou document Word
 Fonturi, utilizarea diacriticelor, identări şi spaţiere, introducerea de casete text
 Marcatori şi numerotare, folosirea chenarelor şi bordurilor
 Inserarea de antet şi subsol, a datei, orei şi a numărului paginii, a notelor explicative
 Formatarea unui text în coloane cu ajutorul programului Word
 Crearea tabelelor şi realizarea diferitelor operaţii în tabele
 Inserarea de imagini într-un document Word şi formatarea lor
 Realizarea desenelor cu ajutorul instrumentelor specifice Word
 Crearea unei prezentări PowerPoint utilizând expertul autoconţinut, şabloanele sau pornind de la
zero
 Elementele construirii unui diapozitiv nou
 Introducerea animaţiei şi tranziţiei în cadrul unei prezentări PowerPoint
TEMATICA  Urmăreşte îndeaproape tematica de la curs
SEMINARIILOR/  Pregăteşte realizarea a 2 proiecte Word care conţin:
LUCRĂRILOR 1. O scrisoare de intenţie (o pagină) şi un CV (o pagină)
DE LABORATOR 2. Un tabel ce foloseşte comanda Formula din meniul Tabel şi o imagine cu text într-un
document word
 Pregăteşte realizarea unei prezentări PowerPoint pentru colocviu (al 3-lea proiect)
METODE DE Prelegerea, explicaţia, utilizarea calculatorului şi a videoproiectorului

PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. M. Clocotici – Curs de birotică, pagină web personală, 2006

OBLIGATORIE 2. S. Johnson - Office-WORD 2003, Intuitext, 2004
(SELECTIV) 3. Manual Microsoft Word 2003, LIBRARY & INFORMATION SERVICES IT TRAINING
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs + 67% prezenţă la seminar. Realizarea a celor 2 proiecte Word
Criterii participarea activă în dezbaterea tematicilor laborator
Forme verificarea parţială a cunoştinţelor dobândite prin intermediul proiectelor
Formula 25% evaluare pe parcurs + 3x25% (din cele 3 proiecte)
notei finale
16
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA FRANCEZĂ I+II COD: LF11../12..

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1+2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- 2+2 - - 28+28 122+122 5+5 C+E FRANCEZĂ

DISCIPLNEI DOROBĂŢ ANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Să degajeze mesajul dintr-un document scris;

 Să participe la conversaţii pe teme familiale purtate în limbaj standard;
 Să participe la o conversaţie pe teme sportive;
 Să urmeze indicaţii scrise;
 Să completeze formulare standard cu date personale;
 Să redacteze texte simple (scrisoare, CV în limba franceză);
 Să manifeste interes pentu lumea francofonă.
TEMATICĂ  Despre sine: însuşiri fizice şi morale, corpul omenesc, îmbrăcăminte, pasiuni;
GENERALĂ  Familia: membrii familiei, grade de rudenie, sărbători,
 Habitat: forme geografiec, sat, oraş;
 Relaţii sociale: corespondenţă, conversaţie telefonică, programul zilnic;
 Oameni şi locuri: mijloace de transport, călătorii, oraşe şi monumente franceze;
 Activităţi sportive.
 Elemente de construcţie a comunicării
 Femininul şi pluralul substantivelor;
 Femininul şi pluralul adjectivelor; grade de comparaţie ale adjectivelor.
 Adverbul de mod;
 Verbul: indicativ – prezent, passe compose, viitor – condiţional prezent şi trecut, subjonctiv,
prezent şi trecut;
 Pronumele personale subiect, ON, personale, complementare, relative, demonstrative,
adverbiale.
 Si conditionnel;
 Folosirea subjonctivului.
TEMATICA  A se prezenta, a prezenta pe cineva, a descrie persoane;
SEMINARIILOR/  A localiza în spaţiu;
LUCRĂRILOR  A descrie obiecte;
 A exprima preferinţe;
DE LABORATOR  A-şi exprima opinia;
 A situa în timp, a relata acţiuni;
 A exprima condiţia;
 A-şi exprima interesul / indiferenţa;
 A-şi exprima mulţumirea / nemulţumirea.
METODE DE expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Richard, Bergeron – „Codde esentiell du francais parlle et ecrii”, Hachtte, 1993.
OBLIGATORIE 2. Alfred, Jeanrenaud – „Gramatica limbii franceze”, Editura Polirom, Iaşi, 1997.
(SELECTIV) 3. Dicţionare: Quid, 1992 – Pettit Robert 1 şi 2.
4. Ziare şi reviste – „Nouvele observateur, Figaro magasine, Geo”.
EVALUARE Condiţii frecventarea prelegerilor; participarea activă la cel puţin jumătate dintre seminarii
numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatul obţinut la referatul din timpul
Criterii
semestrului şi performanţa la examenul oral din sesiune
Forme referat în cazul verificării pe parcurs şi examen oral în sesiune
Formula (nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la referat + 2 x nota obţinută la
notei finale examenul oral din sesiune) : 4
17
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA ENGLEZĂ I+II COD: LE11../12..

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1+2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- 2+2 - - 28+28 122+122 5+5 C+E ENGLEZĂ

DISCIPLNEI BARGAN OANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Să vorbească despre sine, despre persoane, despre activităţi din universul imediat;
 Să selecteze formule comversaţionale şi să pună întrebări potrivit situaţiei conversaţionale;
 Să recunoască mesajul global al unui text;
 Să sesizeze ordinea evenimentelor relatate într-un text;
 Să desprindă informaţii esenţiale dintr-un discurs / text standard pe subiecte familiale;
 Să expună în scris opinii asupra unor teme din universul imediat.
TEMATICĂ  Familia – membrii familiei
GENERALĂ  Sportul, sportivul, sporturi: fotbval, competiţii, volei, evenimente atletice, sportivul ideal;
 Prietenie: descrierea fizică şi morală a prietenului, relaţii de prietenie;
 Corpul omenesc: descrierea fizică, accidente;
 Alimentaţie şi sănătate;
 Casa: încăperi, mobilier;
 Cumpărături: magazine, mărfuri, modalităţi de plată;
 Călătorii: obţinerea de informaţii specifice;
 Oraşul: orientare în spaţiu;
 Viaţa de zic u zi: activităţi zilnice, dorinţe;
 Cultură şi civilizaţie: Jocurile Olimpice – scurtă istorie;
 Verbul: modalităţi de exprimare a prezentului, trecutului, viitorului; construcţii modale;
afirmaţia, interogaţia, negaţia.
 Pronumele: personale, demonstrativ, reflexiv, emfatic, interogativ, reciproce, relative, nedefinite,
altele.
 Numeralul, articolul, prepoziţia, conjuncţia.
 Adjectivul: gradele de comparaţie;
 Substantivul: numărul, cazul.
TEMATICA  A comunica în societate: a saluta, a face prezentări, a oferi un obiect în mod politicos, a face
SEMINARIILOR/ urări, a cere scuze, a accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie;
LUCRĂRILOR  A da şi a solicita informaţii generale de ordin personal, despre programul zilnic, despre preţuri,
alimente etc.;
DE LABORATOR  A da informaţii despre ce fac diferite persoane (prezent, trecut şi viitor);
 A descrie persoane, locuri, evenimente;
 A exprima şi solicita o opinie, a exprima motive, acţiuni, stări posibile, sfaturi, instrucţiuni;
 A exprima obligaţia / permisiunea / interdicţia / posibilitatea / probabilitatea de a face ceva;
 A exprima puncte de vedere personale, a trage concluzii;
 A folosi stilul formal / informal.
METODE DE expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Paidos, Constantin – „Gramatica limbii engleze”, Institutul European pentru cooperare Cultural
OBLIGATORIE – Ştiinţifică, Iaşi, 1992, vol. I, 1993, vol. II.
(SELECTIV) 2. Gălăţeanu, Fârnoagă Giorgiana, Sachelarie – Lecca, Doina – „Limba engleză în conversaţie”,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
3. Leviţchi, Leon - Bantaş, Andrei – „Dicţionar englez - român”, Editura Teora, 1992.
numărul şi calitatea intervenţiilor la seminar, rezultatul obţinut la referatul din timpul semestrului şi
Criterii performanţa la examenul oral din sesiune
Formula (nota obţinută pentru activitatea la seminar + nota obţinută la referat + 2 x nota obţinută la examenul
notei finale oral din sesiune) : 4
18
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI COD: SP1111
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 1 - - 42 108 5 M ROMANA

DISCIPLNEI Lect. univ. dr. LUCIAN POPESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Studierea apariţiei şi evoluţiei modului de practicare a exerciţiilor fizice în diferite epoci istorice.
 Formele şi nivelul de practicare a exerciţiilor fizice legate de nivelul economic şi social, ţinându-
se cont de particularităţile spirituale ale societăţii.
TEMATICĂ  Izvoarele domeniului educaţiei fizice şi sportului.
GENERALĂ  Exerciţiile fizice în diferitele perioade istorice:
o comuna primitivă,
o antichitate,
o evul mediu,
o perioada modernă,
o perioada contemporană.
 Educaţia fizică în perioada Renaşterii.
 Formarea principalelor sisteme pedagogice de educaţie fizică.
 Şcoala filantropistă: Basedow, Salszmann, Guts Muths, Pestalozzi.
 Metode naturale de educaţie fizică „metoda austriacă”, „metoda franceză”.
 Forme asociative de educaţie fizică: cercetăşia, străjeria, socolismul, Asociaţia Creştină Pentru
Tineret.
 Renaşterea olimpismului modern.
 Evoluţia şi modernizarea educaţiei fizice în România
TEMATICA  Sisteme de educaţie fizică:
SEMINARIILOR/  francez,
LUCRĂRILOR  suedez,
DE LABORATOR  german,
 englez,
 american,
 danez,
 rusesc.
METODE DE Prelegerea, explicaţia, tehnici de dezbateri
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Cercel P., Popescu L., Istoria educaţiei fizice şi sportului, Ed.Fundaţiei „Chemarea”, Iaşi, 1998
OBLIGATORIE 2. Kiriţescu, C., Palestrica, ediţia I, Editura „Casa Şcoalelor”, Bucureşti, 1943
(SELECTIV) 3. Kiriţescu, C., Palestrica, ediţia a II-a, Ed. U.C.F.S., Bucureşti, 1964
4. Kiriţescu, C., Istoria educaţiei fizice, Tipografia Cartea Românească, Bucureşti, 1936
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs + 100% prezenţă la seminar. Minim nota 5 la examinarea orală
Criterii participarea activă în dezbaterea tematicilor de curs şi seminar
Forme evaluare pe parcurs (referat) + verificarea parţială a cunoştinţelor dobândite
Formula 50% evaluare pe parcurs + 50% nota la examenul oral
notei finale
19
FIŞA DISCIPLINEI
TEHNICA ŞI METODICA EXERCIŢIILOR DE ATLETISM:

DENUMIREA DISCIPLINEI COD: SP 1101
ALERGĂRI ŞI SĂRITURI
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Lector dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Însuşirea corectă şi perfecţionarea deprinderilor motrice de bază, specifice probelor de alergări
şi sărituri;
 Însuşirea unei terminologii adecvate atletismului;
 Formarea aptitudinilor didactice – conceperea proiectelor didactice;
 Iniţierea studentului în metodica predării probelor de atletism în şcoală.
TEMATICĂ  Tehnica şi metodica predării probelor de alergări
GENERALĂ  Tehnica şi metodica predării probelor de sărituri
 Greşeli frecvente, cauzele care le determină, metode de corectare
 Noţiuni de regulament
TEMATICA  Exerciţii pregătitoare pentru învăţarea probelor de alergări
SEMINARIILOR/  Tehnica şi metodica predării alergării de semifond
LUCRĂRILOR DE  Tehnica şi metodica predării alergării de viteză
LABORATOR  Tehnica metodica predării alergării de ştafetă
 Exerciţii pregătitoare pentru învăţarea probelor de sărituri
 Tehnica metodica predării săriturii în înălţime cu păşire
 Tehnica metodica predării săriturii în lungime, procedeul cu 1 şi ½ paşi
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, problematizarea, algoritmizarea, jocuri creative, ştafete, lucrul pe ateliere,
PREDARE vizionare, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Merică, Al., Pop, R., Ursanu, G., - „Metodica predării exerciţiilor de atletism”, Editura
OBLIGATORIE Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993
(SELECTIV) 2. Merică, Alexandru – „Tehnica probelor de atletism”, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993
3. Tatu, N., Titus, Alexandrescu, Dumitru, Ardelean, Tiberiu – „Atletism”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983
EVALUARE Condiţii - prezenţa la lucrări practice 100%; minim nota 5 la probele practice
- redarea unui sistem de exerciţii, pentru învăţarea unei probe atletice,
elaborat în ordine metodică
Criterii - participarea conştientă, activă şi creativă concretizată în coordonarea
metodică a unor exerciţii care conduc la însuşirea probelor atletice
abordate în lecţie.
- evaluare pe parcurs + evaluare prin test / lucrare scrisă
Forme - evaluarea prin intermediul testului sau a lucrării scrise va avea rolul de
a verifica nivelul şi calitatea cunoştinţelor acumulate de student
- rezultatul la probele şi normele de control 40%
- nota la testul de verificare / lucrarea scrisă 60%
* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 90 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
20
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ COD: SP1104
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 32 2 Vp ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Asist. univ. drd. CRISTIAN MIHAIL RUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice specifice Gimnasticii de Bază;

 Formarea abilităţilor motrice şi priceperilor didactice folosind mijloacele Gimnasticii de Bază;
 Dobândirea abilităţilor de asigurare şi ajutor, în lecţia de gimnastică, pentru prevenirea
accidentelor.
TEMATICĂ  Domeniu, mijloace, sarcini, particularităţi ale Gimnasticii de Bază;
GENERALĂ  Aplicaţii practice ale mijloacelor Gimnasticii de bază în lecţie;
o Exerciţii de front şi formaţii;
o Exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă;
o Exerciţii de perfecţionare a deprinderilor motrice de bază şi aplicative prin ştafete şi
parcursuri aplicative.
TEMATICA  Exerciţii de front şi formaţii;
SEMINARIILOR/  Exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă;
LUCRĂRILOR DE  Exerciţii de perfecţionare a deprinderilor motrice de bază şi aplicative prin ştafete şi parcursuri
LABORATOR aplicative; Elemente acrobatice simple; Sărituri simple;
 Exerciţii de dezvoltarea a calităţilor motrice;
 Conducerea unor exerciţii simple (pe segmente corporale).
METODE DE Expuneri; Demonstraţii; Demonstraţii intuitive; Explicaţii însoţite de demonstraţii.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Băiaşu, N. şi colaboratorii – Gimnastica, Editura Stadion, Bucureşti, 1972.

OBLIGATORIE 2. Fidler, P. şi colaboratori -Caiet metodic de gimnastică. Editura Universităţii „Alexandru Ioan
(SELECTIV) Cuza”, Iaşi, 1976.
3. Luca, A. – Gimnastica în şcoală. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 1998.
4. Podlaha, R. - Terminologia gimnasticii. Editura Stadion, Bucureşti, 1974.
şi Stroescu A.
5. Rus C.M. – Pentru profesorul de educaţie fizică şi sport.gimnastica. Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005.
EVALUARE Condiţii Prezenţa100% la Lp.; Întocmirea caietului de lucrări practice;

Participare activă la ore; Dispoziţie la efort fizic şi intelectual; Echipament
Criterii
adecvat; Atitudine corespunzătoare pentru lucrul în echipă.
Forme Pe parcurs la activitatea metodică; test scris şi probe practice finale.
Formula notei finale 50% evaluarea pe parcurs+50%testele practice finale
21
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII COD: SP 1109
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 M ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Lect. dr. ILEANA POPOVICI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
-
ABSOLVITE
OBIECTIVE - însuşirea elementelor şi a procedeelor tehnice de bază, dar şi a unor acţiuni şi combinaţii tactice
utilizabile în jocul de handbal;
- familiarizarea cu noţiunile şi regulile de bază ale jocului;
- asigurarea unui volum minimal de cunoştinţe practice şi metodice de specialitate, referitoare la
predarea handbalului în şcoală.
TEMATICĂ  Noţiuni generale şi reguli fundamentale pentru desfăşurarea jocului de handbal;
GENERALĂ  Tehnica atacantului;
 Tehnica apărătorului;
 Tehnica şi tactica portarului;
 Noţiuni de bază ale tacticii jocului de handbal;
 Sisteme de joc în atac şi în apărare.
TEMATICA  Ştafete şi jocuri dinamice cu elemente specifice jocului de handbal;

SEMINARIILOR/  Iniţiere în ţinerea, prinderea şi pasarea mingii de pe loc şi din deplasare;
LUCRĂRILOR DE  Învăţarea poziţiei fundamentale şi a mişcării în teren a atacantului şi a apărătorului;
LABORATOR  Învăţarea driblingului simplu şi multiplu;
 Învăţarea aruncărilor la poartă (de pe loc, din alergare, cu pas adăugat şi cu pas încrucişat);
 Sistemul de atac cu un pivot şi sistemul de apărare 6:0;
 Aplicarea practică a cunoştinţelor asimilate şi a regulamentului de joc.
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exersarea, problematizarea, modelarea.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Alexandru E., Acsinte A. (2000). Handbal – de la iniţiere la marea performanţă, Editura
OBLIGATORIE Media, Bacău
(SELECTIV) 2. Bíró, F., Roman, C., Dragoş, P. (2002). Handbal – iniţiere, Editura Universităţii din Oradea
3. Bota, M., Bota, I. (1990). Handbal – 500 de exerciţii pentru învăţarea jocului, Editura Sport-
Turism, Bucureşti
4. Cercel, P. (1993). Curs de handbal, ediţia a III-a, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi
5. Curelli, J.J., Landuré, P. (1996). Le Handball – Les Règles, La Technique, La Tactique,
Éditions MILAN
6. Popovici, I. (2006). Handbal – curs de bază, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi
7. Popovici, I. (2008). Handbalul în şcoală, Editura PIM, Iaşi
EVALUARE 100% prezenţă la cursurile practice

Condiţii
minimum nota 5 la fiecare probă practică şi la test
Criterii participare activă la lucrările practice
evaluare pe parcurs (probe practice)
Forme
evaluare finală prin probe de control şi test
50% nota de la probele practice
50% nota de la test
22
FIŞA DISCIPLINEI
DISCIPLINE DE BAZĂ COLECTIVE: VOLEI - BAZELE

DENUMIREA DISCIPLINEI COD: ST1109
TEHNICII ŞI TACTICII
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 32 2 M ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Lect. univ. drd. UNGUREAN BOGDAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIE, ATLETISM
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Ridicarea nivelului tehnico-tactic

 Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, metodice şi organizatorice
 Însuşirea regulamentului de joc şi a terminologiei specifice
TEMATICĂ  Şcoala mingii

GENERALĂ  Procedee tehnice folosite în atac (pasa de sus cu două mâini, serviciul de jos din faţă,
serviciul de sus din faţă, pasa peste cap, lovitura de atac)
 Procedee tehnice folosite în apărare (preluarea mingii cu două mâini de sus şi de jos, blocaj
individual, plonjon lateral)
 Acţiuni tactice folosite în atac şi apărare
 Joc bilateral (cu efectiv redus 1x1, 2x2, 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 6x6).
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri
PREDARE de mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6.
BIBLIOGRAFIE 1. Stroie , St. – Volei. Curs de bază, INEFS, Bucureşti, 1987.

OBLIGATORIE 2. XXX – Programa şcolară, 1999.
(SELECTIV) 3. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
„Al.I.Cuza” Iaşi, 1997.
4. XXX – Regulamentul jocului de volei
5. Braharu, O., Ştirbu, C. – Volei pentru toţi, Ed. Venus, Iaşi, 2002.
EVALUARE Prezenţă 100%, minimum nota 5 la toate verificările de pe parcursul

Condiţii
semestrului
Criterii Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare finală
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcursul semestrului
23
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SCHI COD: SP 1124
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 30h 30 120 5 Vp ROMANA

DISCIPLINEI Lect. univ. drd. BOGDAN UNGUREAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ATLETISM, GIMNASTICĂ
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Învăţarea tehnicii de bază a schiului

 Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea schiului la nivelul începătorilor
 Cunoaşterea unor noţiuni de regulament de desfăşurare a concursurilor de schi
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA 1 Acomodarea şi deplasarea cu schiurile
SEMINARIILOR/ 1.1 Căderea şi ridicarea din coborâre pe plat şi în pantă
LUCRĂRILOR DE 1.2 Mersul pe schiuri
LABORATOR 1.3 Alunecarea prin împingere simultană
1.4 Mersul cu un pas şi împingere simultană
1.5 Schimbările de direcţie pe teren plat
1.6 Întoarcerile
1.7 Urcarea pantei: directă, oblică şi în trepte
2 Coborârile
2.1 Coborârea directă
2.2 Coborârea oblică
3 Frânările
3.1 Frânarea în plug
3.2 Frânarea în jumătate de plug
4 Ocolirile
4.1 Procedeele de intrare în ocoliri
4.2 Ocolirile prin păşire
4.3 Ocolire prin plug
METODE DE Prelegere interactivă, explicaţia, demonstraţia, exersarea pe grupuri şi individuală
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Balint, G. - Bazele teoretice şi metodice ale predării schiului, unic autor, Editura Tehnopress,
OBLIGATORIE Iaşi, 2005.
(SELECTIV) 2. Becea, L. - Schi alpin. Tehnici complementare de instruire, Editura Printech, Bucuresti, 2003.
EVALUARE 100% prezenţa la lucrările practice

Condiţii
Minimum nota 5 la examinări
Participare activă
Criterii
Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea schiului
Forme Evaluare pe parcurs + verificarea practică finală
50% nota la evaluarea pe parcurs
50% nota la verificarea practică finală
24
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI COD: ST 1201
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 E ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Lect. univ. dr. ADRIAN COJOCARIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIE, PSIHOLOGIA EDUCATIEI, ISTORIA EFS
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Cunoaşterea noţiunilor de bază ale ştiinţei educaţiei fizice şi sportului

 Insuşirea cunoştinţelor teoretice privind formarea, evoluţia şi dezvoltarea ştiinţei domeniului
 Dobândirea capacităţii de a opera cu noţiunile specifice disciplinei, precum şi a capacităţii de
aplicare a lor în activităţile practice specifice domeniului
TEMATICĂ  Teoria Educaţiei Fizice şi Sportului ca disciplină ştiinţifică
GENERALĂ  Noţiunile (categoriile) principale ale TEFS
 Componentele proceselor instructiv-educative de educaţie fizică şi antrenament sportiv
 Educaţia fizică şi sportul ca fenomene sociale
 Sistemul mijloacelor în educaţie fizică şi sport
 Sistemul de EFS din România
 Principalele forme de organizare a exerciţiilor fizice
TEMATICA  Dezbateri pe temele prezentate la orele de curs
SEMINARIILOR/  Exerciţiul fizic
LUCRĂRILOR DE  Calităţile motrice
LABORATOR  Deprinderile şi priceperile motrice
 Prezentarea unor referate, de către studenţi, cu teme conexe noţiunilor din curs.
METODE DE Prelegeri interactive, explicaţia, problematizare, studiu de caz, învăţare prin cooperare etc.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Cârstea, G. – Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Ed. Universul, Bucureşti,1993.
OBLIGATORIE 2. Cojocariu, A. – Teoria educaţiei fizice şi sportului, curs pentru studenţii IFR, Iaşi, 2008.
(SELECTIV) 3. Dragnea, A.; Mate-Teodorescu, S. – Teoria sportului, Ed. Fest, Bucureşti, 2002.
4. Şiclovan, I. – Teoria educaţiei fizice şi sportului, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1979.
EVALUARE - 50% prezenţa la curs şi 100% prezenţa la seminar

Condiţii - minimum nota 5 la evaluările de pe parcursul semestrului precum şi la
examenul final
Participarea activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de
Criterii curs şi seminar; realizarea originală şi completă, precum şi prezentarea
adecvată a unui referat
Forme Evaluări de parcurs + evaluare finală
25% nota la prima evaluare de pe parcursul semestrului
Formula notei finale 25% nota la a doua evaluare de pe parcursul semestrului
50% nota la examenul final
25
FIŞA DISCIPLINEI
TEHNICA ŞI METODICA EXERCIŢIILOR DE ATLETISM:

DENUMIREA DISCIPLINEI COD: SP1201
ALERGĂRI ŞI ARUNCĂRI
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 46 2 M ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Lector univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Însuşirea corectă şi perfecţionarea deprinderilor motrice de bază, specifice probelor de alergări şi
aruncări;
 Însuşirea unei terminologii adecvate atletismului;
 Formarea aptitudinilor didactice – conceperea proiectelor didactice;
 Iniţierea studentului în metodica predării probelor de atletism în şcoală;
TEMATICĂ  Tehnica metodica predării probelor de alergări
GENERALĂ  Tehnica metodica predării probelor de aruncări
 Greşeli frecvente, cauzele care le determină, metode de corectare
TEMATICA  Exerciţii pregătitoare pentru învăţarea probelor de aruncări
SEMINARIILOR/  Tehnica metodica predării alergării de garduri
LUCRĂRILOR DE  Tehnica metodica predării aruncării mingii de oină
LABORATOR  Tehnica metodica predării aruncării greutăţii
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, problematizarea, algoritmizarea, jocuri creative, ştafete, lucrul pe ateliere,
PREDARE vizionare, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Merică, Al., Pop, R., Ursanu, G., - „Metodica predării exerciţiilor de atletism”, Editura
OBLIGATORIE Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993
(SELECTIV) 2. Merică, Alexandru – „Tehnica probelor de atletism”, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993
3. Tatu, N., Titus, Alexandrescu, Dumitru, Ardelean, Tiberiu – „Atletism”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983
EVALUARE - prezenţa la lucrări practice 100%

- minim nota 5 la probele practice
Condiţii - prezentarea caietului de lucru care va conţine jocuri, exerciţii şi ştafete creative
desfăşurate în cadrul lecţiei, având rolul de a contribui la asimilarea şi
conştientizarea cunoştinţelor transmise.
- redarea unui sistem de exerciţii, pentru învăţarea unei probe atletice, elaborat
în ordine metodică
Criterii
- participarea conştientă, activă şi creativă concretizată în coordonarea metodică
a unor exerciţii care conduc la însuşirea probelor atletice abordate în lecţie.
- evaluare pe parcurs + caietul de lucru + evaluare prin test / lucrare scrisă
Forme - evaluarea prin intermediul testului sau a lucrării scrise va avea rolul de a
verifica nivelul şi calitatea cunoştinţelor acumulate de student
- participare activă la lecţiile practice (se apreciază gândirea creativă) 20%
Formula notei finale - rezultatul la probele şi normele de control 30%
- nota la testul de verificare / lucrarea scrisă 50%
26
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICĂ ACROBATICĂ ŞI SĂRITURI COD: SP1204
ANUL DE STUDIU 1 SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 76 3 M ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Asist univ. drd. CRISTIAN MIHAIL RUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
GIMNASTICA DE BAZĂ
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice specifice Gimnasticii Acrobatice şi

Săriturilor;
 Formarea abilităţilor motrice şi priceperilor didactice folosind mijloacele Gimnasticii
Acrobatice şi Săriturilor;
 Dobândirea abilităţilor de asigurare şi ajutor, în lecţia de gimnastică, pentru prevenirea
accidentelor.
TEMATICĂ  Domeniu, mijloace, sarcini, particularităţi ale Gimnasticii Acrobatice şi Săriturilor;
GENERALĂ  Aplicaţii practice ale mijloacelor Gimnasticii Acrobatice şi Săriturilor în lecţie;
 Adaptarea şi selectarea mijloacelor Gimnasticii Acrobatice si Săriturilor pe grupe de vârstă.
TEMATICA  Consolidarea mijloacelor folosite în lecţiilor practice din semestrul I;
SEMINARIILOR/  Elemente acrobatice simple; Sărituri simple;
LUCRĂRILOR DE  Elemente statice, poziţii: Stînd pe omoplaţi; pe cap;pe mîini; podul; cumpăna; semisfoara;
LABORATOR sfoara;
 Rulări ; rostogoliri; rostogoliri înapoi în stînd pe mîini; cilindru; Roată laterală; Îndreptare de
pe ceafă;
 Exerciţii de pentru învăţarea elanului şi a bătăii pe trambulină. Săritură cu elan oblic
 Săritură cu rostogolire pe ladă. Săritură ghemuită printre braţe; Săritură lungă cu rostogolire
peste obiecte diferite. Săritură cu sprijin plutitor.
 Exerciţii de dezvoltarea a calităţilor motrice şi volitive;
 Conducerea unor jocuri de mişcare.
METODE DE Expuneri; Demonstraţii; Demonstraţii intuitive; Explicaţii însoţite de demonstraţii.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Băiaşu, N. si colaboratorii – Sărituri în gimnastică. Editura Tineretului, Bucuresti, 1958.

OBLIGATORIE 2. Băiaşu, N. si Bârlea, A. – Ggimnastica de bază şi acrobatică în şcoală, Editura CNEFS,
(SELECTIV) Bucurest,i 1969.
3. Coler. D. – Aparatele ajutătoare şi instalaţii în gimnastică. Editura Stadion, Bucuresti, 1971.
4. Dungaciu, P. şi Magdam S. –Eexerciţii pregătitoare pentru gimnastica sportivă. Editura
CNEFS, Bucuresti, 1970.
5. Luca, A. – Gimnastica în ciclul gimnazial. Editura Dosoftei, Iasi,1997.
6. Rus C.M .- Îndrumar metodic gimnastică. Analele FEFS, 1999.

Criterii adecvat;
Atitudine corespunzătoare pentru lucrul în echipă.
Forme Pe parcurs la activitatea metodică; test scris şi probe practice finale.
Formula notei finale 50% evaluarea pe parcurs+50%testele practice finale
3 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară)
27
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE DE BAZĂ COLECTIVE: HANDBALUL ÎN ŞCOALĂ COD: SP 1209
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 56 4 2 E ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Lect. dr. ILEANA POPOVICI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII
ABSOLVITE
OBIECTIVE - însuşirea elementelor şi a procedeelor tehnice de bază, dar şi a unor acţiuni şi combinaţii tactice
utilizabile în jocul de handbal;
- familiarizarea cu noţiunile şi regulile de bază ale jocului;
- asigurarea unui volum minimal de abilităţi practice şi metodice de specialitate, referitoare la
predarea handbalului în şcoală;
- formarea unor capacităţi de evaluare şi autoevaluare a nivelului de însuşire a cunoştinţelor.
TEMATICĂ  Regulamentul jocului de handbal şi caracteristicile acestuia;
GENERALĂ  Tehnica atacantului şi a apărătorului;
 Tehnica şi tactica portarului;
 Tactica individuală în atac şi în apărare;
 Tactica colectivă în atac şi în apărare;
 Sisteme de joc în atac şi în apărare (sistemul cu un pivot şi sistemul de apărare 6: 0).
TEMATICA  Repetarea şi consolidarea prinderii şi pasării mingii din deplasare, în diferite formaţii;
SEMINARIILOR/  Repetarea poziţiei fundamentale şi a mişcării în teren a atacantului şi a apărătorului;
LUCRĂRILOR DE  Consolidarea aruncărilor la poartă însuşite anterior şi învăţarea aruncării din săritură
LABORATOR  Învăţarea contraatacului direct şi a replierii;
 Învăţarea şi repetarea unor acţiuni individuale şi a unor combinaţii tactice;
 Consolidarea sistemelor de joc învăţate (sistemul cu un pivot şi sistemul de apărare 6: 0).
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exersarea, prelegerea, dezbaterea, problematizarea, modelarea.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Alexandru E., Acsinte A. (2000). Handbal – de la iniţiere la marea performanţă, Editura
OBLIGATORIE Media, Bacău
(SELECTIV) 2. Bíró, F., Roman, C., Dragoş, P. (2002). Handbal – iniţiere, Editura Universităţii din Oradea
3. Bota, M., Bota, I. (1990). Handbal – 500 de exerciţii pentru învăţarea jocului, Editura Sport-
Turism, Bucureşti
4. Cercel, P. (1993). Curs de handbal, ediţia a III-a, Editura Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi
5. Curelli, J.J., Landuré, P. (1996). Le Handball – Les Règles, La Technique, La Tactique,
Éditions MILAN
6. Popovici, I. (2006). Handbal – curs de bază, Editura Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi
7. Popovici, I. (2008). Handbalul în şcoală, Editura PIM, Iaşi
EVALUARE 100% prezenţă la cursurile practice

Condiţii
minimum nota 5 la fiecare probă practică şi realizarea caietului metodic
Criterii participare activă la lucrările practice
evaluare pe parcurs (probe practice)
Forme
evaluare finală prin probe de control şi examen scris
50% nota de la probele practice
50% nota de la examenul scris (minimum nota 5)
28
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE DE BAZĂ COLECTIVE: VOLEIUL ÎN ŞCOALĂ COD: ST1209
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 56 34 3 E ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR
VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, ATLETISM
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Introducere în cunoaşterea noţiunilor specifice voleiului

 Noţiuni privind procesul de instuire în jocul de volei
 Ridicarea nivelului tehnico-tactic
 Insuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice
 Însuşirea regulamentului de joc
 Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi metodice şi organizatorice
TEMATICĂ  Obiectul teoriei şi metodicii jocului de volei
GENERALĂ  Metodologia tacticii colective în atac şi apărare
 Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de volei
 Voleiul la echipa reprezentativă
 Voleiul în şcoală (în lecţia de educaţie fizică, opţional şi în ora de activităţi sportive)
TEMATICA  Procedee tehnice folosite în atac (pasa de sus cu două mâini, serviciul de jos din faţă, serviciul
SEMINARIILOR/ de sus din faţă, pasa peste cap, lovitura de atac)
LUCRĂRILOR DE  Procedee tehnice folosite în apărare (preluarea mingii cu două mâini de sus şi de jos, blocaj
LABORATOR colectiv, plonjon pe spate)
 Acţiuni tactice folosite în atac si apărare
 Joc bilateral (cu efectiv redus 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 6x6)
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, lucru frontal, activităţi pe grupuri, jocuri de
PREDARE mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive, tehnici de dezbatere.

OBLIGATORIE 2. XXX – Programa şcolară, 1999.
(SELECTIV) 3. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
„Al.I.Cuza” Iaşi, 1997.
6. Scarlat, E. – Volei. Pregătirea echipelor şcolare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
7. Iacob, I., Păcuraru , A. – Volei – Curs de bază,
EVALUARE Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate

Condiţii
verificările de pe parcursul semestrului
Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice, referate pe teme
Criterii
stabilite de comun acord cu cadrul didactic
29
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ÎNOT: INIŢIERE ÎN TEHNICA PROCEDEELOR COD:ST1211
NUMĂRUL ORELOR TOTAL TOTAL ORE NUMĂR

TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE
PE SĂPTĂMÂNĂ ORE ACTIVITATE DE
P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt PREDARE
C S L Pr. SEMESTRU INDIVIDUALĂ* CREDITE
- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA

DISCIPLNEI Asist. univ. FETESCU SAVA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIE, ATLETISM, GIMNASTICĂ, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI

ABSOLVITE SPORTULUI
OBIECTIVE Activităţile desfăşurate la lucrările practice din ramura sportivă înot urmăresc ca studenţii să fie
capabili:
 să înoate corect în trei din cele patru procedee sportive de înot: craul pe piept, craul pe spate şi
bras, iar în procedeul fluture – facultativ;
 să parcurgă prin înot, într-un procedeu la alegere, distanţa de 50 m. contracronometru;
 să descrie corect tehnica celor patru procedee sportive de înot;
 să demonstreze tehnica de înot în trei procedee sportive de înot, integral şi defalcat;
 să utilizeze în situaţii aplicative diverse, procedeul de înot cel mai potrivit;
 să stăpânească procedurile de salvare de la înec şi de reanimare;
TEMATICĂ  influenţele exercitate de practicarea înotului asupra organismului;
GENERALĂ  probleme generale privind nataţia (ramurile nataţiei şi particularitaţile de practicare);
 bazele tehnice ale înotului (legile plutirii şi înaintării în apă, studiul eficacităţii mişcărilor de înot;
 influenţa particularităţilor anatomice şi fiziologice asupra randamentului înotatorilor);
 tehnica procedeelor sportive de înot (craul pe piept, craul pe spate, bras şi fluture);
 noţiuni de regulament;
 metodica învăţării procedeelor sportive de înot, lecţia de înot (structură şi conţinut), orientări
metodologice moderne în învăţarea procedeelor sportive de înot.
TEMATICA  Tehnica procedeelor sportive de înot : exerciţii pe uscat, exerciţii de acomodare cu apa, plutirea,
SEMINARIILOR/ respiraţia, deschiderea ochilor în apă;
LUCRĂRILOR DE  Tehnica mişcărilor de picioare şi braţe, coordonarea lor şi a acestora cu respiraţia, înotul integral;
LABORATOR  Startul şi întoarcerile pentru procedeele de înot învăţate;
 Susţinerea probelor de control sub forma unui concurs de înot;
 Stabilirea campionului anului pe procedee de înot (băieţi, fete).
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, problematizarea, activităţi pe
PREDARE grupuri, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Dumitrescu, N., Oprişescu, I. – Înotul. Ed. Stadion, Bucureşti, 1973.

OBLIGATORIE 2. Fiedler, P., Fetescu, S. – Înot-curs pentru studenţii FEFS. Ed. Universitatea “Al.I.Cuza” , Iaşi, 1996.
(SELECTIV) 3. Fetescu, S. – Înot-curs pentru studenţii ID (trei module). Ed. Altius Academy, Iaşi, 2000.
4. Jivan, I. – Îndrumar metodic de înot. Ed. IEFS, Bucureşti, 1990.
5. Gerhardt, L. – Înotul pentru copii. Ed. Stadion, Bucureşti, 1974.
6. Olaru, M. – Înot. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982.
EVALUARE 100% prezenţă la lucrările practice;

Condiţii obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată
participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate;
realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate
practică;
Criterii progresul realizat de fiecare student în parte comparativ cu nivelul de la care s-a plecat
performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu
baremele de notare fixate;
îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
evaluare pe parcurs prin aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea
Forme tehnicii procedeelor de înot + evaluare finală prin susţinerea probelor practice programate
50% participare activă la lucrările practice; progresul realizat privind însuşirea tehnicii
Formula procedeelor de înot;
notei finale 50% din media notelor obţinute la probele practice ce se vor susţine în finalul modulului de
lucrări practice.
30
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PRACTICĂ TURISM-ORIENTARE COD: ST1212
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 30h 42 18 2 M ROMANA

DISCIPLNEI Asist. univ. MIHAI EMANOIL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ATLETISM, GIMNASTICA

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Cunoaşterea regulilor elementare de comportament în cadrul grupului.

 Obişnuirea organismului în condiţii de climă specifice zonei de desfăşurare a cursului, într-un
mediu dur şi stări atmosferice variabile.
 Învăţarea metodelor şi mijloacelor de orientare specifice zonei de desfăşurare geografice.
TEMATICĂ  Forme de practicare a turismului;
GENERALĂ  Reguli de bază privind comportamentul în cadrul grupului;
 Tehnici de lucru efectiv: Amplasarea taberei ( montarea cortului, a taberelor intermediare şi a
bivuacurilor );
 Staţionarea pe durata deplasării sau la baza traseului;
 Deplasarea în teren;
 Tehnici de orientare cu ajutorul instrumente clasice şi moderne ( busola, marcaj turistic, GPS)
sau cu ajutorul semnelor naturale.
TEMATICA  Aranjarea rucsacului
SEMINARIILOR/  Montarea corturilor
LUCRĂRILOR  Orientarea in teren pe timp de zi
DE LABORATOR  Orientarea in teren pe timp de noapte
 Întreţinerea echipamentului pe durata deplasării
 Construirea unui adăpost improvizat
 Aprinderea şi întreţinerea focului
METODE DE Prelegerea, explicaţia, demonstraţia, prezentarea de filme documentare, exersarea, exerciţiul cu
PREDARE diverse variante, activităţi pe grupuri, învăţarea prin cooperare etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Demeter, A., – Antrenamentul şi refacerea la altitudine, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986
OBLIGATORIE 2. Derlogea, Ş., Manual de supravieţuire, Editura Amaltea, 2003
(SELECTIV) 3. Dumbravă, Bucura – Cartea munţilor, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1996
4. Frazzei, F., - Pledoarie pentru munte – manualul pentru turismul de munte, Editura medicală,
1998
5. Heintz, D., – Orientarea – Sportul Pădurilor, Editura Sport Turism, 1982
EVALUARE 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice;

Condiţii obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile practice
susţinute
Demonstrarea cunoştinţelor teoretice acumulate
Criterii Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate
practică;
Examen prin probă orală sau scrisă pentru activitatea de curs
Forme
Verificare practică pentru activitarea practică
Formula 50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
notei finale 50% examen scris sau oral.
31
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ESTETICĂ CORPORALĂ - FITNESS COD: SP 1236
ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
TOTAL TOTAL ORE NUMĂR
ORELOR PE TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE
ORE ACTIVITATE DE
SĂPTĂMÂNĂ P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt PREDARE
SEMESTRU INDIVIDUALĂ* CREDITE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA

DISCIPLNEI Conf. univ. dr. MARIN CHIRAZI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ; ANATOMIE
ABSOLVITE
OBIECTIVE - Invăţarea diferitelor exerciţii pentru fiecare grupă musculară;

- Cunoaşterea principiilor fiziologiei şi ergofiziologiei umane;
- Insuşirea unor noţiuni elementare de dezvoltare a tonusului muscular, de scădere a greutăţii
corporale, de menţinere a condiţiei fizice optime;
- Cunoaşterea criteriilor de bază în determinarea activităţilor motrice optime pentru fiecare
persoană în funcţie de particularităţi.
TEMATICĂ - Exerciţii şi programe de exerciţii pentru musculatura membrelor superioare;
GENERALĂ - Exerciţii şi programe de exerciţii pentru musculatura trunchiului;
- Exerciţii şi programe de exerciţii pentru musculatura membrelor inferioare;
- Principiile antrenamentului în fitness;
- Programe de antrenament la domiciliu
TEMATICA - Prezentarea aparaturii şi materialelor de specialitate – 1 lecţie
SEMINARIILOR/ - Prezentarea elementelor de streaching şi a particularităţilor acestora – 1 lecţie,
LUCRĂRILOR - Alcatuirea unui program de exerciţii pe aparate – l lecţie,
DE - Alcatuirea unui program de exerciţii cu greutăţi – 1 lecţie,
LABORATOR - Alcatuirea unui program de exerciţii cu partener – 1 lecţie,
- Alcătuirea unui program de alergări -1 lecţie,
- Organizarea unor activităţi cu jocuri sportive – 1 lecţie.
METODE DE Demonstraţia, explicaţia, observaţia
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Baroga, L., - Haltere şi Culturism - Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1982,
OBLIGATORIE 2. Chirazi, M., - Culturism, Îndrumar practic - Editura Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 1998,
(SELECTIV) 3. Chirazi, M., - Culturism, curs de specializare - Editura Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004,
4. Dumitru, Gh. – Sănătate prin sport pe înţelesul fiecăruia, Federaţia Româna Sportul pentru Toti,
Bucureşti, 1997.
EVALUARE Condiţii Participarea 100% la lucrări practice

Criterii Participare activă la lucrări practice
Forme Verificare practică
Formula notei 50% verificare finală, 50% rezultatul verificărilor parţiale
finale
2,5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
32
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ESTETICĂ CORPORALĂ – HALTERE -CULTURISM COD: ST 1229
NUMĂRUL
ORELOR PE TOTAL ORE NUMĂR
TOTAL ORE TIPUL DE EVALUARE LIMBA DE
SĂPTĂMÂNĂ ACTIVITATE DE
SEMESTRU P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt PREDARE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNA

DISCIPLINE ANTERIOR
GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ, ANATOMIE
ABSOLVITE
OBIECTIVE  învăţarea diferitelor exerciţii pentru fiecare grupă musculară;

 însuşirea unor noţiuni elementare de dezvoltare a musculaturii şi a tonusului muscular;
 cunoaşterea criteriilor de realizare a programelor pentru începători şi avansaţi.
TEMATICĂ  exerciţii şi programe de exerciţii pentru principalele grupe musculare;

GENERALĂ  principii de lucru cu greutăţi;
 principii de realizare a programelor de antrenament pentru diferite categorii de practicanţi.
TEMATICA  perzentarea aparaturii şi materialelor specifice culturismului – 1 lecţie;

SEMINARIILOR/  prezentarea exerciţiilor pentru musculatura membrului superior – 1 lecţie;
LUCRĂRILOR DE  prezentarea exerciţiilor pentru musculatura anterioară a trunchiului – 1 lecţie;
LABORATOR  prezentarea exerciţiilor pentru musculatura posterioară a corpului – 1 lecţie;
 prezentarea exerciţiilor pentru musculatura membrelor inferioare – 1 lecţie;
 prezentarea procedeelor şi principiilor specifice halterelor – 2 lectii.

PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Baroga, L., - Haltere şi Culturism - Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1982,
OBLIGATORIE 2. Chirazi, M., - Culturism Îndrumar practic - Editura Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 1998,
(SELECTIV) 3. Chirazi, M., - Culturism, curs de specializare - Editura Univ. “Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004,
4. Syekely, L., - Culturism, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1981

Criterii Participare activă la lucrări practice
Formula notei finale 50% verificare finală, 50% rezultatul verificărilor parţiale
33
FIŞA DISCIPLINEI
ESTETICĂ CORPORALĂ - GIMNASTICĂ AEROBICĂ DE

ÎNTREŢINERE
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 M ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Lect. univ. CRISTINA MORARU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Optimizarea capacităţii de mişcare a aparatului locomotor şi îmbunătăţirea condiţiei fizice;

 Dezv. funcţionalităţii marilor sisteme: antrenarea capacităţilor cardio-vasculare şi respiratorii;
 Dezvoltarea capacităţilor motrice în condiţii de efort aerob;
 dezvoltarea componentelor de coordonare şi control motor;
 Educare şi/sau corectarea atitudinii corporale corecte; prelucrarea specială a unor grupe
musculare
TEMATICĂ  Particularităţi ale efortului în gimnastica aerobică de întreţinere;
GENERALĂ  Principii metodice necesare realizării obiectivelor gimnasticii aerobice de întreţinere;
 Structura şi conţinutul unei lecţii; acompaniament muzical;
 Utilizarea metodei stretching: recomandări metodice.
TEMATICA  Paşi de bază şi specifici gimnasticii aerobice de întreţinere;

SEMINARIILOR/  Mişcări conduse la nivelul membrelor superioare, inferioare şi a trunchiului; mişcări de balans;
LUCRĂRILOR DE combinaţii cu mişcări dinamice
LABORATOR  Structuri cu caracter de prelucrare selectivă a zonelor corporale executate la sol; exerciţii pentru
dezvoltarea supleţei – stretching;
 Programe de gimnastică aerobică de întreţinere pentru începători şi avansaţi.
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, activităţi pe grupuri, studiul de caz, exerciţiul cu diverse variante,
PREDARE vizionare casete metodice, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Kulcsar Ştefana – Gimnastica Aerobică, Edit. Clusium, Cluj-Napoca, 2000;

OBLIGATORIE 2. Luca Alice – Fitness şi Aerobică, Edit. Fundaţiei Altius Academia, Iaşi, 2001.
(SELECTIV) 3. Macovei Sabina – Gimnastică Aerobică de Întreţinere, Edit. Afir, Bucureşti, 2003;
4. Stoenescu Gineta – 200 de exerciţii de Gimnastică Aerobică de Întreţinere pentru femei şi
bărbaţi. Paşi aerobici şi de dans, Bucureşti, 2000;
5. Stoenescu Gineta – Gimnastica şi sportul aerobic, Edit. I.S.P.E., Bucureşti, 2000;
6. Stoica Alina – Gimnastica Aerobică, Edit. BREN, Bucureşti, 2004;
EVALUARE 100% prezenţa la lucrările practice;

Condiţii
Minimum 5 la verificarea practică, minimum 5 la evaluarea pe parcurs.
Participarea activă la cursurile practice; realizarea exerciţiilor propuse în
Criterii
cadrul cursurilor practice;
Evaluare pe parcurs + evaluare finală prin examen practic;
Evaluarea pe parcurs va cuprinde: conducerea unei părţi a lecţiei de
Forme gimnastică aerobică de întreţinere.
Examenul practic va consta în: susţinerea unei lecţii de gimnastică
aerobică de întreţinere (colectivul se va împărţi pe grupe de 6, 8 sau 10)
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs; 50% nota la examenul practic.
34
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FIZIOLOGIE GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC COD: ST2303
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 1 - - 56 94 5 E ROMANA

DISCIPLNEI Prof. univ. dr. APOSTOL ION EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIA

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor de bază în domeniul fiziologiei, necesitate pentru
înţelegerea desfăşurării normale a proceselor vitale.
 Studiul performanţei umane din punct de vedere biologic, pe bază de înţelegere a naturii
procesului de adaptare în timpul efortului fizic acut (unic) şi cronic (repetat).
TEMATICĂ  Conceptul de adaptare. Adaptologie.
GENERALĂ  Elemente de fiziologie a sângelui; modificări imediate şi tardive la efort.
 Elemente de fiziologie cardiacă; modificări imediate şi tardive ale cordului la efort;
cardiomegalia adaptativă.
 Elemente de fiziologie vasculară; modificări imediate şi tardive vasculare la efort.
 Elemente de fiziologie generală respiratorie; modificări imediate şi tardive la efort. Hipo şi
hiperbarism. Antrenamentul la altitudine.
 Adaptarea termală (termoreglarea).
 Natura activităţii musculare: proprietăţile fiziologice ale muşchilor striaţi. Forţa, puterea, travaliul şi
randamentul muscular. Surse de energie pentru activitatea musculară. Utilizarea substanţelor
energogene în efort; metabolism energetic. Calorimetrie. Forţa, puterea, travaliul şi randamentul
muscular.
 Echilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic în repaus şi efort.
 Adaptarea neuro-endocrină la efort.
 Bazele fiziologice ale calităţilor biometrice (ale performanţei motrice şi organice). Ereditatea şi
performanţa umană. Elemente de cronobiologie.
 Bazele fiziologice ale creşterii şi dezvoltării.
 Limitele adaptabilităţii fiziologice; oboseala (natura, tipuri, diagnostic, importanţă în
performanţă).
 Bazele fiziologice ale refacerii organismului după efort. Mijloace şi importanţă.
TEMATICA  Modificări adaptative ale marilor funcţii în efortul fizic.
SEMINARIILOR/  Evaluarea calităţilor biomotrice.
LUCRĂRILOR DE  Testarea funcţiei respiratorii. Lanţul respirator
LABORATOR  Testarea funcţiei cardio-vasculare; capacitatea de efort aerobă şi anaerobă.
 Testarea funcţiei neuro-musculare.
 Testarea oboselii musculare.
METODE DE Expunere liberă, imagistică adecvată.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. I. Apostol – Ergofiziologie – curs, Editura Univ.”Al.I.Cuza” Iaşi, 1998.

OBLIGATORIE 2. I. Apostol – Fiziologie clinică şi performanţă umană – curs, Editura U.M.F.”Gr.T.Popa” Iaşi,
(SELECTIV) 2003.
3. I. Hăulică - Fiziologie, Editura Medicală, Bucureşti, 2007.
4. * * * - Testarea fiziologică a sportivilor de înaltă performanţă, Centrul de cercetări pentru
probleme de sport, Vol II, Bucureşti, 1997.
EVALUARE Condiţii 30% prezenţă la curs şi 100% la seminar

Criterii calitatea intervenţiilor la seminar, nota la referat şi nota la lucrarea scrisă
Forme referat în cadrul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune
Formula notei finale 50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris
35
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA FRANCEZĂ III ŞI IV COD: LF23/24..

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3+4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- 2+2 - - 28+28 122+122 5+5 C+C FRANCEZĂ

DISCIPLNEI DOROBĂŢ ANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR LIMBA FRANCEZĂ I ŞI II

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Să degajeze mesajul dintr-un document scris;

 Să participe la conversaţii pe teme familiale purtate în limbaj standard;
 Să participe la o conversaţie pe teme sportive;
 Să urmeze indicaţii scrise;
 Să completeze formulare standard cu date personale;
 Să redacteze texte simple (scrisoare, CV în limba franceză);
 Să manifeste interes pentu lumea francofonă.
TEMATICĂ  Despre sine: însuşiri fizice şi morale, corpul omenesc, îmbrăcăminte, pasiuni;
GENERALĂ  Familia: membrii familiei, grade de rudenie, sărbători,
 Habitat: forme geografiec, sat, oraş;
 Relaţii sociale: corespondenţă, conversaţie telefonică, programul zilnic;
 Oameni şi locuri: mijloace de transport, călătorii, oraşe şi monumente franceze;
 Activităţi sportive.
 Femininul şi pluralul substantivelor;
 Femininul şi pluralul adjectivelor; grade de comparaţie ale adjectivelor.
 Adverbul de mod;
 Verbul: indicativ – prezent, passe compose, viitor – condiţional prezent şi trecut, subjonctiv,
prezent şi trecut;
 Pronumele personale subiect, ON, personale, complementare, relative, demonstrative,
adverbiale.
 Si conditionnel;
 Folosirea subjonctivului.
TEMATICA  A se prezenta, a prezenta pe cineva, a descrie persoane;
SEMINARIILOR/  A localiza în spaţiu;
LUCRĂRILOR  A descrie obiecte;
DE LABORATOR  A exprima preferinţe;
 A-şi exprima opinia;
 A situa în timp, a relata acţiuni;
 A exprima condiţia;
 A-şi exprima interesul / indiferenţa;
 A-şi exprima mulţumirea / nemulţumirea.
METODE DE Expunerea, conversatia euristica, dezbaterea şi problematizarea
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Richard, Bergeron – „Codde esentiell du francais parlle et ecrii”, Hachtte, 1993.
OBLIGATORIE 2. Alfred, Jeanrenaud – „Gramatica limbii franceze”, Editura Polirom, Iaşi, 1997.
(SELECTIV) 3. Dicţionare: Quid, 1992 – Pettit Robert 1 şi 2.
4. Ziare şi reviste – „Nouvele observateur, Figaro magasine, Geo”.
Criterii
semestrului şi performanţa la examenul oral din sesiune
36
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA ENGLEZĂ III ŞI IV COD: LE23/24..

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3+4 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- 2+2 - - 28+28 122+122 5+5 C+C ENGLEZĂ

DISCIPLNEI TONER M. EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR LIMBA ENGLEZĂ I ŞI II

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Să vorbească despre sine, despre persoane, despre activităţi din universul imediat;
 Să selecteze formule comversaţionale şi să pună întrebări potrivit situaţiei conversaţionale;
 Să recunoască mesajul global al unui text;
 Să sesizeze ordinea evenimentelor relatate într-un text;
 Să desprindă informaţii esenţiale dintr-un discurs / text standard pe subiecte familiale;
 Să expună în scris opinii asupra unor teme din universul imediat.
TEMATICĂ  Familia – membrii familiei
GENERALĂ  Sportul, sportivul, sporturi: fotbval, competiţii, volei, evenimente atletice, sportivul ideal;
 Prietenie: descrierea fizică şi morală a prietenului, relaţii de prietenie;
 Corpul omenesc: descrierea fizică, accidente;
 Alimentaţie şi sănătate;
 Casa: încăperi, mobilier;
 Cumpărături: magazine, mărfuri, modalităţi de plată;
 Călătorii: obţinerea de informaţii specifice;
 Oraşul: orientare în spaţiu;
 Viaţa de zic u zi: activităţi zilnice, dorinţe;
 Cultură şi civilizaţie: Jocurile Olimpice – scurtă istorie;
 Verbul: modalităţi de exprimare a prezentului, trecutului, viitorului; construcţii modale;
afirmaţia, interogaţia, negaţia.
 Pronumele: personale, demonstrativ, reflexiv, emfatic, interogativ, reciproce, relative, nedefinite,
altele.
 Numeralul, articolul, prepoziţia, conjuncţia.
 Adjectivul: gradele de comparaţie;
 Substantivul: numărul, cazul.
TEMATICA  A comunica în societate: a saluta, a face prezentări, a oferi un obiect în mod politicos, a face
SEMINARIILOR/ urări, a cere scuze, a accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie;
LUCRĂRILOR  A da şi a solicita informaţii generale de ordin personal, despre programul zilnic, despre preţuri,
alimente etc.;
DE LABORATOR  A da informaţii despre ce fac diferite persoane (prezent, trecut şi viitor);
 A descrie persoane, locuri, evenimente;
 A exprima şi solicita o opinie, a exprima motive, acţiuni, stări posibile, sfaturi, instrucţiuni;
 A exprima obligaţia / permisiunea / interdicţia / posibilitatea / probabilitatea de a face ceva;
 A exprima puncte de vedere personale, a trage concluzii;
 A folosi stilul formal / informal.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Paidos, Constantin – „Gramatica limbii engleze”, Institutul European pentru cooperare Cultural
OBLIGATORIE – Ştiinţifică, Iaşi, 1992, vol. I, 1993, vol. II.
(SELECTIV) 2. Gălăţeanu, Fârnoagă Giorgiana, Sachelarie – Lecca, Doina – „Limba engleză în conversaţie”,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
3. Leviţchi, Leon - Bantaş, Andrei – „Dicţionar englez - român”, Editura Teora, 1992.
Criterii semestrului şi performanţa la examenul oral din sesiune
37
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ATLETISMUL ÎN ŞCOALĂ COD: ST2303
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 56 34 3 E ROMANA

DISCIPLNEI Asist. univ. POP REMUS - CORNELIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR TEHNICA SI METODICA EXERCITIILOR DE ATLETISM, TEORIA EFS,

ABSOLVITE ANATOMIE
OBIECTIVE  Formarea sistemului de deprinderi pedagogice necesare în predarea atletismului în şcoală.

 Abilitarea şi utilizarea corectă a documentelor curriculare specifice atletismului şi în
proiectarea activităţilor specifice în învăţământul primar, gimnazial, liceal.
TEMATICĂ  Particularităţi specifice predării activităţii de atletism.

GENERALĂ  Principiile şi metodele didactice aplicate în predarea conţinuturilor.
 Sistemul mijloacelor pentru învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea exerciţiilor de atletism
specifice învăţământului şcolar şi pentru dezvoltarea calităţilor motrice specifice.
 Proiectarea unităţilor de învăţare pe nivele de clase şi creativitatea demersului.
TEMATICA  Alcătuirea sistemelor de acţionare specifice. Căi şi mijloace pentru perfecţionarea capacităţii
SEMINARIILOR/ motrice specifice.
LUCRĂRILOR DE  Posibilităţi de adaptare a conţinuturilor specifice la condiţiile şcolii.
LABORATOR  Proiectarea activităţii, a unităţilor de predare, a exerciţiilor de atletism pe nivel de clase, pe
cicluri de învăţământ.
 Tehnici de adaptare a conţinuturilor.
METODE DE Prelegeri interactive, dezbateri, conduceri de teme de lecţie, simularea jocului de rol, activităţi pe
PREDARE grupuri.
BIBLIOGRAFIE 1. Merică, Al. şi col. – Metodica predării exerciţiilor de atletism, Editura Universităţii ″Al. I.
OBLIGATORIE Cuza”. Iaşi.
(SELECTIV) 2. M.E.C. – Ghid metodologic pentru aria curriculară – educaţie fizică pentru învăţământul
primar, gimnazial, liceal, Bucureşti, 1994.
3. Scarlat, E. – Educaţia fizică în şcoală
4. Scarlat, E. – Educaţia fizică în liceu
5. Pop, Remus – note de curs
EVALUARE Condiţii Prezenţă 50% la curs, 100% la lucrări practice, realizarea portofoliului.
Participare activă şi argumentată la lecţiile practice, realizarea completă a
Criterii
portofoliului.
Forme Evaluare pe parcurs + portofoliu + evaluare prin examen scris
50% participarea activă, susţinerea argumentată a portofoliului; 50% nota
examen scris.
38
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICA ÎN ŞCOALĂ COD: SP2305
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 56 94 2 P;E ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR GIMNASTICA DE BAZĂ;GIMNASTICĂ ACROBATICĂ ŞI SĂRITURI

ABSOLVITE
OBIECTIVE Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice necesare unei bune desfăşurări a activităţilor
ce folosesc mijloacele Gimnasticii;
Formarea abilităţilor motrice şi priceperilor didactice folosind mijloacele Gimnasticii Acrobatice şi
artistice;
Dobândirea abilităţilor de asigurare şi ajutor, în lecţia de gimnastică, pentru prevenirea accidentelor.
TEMATICĂ Evoluţia domeniului; Gimnastica între celelalte ramuri sportive; Locul Gimnasticii în Curriculum
GENERALĂ Educaţiei Fizice;
Scop; Sarcini; Caracteristici; Mijloace; Ramuri; Terminologie;
Gimnastica artistică ca ramură a gimnasticii, ca mijloc al educaţiei fizice, ca sport.
Gimnastica în alte domenii şi ramuri sportive.
Asigurarea şi ajutorul în Gimnastica acrobatică şi artistică, mijloace de prevenire a accidentelor.
TEMATICA Consolidarea mijloacelor folosite în lecţiilor practice din anul I;
SEMINARIILOR/ Elemente acrobatice si artistice legate in linii acrobatice ; in exercitii integrale; Sărituri prin
LUCRĂRILOR DE îndreptare de pe cap la ladă;
LABORATOR Elemente statice, poziţii: Stînd pe omoplaţi; pe cap;pe mîini; podul; cumpăna; semisfoara; sfoara;
Rulări ; rostogoliri; rostogoliri înapoi în stînd pe mîini; cilindru; Roată laterală; Îndreptare de pe
ceafă;
Răsturnări lente înainte –înapoi; rondă; flik flac înainte.iniţiere la aparatele de concurs din
gimnastica artistică;
Sărituri prin îndreptare de pe cap la ladă; prin stând pe mâini.
Conducerea integrală a verigilor lecţiei; jocuri de mişcare; parcursuri aplicative;. exerciţii de
dezvoltarea a calităţilor motrice şi volitive în diferite variante(lucru frontal; pe ateliere)
METODE DE Prelegere; Expunere; Demonstraţii; Demonstraţii intuitive; Explicaţii însoţite de demonstraţii.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Cristea, E.- Exerciţiu de gimnastică recuperatorie la handicapaţi, Ed. Medicală, 1984.
OBLIGATORIE 2. Dungaciu, P. şi Vieru, N.-Gimnasticasportivă pentru copii şi juniori, Bucureşti, Ed. Stadion, 1971.
(SELECTIV) 3. Fidler, P. - Metodica educaţiei fiziceşi sportive, Editura Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 2003.
4. Tudusciuc, I. – Gimnastica acrobatică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.
5. Coler, D. – Aparatele ajutătoare şi instalaţii în gimnastică, Editura Stadion, Bucuresti, 1971.
6. Popiţan, D- Gimnastica,atletismul şi jocurile în şcoală, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1975.
7. Rus ,C., M. – Pentru profesorul de educaţie fizică şi sport.gimnastica, Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2005.

adecvat;
Criterii
Atitudine corespunzătoare pentru lucrul în echipă.obţinerea minim a nota 5
la ver. pe parcurs
Forme Pe parcurs la activitatea metodică şi probe practice finale; Examen oral;
Formula notei finale 50% evaluarea pe parcurs+50%examen
39
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI BASCHET – BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII COD: ST2310
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 M ROMÂNĂ

DISCIPLINEI Asist. univ. drd. MIHAI-RADU IACOB EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ATLETISM, BASCHET, VOLEI, HANDBAL, T.E.F.S.
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Însuşirea de către studenţi a elementelor fundamentale de tehnică şi tactică

 Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, şi organizatorice
 Cunoaşterea regulamentelor competiţiilor de baschet şi a organizării lor.
 Însuşirea terminologiei specifice jocului de baschet

GENERALĂ  Elemente tehnice cu mingea folosite în jocul de baschet (ţinerea mingii,prinderea şi protecţia
mingii, pasarea mingii conducerea mingii , aruncarea la coş, oprirea, pivotarea, fentele cu
mingea)
 Elemente tehnice fără minge folosite în jocul de baschet (poziţia fundamentală, deplasările, joc
de picioare şi lucru de braţe, mişcările înşelătoare)
 Mijloace de acţionare privind tactica jocului de baschet: apărarea şi atacul (tactica individuală
şi colectivă), sistemele de joc folosite în atac şi apărare
 Joc bilateral (cu efectiv redus 1x1, 2x2, 3x3, cu efectiv complet – 5x5)
TEMATICA  Instruire tehnico-tacticăindividuală pentru relizarea profilului de demonstrant al studentului
SEMINARIILOR/  Instruire tactică individuală şi colectivă
LUCRĂRILOR DE  Cunoştinţe, priceperi şi deprinderi metodice
LABORATOR  Eşalonarea componentelor jocului în conformitate cu conţinutul programei de educaţie fizică
ciclurile primar, gimnazial şi liceal.
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, activităţi pe grupuri, jocuri de mişcare, joc cu
PREDARE efectiv redus, joc bilateral 5x5.
BIBLIOGRAFIE 1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000
OBLIGATORIE 2. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „ Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,
(SELECTIV) Chişinău, 1993
3. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit.
Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005
4. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.,
1998
5. Negulescu C. – „Bazele generale ale metodicii predării”, Ed. Fundaţiei România de mâine,
Buc., 2000
6. Regulamentul oficial al jocului de baschet F.I.B.A., 2006
EVALUARE Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul

Condiţii
semestrului.
Participare activă, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice
Criterii
specifice jocului de baschet
Forme Evaluare continuă + evaluare finală
40
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FOTBAL – BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII COD: SP 2310
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 32 2 M ROMANA

DISCIPLNEI Lect. univ. drd. CEZAR HONCERIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ATLETISM, GIMNASTICĂ, ANATOMIE.

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Obiectivele de bază ale cursului Fotbalul- bezele tehnicii şi tacticii sunt următoarele :
 Învăţarea diferitelor forme de încălzire specifice jocului de fotbal
 Învăţărea şi/sau consolidarea biomecanicii corecte de realizarea a elementelor şi procedeelor
tehnice de bază din jocul de fotbal.
 Învăţarea şi/sau consolidarea elementelor de tactică individuală şi colectivă specifice jocului de
fotbal.
 Învăţarea regulamentului jocului de fotbal.
TEMATICĂ  Învăţărea şi/sau consolidarea elementelor şi procedeelor tehnice de bază din jocul de fotbal.
GENERALĂ  Învăţarea şi/sau consolidarea elementelor de tactică individuală şi colectivă.
 Aspecte specifice asupra predării fotbalului la nivelul elevilor din ciclul gimnazial şi liceal.
 Rolul jocurilor cu temă şi corelarea acestora cu obiectivele lecţiei de educaţie fizică.
TEMATICA  Structuri de exerciţii pentru învăţărea şi/sau consolidarea tehnicii şi tacticii în jocul de fotbal
SEMINARIILOR/ (exerciţii executate individual, pe perechi, sub formă de jocuri cu temă).
LUCRĂRILOR  Lecţii metodice privind predarea fotbalului, pe categorii de vârstă, conform programei şcolare.
DE LABORATOR  Lecţii metodice privind selecţia şi pregătirea reprezentativei şcolare de fotbal.
 Susţinerea probelor de control (traseu tehnico-tactic, joc bilateral).
METODE DE Prelegeri interactive, power-point, video, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea,
PREDARE exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, jocuri cu temă, joc bilateral.
BIBLIOGRAFIE 1. Cojocaru V. – Jocul de fotbal, Elemente de strategie şi tactică, Edit. Topaz, Bucureşti, 1995.
OBLIGATORIE 2. Constantinescu, D., Honceriu, C., Enache, P., - Fotbal.Teoria jocului, Editura Cantes, Iaşi 2004.
(SELECTIV) 3. Popescu, L. – Fotbalul în învăţământul gimnazial. Curs IDD, FEFS Iaşi, 2000.
4. Popescu, L. – Formarea şi pregătirea reprezentativelor şcolare de fotbal. Curs IDD, FEFS Iaşi,
2000.
5. Rădulescu, M., Cojocaru, V., 2003 – Ghidul antrenorului de fotbal, copii şi juniori, Editura Axis
Mundi, Bucureşti.
6. Turpin, B., 2002 – Preparation et entraînement du footballeur. Edition Amphora, Paris.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului.
Participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate;
Realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate
Criterii practică;
Progresul realizat de student privind tehnica jocului de fotbal
Performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite.
Formula 50% evaluare pe parcurs ;
notei finale 50% evaluare la probele practice şi activităţile metodice programate;
41
FIŞA DISCIPLINEI
PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: COD: ST2314-19

DENUMIREA DISCIPLINEI
NIVEL ÎNCEPĂTORI I - ATLETISM SP2313 -17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMANA

DISCIPLNEI Lect. univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, TEORIA SI METODICA
DISCIPLINE ANTERIOR ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC,
ABSOLVITE
IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ.
OBIECTIVE Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare - ramura sportivă atletism, se
urmareşte ca studenţii să fie capabili:
 să cunoască elementele incluse în şcoala atletismului (şcoala mersului, şcoala alergării, şcoala
săriturii, şcoala aruncării);
 să deţină cunoştinţe de biomecanica mişcărilor specifice tehnicii probelor însuşite;
 să demonstreze şi să explice tehnica probelor de alergări (alergări de semifond, fond, mare fond şi
alergările de sprint-100m, 200m, 400m);
 să demonstreze şi să explice tehnica probelor de sărituri (săritura în lungime-procedeul cu 1şi1/2
paşi în aer, cu extensie, cu paşi în aer,);
 să demonstreze şi să explice tehnica probelor de aruncări (aruncarea suliţei);
 să conceapă structuri metodice de exerciţii, necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării
probelor atletice;
 să recunoască greşelile care apar în execuţia probelor atletice şi să le corecteze prin exerciţii
adecvate;
 să deţină cunoştinţe de regulament impuse de IAAF.
TEMATICĂ Originea şi evoluţia atletismului ca ramură de sport; Structurile de conducere şi organizare ale
GENERALĂ activităţii în atletism; Grupele de vârstă în atletism:clasificarea şi caracteristicile probelor de atletism,
sistemul de clasificare sportivă în atletism; Bazele generale ale tehnicii probelor de atletism; Tehnica
probelor de alergări; Tehnica probelor de sărituri, Tehnica probelor de aruncări, Noţiuni de
regulament privind probele de alergări, sărituri şi aruncări.
TEMATICA  Metodica predării alergărilor de semifond-fond şi mare fond: învăţare, consolidare şi
SEMINARIILOR/ perfecţionare.
LUCRĂRILOR  Metodica predării alergărilor de sprint-100m, 200m, 400m: învăţare, consolidare şi perfecţionare.
 Metodica predării probelor de sărituri (lungime): învăţare, consolidare şi perfecţionare.
DE LABORATOR  Metodica predării aruncării suliţei: învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea probei.
 Conducerea asistată a primei părţi a lecţiei de antrenament sportiv
 Întrceri în care este vizată calitatea execuţiei tehnice cât şi a performanţei sportive.
METODE DE Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse
PREDARE variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1996.
OBLIGATORIE 2. F.R.A. – Regulament, Bucureşti, 1992.
(SELECTIV) 3. Merică, A. – Tehnica exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994.
4. Merică, A. – Metodica predării exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi,
1994.
5. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea
„Al.I.Cuza”, Iaşi, 2004.
Condiţii obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice
susţinute
 participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate;
 performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu
Criterii baremele de notare fixate;
 îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
 evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea
Forme tehnicii probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare
finală: examen prin probă orală sau scrisă.
42
FISA DISCIPLINEI
PREGĂTIREA SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT- COD: ST2314-19
NIVEL ÎNCEPĂTORI I: GIMNASTICĂ SP2313 -17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMANA

DISCIPLNEI Asist. univ. dr. RUS CRISTIAN MIHAIL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SORT
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ;

DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIA; PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT: NIVEL
ABSOLVITE
ÎNCEPĂTORI –II; GIMNASTICĂ.
OBIECTIVE Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare gimnastică se urmareşte ca
studenţii să fie capabili:
 Să răspundă la comenzi cu acţiuni motice adecvate;
 Să ajute, să sprijine, să asigure la execuţia elementele tehnice specifice;
 Să structureze elementele tehnice pe componente motrice de învăţare;
 Să adapteze metodica predării elementelor tehnice la particularităţile fiecărui aparat din
gimnastică;
 Să adapteze mijloacele verigii aIIa şi aIIIa a lecţiei în funcţie de particularităţile de vârsta ale
executanţilor;
 Să respecte principiile pedagogice în execuţiile tehnice;
 Să utilizeze corect şi conştient teminologia gimnasticii.
TEMATICĂ Evolutia gimnasticii sportive. Terminologia gimnasticii. Lecţia de gimnastică. Reguli generale cu
GENERALĂ preivire la efectuarea exerciţiilor din gimnastica sportivă. Pregatirea fizică pentru practicarea
gimnasticii sportive. Bazele generale ale tehnicii exerciţiilor la aparate. Tehnica şi metodica
elementelor de baza folosite la aparatele de gimnastică pentru incepători. Tehnica şi metodica
elementelor de bază : bară, paralele, inele,cal cu manere,paralele inegale, bârnă şi sărituri.
Antrenamentul în gimnastică. Principii fiziologice ale antrenamentului. Documentele de planificare şi
evidenţă.
TEMATICA  Exerciţii pentru consolidarea elementelor tehnice la aparate :
SEMINARIILOR/ - Sărituri, paralele inegale, bârnă, sol.
LUCRĂRILOR DE - Sărituri, cal cu mânere, paralele, inele, bară, sol.
LABORATOR  Lecţii metodice ce vizează predarea gimnasticii sportive la grupele de începători;
 Susţinerea probelor tehnice şi fizice.
BIBLIOGRAFIE 1. Băiaşu, G.N. – Gimnastical. Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.
OBLIGATORIE 2. Dungaciu, P.. – Probleme de antrenament în gimnastică. Ed. Uniunii de cultura fizică şi sport Bucureşti, 1967.
(SELECTIV) 3. Rus C.M. – Pentru profesorul de educaţie fizică şi sport. Gimnastica. Ed. Universităţii „Al.I. Cuza ” Iaşi 2005.
4. Rus C.M. – PFormnarea profesorului de educţie fizică. Ed. Universităţii „Al.I. Cuza ” Iaşi 2009.
5. Şlemin, A. M. – Pregătirea tinerilor gimnaşti. Ed. Sport-Turism, Craiova, 1976.
6. Ukran, M.L. – Gimnastica sportivă. . Ed. Uniunii de cultura fizică şi sport Bucureşti, 1965.
7. /www.romgym.ro/index.php?option=com_vfm&Itemid=136&do=view&file=Documente+FRG|Cod+Punctaj|
8. Cod+de+Punctaj+GAM+2009.pdf

susţinute.
Participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate;
practică;
Criterii progresul realizat de student privind execuţiile tehnice şi capacitatea de a organiza activităţi
de învăţare;
Performanţa individuală realizată la toate probele de control;
Îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
evaluare pe parcurs: aprecierea participării active la ore, a progresului înregistrat în însuşirea
Forme elementelor tehnice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare: examen prin probă
orală.
notei finale 50% examen oral.
43
FIŞA DISCIPLINEI

NIVEL ÎNCEPĂTORI I: FITNESS - CULTURISM SP2313 -17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMANA

DISCIPLNEI Conf. univ. dr. CHIRAZI MARIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A

ABSOLVITE EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, FITNESS ; CULTURISM ; GIMNASTICĂ
OBIECTIVE - Formarea terminologiei de specialitate

- Insuşirea noţiunilor generale de topografie musculară
- Cunoaşterea principiilor care stau la baza practicării fitnessului
- Cunoaşterea principiilor care stau la baza practicării culturismului
- Insuşirea exerciţiilor specifice grupelor musculare programate
- Formarea deprinderii de practicare independentă a culturismului
TEMATICĂ - Apariţia şi evoluţia culturismului, apariţia şi evoluţia fitnessului, sisteme competiţionale
GENERALĂ - Noţiuni generale despre anatomia, fiziologia muşchilor sheletici, tipologia somatică în
practicarea culturismului,
- Specificul antrenamentului în culturism şi fitness
- Principiile antrenamentului în culturism şi fitness
- Manifestarea calităţilor motrice în culturism
- Antrenament pentru dezvoltarea forţei musculare
- Antrenament pentru dezvoltarea musculaturii
- Antrenament pentr scăderea greutăţii
TEMATICA  Exerciţii pentru musculatura membrelor superioare (antrebaţ, bicepşi, tricepşi)
SEMINARIILOR/  Exerciţii pentru musculatura umărului şi a spatelui superior (trapez)
LUCRĂRILOR  Exerciţii pentru musculatura pieptului
DE LABORATOR  Exerciţii pentru musculatura abdomenului
 Exerciţii pentru musculatura spatelui inferior (dorsali, lombari)
 Exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii coapselor
 Exerciţii pentru dezvoltarea musculturii gambelor
METODE DE Metoda intuitivă, Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Apostol. I., (1998), - Ergofiziologie, Editura Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi
OBLIGATORIE 2. Baroga, L., (1993) – Manual de haltere şi culturism, Editura Sport-Turism, Bucureşti
(SELECTIV) 3. Chirazi, M., (2004), - Culturism, curs de specializare, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi
4. Chirazi, M., Ciorbă, P., (2006), - Culturism – întreţinere şi competiţie, Editura Polirom, Iaşi
5. Drosescu, P., (2002), - Anatomia aparatului locomotor, Editura Venus, Iaşi
6. Dragnea, A., (1996) - Antrenament sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice;
Realizarea referatelor şi temelor
Criterii
Demonstrarea tehnică a exerciţiilor specifice grupelor musculare studiate
Evaluare pe parcurs: aprecierea participării la lecţiile practice, a progresului înregistrat în
Forme
execuţia tehnică a exerciţiilor
44
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL COD: ST2314-19

DISCIPLINEI ÎNCEPĂTORI I - BASCHET SP2313 -17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR
ATLETISM, BASCHET, VOLEI, HANDBAL, T.E.F.S.
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Consolidarea şi perfecţionarea principalelor procedee tehnice

 Stăpânirea metodicii învăţării tehnicii şi tacticii
 Însuşirea cunoştinţelor teoretico-metodice privind învăţarea jocului de baschet
TEMATICĂ  Caracteristicile actuale ale jocului de baschet.
GENERALĂ  Pregătirea echipelor de juniori
 Metodologia predării jocului (tactica individuală, tactica colectivă)
 Acţiuni tactice fundamentale de atac
 Combinaţiile tactice în atac şi în apărare
 Metodica învăţării atacului şi apărării.
TEMATICA  Instruire tehnico-tactică individuală pentru relizarea profilului de demonstrant al studentului
SEMINARIILOR/  Instruire tactică colectivă
LUCRĂRILOR DE  Cunoştinţe, priceperi şi deprinderi metodice
LABORATOR  Eşalonarea componentelor jocului în conformitate cu conţinutul antrenamentului sportiv
OBLIGATORIE 2. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare – Edit. A.N.E.F.S.,
(SELECTIV) Bucureşti, 1994
3. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,
Chişinău, 1993
5. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.
1998
Buc., 2000

Condiţii
semestrului.
Criterii
45
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL COD: ST 2314-19

DISCIPLINEI ÎNCEPĂTORI I - FOTBAL SP 2313-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Asist. univ. drd. NUCU ANTOHI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR FOTBAL CURS DE BAZĂ, FOTBAL ÎN ŞCOALĂ, TEORIA ŞI METODICA

ABSOLVITE ANTRENAMANTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA EFORTULUI, PSIHOLOGIA EFS
OBIECTIVE  Particularităţi de selecţie în jocul de fotbal

 Învăţarea metodelor de pregătire în antrenamentul de fotbal, pe grupe de varste(copii,juniori
C,juniori B,juniori A)
 Însuşirea metodelor de antrenament factoriale în pregătirea copiilor ,juniorilor C,B şi A
 Pregătirea şi formarea profesională în scopul obţinerii licenţei de antrenor UEFA.
TEMATICĂ  Particularităţi metodice în pregătirea copiilor şi juniorilor la fotbal

GENERALĂ  Managementul factorilor de antrenament în pregătirea juniorilor la fotbal
 Sisteme de pregătire în fotbalul mondial (şcoala sud-americană,şcoala olandeză,scoala
franceyă,scoala germană,şcoala engleză,şcoala italiană)
TEMATICA  Jocuri şi exerciţii în lecţia de antrenament la nivelul copiilor.

SEMINARIILOR/  Structuri de pregătire fizică în antrenamentul juniorilor
LUCRĂRILOR DE  Mijloace de învăţare a tehnicii jocului de fotbal
LABORATOR  Sisteme tactice de joc adaptate la nivelul juniorilor
METODE DE Prelegerea,prezentarea video,explicaţia,demonstraţia, exersarea ,feedbackul după exersare
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Alexe N. Modelarea şi programarea în teoria şi practica antrenamentului sportiv contemporan.

OBLIGATORIE // E.F.S. Nr.11, Bucureşti, 1979. - P. 23-26.
(SELECTIV) 2. Antohi L., Antohi N. Fotbalul modern. De la antrenament la joc. Editura Fundaţiei
“Chemarea”,1998, 230 p.
3. Bompa T.O. Periodizarea: Teoria şi metodologia antrenamentului, Editura Ex Ponto,
Bucureşti, 2002, 444 p.
4. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă, Editura Axis
Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.
5. Ferguson A., Filozofia antrenorului.// Antrenorul nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori,
Bucureşti, 2004. - P. 12-15.
6. Hitzfeld O., Principii de antrenare. // Antrenorul nr. 3, F.R.F., Şcoala Naţională de Antrenori,
Bucureşti, 2004. - P. 6-7.
7. Houllier G., Arneson L., Pregătirea juniorilor./ Consfătuirea antrenorilor, Bucureşti, 1992. - P.
51-53.
8. Rădulescu M., Cojocaru V. si colab.//Ghidul antrenorului de fotbal.la copii si juniori,Editura
FRF,Bucure;ti,2003
EVALUARE Condiţii Participare la cursuri şi lucrări practice,proiect metodic de antrenament,

Criterii Evidenţiere în participarea la cursuri şi lucări,participare activă,
Forme Elaborare proiect ,verificare practico-metodică pe parcurs,examen
30% proiect metodic,30% verificare practică pe parcurs,30% examen,10%
participare
46
FIŞA DISCIPLINEI

NIVEL ÎNCEPĂTORI I - HANDBAL SP2313 -17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMANA

DISCIPLNEI Lect. univ. dr. BEATRICE ABĂLAŞEI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, ATLETISM
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Introducere în cunoaşterea noţiunilor specifice handbalului de performanţă

 Noţiuni privind procesul de instuire în antrenamentul jocului de handbal
 Însuşirea noţiunilor noi din regulamentul de joc
TEMATICĂ  Obiectul teoriei şi metodicii antrenamentului în jocul de handbal
 Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de handbal
 Handbalul la echipa reprezentativă
 Handbalul în şcoală (în lecţia de educaţie fizică, opţional şi în ora de activităţi sportive)
TEMATICA  Procedee tehnice folosite în atac (aruncările la poartă de pe semicerc, fentele de depăşire)
SEMINARIILOR/  Procedee tehnice folosite în apărare (blocarea mingilor aruncate d ela 9m, plonjonul
LUCRĂRILOR DE rostogolit)
LABORATOR  Acţiuni tactice folosite în atac si apărare
 Joc bilateral (cu efectiv redus 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 7x67
BIBLIOGRAFIE 1. Ghermănescu, K.I. - Teoria şi metodica handbalului, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
OBLIGATORIE 1983
(SELECTIV) 2. Gogâlan, V.Instruirea copiilor şi juniorilor în handbal, Ed. Stadion, Bucureşti, 1974.
3. Gogâltan Valeriu - Handbal - curs opţional, Editura M.E.I. şi I.E.F.S., Bucureşti, 1981
4. Harre, D. - Teoria antrenamentului, Editura Stadion, Bucureşti, 1973
5. Jianu, E. şi Bota, I. - Curs de handbal, Centrul de multiplicare al M.Î. - I.E.F.S., Bucureşti,
1977
6. Mitra, Gh, Mogoş, A - Metodica educaţiei fizice, Ed. Stadion, Bucureşti, 1972
EVALUARE Prezenţă 100% la orele de lucrări practice, minimum nota 5 la toate verificările
Condiţii
de pe parcursul semestrului, 50% prezenţă la orele de curs
Criterii
Formula notei 50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
finale 50% examen scris sau oral.
47
FIŞA DISCIPLINEI

NIVEL ÎNCEPĂTORI I - VOLEI SP2313-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR TIPUL DE EVALUARE
ORELOR PE TOTAL ORE LIMBA DE
ACTIVITATE DE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen,
SĂPTĂMÂNĂ SEMESTRU PREDARE
INDIVIDUALĂ* CREDITE M-mixt
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 E ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Lect. univ. dr. ŞTIRBU CĂTĂLIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM, ANATOMIE
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Orientări generale în metodica predării jocului de volei

 Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru începători
TEMATICĂ  Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru începători
GENERALĂ  Conceptul şi caracteristicile pregătirii grupelor de începători
 Stabilirea şi prezentarea modelelor de joc
 Selecţia: generalităţi, etape, criterii, sistemul probelor de selecţie
 Voleiul la echipa reprezentativă şi la clasele speciale cu profil volei (clasele V-X)
 Conţinutul şi metodica elaborării principalelor documente de evidenţă şi planificare
TEMATICA  Procedee tehnice folosite în atac (pasa de sus cu două mâini, serviciul de sus din faţă, pasa
SEMINARIILOR/ peste cap, lovitura de atac)
LABORATOR colectiv, plonjon pe spate)
 Joc bilateral (cu efectiv redus 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 6x6)

OBLIGATORIE 2. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
(SELECTIV) „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1997.
6. Solomonov ,O., Solomonov, S., - Curs de metodica predării voleiului, Ed. Fundaţiei
„România de mâine”, Bucureşti, 1998

Condiţii
verificările
Criterii
Media aritmetică a notelor obţinute la examenul teoretic şi notele obţinute
la verificările practice pe parcursul semestrului
48
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DANS SPORTIV COD: SP 2322
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 M ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Lect. univ. drd. CRISTINA MORARU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ, GIMNASTICĂ AEROBICĂ DE

ABSOLVITE ÎNTREŢINERE.
OBIECTIVE  Dezvoltare fizică armonioasă, menţinerea şi întărirea sănătăţii prin optimizarea calităţilor fizice;
 Educarea esteticii corporale şi motrice;
 Educarea ritmicităţii şi muzicalităţii motrice;
 Formarea şi perfecţionarea unor calităţi moral-volitive;
 Însuşirea tehnicii şi metodicii de predare a anumitor paşi de bază din dansul sportiv.
TEMATICĂ  Noţiuni fundamentale; aspecte privind influenţele şi efectele practicării dansului sportiv;
GENERALĂ  Noţiuni teoretice privind acompaniamentul muzical: măsura muzicală, fraza muzicală, agogica
şi dinamica muzicală, linia melodică, caracterul muzicii;
 Descrierea tehnicii paşilor de dans – secţiile standard şi latino-americane;
TEMATICA  Tehnica în dansurile standard: vals lent, vals vienez, tango – măsura muzicală, tempoul,
SEMINARIILOR/ deplasarea, ridicarea şi coborârea, pasul, întoarcerile, contramişcarea;
LUCRĂRILOR DE  Tehnica în dansurile latino-americame: cha-cha-cha, samba, jive - ritmul, deplasarea, acţiunea
LABORATOR piciorului, acţiunea corpului;
 Mişcări conduse la nivelul membrelor superioare, inferioare şi a trunchiului; mişcări de balans;
combinaţii de paşi şi mişcări dinamice;
 Exerciţii la bara de perete pentru formarea ţinutei artistice.
BIBLIOGRAFIE 1. Năstase Viorel Dan – Tehnica în dansurile standard, Edit. Paralela 45, Bucureşti, 2002;
OBLIGATORIE 2. Năstase Viorel Dan – Tehnica în dansurile latino-americane, Edit. Paralela 45, Bucureşti, 2002;
(SELECTIV) 3. Stoenescu Gineta – Expresie corporală şi dans, Univ. Ecologică, Bucureşti, 1995;
4. Vişan Alice – Îndrumar dans, A.N.E.F.S., Bucureşti, 1997;
EVALUARE 100% prezenţa la lucrările practice;

Condiţii Minimum 5 la verificarea practică, minimum 5 la evaluarea pe parcurs.
Participarea activă la cursurile practice; realizarea exerciţiilor propuse în cadrul
Criterii cursurilor practice;
Evaluare pe parcurs + evaluare finală prin examen practic;
Evaluarea pe parcurs va cuprinde: executarea paşilor de dans predaţi;
Forme Examenul practic va consta în: alcătuirea unui ansamblu de dans sportiv
( 8 studenţi).
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs; 50% nota la examenul practic.
49
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DANS FOLCLORIC COD: SP 2325
NUMĂRUL
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA

DISCIPLNEI Lect .univ. dr. POPESCU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A

ABSOLVITE EFORTULUI FIZIC, GIMNASTICĂ RITMICĂ,
OBIECTIVE Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de dans folcloric se urmareşte ca studenţii să
fie capabili:
 Să cunoască dansurile populare româneşti;
 Să cunoască portul popular romnesc din diferite zone ale ţării;
 Să cunoască regiunile şi subzonele folclorice din România;
 Să cunoască tradiţiile şi obiceiurile româneşti;
 Să-şi însuşească paşii de bază specific dansului popular din diferite regiuni folclorice;
 Să alcătuiască un ansamblu de dans popular pentru serbările şcolare;
TEMATICĂ Istoricul dansului şi portului popular românesc, Caracteristici generale ale dansului şi portului
GENERALĂ popular românesc, Regiunile folclorice din România, Tradiţii şi obiceiuri româneşti, Metodica
predării dansului popular românesc (hora, sârba, geamparalele, caluşul, etc), Dansul popular – mijloc
de socializare, Locul dansului popular în cadrul disciplinelor opţionale din educaţia fizică şcolară.
TEMATICA  Particularităţi practico-metodice ale elementelor de dans popular: exerciţii pregătitoare pentru
SEMINARIILOR/ însuşirea dansului popular românesc.
LUCRĂRILOR  Metodica predării elementelor de dans popular şi influenţele acestora asupra fizicului şi psihicului
DE LABORATOR uman;
 Metodica predării dansurilor specifice fiecărei zone folclorice, utilizând structuri specifice de
exerciţii;
 Lecţii metodice care vizează predarea de către studenţi a unor lecţii de dans popular;
 Metodologia alcătuirii unui ansamblu de dans popular.
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri,
PREDARE problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Caroli, M., Crişan, E., Julea, C. – Gimnastică ritmică-modernă, dans tematic, dans poopular,
OBLIGATORIE Ed. Emia, Deva, 2002.
(SELECTIV) 2. Dobrescu, T.- Expresie corporală, dans şi euritmie, Ed. PIM, Iaşi, 2006.
3. Popescu, V – Estetică corporală – dans popular, dans sportiv- curs IFR, Ed. Univ.”Al.I.Cuza”,
Iaşi, 2008.
4. Stoenescu, G – Expresie corporală şi dans, Ed. Univ. Ecologică, Bucureşti, 1995.
5. Vişan, A – Îndrumar- dans, ANEFS, Bucureşti, 1997.
6. Vasilescu, Th. – Folclor coregrafic românesc, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a
Mişcării Artistice de Masă , Bucureşti, 1972.
EVALUARE  100% prezenţă la lucrările practice;

Condiţii  obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile
metodice susţinute.
 participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate;
Criterii
 evaluare pe parcurs: aprecierea progresului înregistrat în însuşirea tehnicilor de predare;
Forme
 examen prin probă practică.
notei finale 50% examen practic.
50
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi de luptă: JUDO COD: ST 2327
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA

DISCIPLNEI Conf. univ. dr. MARIN CHIRAZI EDUCAŢI FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI

ABSOLVITE SĂRITURI.
OBIECTIVE  formarea unor deprinderi specifice judoului;

 familiarizarea cu mişcări specifice de auto-protecţie (căderi), deplasare, exerciţii specifice de
încălzire şi dezvoltare a unor calităţi specifice judoului;
 însuşirea procedeelor de atac şi apărare specifice principalelor tehnici;
 acumularea unor cunoştinţe minime de regulament.
TEMATICĂ  Metodicii de învăţare a căderilor;
GENERALĂ  Metodica învăţării procedeelor tehnice cuprinse de sistemul Go-kiu până la Kiul 5 (grupa 1-5)
TEMATICA  deplasare specifică, dezechilibrare, prize, caderi – 2 lecţii;

SEMINARIILOR/  tehnici de atac din lupta din picioare – 3 lecţii;
LUCRĂRILOR DE  tehnici de contratac şi combinaţii – 1 lecţie;
LABORATOR  tehnici de luptă la sol- 1 lecţie;

PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Hantău, I., - Judo, curs opţional – I.N.E.F.S. Bucureşti, 1989

OBLIGATORIE 2. Hazincop, A. - Judo - Îndrumar metodic – curs de bază, Edit. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi, 1993,
(SELECTIV) 3. Ştefănuţ, S. – Antrenamentul sportiv în judo, Edit. Scrisul Românesc, Craiova, 1986,

Demonstrarea tehnicilor de autoprotecţie şi a minim cinci tehnici de
Criterii
aruncare.
51
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi de luptă: INSTRUIRE ÎN ARTELE MARŢIALE - KARATE COD: SP2335
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA
TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARATMENT

DISCIPLNEI Asist. univ. dr. RUS CRISTIAN MIHAIL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIA, ATLETISM, GIMNASTICĂ, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI

ABSOLVITE SPORTULUI
OBIECTIVE  Iniţierea în bazele tehnicii Karate-ului ;

 Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea Karate-ului la nivelul începătorilor ;
 Cunoaşterea şi aplicarea unor principii de instruire şi morale specifice Karate-ului.
TEMATICĂ Scurt istoric al karate+ului;

GENERALĂ Filosofia karate-ului;
Armele naturale; Poziţiile corpului în karate ;
Kata, Kumite,Kihon
Shiai,arbitrajul în competiţiile de karate.
TEMATICA  Uke Waza blocaje;gedan barai; uchi uke; age uke; morote uke Soto uke, uchi komi; otoshi uke;
SEMINARIILOR/ shuto uke; haisho uke,
 Keri waza tehnici de picior , de atac sau contra atac;
LUCRĂRILOR  Ughi waza tehnici de lovire indirectă cu mâna ;
DE LABORATOR  Kata : taikyoku shodan; te no kata, Heian shodan,
 Kumite:gohon;sambon; jiyu ippon;jiyu kumite .
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, învăţarea prin
PREDARE cooperare.
BIBLIOGRAFIE 1. Anghel I. – Karate pentru competiţii, Ed. Stadion Bucureşti 1998

OBLIGATORIE 2. Culda, C. – Templul Shaolin, Budismul Zen şi Artele Marţiale, Editura Licorna, Bucureşti, 1992.
(SELECTIV) 3. Enache, I. – Autoapărarea fizică, Ed. Fundaţiei „România de mâine” Bucureşti 1999.
4. Frederic, L. – Dicţionar de arte marţiale, Editura, Enciclopedică, Bucureşti, 1993.
5. Ungurean, M. – Karate Kata Shotokan, Garell Publishing House, Bucureşti, 1994

Condiţii obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată.
practică;
Criterii progresul realizat de student privind execuţiile tehnice;
Forme elementelor tehnice.
notei finale
52
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi de luptă: INSTRUIRE ÎN ARTELE MARŢIALE - QWAN KI DO COD: ST 2335
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIE, BIOMECANICA, GIMNASTICA DE BAZA SI ACROBATICA
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Iniţierea în bazele tehnicii artelor marţiale

 Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea artelor marţiale la nivelul începătorilor
 Cunoaşterea şi aplicarea unor principii de instruire şi morale specifice artelor marţiale
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA - Salutul în artele marţiale (tipuri, semnificaţii)
SEMINARIILOR/ - Poziţii de bază şi deplasări
LUCRĂRILOR DE - Lovituri de bază cu braţele
LABORATOR - Tehnici elementare de picioare
- Blocaje şi contraatacuri
- Imobilizări
- Elemente de autoapărare împotriva unor prize
- Exerciţii de relaxare
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exersarea frontală, pe grupuri şi individuală
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Culda, C. – Templul Shaolin, Budismul Zen şi Artele Marţiale, Editura Licorna, Bucureşti,
OBLIGATORIE 1992.
(SELECTIV) 2. Frederic, L. – Dicţionar de arte marţiale, Editura, Enciclopedică, Bucureşti, 1993.
3. Ungurean, M. – Karate Kata Shotokan, Garell Publishing House, Bucureşti, 1994.
*** - Qwan Ki Do Magazin, nr.1-20, Editată de Federaţia Română de Arte Marţiale, Departamentul
Qwan Ki Do.

Condiţii
Participare activă
Criterii
Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea artelor marţiale
Forme Evaluare pe parcurs + colocviu
50% nota la colocviu
53
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SCHI COD: SP 2324
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 30h 30 120 5 Vp ROMANA

DISCIPLINEI Lect. univ. dr. ADRIAN COJOCARIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
SCHI (MODUL 1), TEORIA EFS, ATLETISM, GIMNASTICĂ
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Consolidarea şi perfecţionarea tehnicii de bază a schiului

 Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea schiului la nivelul începătorilor
 Cunoaşterea unor noţiuni de regulament de desfăşurare a concursurilor de schi
 Formarea capacităţii de organizare a unor competiţii de schi de nivel local
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA 1 Acomodarea şi deplasarea cu schiurile
SEMINARIILOR/ 1.1 Căderea şi ridicarea din coborâre pe plat şi în pantă
LUCRĂRILOR DE 1.5 Schimbările de direcţie pe teren plat
LABORATOR 1.6 Întoarcerile
1.7 Urcarea pantei în foarfecă
2 Coborârile
2.1 Coborârea directă
2.2 Trecerea denivelărilor de teren
3 Frânările
3.1 Frânarea prin derapaj
4 Ocolirile
4.1 Ocoliri cu schiurile paralele
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Balint, G. - Bazele teoretice şi metodice ale predării schiului, unic autor, Editura Tehnopress,
(SELECTIV) 2. Becea, L. - Schi alpin. Tehnici complementare de instruire, Editura Printech, Bucuresti, 2003.

Condiţii
Participare activă
Criterii
Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea schiului
Forme Evaluare pe parcurs + verificarea practică finală
50% nota la verificarea practică finală
54
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI BIOMECANICA COD: ST2402
NUMĂRUL
C S L Pr.
1 1 - - 28 32 2 E ROMANA

DISCIPLNEI Lect. univ. dr. EMIL BUDESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIA, INTRODUCERE ÎN INFORMATICĂ, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI

ABSOLVITE A EFORTULUI FIZIC
OBIECTIVE  dobândirea cunoştinţelor ştinţifice specifice disciplinei;

 posibilitatea analizei şi sintezei unor cazuri date de probleme de biomecanica;
 formarea unei gândiri corecte domeniului pentru rezolvarea problematicii motricităţii;
 integrarea disciplinelor conexe studiate.
TEMATICĂ  Principii fundamentale ale biomecanicii: structura cinematică şi bazele funcţionării articulaţiilor;
GENERALĂ muşchii, generatori de forţă; principii de bază ale biomecanicii; mişcări musculo-scheletale.
 Biomecanica membrului superior: complexul musculo-scheletal acromioclavicular; mişcări
segmentare ale membrului superior; mişcările articulare ale articulaţiilor humero-cubito-radiale
şi ale mâinii; mişcările articulare ale degetelor.
 Biomecanica membrului inferior: mişcările articulare şi segmentare ale membrului inferior;
biomecanica mersului uman; biomecanica unor mişcări particulare: alergare, mers pe scară etc.
 Biomecanica sistemului osteo-muscular: osteologie şi artrologie; muşchii şi interacţiunile
articulare.
TEMATICA  Analiza structurală a unui lanţ cinematic osteo-muscular.
SEMINARIILOR/  Mărimi segmentare antropometrice.
LUCRĂRILOR DE  Determinarea centrelor de masă segmentare ale sistemului musculo-scheletal.
LABORATOR  Mărimi inerţiale ale corpului uman.
 Analiza mersului uman.
 Modele matematice şi măsurători experimentale.
METODE DE Se folosesc atât metodele clasice (prezentare la tablă, utilizarea unor mostre osoase), cât şi cele
PREDARE moderne (prezentare pe calculator, folosirea unor machete didactice)
BIBLIOGRAFIE 1. Budescu,E., Iacob, I., Bazele biomecanicii în sport, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”
(SELECTIV) 2. Hamilton, N., Luttgens, K., Kinesiology: scientific basis of human motion, McGraw-Hill,
Canada, 2002.
3. Neumann, D., Kinesiology of the musculoskeletal system, Mosby Published, 2002.
EVALUARE Condiţii parcurgerea integrală a lucrărilor; participare la curs

Criterii nota de trecere la referatele întocmite la lucrări
Forme examen scris
Formula notei finale 60 % evaluare examen +40 % nota finală lucrări
55
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTORL MEDICAL COD: ST2405
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 1 - - 42 48 3 E ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIA, FIZIOLOGIA SI ERGOFIZIOLOGIA, FIZIOPATOLOGIA
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Realizarea unei educaţii sanitare a studenţilor.

 Crearea unor deprinderi alimentare corecte în concordanţă cu necesităţile zilnice.
 Posibilităţile de prevenire a unor îmbolnăviri.
 Dozarea efortului fizic în funcţie de posibilităţile organismului de adaptare.
TEMATICĂ  Definiţia, obiectivele, scopul şi sarcinile disciplinei. Igiena alimentaţiei.
GENERALĂ  Influenţa mediului ambiant asupra creşterii, dezvoltării organismului, asupra stării de sănătate.
Mecanismele de termoreglare. Călirea organismului. Igiena bazelor sportive deschise şi
închise.
 Regimul de viaţă şi de antrenament al sportivului. Igiena activităţii şcolare şi extraşcolare.
 Igiena sportului la juniori şi seniori.
TEMATICA  Prevenirea accidentelor posibile din cadrul lucrulului specific.
SEMINARIILOR/  Familiarizarea cu manevrele care se impun în situaţiile specialie.
LUCRĂRILOR DE  Accidente mai frecvente în educaţia fizică : definiţie, consecinţe, prevenire.
LABORATOR  Resuscitarea cardiovasculară.
 Contuzii şi plăgi. Entorse. Luxaţii. Fracturile.
 Hemostaza.
METODE DE Prelegeri sub forma cursurilor teoretice, discutii pe teme in prealabil anuntate, prezentarea
PREDARE notiunilor pe scheletul uman si pe mulajul din dotarea facultatii, prezentarea pe planse si atlase,
invatarea prin cooperare
BIBLIOGRAFIE 1. Drăgan I., Medicină sportivă, Bucureşti,Editura Sport-Turism,1982

OBLIGATORIE 2. Drosescu Paula, Igiena EFS, Noţiuni de prim ajutor, Ed. Venus, 2002
(SELECTIV) 3. Drosescu Paula, Igiena, Controlul medical în EFS, Ed. Tehnopress 2005
EVALUARE Condiţii 50% prezenta la curs, 100% prezenta la seminar

Forme
56
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată: PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ COD: ST2414 -19
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - ATLETISM SP 2413-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA

TEORIA SI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A

DISCIPLINE ANTERIOR
EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI
ABSOLVITE
BIOMECANICĂ.
 să deţină cunoştinţe de biomecanică a mişcărilor specifice tehnicii probelor însuşite;
 să demonstreze şi să explice tehnica probelor de marş sportiv;
 să demonstreze şi să explice tehnica probelor de alergări (alergări de garduri şi obsatacole);
 să demonstreze şi să explice tehnica probelor de sărituri (săritura în înălţime – procedeul cu păşire
şi răsturnare dorsală, triplusalt)
 să demonstreze şi să explice tehnica probelor de aruncări (aruncarea greutăţii);
 să conceapă structuri metodice de exerciţii necesare învăţării, consolidării şi perfecţionării
probelor atletice;
adecvate ;
 să fie capabil să organizeze o competiţie atletică (categoria copii);
TEMATICĂ Grupele de vârstă în atletism:clasificarea şi caracteristicile probelor de atletism, sistemul de
GENERALĂ clasificare sportivă în atletism; Bazele generale ale tehnicii probelor de atletism; Tehnica şi metodica
probelor de alergări; Tehnica şi metodica marşului sportiv; Tehnica şi metodica probelor de sărituri,
Tehnica şi metodica probelor de aruncări, Noţiuni de regulament privind probele de alergări, sărituri
şi aruncări.
TEMATICA  Metodica predării marşului sportiv: învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea marşului sportiv.
SEMINARIILOR/  Metodica predării probelor de alergări (alergări de garduri şi obsatacole): învăţare, consolidare şi
LUCRĂRILOR perfecţionare.
 Metodica predării probelor de sărituri (săritura în înălţime – procedeul cu păşire şi răsturnare
DE LABORATOR dorsală, triplusalt): învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea probelor.
 Metodica predării probelor de aruncări (aruncarea greutăţii): învăţarea, consolidarea şi
perfecţionarea probelor.
 Conducerea asistată a lecţiei de antrenament sportiv, specific probei abordate.
 Întrceri în care este vizată calitatea execuţiei tehnice cât şi a performanţei sportive
METODE DE Tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe
PREDARE grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1996.
OBLIGATORIE 2. F.R.A. – Regulament, Bucureşti, 1992.
4. Merică, A. – Metodica predării exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994.
Condiţii  obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute
 performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de
Criterii notare fixate;
 evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii
Forme probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală.
 examen prin probă orală sau scrisă.
57
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ COD: ST2414 -19
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - GIMNASTICĂ SP 2413-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA

DISCIPLNEI Asist. univ. dr. CRISTIAN MIHAIL RUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ ;

DISCIPLINE ANTERIOR
PREGĂTIREA SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURA DE SPORT: NIVEL
ABSOLVITE ÎNCEPĂTORI –I; ANATOMIA.
OBIECTIVE Prin studierea continutului lucrărilor practice şi al practicii la specializare gimnastică se urmăreştei:
 Familiarizarea studenţilor cu organizarea cluburilor de gimnastică;
 Familiarizarea studenţilor cu documentele ce reglementează desfăşurarea activităţilor didactice în
învăţământul cu specific sportiv;
 Dezvoltarea capacităţilor studenţilor de a observa şi analiza activităţile didactice intr-un
antrenament de gimnastică;
 Dezvoltarea capacităţilor studenţilor de a se rapotr critic la propriu proces de formare
profesională.
TEMATICĂ Aplicarea cunoştiinţelor dobândite în cadrul cursurilor de specializare.
GENERALĂ Aplicarea cunoştiinţelor dobîndite în cadrul modului psiho pedagogic şi a lecţiilor practive anterioare.
Participarea conştientă şi activă la propria formare profesională.
TEMATICA  Analiza orarului, planificării calendaristice, proiectelor didactice de la grupele sau clasele la care
SEMINARIILOR/ se merge în asistenţă;
LUCRĂRILOR  Participarea săptămânală la activităţile de practică observativă şi completarea unei fişe de
observaţie pentru fiecare activitate la care se asistă;participarea săptămânală la analiza activităţilor
DE LABORATOR didactice la care s-a realizat asistenţa, prin descrieri, comentarii, reflecţii, întrebări;
 Completarea la finalul fiecărei zile de practică a unui jurnal reflexiv care să includă: aspecte noi
clarificate si reţinute, întrebări suscitate de activităţile observate;
 Redactarea la finalul semestrului a unui raport de practică de 2 pagini, care să sintetizeze
conţinutul jurnalului reflexiv completat în fiecare zi de practică;
 Participarea la un colocviu pentru susţinerea portofoliului de practică elaborat.
BIBLIOGRAFIE 1. Alexe, N. – Antrenamentul sportiv modern. Ed. Editis, Bucureşti, 1993.

OBLIGATORIE 2. Cucoş, C. – Pedagogie. Ed. Polirom, Iaşi 1996.
(SELECTIV) 3. Dragnea, A.C. – Teoria sportului. Ed. FEST, Bucureşti, 2002.
4. Rus C.M. – Formnarea profesorului de educţie fizică. Ed. Universităţii „Al.I. Cuza ” Iaşi 2009.

susţinute
Evaluarea activităţii de Practică de specialitate se va realiza pe baza unui portofoliu,
compus din următoarele piese, cu o pondere diferită în cadrul punctajului final:
- orar, planificare calendaristică - 1 punct;
- fişe de observaţie la activităţile la care se asistă săptămânal (2 fişe pe săptămână) – 5
Criterii puncte;
- raport de practică – 2 punct;
- realizarea portofoliului individual în cadrul colocviului de la finalul semestrului – 2
puncte.
Forme Susţinerea portofoliului individual în cadrul colocviului de la finalul semestrului.
notei finale 50% susţinerea portofoliului.
58
FIŞA DISCIPLINEI
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT-NIVEL ÎNCEPĂTORI II: FITNESS-CULTURISM SP 2413-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA

PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL

DISCIPLINE ANTERIOR ÎNCEPĂTORI I: FITNESS - CULTURISM, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A
ABSOLVITE EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, FITNESS ; CULTURISM ; GIMNASTICĂ
OBIECTIVE - Conştientizarea dinamicii efortului în antrenamentul de fitness şi culturism

- Formarea deprinderilor de organizare şi programare a exerciţiilor în cadrul antrenamentului de
fitness şi culturism
- Insuşirea criteriilor care stau la baza stabilirii exerciţiilor de bază, a exerciţiilor analitice,
generale pentru diferite obiective.
TEMATICĂ Alcătuirea programelor de lucru – principii generale
GENERALĂ
TEMATICA  Exersarea programelor de exerciţii pentru musculatura membrelor inferioare
SEMINARIILOR/  Exersarea programelor de exerciţii pentru musculatura membrelor superioare
LUCRĂRILOR  Exersarea programelor de exerciţii pentru trunchi
DE LABORATOR  Exersarea programelor de exerciţii pentru musculatura membrelor inferioare
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exersarea.

PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Baroga, L., (1993) – Manual de haltere şi culturism, Editura Sport-Turism, Bucureşti
OBLIGATORIE 2. Chirazi, M., (2004), - Culturism, curs de specializare, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi
(SELECTIV) 3. Chirazi, M., Ciorbă, P., (2006), - Culturism – întreţinere şi competiţie, Editura Polirom, Iaşi
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice;

Realizarea referatelor şi temelor
Criterii
Demonstrarea tehnică a exerciţiilor specifice grupelor musculare studiate
Forme
execuţia tehnică a programelor prezentate
notei finale 50% verificare practică
59
FIŞA DISCIPLINEI
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - BASCHET SP 2413-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMÂNĂ

DISCIPILNEI Asist. univ. drd. MIHAI-RADU IACOB EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
HANDBAL, VOLEI, BASCHET I, BIOMECANICA, ANATOMIE, T.E.F.S.
ABSOLVITE

TEMATICĂ  Acţiuni fundamentale şi acţiuni specifice posturilor.
GENERALĂ  Combinaţiile tactice în atac şi în apărare.
 Sistemele de atac şi apărare.
 Organizarea competiţiilor de baschet
TEMATICA  Aruncarea la coş din săritură.
SEMINARIILOR/  Închiderea pătrunderii, atacul în semicerc.
LUCRĂRILOR DE  Pregătirea fizică în antrenamentul baschetbaliştilor
LABORATOR  Individualizarea şi antrenamentul individual
 Recuperarea la panou, voleibolarea, blocajul defensiv, triunghiul de săritură.
 Sistemul de atac cu jucător pivot.
(SELECTIV) Bucureşti,1994
3. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,
Chişinău, 1993
Univ. „ Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005
1998
Buc., 2000

Condiţii
semestrului.
Criterii
60
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ COD: ST 2414-19

DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - FOTBAL SP 2413-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMÂNĂ

SPECIALIZARE NIVEL ÎNCEPĂTORI I-FOTBAL; CURS DE BAZA FOTBAL;

DISCIPLINE ANTERIOR
FOTBAL ÎN ŞCOALĂ ; TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI
ABSOLVITE
SPORTIV; FIZIOLOGIA EFORTULUI; PSIHOLOGIA EFS
OBIECTIVE  Particularităţi pregătire a juniorilor A în jocul de fotbal

 Consolidarea metodelor de pregătire pe grupe de varstă
 Deprinderea periodizării factorilor de antrenament în antrenamntul juniorilor A
TEMATICĂ  Particularităţi metodice în pregătirea juniorilor A, la fotbal
GENERALĂ  Managementul factorilor de antrenament în pregătirea juniorilor A, la fotbal
 Sisteme de pregătire în fotbalul mondial (şcoala sud-americană,şcoala olandeză,scoala
franceyă,scoala germană,şcoala engleză,şcoala italiană)
TEMATICA  Jocuri şi exerciţii în lecţia de antrenament la nivelul juniorilor A.
SEMINARIILOR/  Structuri de pregătire fizică în antrenamentul juniorilor A
LUCRĂRILOR DE  Mijloace de consolidare şi perfecţionare a tehnicii jocului de fotbal
LABORATOR  Sisteme tactice de joc la nivelul juniorilor A.
METODE DE prezentarea video, explicaţia, demonstraţia, exersarea , feedbackul după exersare
PREDARE

„Chemarea”,1998, 230 p.
4. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă,
Editura Axis Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.
Bucureşti, 2004. - P. 12-15.
Bucureşti, 2004. - P. 6-7.
51-53.
FRF,Bucure;ti,2003
9. www.uefa.com ; www.fifa.com
EVALUARE Condiţii Participare la lucrări practice,proiect metodic de antrenament,

Criterii Evidenţiere în participarea la lucări,participare activă,testare pe parcurs
Forme Elaborare proiect ,verificare practico-metodică pe parcurs,examen
30% proiect metodic, 30% verificare practică pe parcurs, 30% examen,
10% participare
61
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA Practică şi aplicaţii în pregătirea specilaizată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ COD: ST 2414-19

DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - HANDBAL SP 2413-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI

ABSOLVITE SPORTULUI

 Insuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice specificer handbalului de performanţă
TEMATICĂ  Metodologia tacticii colective în atac şi apărare
GENERALĂ  Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de handbal
TEMATICA  Procedee tehnice utilizate în atac
SEMINARIILOR/  Mijloacele tacticii colective în apărare (alunecarea, numărătoarea, dublarea)
LUCRĂRILOR DE  Fazele atacului
LABORATOR  Perfecţionarea aruncărilor la poartă de pe semicerc
 Joc bilateral (utilizarea sistemului de atac 4-2, atacul în inferioritate numerică)
PREDARE mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 7x7.
BIBLIOGRAFIE 1. Popescu, C. - Handbal - jocul portarului, Ed. CNEFS, Bucureşti, 1972

OBLIGATORIE 2. Popescu, D.C. - Aşa am antrenat, Ed. Stadion, 1972
(SELECTIV) 3. Sotiriu, Romeo - Handbal, antrenament, teorie ~ metodică, Bucureşti, 1998, Sport-turism,
Bucureşti, 1983.
4. Trofin, E., Grigorovoci, S.,-Handbal la copii şi juniori, Ed. C.N.E.F.S., Bucureşti, 1967.
5. XXX - M.E.N. - Consiliul Naţional pentru Curriculum: „Curriculum pentru unităţile şcolare
cu program sportiv", Ramura de sport handbal, Bucureşti, 2000.

Condiţii
Criterii
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare practică finală
62
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ COD: ST 2414-19

DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL ÎNCEPĂTORI II - VOLEI SP 2413-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 Vp ROMÂNĂ
TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEARTAMENT

DISCIPLINE ANTERIOR
VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM, BIOMECANICĂ
ABSOLVITE

 Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru începători
TEMATICĂ  Obiectul teoriei şi metodicii jocului de volei

 Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de volei
 Voleiul la echipa reprezentativă
 Voleiul în şcoală (în lecţia de educaţie fizică, opţional şi în ora de activităţi sportive)
TEMATICA  Procedee tehnice folosite în atac (serviciul de sus din faţă planat, lovitura de atac din pasă
SEMINARIILOR/ întinsă, lovitură de atac din pasă în urcare)
LABORATOR individual şi colectiv, preluare din atac cu plonjon)
 Joc bilateral – 6X6


Condiţii
63
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată: COD: SP 2421

DISCIPLINEI PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL I ÎNCEPĂTORI -ATLETISM
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 46 2 C ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
BIOMECANICĂ, PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA SPORTULUI.
OBIECTIVE Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de practică antrenorat- ramura sportivă
atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili:
 să deţină cunoştinţe de tehnică şi metodica predării probelor din atletism (alergări, sărituri şi
aruncări);
 să aibă cunoştinţe de dozare a efortului în cadrul lecţiilor de antrenament;
 să demonstreze şi să explice tehnica probelor abordate în cadrul antrenamentului;
 să cunoască principiile didactice adaptate antrenamentului sportiv;
 să cunoască sistemul de clasificare sportivă ;
 să cunoască dinamica parametrilor efortului în cadrul lecţiei de antrenament sportiv;
 să realizeze densitate în lecţia de antrenament;
probelor atletice concretizate în cadrul planurilor de lecţie de antrenament;
 să recunoască greşelile care apar în execuţia sportivilor şi să le corecteze prin exerciţii adecvate;
 să participe în calitate de arbitru la competiţiile organizate pe plan local;
TEMATICĂ Efortul de antrenament în probele atletice, Metode de evaluare a solicitării de antrenament,
GENERALĂ Principalii parametri ai efortului, Dinamica parametrilor efortului în antrenamentul atleţilor, Ciclurile
pregătirii sportive, Forma sportivă în atletism, Periodizarea antrenamentului sportiv, Metode de
pregătire specifice probelor atletice, Modele de programe de pregătire specific probelor atletice.
Sistemul de selecţie în atletism.
TEMATICA  Asistarea şi observarea lecţiilor de antrenament susţinute de antrenorul titlar şi de colegi;
SEMINARIILOR/  Susţinerea practică asistată, cu grupe de începători a unor lecţii de antrenament, în urma
conceperii planurilor de lecţie de antrenament;
LUCRĂRILOR  Dozarea efortului în antrenamentul sportiv în funcţie de probă, nivelul de pregătire şi vârsta
DE LABORATOR sportivului;
 Aplicarea principiilor didactice în antrenamentul sportiv ;
 Organizarea şi desfăşurarea unor competiţii atletice pe nivele de vârstă (categoria copii);
METODE DE Tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, activităţi pe grupuri, problematizarea,
PREDARE învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Bompa, O. – Periodizarea:teoria şi metodologia antrenamentului, Ed. EX PONTO, Bucureşti, 2002.

OBLIGATORIE 2. Joseph L.R. – Manualul antrenorului de atletism din SUA, FRA, Bucureşti, 2004
(SELECTIV) 3. Popescu, V. – Dimensiuni educative ale pregătirii sportivului, Ed. Didactica şi Pedagogică, Bucureşti,
2006.
5. Ursanu, G., Budevici, A., Ursanu, V.- Modelarea şi algoritmizarea managerială a antrenamentului
sportiv la grupele de incepatori si avansati in atletism, Casa de Editura Demiurg, Iasi, 2008.

Condiţii  obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice
susţinute
 participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate;
 realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate
practică;
Criterii  performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de
notare fixate;
Forme probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală:
notei finale 50% susţinerea a două lecţii finale de antrenament.
64
FIŞA DISCIPLINEI
Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată:

PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL I ÎNCEPĂTORI - FOTBAL
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 46 2 C ROMÂNĂ

SPECIALIZARE FOTBAL I, II; FOTBAL CURS DE BAZĂ; TEORIA ŞI

DISCIPLINE ANTERIOR
METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV; FIZIOLOGIA EFORTULUI;
ABSOLVITE
PSIHOLOGIA EFS
OBIECTIVE  Formarea profesională în ocupaţia de antrenor

 Completarea cunoştinţelor teoretice cu experienţă practică la cluburi de profil
 Dezvoltarea abilităţilor de antrenor prin participarea la lecţii de antrenament
TEMATICĂ  Obsevarea lecţiilor de antrenament

GENERALĂ  Discuţii şi analiza a procesului de pregatire
 Intervenţii teoretico-metodice în activitatea practică
 Înregistrarea lecţiilor model
TEMATICA  Se stabileşte de comun acord cu antrenorul unde se face practica de antrenorat

SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
METODE DE Prelegerea, prezentare media, demonstraţia, exersării, feed back.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Cojocaru M. Forma sportivă în jocurile sportive, MTS, Bucureşti, 1992, p. 67 - 70.
OBLIGATORIE 2. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă, Editura Axis
(SELECTIV) Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.
3. Cojocaru V. Fotbal de la 6 la 18 ani. Metodica pregătirii, Editura Axis
Mundi, Bucureşti, 2002,
4. Dragnea A. Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1996, 192 p.
5. The technician,www.uefa.com, ; www.fifa.com
EVALUARE - 50% prezenţa la curs şi 100% prezenţa la seminar

Condiţii
- minimum nota 5 la testările pe parcurs precum şi la proiectul diactic
Participarea activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de
Criterii
curs şi seminar; cunoştinţe şi capacităţi demasuraresi evaluare motrică
Forme Evaluări de parcurs + examen
50% nota la evaluarea de pe parcursul semestrului
50% nota la examen
65
FIŞA DISCIPLINEI
Practică şi aplicaţii în pregătirea specializată:

PRACTICĂ DE ANTRENORAT NIVEL I ÎNCEPĂTORI -VOLEI
NUMĂRUL
ACTIVITATE DE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen,
INDIVIDUALĂ* CREDITE M-mixt
C S L Pr.
- - - 1 14 46 2 C ROMÂNĂ
TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA

DISCIPLINE ANTERIOR
VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Etapizarea în metodica instruirii

 Sistematizarea mijloacelor în metodica predării jocului de volei la grupele de începători
 Participarea la antrenamentele şi competiţiile de volei organizate la nivelul grupelor de
începători (minivolei şi cadeţi)
TEMATICĂ  Obiectul metodicii predării jocului de volei

 Voleiul la echipele de începători
TEMATICA  Participarea activă la antrenamente şi competiţii

SEMINARIILOR/  Lucrările practice constau în pregătirea conţinutului lecţiilor de antrenament sub îndrumarea
LUCRĂRILOR DE mentorului
LABORATOR  Tematica lecţiilor de antrenament este conformă cu documentele de planificare ale mentorului
METODE DE Îndrumare practică, susţinerea lecţiilor cu ajutorul mentorului sau a colegilor, efectuarea evaluării
PREDARE pe baza observaţiilor membrilor grupei
BIBLIOGRAFIE 1. Alexe, N., - Antrenamentul sportiv modern, Ed. Editis, Bucureşti, 1993
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% şi evaluarea portofoliului

Criterii Participare activă, abilităţi practice, creativitate
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare portofoliu
Formula notei finale Media notelor obţinute la evaluarea pe parcurs şi portofoliu
66
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI BASCHETUL ÎN ŞCOALĂ COD: ST2410
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 56 4 2 M ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR
HANDBAL, VOLEI, BASCHET, BIOMECANICA, ANATOMIE, T.E.F.S.
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea principalelor procedee tehnice.

 Însuşirea cunoştinţelor teoretico-metodice privind prezentarea jocului de baschet, evoluţia,
caracteristicile, componentele, mijloacele şi metodele pentru învăţarea jocului., regulamentul
de joc, organizarea şi desfăşurarea competiţiilor de baschet.
 Cunoaşterea elementelor componente ale minibaschetului şi streetball-lui.
TEMATICĂ  Introducere în problematica baschetului.
GENERALĂ  Consolidarea tacticii individuale şi colective (în atac şi apărare).
 Aspecte teoretico-metodice în procesul de instruire în jocul de baschet.
 Organizarea şi stadiul de dezvoltare a jocului de baschet pe plan naţional şi internaţional.
 Baschetul în şcoală (în lecţia de educaţie fizică, opţional şi în ora de activităţi sportive).
TEMATICA  Bazele generale ale teoriei şi metodicii baschetului.

SEMINARIILOR/  Ramurile teoriei şi metodicii jocului de baschet.
LUCRĂRILOR DE  Metodica învăţării şi perfecţionării jocului de baschet.
LABORATOR  Conţinutul tacticii în atac şi apărare: principii generale, faze, forme, sisteme.
 Joc bilateral (cu efectiv redus 2x2, 3x3 şi cu efectiv complet – 5x5).
METODE DE Explicaţia, folosirea unor mijloace audio-vizuale, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante,
PREDARE activităţi pe grupuri, jocuri de mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive,
tehnici de dezbatere.
BIBLIOGRAFIE 1. Teodora Predescu – „Baschet” – curs pentru studenti, Edit. Spicon, Tg. Jiu, 2000.
OBLIGATORIE 2. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,
(SELECTIV) Chişinău, 1993.
Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005.
1998.
Buc., 2000.
6. Regulamentul oficial al jocului de baschet F.I.B.A., 2006.

Condiţii
verificările de pe parcursul semestrului, 50% prezenţă la orele de curs
Criterii
Formula notei finale 50% media evaluării pe parcursul semestrului + 50% media evaluării finale
67
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FOTBALUL ÎN ŞCOALĂ COD: SP 2410
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 56 34 3 E ROMANA
TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DDEPARTAMENT

DISCIPLINE ANTERIOR FOTBAL – BAZELE TEHNICII SI TACTICII, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI

ABSOLVITE SPORTULUI, ATLETISM, GIMNASTICĂ, ANATOMIE.
OBIECTIVE Obiectivele de bază ale cursului Fotbalul în şcoală sunt următoarele :

 Insuşirea noţiunilor teoretice şi practice de bază referitoare la tehnica jocului de fotbal;
 Insuşirea noţiunilor teoretice şi practice referitoare la tactica jocului de fotbal;
 Insuşirea bagajului minim de cunoştinţe asupra selecţiei şi antrenării reprezentativei şcolare de
fotbal.
 Cunoaşterea programei şcolare, pentru fiecare ciclu de studiu, referitoare la practicarea fotbalului
în şcoală.
TEMATICĂ Istoricul jocului de fotbal, influenţa practicării jocului de fotbal asupra organismului, organizarea
GENERALĂ activităţii fotbalistice la nivel naţional şi internaţional.
Învăţărea şi/sau consolidarea elementelor şi procedeelor tehnice de bază din jocul de fotbal.
Învăţarea şi/sau consolidarea elementelor de tactică individuală şi colectivă.
Selecţia şi pregătirea reprezentativei şcolare de fotbal pe categorii de vârstă.
Aspecte specifice asupra predării fotbalului la nivelul elevilor din ciclul gimnazial şi liceal.
TEMATICA  Structuri de exerciţii pentru învăţărea şi/sau consolidarea tehnicii şi tacticii în jocul de fotbal
SEMINARIILOR/ (exerciţii executate individual, pe perechi, sub formă de jocuri cu temă).
LUCRĂRILOR  Lecţii metodice privind predarea fotbalului, pe categorii de vârstă, conform programei şcolare.
DE LABORATOR  Susţinerea unor părţi de lecţie cu teme din predarea fotbalului la elevii din ciclul gimnazial sau
liceal.
 Lecţii metodice privind pregătirea reprezentativei şcolare de fotbal.
 Susţinerea probelor de control / predarea referatului.
METODE DE Prelegeri interactive, power-point, video, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea,
PREDARE exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, jocuri cu temă, joc bilateral.
BIBLIOGRAFIE 1. Cojocaru V. – Jocul de fotbal, Elemente de strategie şi tactică, Edit. Topaz, Bucureşti, 1995.
OBLIGATORIE 2. Constantinescu, D., Honceriu, C., Enache, P., - Fotbal.Teoria jocului, Editura Cantes, Iaşi 2004.
(SELECTIV) 3. Popescu, L. – Fotbalul în învăţământul gimnazial. Curs IDD, FEFS Iaşi, 2000.
4. Rădulescu, M., Cojocaru, V., 2003 – Ghidul antrenorului de fotbal, copii şi juniori, Editura Axis
Mundi, Bucureşti.
5. Turpin, B., 2002 – Preparation et entraînement du footballeur. Edition Amphora, Paris.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100%, minim nota 5 la toate verificările de pe parcursul semestrului.
Criterii practică;
Progresul realizat de student privind tehnica jocului de fotbal.
Performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite.
68
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE NAUTICE: ÎNOT- METODICA ÎNVĂŢĂRII COD: ST2411

NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 56 34 3 E ROMÂNA

DISCIPLINE ANTERIOR TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ÎNOT (modulul din anul I), FIZIOLOGIA
ABSOLVITE GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL.
OBIECTIVE Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de înot se urmareşte ca studenţii să fie
capabili:
 să conştientizeze influenţele benefice pe care le are practicarea înotului asupra corpului şi să
cunoască regulile de igienă care trebuie respectate în practicarea înotului ;
 să poată opera cu termeni din fizică, anatomie, fiziologie, biomecanică etc. în explicarea legilor
plutirii şi înaintării corpului în apă ;
 să înoate corect în trei din cele patru procedee sportive de înot: craul pe piept, craul pe spate şi
bras, iar în procedeul fluture (facultativ) şi să descrie corect tehnica procedeelor sportive de înot;
 să demonstreze tehnica de înot în trei procedee sportive de înot, integral şi defalcat;
 să stăpânească procedurile de salvare de la înec şi de reanimare;
 să conceapă exerciţii şi jocuri necesare predării înotului ;
 să posede capacitatea de a depista greşelile în învăţarea înotului şi de a le înlătura ;
 să poată realiza un proiect de organizare a unui concurs de înot.
TEMATICĂ Istoricul înotului, influenţele exercitate de practicarea înotului asupra organismului, probleme
GENERALĂ generale privind Nataţia (ramurile Nataţiei şi particularităţile de practicare), bazele tehnice ale
înotului (legile plutirii şi înaintării în apă, studiul eficacităţii mişcărilor de înot, influenţa
particularităţilor anatomice şi fiziologice asupra randamentului înotătorilor), tehnica procedeelor
sportive de înot (craul pe piept, craul pe spate, bras şi fluture), noţiuni de regulament, metodica
învăţării procedeelor sportive de înot, lecţia de înot (structură şi conţinut), orientări metodologice
moderne în învăţarea procedeelor sportive de înot, pregătire sportivă a înotătorilor de nivel III şi II,
aspecte generale privind practicarea altor ramuri ale Nataţiei (sărituri în apă, polo pe apă, înot
sincron, înot aplicativ).
TEMATICA  Exerciţii pentru consolidarea tehnicii procedeelor sportive de înot : exerciţii pe uscat, exerciţii de
SEMINARIILOR/ acomodare cu apa, plutirea, respiraţia, deschiderea ochilor în apă, tehnica mişcărilor de picioare şi
braţe, coordonarea lor şi a acestora cu respiraţia, înotul integral. Startul şi întoarcerile pentru
LUCRĂRILOR procedeele de înot învăţate.
DE LABORATOR  Lecţii metodice ce vizează predarea înotului la grupele de începători
 Sustinerea probelor de control sub forma unui concurs de înot.
 Stabilirea campionului anului pe procedee de înot (băieţi, fete).
BIBLIOGRAFIE 1. Dumitrescu, N., Oprişescu, I. – Înotul. Ed. Stadion, Bucureşti, 1973.

OBLIGATORIE 2. Fiedler, P., Fetescu, S. – Înot-curs pentru studenţii FEFS. Ed. Universitatea “Al.I.Cuza” , Iaşi, 1996.
(SELECTIV) 3. Fetescu, S. – Înot-curs pentru studenţii ID (trei module). Ed. Altius Academy, Iaşi, 2000.
4. Jivan, I. – Îndrumar metodic de înot. Ed. IEFS, Bucureşti, 1990.
susţinute
participarea activă şi conştientă la toate activităţile teoretice şi practice programate;
realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate
practică;
progresul realizat de student privind tehnica de a înota şi capacitatea de a organiza activităţi
Criterii de învăţare;
performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu
baremele de notare fixate;
evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii
Forme procedeelor de înot şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală:
examen prin probă orală sau scrisă
69
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DISCIPLINE NAUTICE: PRACTICĂ ÎNOT-VÂSLIT COD: ST2413
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 30 ore 30 30 2 M ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIA, ATLETISM, GIMNASTICĂ, TEORIA ED. FIZ. ŞI SPORTULUI, ÎNOT,
ABSOLVITE FIZIOLOGIA GEN. ŞI A EFORT. FIZIC, IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL.
OBIECTIVE Activităţile desfăşurate la lucrările practice în cadrul Practicii de înot-vâslit urmăresc ca studenţii
să fie capabili:
- să aplice tehnica de înot sportiv adaptând-o la condiţiile concrete de mediu natural;
- să folosească, în funcţie de situaţie, şi celelalte procedee de înot aplicativ;
- să adapteze tehnicile de înot cunoscute în acţiuni concrete de traversarea unor lacuri, cursuri de
ape curgătoare, în transportul diferitelor obiecte sau de persoane prin remorcarea acestora;
- să înoate îmbrăcat şi să cunoască manevrele pentru dezbrăcatul în apă;
- să folosească procedurile de salvare de la înec: alegerea traseului dus-întors, apropierea de
victimă, priza aplicată victimei, eliberarea de prizele incomode ale victimei, transportul victimei,
reanimarea cardio-respiratorie etc.;
- să alcătuiască un traseu şi să organizeze o expediţie pe o apă curgătoare (simulare);
- să simuleze organizarea de diferite activităţi pe marginea unei ape cu o grupă de sportivi aflaţi în
cantonament sau o grupă de elevi aflaţi în vacanţă;
- să recunoască particularităţile de practicare a diferitelor sporturi nautice.
TEMATICĂ Toate activităţile practice care se vor programa vor avea ca orientare generală preocuparea pentru
GENERALĂ înarmarea studenţilor cu cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice pentru a fi capabili să-şi adapteze
motricitatea la diferite situaţii aplicative pe care le impune mediul natural, în cazul nostru – apa.
TEMATICA Consolidarea tehnicii de înot sportiv în condiţiile practicării în ape naturale. Exersarea tehnicilor de
SEMINARIILOR/ înot aplicativ. Fiziologia înecului. Proceduri de acordare a primului ajutor în caz de înec.
LUCRĂRILOR DE Prezentarea ambarcaţiunilor sportive şi de agrement. Tehnica manevrării diferitelor tipuri de
ambarcaţiuni. Diferite alte variante de practicare a mişcării în apă. Modalităţi de organizare pentru
LABORATOR petrecerea timpului liber în preajma unei ape. Alcătuirea unui traseu şi organizarea unei expediţii pe
o apă curgătoare.
PREDARE problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Degeratu, M., Petru, A., Ioniţă, S. – Manualul scafandrului. Ed. Per Omnes Artes, Bucureşti, 1999.
OBLIGATORIE 2. Dumitrescu, N., Oprişescu, I. – Înotul. Ed. Stadion, Bucureşti, 1973.
(SELECTIV) 3. Florescu, C., Mociani, V. – Canotaj. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985.
6. Popescu, A., Samur, R. – Planşa cu velă. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1990.
7. U.C.F.S. – Sporturi nautice. Ed. Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti, 1953.
EVALUARE 100% prezenţă la activităţile practice;

Condiţii obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile
practico-metodice susţinute
participarea activă şi conştientă la toate activităţile practice programate;
realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare
Criterii activitate practică în parte;
capacitatea de orientare rapidă în rezolvarea diferitelor situaţii create;
evaluare pe parcurs: aprecierea activismului, a progresului înregistrat în folosirea
tehnicii procedeelor de înot în diferite situaţii aplicative (traversări ape, înot îmbrăcat,
Forme scufundări şi căutări de obiecte, transport de obiecte, salvare de la înec), precum şi
capacitatea de a folosi diferite tipuri de ambarcaţiuni de agrement
Formula notei 100% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile practico-metodice
finale programate
70
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTURI ADAPTATE: FOTBAL – TENIS COD: SP2444
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 M ROMÂNA
GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE,

TITULARUL DEPARTAMENT
NUMELE
DISCIPLNEI
Lect. univ. drd. NICHIFOR FLORIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR FOTBAL, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI, TEORIA EDUCAŢIEI

ABSOLVITE FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE  Crearea unui bagaj teoretic precum şi a capacităţi de a practica jocul de fotbal-tenis la diferite
nivele de performanţă;
 Capacitate de a organiza şi desfăşura competiţii de fotbal-tenis la diferite nivele de pregătire.
TEMATICĂ  Influenţa jocului de fotbal –tenis practicat în cadru organizat (nivel de performanţă) şi ca
GENERALĂ activitate de loisir, în viaţa individului;
 Formarea capacităţii de a realiza legături strânse între jocul de fotbal-tenis şi alte discipline
sportive: jocul de fotbal-tenis ca mijloc de realizare a unor sarcini şi obiective pentru: sporturi
de contact, atletism, fotbal, rugby, baschet, handbal, tenis de câmp etc.
TEMATICA  Jocul de fotbal-tenis, suport al dezvoltării fizice, psihice, a calităţilor morale şi de voinţă
SEMINARIILOR/  Jocul de fotbal-tenis - căi şi mijloace de perfecţionare a capacităţii motrice
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
METODE DE Explicaţia, demonstraţia: planşe, foto, video, interactivitate.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Buletin informativ - Federaţia Română de Fotbal-Tenis

OBLIGATORIE 2. Miu Ştefan, Velea Florin – Fotbal / specializare, Editura Fundaţia România de Mîine,
(SELECTIV) Bucureşti 2002
3. www. IFTA.com
EVALUARE Condiţii 100 % prezenţă la lucrările practice; minim nota 5 la proba de control
Criterii participare activă; interes deosebit pentru practicarea jocului de fotbal-tenis
evaluare pe parcurs + evaluare finală prin realizarea unor procedee tehnice
Forme
specifice şi prin jocul de fotbal-tenis
Formula notei 50 % participare activă la lucrările practice;
finale 50 % nota la proba de control
71
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTURI ADAPTATE: STREETBALL COD: ST2438
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ

DISCIPILNEI Asist. univ. drd. MIHAI-RADU IACOB EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
BASCHET, VOLEI, HANDBAL
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Însuşirea de către studenţi a elementelor fundamentale de tehnică şi tactică.

 Stăpânirea metodicii învăţării tehnicii şi tacticii.
 Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice şi organizatorice.
 Cunoaşterea apariţiei şi evoluţiei jocului de streetball.
 Cunoaşterea regulamentului de streetball.
TEMATICĂ  Elemente tehnice cu mingea folosite în jocul de streetball (ţinerea mingii,prinderea şi protecţia
GENERALĂ mingii, pasarea mingii conducerea mingii , aruncarea la coş, oprirea, pivotarea, fentele cu
mingea).
 Elemente tehnice fără minge folosite în jocul de streetball (poziţia fundamentală, deplasările,
joc de picioare şi lucru de braţe, mişcările înşelătoare).
 Mijloace de acţionare privind tactica jocului destreetball: apărarea şi atacul (tactica individuală
şi colectivă).
 Joc bilateral 3x3 ( cu efectiv redus 2x2).
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exerciţii cu diverse variante, activităţi pe grupuri, joc cu efectiv redus, joc
PREDARE bilateral 3x3.
BIBLIOGRAFIE 1. Luca Gheorghe, Pavelescu Dan – „Baschet – Îndrumar practico-metodic”- Ediţia III-a, Edit.
OBLIGATORIE Univ. „Al. I. Cuza„ Iaşi, 2005.
(SELECTIV) 2. Dârjan, C. –„Baschet- Metodica instruirii juniorilor”, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc.
1998.
Buc. 2000.
4. Ştirbu C., Radu, A. – Streetball simplu, eficient şi distractiv.
5. Iacob, M.R. – Streetball- curs; I.D. Tipografia F.E.F.S., Iaşi, 2004.
6. www. adidas.com
7. www. hoopitup.com

Condiţii
semestrului.
Participare activă, organizarea de competiţii, însuşirea corectă a
Criterii
elementelor şi procedeelor tehnice specifice jocului de streetball
72
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTURI ADAPTATE: VOLLEY BEACH COD: ST2438
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR
VOLEI- BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII
ABSOLVITE

 Însuşirea de cunostinţe, priceperi si deprinderi motrice, metodice şi organizatorice
GENERALĂ  Procedee tehnice folosite în atac (pasa de sus cu două mâini, serviciul de jos din faţă, serviciul
de sus din faţă, pasa peste cap, lovitura de atac)
individual, plonjon lateral)
 Acţiuni tactice folosite în atac şi apărare
 Joc bilateral.
TEMATICA
SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
PREDARE mişcare
BIBLIOGRAFIE 1. Iacob, I., Braharu, O. , Ştirbu, C. – Caiet de lucrări practice – Volei, Ed. Universităţii
OBLIGATORIE „Al.I.Cuza” Iaşi, 1997.
(SELECTIV) 2. XXX – Regulamentul jocului de volei.
4. Ungurean B – Curs de beach volei, IFR, semestrul VIII.
EVALUARE Prezenţă 100%, minimum nota 5 la toate verificările de pe parcursul

Condiţii
semestrului
2,5credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
73
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTURI ADAPTATE: RUGBY-REDUS COD: ST 2437
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA

DISCIPLNEI Asist. univ. MIHAI EMANUEL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIE, GIMNASTICA DE BAZĂ, ATLETISM
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Informare asupra evolutiei jocului de rugby şi dezvoltarea sa pe plan mondial.

 Formarea şi însuşirea deprinderilor tehnice de bază din jocul de Rugby.
 Educarea calităţilor motrice de bază prin mijloace specifice jocului de Rugby.
 Expliacarea valenţelor educative ale jocului de rugby.
TEMATICĂ  Mijloace pentru educarea simţului mingii;

GENERALĂ  Deprinderea mijloacelor de pregatire fizică specifică;
 Mijloace de acţionare privind tactica jocului de rugby: apărarea şi atacul (tactica individuală şi
colectivă), sistemele de joc;
 Noţiuni de regulament şi arbitraj.
TEMATICA  Învăţarea şi deprinderea pasei cu o mână şi doua mâini, a şutului şi a culegerii balonului de la sol;
SEMINARIILOR/  Învăţarea procedeelor tehnice utilizate în rugby-ul modern;
LUCRĂRILOR DE  Deprinderea procedeelor tehnice folosite în faza de apărare;
LABORATOR  Deprinderea procedeelor tehnice folosite în faza de atac;
 Prezentarea fazei fixe „grămada” şi explicarea rolurilor jucătorilor;
 Prezentarea fazei fixe „marginea” şi explicarea rolurilor jucătorilor;
 Deprinderea elementelor tactice de bază în diferite sitaţii de joc
METODE DE Demonstratie, explicaţie, folosirea aparaturii audio-video moderne, vizionare de meciuri din
PREDARE competitii reprezentative.
BIBLIOGRAFIE 1. Chiriac, Rene – Mini-rugby, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1972.

OBLIGATORIE 2. Chiriac, Rene – Rugby la cpoii, ANEFS, 1992.
(SELECTIV) 3. Pădureanu, N. – Rugby. Noţiuni de bază în tehnica şi tactica jocului, Editura Sport Turism,
1977.
4. Manoileanu, D. – Rugby modern, Editura Sport Turism, 1989.
5. Greenwood, Think Rugby, Publisher A&C Black, London, 1988.
6. Stăncescu, Ioan – Metereologie şi drumeţie, Editura Sport Turism, 1976.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la cursurile practice.

Criterii Participare activă, însuşirea corectă a elementelor şi procedeelor tehnice.
Forme Evaluare în cadrul cursurilor practice.
Formula notei finale 50 % nota evaluare pe parcurs + 50 % nota finală.
2,5credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
74
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI CAPOEIRA-TEHNICI DE LUPTǍ AFRO-BAZILIENE COD: SP 2445
NUMĂRUL
TOTAL TOTAL ORE NUMĂR TIPUL DE EVALUARE
ORELOR PE LIMBA DE
ORE ACTIVITATE DE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen,
SĂPTĂMÂNĂ PREDARE
SEMESTRU INDIVIDUALĂ* CREDITE M-mixt
C S L Pr.
- - - 2 28 122 5 M ROMÂNA

DISCIPLNEI Asist. univ. drd. IULIAN DUMITRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR GIMNASTICĂ DE BAZǍ; GIMNASTICĂ ACROBATICǍ ŞI SǍRITURI;

ABSOLVITE INSTRUIRE ÎN ARTE MARŢIALE
OBIECTIVE  Familiarizarea cu terminologia specificǎ disciplinei;

 Asimilarea conceptelor fundamentale şi a problematicii generale;
 Dobândirea abilitǎţilor de practicare şi formare a capacitǎţii de predare a conţinutului tehnic
specific.
TEMATICĂ  Formele de practicare a Capoeirei;
GENERALĂ  Modul de organizare şi metodele de desfǎşurare specifice practicǎrii capoeirei;
 Sistemul de mijloace folosite în capoeira;
 Lecţia de capoeira – structurǎ, mijloace, metode de organizare a colectivului şi a exersǎrii,
ajutorul etc.;
 Complexe de exerciţii pentru pregǎtirea fizicǎ specificǎ.
TEMATICA  Însuşirea tehnicilor de bazǎ:
SEMINARIILOR/ o În apǎrare: eschive, fente, blocaje, secerǎri etc.;
LUCRĂRILOR DE o În atac: tehnici de lovire cu piciorul de pe loc, din deplasare, cu/fǎrǎ întoarcere, din
LABORATOR sǎriturǎ etc.;
 Diverse forme de deplasare în suprafaţa de luptǎ, elemente acrobatice specifice etc.
 Modul de organizare şi desfǎşurare a luptei: roda, comprare au jogo.
 Formarea abilităţilor de interpretare a muzicii specifice (vocal şi instrumental).
 Asimilarea ritualurilor specifice: batizados, troca de cordas.
 Forme complementare: samba de roda, maculele, puxada de rede, frevo, forro.
METODE DE Observarea (asistatǎ, organizatǎ şi liberǎ); explicaţia şi demonstraţia; exerciţii cu temǎ; lucru în
PREDARE grup, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Amălinei, Neculai – Expresia mişcării în artele marţiale, Ed. A 92, Iaşi, 2002
OBLIGATORIE 2. Nestor C. - The Little Capoeira Book, Blue Snake Books, Berkeley, California, 2003.
(SELECTIV) 3. XXX - Capoeira – texts from Brazil, Ministry of External Relations, Gráfica Brasil Printing.
4. www.capoeiraarts.com
5. www.capoeira4all.com
6. www.capoeirabrasil.com
7. www.aobrasil.com
EVALUARE Prezenţa 100%

Condiţii
Minim nota 5 la referat; minim nota 5 la verificarea practicǎ
Participarea activǎ, conştientǎ şi creativǎ la lecţiile practice; gradul de
Criterii însuşire a tehnicii de execuţie şi a cunoştinţelor generale despre modul de
practicare; realizarea originalǎ, ilustratǎ şi documentatǎ a referatului.
Realizarea referatului; Demonstrarea nivelului de stǎpânire a tehnicii
Forme
specifice de luptă în cerc (roda).
50% nota la referat
50% nota la verificarea practicǎ
75
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SOCIOLOGIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI A SPORTULUI COD: FS 35..

ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 32 2 E ROMANA

DISCIPLNEI Lect. univ. drd. RUSU OANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ISTORIA EFS, OLIMPISM.

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Prezentarea, explicarea şi însuşirea noţiunilor fundamentale de sociologie a educaţiei fizice şi

sportului.
 Descrierea, analiza şi interpretarea sportului ca fenomen social.
 Evaluarea tipurilor de relaţii existente între grupurile de sportivi, între acestea şi liderii lor
formali sau informali.
 Studierea relevanţei sociale a fenomenului sportiv şi a rolului său în educaţia tinerelor generaţii,
precum şi în procesul mai amplu de schimbare a mentalităţilor şi de oferire a unui model nou.
TEMATICĂ  Constituirea sociologiei sportului ca disciplină. Obiectul sociologiei sportului
GENERALĂ  Funcţiile socio-politice ale sportului
 Sportul ca strategie de socializare a individului. Corelaţia dintre politica grupului şi individului
în sport. Grupul social şi socializarea individului. Liderul grupului sportiv.
 Strategia socio-culturală a sportului. Spectacolul sportiv ca formă de atragere în particarea sportului
 Sportul şi sănătatea din pesrpectiva sociologică. Activităţile fizice şi sportive la persoanele cu
dizabilităţi
 Violenţa şi sportul ca fenomene sociale
 Sportul şi stratificarea socială
TEMATICA  Influenţele globalizării şi ale mass media asupra sportului.
SEMINARIILOR/  Dopajul în sport – comportament deviant. Implicaţii sociale, culturale, economice şi politice
LUCRĂRILOR  Impactul social, politic şi cultural al sporturilor extreme.
DE LABORATOR  Forme ale discriminării în sport (rasism, etnicitate, gen).
 Educaţia fizică şi sportul – instituţie socială. Politici şi strategii ale sportului la nivelul
autorităţilor locale şi centrale în România. Alte sisteme politice din Europa sau din lume.
Exemple concrete.
 Violenţa în sport. Studii de caz (în diferite ţări din Europa, în America Latină, în România).
 Jocurile Olimpice – fenomen social.
METODE DE Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, activităţi pe grupuri, problematizarea,
PREDARE dezbaterea etc.
BIBLIOGRAFIE 1. MTS, INCS – Medicamente, sport şi politica, B.I. nr. 551-554, Bucuresti, 2001
OBLIGATORIE 2. Andrews, P. – Jurnalismul sportiv. O introducere, Editura Polirom, Iasi, 2006
(SELECTIV) 3. Rushton, J.P. – Rasa, evoluţie şi comportament. O perspectivă a istoriei de viaţă, Transation Publishers, 2000
4. M.T.S., Consiliul Europei, Comitetul pentru dezvoltarea sportului, – Impactul sportului asupra socializării.
Semnificaţia sportului pentru societate, C.C.P.S., Bucureşti, 1996.
5. de Visscher, P.; Neculau, A. (coord.) – (2001) – Dinamica grupurilor. Texte de bază, Editura Polirom, Iaşi
6. Maxim, S.T., Dascalu, D.I., Popoveniuc, B., Ionescu, E. – Violenţa în sport, editura Universitatii, Suceava,
2006
7. Rusu, O. – Sociologia educaţiei fizice şi sportului, Editura Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008
8. Rusu, O. ; Rusu, D. – CIO ca miză politcă în relaţiile internaţionale, Editura PIM, Iaşi, 2008
EVALUARE 100% prezenţă la seminarii;

Condiţii Obţinerea minimum a notei 5 la lucrarea scrisă la examen;
Participarea activă la activităţile din cadrul seminariilor şi a cursurilor;
Criterii Îndeplinirea cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
Evaluarea portofoliului şi aprecierea activităţii din cadrul seminariilor şi a cursurilor.
Forme Evaluare finală: examen prin probă scrisă
Formula 50% evaluarea portofoliului şi a activităţii la seminarii şi cursuri;
notei finale 50% examen scris.
76
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI COD: EP 35..
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Lect. univ. dr. ILEANA POPOVICI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI; FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI ŞI TEORIA ŞI

ABSOLVITE METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI
OBIECTIVE -familiarizarea cu noţiunile fundamentale ale psihologiei educaţiei fizice şi sportului;

- cunoaşterea proceselor psihice implicate în procesul de învăţare motrică şi inteligentă;
-dobândirea unor competenţe necesare rezolvării conflictelor şi a eficientizării procesului de
comunicare în lecţia de educaţie fizică sau de antrenament sportiv;
- cunoaşterea unor strategii de înlăturare a factorilor stresanţi şi a anxietăţii, în vederea obţinerii
de către sportivi a unor performanţe de excepţie.
TEMATICĂ  Delimitarea obiectului de studiu al psihologiei educaţiei fizice şi sportului;
GENERALĂ  Comunicarea şi relaţiile interpersonale în activitatea de educaţie fizică şi sport;
 Conceptul de învăţare în educaţie fizică; forme şi tipuri de învăţare;
 Motivaţia: definirea conceptului, tipuri de motivaţie, teorii ale motivaţiei;
 Stresul şi anxietatea: delimitări conceptuale, surse ale stresului şi ale anxietăţii, strategii de
coping în combaterea stresului şi a anxietăţii;
 Agresivitatea în sport: definirea agresivităţii, teorii psihologice asupra agresivităţii.
TEMATICA  Profilul psihocomportamental al sportivului de elită;
SEMINARIILOR/  Tehnici de eficientizare a procesului de comunicare;
LUCRĂRILOR DE  Instruirea prin joc. Modalităţi de eficientizare a instruirii;
LABORATOR  Strategii de reglare motivaţională;
 Evidenţierea unor situaţii generatoare de stres şi anxietate, desprinse din experienţa studenţilor
– sportivi de performanţă şi de înaltă performanţă;
 Agresivitatea în arenele sportive. Implicaţii pentru sportivi, antrenori şi spectatori.
METODE DE Explicaţia, prelegerea, dezbaterea, problematizarea, brain-stormingul.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Crăciun, M. (2008). Psihologia sportului, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca

OBLIGATORIE 2. Dobson, J. (1981). Sport Psychology, Prentice-Hall, New Jersey
(SELECTIV) 3. Epuran, M. (1990). Modelarea conduitei sportive, Editura Sport-Turism, Bucureşti
4. Epuran,M., Holdevici, I., Toniţa, F. (2001). Psihologia sportului de performanţă. Teorie şi
practică, Editura FEST, Bucureşti
5. Moran, A., P. (2004). Sport and Exercise Psychology, Editura Routledge, New York
6. Niculescu, M. (1999). Elemente de psihologia sportului de performanţă şi mare performanţă,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
7. Weinberg, R. S., Gould, D. (1997) Psychologie du sport et de l’activité physique, Edisem Inc.,
Canada
EVALUARE 80% prezenţă la seminarii

Condiţii
prezentarea referatului individual în cadrul seminarului
Criterii participare activă la seminarii
evaluare pe parcurs (prezentarea referatului)
Forme
evaluare finală prin examen scris
50% nota de la realizarea şi prezentarea referatului
50% nota de la examenul scris (minimum nota 5)
77
FIŞA DISCIPLINEI
METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ŞI ELEMENTE DE

STATISTICĂ ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 E ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR TEORIA EFS, DIDACTICA EFS.

ABSOLVITE
OBIECTIVE  familiarizarea studenţilor cu terminologia specifică activităţii de cercetare în domeniul

educaţiei fizice şi sportului;
 introducere în problematica cercetării în domeniul educaţiei fizice şi sportului;
 formarea deprinderilor de utilizare a metodelor de cercetare;
 formarea cunoştinţelor necesare realizării unei lucrării de licenţă (de cercetare).
TEMATICĂ  încadrarea educaţiei fizice şi sportului în cadrul celorlalte ştiinţe;
GENERALĂ  prezentarea activităţii de cercetare şi a principalelor tipuri de cercetare utilizate în domeniul
educaţiei fizice şi sportului;
 prezentarea şi clasificarea metodelor de cercetare;
- metoda observaţiei – ca metodă de cercetare ştiinţifică;
- metoda anchetei – ca metodă de cercetare ştiinţifică;
- metoda experimentală;
- metoda statistico-matematică;
 conţinutul şi structura unei lucrări de cercetare;
 condiţii de redactare şi prezentare a unei lucrări de cercetare.
TEMATICA  Prezentarea disciplinei; Definirea noţiunii de ştiinţă şi încadrarea domeniului EFS în
SEMINARIILOR/ contextul general al ştiinţelor; Cercetare, tipuri , obiective, metodologie, metode;
LUCRĂRILOR DE  Parametri tendinţei centrale, dispersiei şi semnificaţie;
LABORATOR  Categorii de testări, măsurători şi evaluări întâlnite în efs;
METODE DE Prelegerea, Braistorming-ul.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Epuran, M., - Metodologia cercetării în activitatea corporală, I.N.E.F.S, Bucureşti, vol. I şi II,
OBLIGATORIE 1977.
(SELECTIV) 2. Epuran, M., - Îndrumar pentru elaborarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică în domeniul
educaţiei fizice şi sportului, I. N. E. F. S., Bucureşti, 1970.
3. Thomas, R. J., Nelson, K., J. - Metodologia cercetării în activitatea fizică, CCPS, Bucureşti,
1998.
EVALUARE Condiţii Participarea 100% la seminarii

Criterii Realizarea referatului specific
Forme Examinare orală
Formula notei finale 50% verificare finală, 50% rezultatul obţinut la referat
78
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICĂ RITMICĂ COD: ST 3508
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 M ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR
GIMNASTICA DE BAZĂ; GIMNASTICA ACROBATICĂ; DANS SPORTIV
ABSOLVITE
OBIECTIVE - Realizarea componentelor esteticii corporale şi motrice – ţinută şi execuţie artistică, dezvoltare
armonioasă, ritmicitate şi muzicalitate motrică.
- Însuşirea tehnicii şi metodicii de predare a elementelor corporale şi de acţionare a obiectelor
portative.
- Dezvoltarea formelor specifice de manifestare a calităţilor motrice în Gimnastica Ritmică.
TEMATICĂ  Formarea şi evoluţia gimnasticii ritmice; terminologia gimnasticii ritmice; acompaniamentul
GENERALĂ muzical;
 Conţinutul motric specific gimnasticii ritmice; tehnice corporală şi de acţionare a obiectelor
portative;
 Metodica alcătuirii exerciţiilor liber alese şi de ansamblu;
 Organizarea şi desfăşurarea concursurilor; arbitraj.
TEMATICA  Educarea ritmicităţii; modele operaţionale pentru ţinută şi execuţie artistică;
SEMINARIILOR/  Tehnică corporală: paşi de mers şi alergare specifici g.r., paşi de dans, valuri şi balansuri,
LUCRĂRILOR DE întorceri şi piruete, echilibru, sărituri
LABORATOR  Tehnica şi metodica învăţării exerciţiilor la bara de perete;
 Tehnica de acţionare a obiectelor portative: balansuri, înfăşurări, desprinderi şi reapucări,
ricoşări, săltări şi sărituri, rulări, retrorulări, şerpuiri, spirale, lansări şi preluări.
METODE DE Explicaţia, prelegeri interactive, demonstraţia, activităţi pe grupuri, studiul de caz, exerciţiul cu
PREDARE diverse variante, vizionare casete metodice, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Abadne Hauzer Henriette – Gimnastica ritmică sportivă, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1983;
OBLIGATORIE 2. Luca Alice – Gimnastică ritmică, Edit. Univ. „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2000;
(SELECTIV) 3. Macovei Sabina – Gimnastica ritmică sportivă, Edit. A.N.E.F.S., Edit. A.N.E.F.S., 1996;
4. Sima Ileana – Gimnastica ritmică (curs de bază), I.E.F.S., Bucureşti, 1980;
5. Stoenescu Gineta – Gimnastica ritmică modernă, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1978;
6. Târnoveanu Manos Mihaela – Gimnastica ritmică sportivă, A.N.E.F.S., Bucureşti, 1996.
EVALUARE 50% prezenţa la curs şi 100% la lucrările practice

Condiţii
Minimum nota 5 la verif. practica, minimum nota 5 la examinarea orală.
Participarea activă la dezbaterile pe baza tematicii de curs; realizarea
Criterii
exerciţiilor propuse în cadrul cursurilor practice;
Evaluare pe parcurs + evaluare finală prin examen scris
Forme
Evaluarea pe parcurs va cuprinde: exerciţiul cu obiect, ansamblu
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs; 50% nota la examenul oral
79
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV COD: ST3512
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 1 - - 42 78 4 E ROMANA

DISCIPLNEI Lect. univ. dr. URSANU GRIGORE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
TEORIA EFS, DIDACTICA EFS, FIZIOLOGIE, ANATOMIE, BIOMECANICA
ABSOLVITE
OBIECTIVE  asigurarea unui volum minimal de cunoştinţe de specialitate referitoare la metodologia

specifică antrenamentului sportiv;
 delimitarea şi precizarea modelului final al absolventului privind conţinutul disciplinei,
prevăzută în planul de învăţământ şi în programa de studii:
 stabilirea structurilor operaţionale cele mai eficiente pentru însuşirea elementelor programate.
TEMATICĂ  T.M.A.S. – stiinţă a sportului, probleme generale, terminologie, caracteristici:
GENERALĂ  conceptul de antrenament sportiv;
 principiile antrenamentului sportiv:
 efortul de antrenament şi solicitarea de antrenament;
 mijloacele antrenamentului sportiv;
 componenetele (factorii) antrenamentului sportiv;
 selecţia şi pregătirea stadială în antrenamentul sportiv.
TEMATICA  odihna, oboseala şi restabilirea; orientarea efortului şi adaptarea la efort;
SEMINARIILOR/  fenomenul de supracompensare şi utilizarea lui practică în creşterea capacităţii de
LUCRĂRILOR DE performanţă;
LABORATOR  aplicarea practică a teoriei modelelor în antrenamentul sportiv modern;
 planificarea, programarea şi evidenţa în antrenamentul sportiv ;
 forma sportivă
METODE DE Prelegerea, Braistorming-ul.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Alexe, N. – Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis, Bucureşti, 1993;

OBLIGATORIE 2. Dragnea, A. – Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;
(SELECTIV) 3. Dragan, I. – Selecţia şi orientarea medico-sportivă, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989;
4. Manno, R. – Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Sportul de performanţă, CCPS,
Bucureşti, 1996.

Criterii Realizarea referatelor şi a proiectelor propuse
Forme Examinare orală
Formula notei finale 50% verificare finală, 50% rezultatul activităţii de la seminarii
80
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ COD: ST3514 -19
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I - ATLETISM SP 3513-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 Vp ROMANA

TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, TEORIA SI METODICA

DISCIPLINE ANTERIOR
ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A EFORTULUI FIZIC,
ABSOLVITE
IGIENĂ, PRIM AJUTOR ŞI CONTROL MEDICAL, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ.
 să deţină cunoştinţe de biomecanică a mişcărilor specifice tehnicii probelor însuşite;
 să demonstreze şi să explice tehnica alergărilor pe teren variat şi a alergărilor de ştafetă;
 să demonstreze şi să explice tehnica săriturii cu prăjina;
 să demonstreze şi să explice tehnica probei de aruncarea discului;
probelor atletice;
 să recunoască greşelile care apar în execuţia probelor atletice şi să le corecteze prin exerciţii adecvate;
 să organizeze o competiţie atletică (categoria juniori);
TEMATICĂ Bazele pregătirii sportive, principiile didactice privind pregătirea sportivă, Ciclurile pregătirii
GENERALĂ sportive, Forma sportivă, Periodizarea antrenamentului sportiv, Tehnica probelor de alergări; Tehnica
marşului sportiv; Tehnica probelor de sărituri, Tehnica probelor de aruncări, Noţiuni de regulament
privind probele de alergări, sărituri şi aruncări.
TEMATICA  Metodica predării alergărilor pe teren variat şi a alergărilor de ştafetă: învăţare, consolidare şi
SEMINARIILOR/ perfecţionare.
LUCRĂRILOR  Metodica predării săriturii cu prăjina: învăţare, consolidare şi perfecţionare.
 Metodica predării probelor de aruncarea discului: învăţare, consolidare şi perfecţionare.
DE LABORATOR  Conducerea asistată a lecţiei de antrenament sportiv.
 Întrceri în care este vizată calitatea execuţiei tehnice cât şi a performanţei sportive
BIBLIOGRAFIE 1. Joseph L.R. – Manualul antrenorului de atletism din SUA, FRA, Bucureşti, 2004
OBLIGATORIE 2. Manno, R.- SDP, Bucureşti, 1996.
4. Merică, A. – Metodica predării exerciţiilor de atletism, Ed. Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1994.
6. Ursanu, G., Budevici, A., Ursanu, V., - Modelarea şi algoritmizarea managerială a
antrenamentului sportiv la grupele de incepatori si avansati in atletism, Casa de Editura
Demiurg, Iasi, 2008.
metodice susţinute
 performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu
Criterii baremele de notare fixate;
 evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea
tehnicii probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare
Forme finală:
 examen prin probă orală sau scrisă
1 credit) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
81
FIŞA DISCIPLINEI
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURA DE SPORT- NIVEL AVANSAŢI I: GIMNASTICĂ SP 3513-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 M ROMANA


DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ÎNCEPĂTORI –II; GIMNASTICĂ.
OBIECTIVE Prin studierea continutului lecţiilor practice de specializare se urmareşte ca studenţii să fie capabili:
 Să ajute, să sprijine, să asigure la execuţia elementele tehnice specifice;
 Să structureze elementele tehnice pe componente motrice de învăţare, să combine elemente
tehnice;
 Să adapteze metodica predării elementelor tehnice la particularităţile fiecărui aparat din
gimnastică;
 Să respecte principiile pedagogice în execuţiile tehnice;
 Să utilizeze corect şi conştient teminologia gimnasticii.
TEMATICĂ Bazele generale ale tehnicii exerciţiilor la aparate.
GENERALĂ Tehnica şi metodica elementelor de baza folosite la aparatele de gimnastică .
Tehnica şi metodica elementelor de bază : bară, paralele, inele,cal cu manere, paralele inegale, bârnă
şi sărituri.
Antrenamentul în gimnastică.
SEMINARIILOR/ o Sărituri, paralele inegale, bârnă, sol.
LUCRĂRILOR o Sărituri, cal cu mânere, paralele, inele, bară, sol.
 Lecţii metodice ce vizează predarea gimnasticii sportivei;
DE LABORATOR  Susţinerea probelor tehnice şi fizice.
BIBLIOGRAFIE 1. Alexe, N. – Antrenamentul sportiv modern. Ed. Editis, Bucureşti, 1993.

OBLIGATORIE 2. Băiaşu, G.N. – Gimnastical. Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.
(SELECTIV) 3. Cucoş, C. – Pedagogie. Ed. Polirom, Iaşi 1996.
4. Dragnea, A.C. – Teoria sportului. Ed. FEST, Bucureşti, 2002.
5. Rus C.M. – Formnarea profesorului de educţie fizică. Ed. Universităţii „Al.I. Cuza ” Iaşi 2009.

Condiţii Obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice
susţinute.
practică;
Criterii Progresul realizat de student privind tehnica de a înota şi capacitatea de a organiza activităţi
de învăţare;
evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în însuşirea tehnicii
Forme procedeelor de înot şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală:
examen prin probă orală sau scrisă
Formula 100% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate.
notei finale
82
FIŞA DISCIPLINEI
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I: FITNES-CULTURISM SP 3513-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 Vp ROMANA

PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL

DISCIPLINE ANTERIOR ÎNCEPĂTORI II : FITNESS – CULTURISM; GIMNASTICĂ LA APARATE,
ABSOLVITE TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, PRACTICĂ DE
ANTRENORAT
OBIECTIVE  Formarea terminologiei specifice arbitrajului în fitness

 Formarea terminologiei specifice arbitrajului în culturism
 Formarea cunoştinţelor de demonstrare a poziţiilor obligatorii şi opţionale din concursurile de
culturism şi de fitness de performanţă.
 Formarea cunoştinţelor de apreciere şi evaluare a poziţiilor din concursurile de culturism şi de
fitness
TEMATICĂ  Prezentarea poziţiilor de bază şi obligatorii din concursurile de culturism şi de fitness
GENERALĂ  Criterii care stau la baza realizării unui pragram de prezentare în competiţiile de culturism
 Criterii care stau la baza realizării unui program de prezentare în competiţiile de fitness
TEMATICA  Exersarea poziţiilor de bază din competiţiile de culturism
SEMINARIILOR/  Exersarea poziţiilor optionale din competiţiile de fitness
LUCRĂRILOR  Realizarea unui program competiţional pentru culturism
DE LABORATOR  Realizarea unui program competiţional pentru fitness
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exersarea.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Baroga, L., (1993) – Manual de haltere şi culturism, Editura Sport-Turism, Bucureşti
OBLIGATORIE 2. Chirazi, M., (2004), - Culturism, curs de specializare, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi
(SELECTIV) 3. Chirazi, M., Ciorbă, P., (2006), - Culturism – întreţinere şi competiţie, Editura Polirom, Iaşi
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice;

Criterii Demonstrarea unui program de prezentare în competiţie
Forme
prezentarea poziţiilor
notei finale 50% verificare practică
83
FIŞA DISCIPLINEI
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ SPORTIVĂ: NIVEL AVANSAŢI I - BASCHET SP 3513-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 Vp ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR ATLETISM, HANDBAL, VOLEI, BASCHET I, BASCHET II, T.E.F.S.,

ABSOLVITE BIOMECANICA
OBIECTIVE  Însuşirea de către studenţi a acţiunilor fundamentale şi acţiunilor pe posturi

 Cunoaşterea combinaţiilor tactice în atac şi apărare.
 Însuşirea de cunostinţe privind sistemele de atac şi apărare
TEMATICĂ  Colectivul de specialişti implicaţi în jocul de baschet
GENERALĂ  Conceptul de antrenament sportiv.
 Aspecte ale modelării în baschet.
 Programarea şi planificării echipelor de baschet.
TEMATICA  Concepţia de joc.
SEMINARIILOR/  Încrucişarea dublă, blocajul la jucătorul aflat în posesia mingii.
LUCRĂRILOR DE  Alunecarea şi închiderea pătrunderilor.
LABORATOR  Marcajul jucătorului pivot, contraatacul cu pasă la vârf.
 Apărarea agresivă, apărarea în zonă 2-1-2.
 Atacul apărarii agresive, atacul 1-3-1 împotriva apărării zonă.
OBLIGATORIE 2. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare, anul III – Edit.
(SELECTIV) A.N.E.F.S., Bucureşti,1994
3. Teodora Predescu, Corneliu Negulescu – Curs de baschet – specializare, anul IV – Edit.
A.N.E.F.S., Bucureşti,1998
4. Zvezdin Victor, Zabulică Mihai, Luca Gheorghe – „ Baschetul în şcoală”, Ed. Lumina,
Chişinău, 1993
Univ. „ Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005
1998
Buc., 2000

Condiţii
semestrului.
Criterii
84
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O COD: ST3514-19
DISCIPLINEI RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSATI I - FOTBAL SP3513-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 Vp ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR FOTBAL CURS DE BAZĂ, FOTBAL ÎN ŞCOALĂ,TEORIA ŞI METODICA

ABSOLVITE ANTRENAMANTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA EFORTULUI, PSIHOLOGIA EFS
OBIECTIVE  Particularităţi de selecţie în jocul de fotbal

 Învăţarea metodelor de pregătire în antrenamentul de fotbal, pe grupe de vârste (juniori A)
 Însuşirea metodelor de antrenament factoriale în pregătirea copiilor B şi A
TEMATICĂ  Particularităţi metodice în pregătirea juniorilor la fotbal

GENERALĂ  Managementul factorilor de antrenament în pregătirea juniorilor la fotbal
 Sisteme de pregătire în fotbalul mondial juvenil (şcoala sud-americană, şcoala olandeză, şcoala
franceză, şcoala germană, şcoala engleză, şcoala italiană)
TEMATICA  Jocuri şi exerciţii în lecţia de antrenament la nivelul juniorilor.

SEMINARIILOR/  Structuri de pregătire fizică în antrenamentul juniorilor A.
LUCRĂRILOR DE  Mijloace de perfectionare a tehnicii jocului de fotbal
LABORATOR  Sisteme tactice de joc practicate in fotbalul national.
METODE DE Prezentarea video, explicaţia, demonstraţia, exersarea, feedbackul după exersare
PREDARE

“Chemarea”,1998, 230 p.
Bucureşti, 2004. - P. 12-15.
Bucureşti, 2004. - P. 6-7.
51-53.
FRF,Bucure;ti,2003
EVALUARE Condiţii Participare la cursuri şi lucrări practice, proiect metodic de antrenament.

Criterii Evidenţiere în participarea la cursuri şi lucări, participare activă.
Forme Elaborare proiect ,verificare practico-metodică pe parcurs,examen.
30% proiect metodic,30% verificare practică pe parcurs, 30% verificare
practică finală,10% participare.
85
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ COD: ST3514-19

DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I - HANDBAL SP3513-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - 1 14 16 1 Vp ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR
HANDBAL : BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, ATLETISM
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Noţiuni privind procesul de instuire în jocul de handbal

 Însuşirea modificărilor din regulamentul de joc
TEMATICĂ  Metodologia predării handbalului la nivel de avansaţi
GENERALĂ  Aspecte organizatorice
TEMATICA  Procedee tehnice individuale specifice atacului (depăşirea cu trecerea braţului peste adversar,
SEMINARIILOR/ depăşirea prin piruetă, aruncarea la poartă de la nivelul şoldului)
LUCRĂRILOR DE  Consolidarea procedeelor tehnice colective specifice atacului şi apărării
LABORATOR  Fazele apărării (replierea, apărarea în zona temporară, dispunerea în sistem, apărarea în
sistem)
 Apărarea în inferioritate numerică
 Combinaţii tactice specifice atacului ăn inferioritate numerică
PREDARE mişcare, joc cu temă, tehnici de dezbatere.
BIBLIOGRAFIE 1. Csüdor, G. - Handbal - instruirea echipelor şcolare, Ed. Sport-turism, Bucureşti, 1973
OBLIGATORIE 2. Dragnea, A. - Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1996.
(SELECTIV) 3. Ghermănescu, K.I. - Curs de handbal, Centrul de multiplicare al M.Î. - I.E.F.S., Bucureşti,
1977
4. Ghermănescu, K.I. - Teoria şi metodica handbalului, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1983

Condiţii
verificările de pe parcursul semestrului,
Participare activă, însuşirea corectă a procedeelor tehnice,ore metodice cu
Criterii
tematică prestabilită.
86
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA Teoria şi practica antrenamentului sportiv. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ COD: ST 3514-19

DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI I - VOLEI SP 3513-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - 1 14 16 1 Vp ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR
VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM, FIZIOLOGIE, TMAS
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Orientări generale în metodica predării jocului de volei

 Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru avansaţi
TEMATICĂ  Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru avansaţi

GENERALĂ  Conceptul şi caracteristicile pregătirii grupelor de avansaţi
 Voleiul la grupe de performanţă şi la clasele speciale cu profil volei (clasele X-XII)
TEMATICA  Acţiuni tactice folosite în atac si apărare
SEMINARIILOR/  Joc bilateral (cu efectiv redus 3x3, 4x4, cu efectiv complet – 6x6)
LUCRĂRILOR DE  Procedee tehnice folosite în atac (serviciul de sus din săritură, combinaţii cu atac simultan,
LABORATOR blocaj individual la corespondent la atac combinativ )
colectiv, plonjon pe spate)


Condiţii
Criterii
Forme Evaluare pe parcurs
87
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENT ŞI MARKETING ÎN SPORT COD: SP 3534
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 C ROMANA

DISCIPLNEI Lect. univ. drd. LILIANA RADU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR -
ABSOLVITE
OBIECTIVE Prin studierea continutului cursului de management şi marketing în sport, se urmareşte ca studenţii să fie
capabili:
- să cunoască noţiunile de bază în managementul general şi în sport, a cunoştinţelor teoretice
privind necesitatea, formarea, evoluţia şi dezvoltarea managementului în educaţie fizică şi sport;
- să cunoască problemele cu care se confruntă managerul sportiv în realizarea obiectivelor
propuse;
- să dezvolte capacităţii de organizare şi conducere;
- să se familiarizeze cu realitatea contemporană privind marketingul şi sportul (marketing prin
sport, marketing pentru sport).
TEMATICĂ Noţiuni generale despre management: management, funcţiile managementului, resursele
GENERALĂ managementului, manageri. Organizaţii sportive. Managementul organizaţiilor sportive.
Managementul resurselor umane în sport. Managementul activităţilor sportive. Organizare de
manifestări sportive. Studii de caz. Sponsorizarea in sport. Etica si deontologie în sport. Definirea şi
tipologia marketingului sportiv. Marketingul şi organizaţiile sportive, planificarea strategica de
marketing.
TEMATICA  Elementele culturii organizaţionale – studiu de caz
SEMINARIILOR/  Managementul unei competiţii sportive şcolare. Managementul sportului pentru toţi
LUCRĂRILOR  Managementul conflictelor în sport
DE LABORATOR  Managementul timpului
 Voluntariatul în sport
 Marketingul prin eveniment: etapele planificării şi realizării activităţilor de marketing prin
eveniment
METODE DE Prelegerea, problematizarea, activităţi pe grupuri, dezbaterea etc.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Lăzărescu, Al. – Management în sport, Editura Fundaţiei « România de mâine », Bucureşti, 1999
OBLIGATORIE 2. Voicu, A.V. – Managementul organizaţiilor şi activităţii sportive, Ed. Risoprint, Cluj Napoca,
(SELECTIV) 1998
3. Voicu, S.F. – Management în educaţie fizică şi sport şcolar, Ed. Mirton, Timişoara, 2002
4. Voicu, F.S. Managementul sportului, Ed. Mirton, Timişoara, 2002
5. Ruben, Acosta Hernandez – Managing Sport Organizations, Human Kinetics, 2002
6. Oprişan, Virginia – Marketing şi comunicare în sport, Ed. Uranus, Bucureşti, 2002
EVALUARE Condiţii 50%prezenţă la curs şi 100% prezenţă la seminar

Participarea activă la dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar; originalitate,
Criterii
creativitate în abordarea temelor impuse. Realizarea a două proiecte de studiu/referate
evaluare pe parcurs: susţinerea celor două proiecte de studiu/referate;
Forme
evaluare finală: examen scris
15% primul referat
Formula
notei finale 15% al doilea referat
70% examen scris
88
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI AMENAJAREA ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR SPORTIVE COD: SP3520
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 32 2 C ROMÂNA

DISCIPLNEI Lect. univ. drd. NICHIFOR FLORIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Cursul îşi propune o abordare practică a aspectelor legate de amenajarea şi administrarea
bazelor sportive şcolare, astfel încât să crească gradul de utilitate al acestora, eficienţa lor dar şi
posibilităţile existente de a le rentabiliza.
TEMATICĂ  Etapele amenajării şi administrării bazelor sportive şcolare
GENERALĂ  Clasificarea bazelor sportive
 Responsabilităţile administratorului (managerului) bazei sportive
 Întreţinerea bazei sportive şcolare şi a suprafeţelor destinate activităţilor sportive
 Modalităţi de creştere a eficientei managementului bazei sportive şcolare
TEMATICA  Direcţii principale în amenajarea şi administrarea bazelor sportive şcolare
SEMINARIILOR/  Modalităţi de gestionare
LUCRĂRILOR DE  Caracteristici tipologice: terenuri în aer liber; piste atletice şi terenuri complexe
LABORATOR
METODE DE Explicaţia, planşe, foto, video, interactivitate.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Cristea, I.- Management sportiv, compendiu, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2000;
OBLIGATORIE 2. Cristea, S.- Managementul organizaţiei şcolare, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura
(SELECTIV) Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 2005;
3. Toca, I. Management educaţional, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2002.
EVALUARE - minimum nota 5 la testările pe parcurs precum şi la examenul final

Condiţii
- 50% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Forme
89
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: SPORTUL PENTRU TOŢI COD: ST3531
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
ABSOLVITE
OBIECTIVE Organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport şi atragerea populaţiei în această direcţie,
cunoaşterea unei oferte de servicii şi programe privind activitatea unei catedre de educaţie fizică şi
sport, precum şi activitatea independentă a populaţiei.
TEMATICĂ  Sportul pentru Toţi în România.

GENERALĂ  Timpul liber.
 Sport şi recreere.
 Strategii organizatorice în Sportul pentru Toţi.
TEMATICA  Conceptul de Sportul pentru Toţi.
SEMINARIILOR/  Conceptul de serviciu.
LUCRĂRILOR DE  Conceptul de program. Oferta.
LABORATOR  Servicii şi programe oferite de o catedră de educaţie fizică şi sport.
METODE DE Prelegeri interactive, explicaţia, problematizare, activităţi pe grupuri.

PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Irimie, E.- Organizarea timpului elevului.

OBLIGATORIE 2. ***Buletine Informative editate de Federaţia Română Sportul pentru Toţi.
(SELECTIV) 3. Oprea, D.- Managementul proiectelor, Iaşi, 2002.
4. Băiaşu, N.; Bîrlea, A.; Magda, S. – Exerciţiul fizic pentru toţi, Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.
5. Angelescu, C.; Jula, D.; Cetină, I. – Dezvoltarea serviciilor pentru populaţie şi timpul liber, Ed.
Politică, Bucureşti, 1989.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la lecţiile practice

Criterii Participare activă a studenţilor înscrişi pe marginea tematicii de seminar
Forme Evaluare pe parcurs + referat final.
Formula notei finale 50% participare activă la seminar, 50% susţinerea referatului.
90
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: ACTIVITĂŢI LUDICE COD: ST3533
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 M ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR ISTORIE, ATLETISM, GIMNASTICĂ, HANDBAL, BASCHET, VOLEI, FOTBAL,

ABSOLVITE DIDACTICA EFS.
OBIECTIVE  Familiarizarea cu terminologia şi tematica disciplinei Activităţi ludice;

 Cunoaşterea valenţelor formative ale activităţii ludico-motorie în învăţământul de toate gradele;
 Cunoaşterea şi aprofundarea unor cunoştinţe metodice şi practice necesare studenţilor pentru
însuşirea elementelor de bază pentru predarea activităţii ludice în lecţia de educaţie fizică,
antrenament sportiv, petrecerea timpului liber, alte forme de organizare;
 Dobândirea abilităţilor necesare unor animatori socio-culturali dezinvolţi şi creativi în domeniul
activităţii ludico-motorii, a sportului pentru toţi în cadru organizat sau neorganizat.
TEMATICĂ Importanţa şi finalitatea activităţilor ludice în curriculum de educaţie fizică; Conceptul de joc şi
GENERALĂ clasificarea jocului; Jocurile de mişcare şi principalele caracteristici ale acestora; Clasificarea
jocurilor de mişcare;Mmetodica învăţării jocurilor de mişcare; Locul şi importanţa jocurilor de
mişcare în conţinutul lecţiilor de educaţie fizică; Caracterul educativ al jocurilor de mişcare;
Influenţa jocurilor de mişcare asupra modelării şi dezvoltării multilaterale a personalităţii copilului;
Contribuţia activităţilor ludice în procesul de socializare; Importanţa cunoaşterii particularităţilor
morfo-funcţionale (morfo-fiziologice şi psiho-motrice) pe categorii de vârstă şi influenţa jocurilor de
mişcare asupra acestora.
TEMATICA  Însuşirea modalităţilor de organizare a colectivului de elevi;
SEMINARIILOR/  Însuşirea unor jocuri de mişcare care cuprind deprinderi motrice de bază, aplicative, calităţi
LUCRĂRILOR motrice; Însuşirea unor jocuri de mişcare pregătitoare pentru diferite ramuri de sport;
DE LABORATOR  Jocuri de mişcare structurate pe verigile de lecţie.
BIBLIOGRAFIE 1. Chiriţă, G., 1983 – Educaţie prin jocuri de mişcare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
OBLIGATORIE 2. Fiedler, P., 2003 – Didactica efs, Ed. Fundaţiei Chemarea Iaşi.
(SELECTIV) 3. Honceriu, C., Massiera, B., Achiţei, C., 2005 – 60 de situaţii sportive şi recreative pentru
optimizarea echipelor. Editura Universităţii Sophia Antipolis, Nice, Franţa.
4. Rugină, E., 1998 – Activităţi ludice, curs ID.
5. Ţicaliuc, E., 1979 – 1001 jocuri pentru copii, Ed. Sport Turism, Bucureşti.
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice, minim nota 5.00 la lucrările practice
Participarea activă la orele de lucrări practice, realizarea originală şi completă a
Criterii
portofoliului metodic
Forme Portofoliu+evaluare finală prin proba practică.
Formula 50%participare activă la lecţie + prezentarea portofoliului metodic; 50% nota la proba de
notei finale control.
91
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: OLIMPISM COD: SP 3529
NUMĂRUL
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

ABSOLVITE
OBIECTIVE Prin studierea continutului cursului de olimpism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili:
- să-şi însuşească terminologia specifică domeniului, conţinutul şi semnificaţia noţiunilor de bază
ale fenomenului: olimpism, mişcare olimpică şi activitate olimpică;
- să dobândească abilităţi necesare în conceperea , organizarea şi derularea activităţilor unui cerc
olimpic în şcoală, la nivelul copiilor cu disabilităţi;
- să-şi însuşească modalităţile de promovare a olimpismului, spiritului de fair-play, non violenţei,
antidopingului, în vederea organizării la nivel şcolar/facultate a acţiunilor din Săptămâna
olimpică.
TEMATICĂ Introducere în istoria Jocurile Olimpice antice şi moderne; miracolul grec şi Jocurile din Olympia;
GENERALĂ istorie olimpică – de la boicot la triumful speranţelor olimpice; eroi olimpici.
Principiile olimpismului, charta olimpica, spiritul olimpic, simbolistica olimpică;
Organizaţii sportive implicate în miscarea olimpică;
Fair-play-ul sau regula nescrisă a comportării sportivilor;
România la Jocurile Olimpice.
TEMATICA  Mituri şi eroi în Grecia antică, declinul şi uitarea JO;
SEMINARIILOR/  Pentatlonul olimpic antic;
LUCRĂRILOR  Simboluri şi ceremonii la Jocurile Olimpice;
 Programe de educaţie olimpică;
DE LABORATOR  Proiecte olimpice : Ziua olimpică în şcoală; Armistiţiul olimpic în şcoală; Cercul olimpic şcolar;
 Probleme cu care s-a confruntat Mişcarea olimpică: femeia şi sportul, comercializarea, politica
etc.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. George, T, Ludu, V. - Olympia, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985

OBLIGATORIE 2. Pecetel, S. - Antichitatea greco-romană despre sport, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980
(SELECTIV) 3. Matei, I. - Ramul de măslin al Olympiei, Ed. Albatros, Bucureşti, 1985
4. Ţopescu, C. – Fair play, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2003
5. Postolache, N. – Olimpismul în istoria civilizaţiei, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 2004
6. Frunteş, R. – Pentatlon olimpic pentru mileniul III, AOR&COR, Bucureşti, 2003
7. XXX – România la Jocurile Olimpice, Bucureşti, 2001
8. www.olympic.org
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs şi 100% prezenţă la lucrările practice

- participarea activă la activităţile teoretice şi practice programate;
- participarea activă la organizarea concursului Triatlon Olimpic pentru elevii Şcolii
Criterii „Vasile Pavelcu” în colaborare cu Cercul Olimpic „Maricica Puică”
- realizarea unui proiect de studiu
evaluare pe parcurs: susţinerea unui proiect de studiu şi implicarea în organizarea
Forme concursului „Triatlon olimpic”;
evaluare finală: test de evaluare a cunoştinţelor
40% susţinerea proiectului de studiu;
Formula 20% implicarea în organizarea concursului « Triatlon olimpic »
notei finale
40% testul de evaluare a cunoştinţelor.
92
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA
DISCIPLINEI
Elemente de terapie şi masaj: TERAPIA DEFICIENŢELOR FIZICE ÎN ŞCOALĂ COD: ST3623
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 62 3 M ROMANA

DISCIPLNEI Prof. univ. dr. BĂLTEANU VERONICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIE, BIOMECANICA, TEORIA EDUCAŢIEI-FIZICE, FIZIOLOGIE
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Însuşirea cunoştinţelor privind investigaţia aparatului locomotor

 Însuşirea noţiunilor teoretice despre deficienţele fizice şi metodica corectării acestora
 Formarea priceperilor şi deprinderilor de aplicare a exerciţiului fizic adaptat fiecărui tip de
deficienţă fizică
 Formarea cunoştinţelor metodico-practice de concepere a programelor corective
TEMATICĂ  Principiile activităţii de kinetoterapie (corectare)
GENERALĂ  Deficienţele fizice generale ale aparatului locomotor
 Deficienţele fizice de creştere şi dezvoltare ale organismului
 Deficienţele fizice segmentare ale aparatului locomotor
 Metodica corectării deficienţeleor fizice
TEMATICA  Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea cifozei
SEMINARIILOR/  Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea lordozei
LUCRĂRILOR DE  Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea cifo-lordozei
LABORATOR  Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea scoliozei
 Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea deficienţelor membrelor superioare
 Constituirea unor programe de exerciţii pentru corectarea deficienţelor membrelor inferioare
METODE DE Prelegere, vizionare (casete, cd), lecţii practico-metodice cu accent pe exerciţii corective
PREDARE segmentare
BIBLIOGRAFIE 1. Bălteanu V. – Introducere în kinetologie, Ed. Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi , 2004.

OBLIGATORIE 2. Dumitru D. – Ghid de reeducare funcţională, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
(SELECTIV) 3. Obraşcu C. şi colab. – Corectarea coloanei vertebrale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993.
4. Şdic L. – Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi tulburărilor de statică vertebrală, Ed.
Medicală, Bucureşti, 1987.
EVALUARE Condiţii Prezenţă la curs 50% ; la lucrări practice 100%

Participare activă la lecţiile practice şi întocmirea unor programe corective
Criterii
pentru deficeinţe fizice
Forme Colocviu
Răspusuri la Lucrări practice – 60 %
Teste pe parcursul semestrului – 40 %
93
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Elemente de terapie şi masaj: MASAJ ŞI AUTOMASAJ COD: ST3651
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 46 2 M ROMANA

DISCIPLNEI Prof. univ. dr. VERONICA BĂLTEANU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIE; FIZIOLOGIE; GIMNASTICA
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Învăţarea noţiunilor teoretice privind practicare masajului

 Indicaţii şi contra indicaţii pentru masajul igienic, terapeutic şi sportiv
 Formarea abilităţii (manualităţii) pentru executarea masajului
 Cunoaşterea modului de organizare şi desfăşurarea a activităţii de masaj
TEMATICĂ  Descrierea manevrelor principale de masaj
GENERALĂ  Descrierea manevrelor auxiliarea de masaj
 Efectele masajului asupra organismului
 Automasajul
 Alte procedee si tehnici de masaj
 Reguli de practicare a masajului
TEMATICA  Învăţarea procedeelor de masaj din tehnica de bază
SEMINARIILOR/  Învăţarea procedeelor auxiliare
LUCRĂRILOR DE  Învăţarea automasajului
LABORATOR  Învăţarea altor procedee complementare
METODE DE Prelegere, vizionare casete, CD
PREDARE Lecţii practico-metodice de practicare a masajului
BIBLIOGRAFIE 1. Bălteanu V. – Curs de masaj, , Ed. Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi , 2001.

OBLIGATORIE 2. Barnett L, Chambers M. – Reiki – traducere, Ed. Univ. Oradea, 1994.
(SELECTIV) 3. Melc S. – Masajul tălpilor – formă de reflexoterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1991.
4. Cordun M. – Masajul – tehnici şi aplicaţii în sport, Ed. Ministerului Tineretului şi Sportului,
Bucureşti, 1992.
5. Drăgan I., Petrescu O. – Masaj –automasaj, Ed. Editis, Bucureşti, 1993.
6. Ivan Sabin – Presopunctura şi alte mijloace naturiste, Ed. RAI, Bucureşti, 1994.

Participare activă la lecţiile practice şi întocmirea unor programe
Criterii
recuperatorii pentru diferite traumatisme
Forme Colocviu
Răspusuri la Lucrări practice – 60 %
94
FIŞA DISCIPLINEI
ETICĂ, DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ ŞI INTEGRARE

COMUNITARĂ
NUMĂRUL
C S L Pr.
1 1 - - 28 122 5 E ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR TEORIA EFS, , ISTORIE, LEGISLAŢIE ŞI ORGANIZARE ÎN EFS, SOCIOLOGIA EFS,
ABSOLVITE PEDAGOIE, PSIHOLOGIE.
OBIECTIVE Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de etică, deontologie profesională şi integrare
comunitară, se urmareşte ca studenţii să fie capabili:
 să cunoască car este roul educaţiei în comportamentul etic şi deontologic al profesorului;
 să conştientizeze importanţa factorilor şi componentelor care determină educaţia în formarea
personalităţii copilului.
 să aibă cunoştinţe de morală – moralitate – etică – deontologie profesională şi integrare
comunitară;
 să cunoască valorile şi normele morale care guvernează conduita umană din punct de vedere
profesional şi personal ;
 să cunoască conţinutul unui cod deontologic în funcţie de profesie;
 cunoaşterea raportului etic şi deontologic dintre profesor şi elev.
TEMATICĂ Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională, Etapele educaţie şi rolul ei
GENERALĂ în fundamentarea formării profesionale a omului, Educaţia – fundamentul conduitelor, atitudinilor şi
deciziilor umane, Teoria autodeterminării morale, Rolul conştientizării în pregătirea profesională,
Dimensiunea morală în pregătirea profesională, Morală – moralitate – etică – deontologie
profesională, Importanţa valorilor morale în relaţiile profesionale,Valorile morale în orientarea
personalităţii, Elemente legislative în activităţile sportive pe plan naţional şi internaţional.
TEMATICA  Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională ;
SEMINARIILOR/  Educaţia – fundamentul conduitelor, atitudinilor şi deciziilor umane;
LUCRĂRILOR  Educaţia morală, factor determinant în etica şi deontologia profesională;
 Morală – moralitate – etică – deontologie profesională, diferenţe şi asemănări ale conceptelor;
DE LABORATOR  Importanţa valorilor morale în activitatea profesională;
 Drepturile şi obligaţiile profesorului de educaţie fizică;
 Elemente legislative în educaţie fizică şi sport la nivel naţional şi internaţional.
BIBLIOGRAFIE 1. Albu, G. – Comunicarea interpersonală, Institutul European, 2008

OBLIGATORIE 2. Bertrand, C-J. – Deontologia mijloacelor de comunicare, Insitutul European, 1997.
(SELECTIV) 3. Cătineanu, T. – Elemente de etică- vol I, , Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982.
4. Popescu,V – Dimensiuni educative ale pregătirii sportivului, Ed. Editura Didactică şi Pedagogică,
R.A, Bucureşti, 2006.
5. Râmbu, N. – Tirania valorilor, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A, Bucureşti, 2006

susţinute
Criterii  performanţa individuală realizată la seminarii comparativ cu baremele de notare fixate;
 evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în cadrul
Forme seminariilor;
Formula 50% evaluare pe parcurs la seminarii;
95
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ORGANIZAREA DE COMPETIŢII SPORTIVE ŞCOLARE COD: SP3619

NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 C ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Asist. univ. drd. IULIAN DUMITRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI
DISCIPLINE ANTERIOR SPORTULUI; DIDACTICA EFS; MANAGEMENT ŞI MARKETING ÎN SPORT;
ABSOLVITE AMENAJAREA ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR SPORTIVE ŞCOLARE;
SPORTUL PENTRU TOŢI; OLIMPISM
OBIECTIVE Prin parcurgerea conţinutului teoretic al acestui curs se urmăreşte ca studenţii să fie capabili:
 să stăpânească noţiunile de bază privind competiţiile sportive şcolare;
 să-şi însuşească conceptele teoretice privind organizarea şi desfăşurarea unui eveniment sportiv şcolar;
 să cunoască aspectele legislative şi să posede noţiuni de ordin financiar;
 să posede un volum de tehnici şi instrumente de promovare a evenimentului;
 să cunoască problematica sponsorizării sportive;
 să fie capabil să facă o evaluare şi un control al rezultatelor.
TEMATICĂ  Noţiuni conceptuale, tipologia competiţiilor şcolare; profilul participanţilor.
GENERALĂ  problematica organizării şi desfăşurării: fazele competiţiei; condiţii de participare şi calificare; sistematizarea
probelor; titluri şi premii.
 repere legislativ-financiare: aspecte legislative; finanţare; bugetarea.
 promovarea evenimentului sportiv: tehnici şi instrumente; promovare cu costuri reduse.
 sponsorizare sportivă: aspecte teoretice; parteneriat.
 evaluare şi control.
 orizonturi şi direcţii de dezvoltare.
TEMATICA  competiţie sportivă – eveniment; identificarea tipurile de evenimente;
SEMINARIILOR/  conceperea unui calendar competiţional pe discipline sportive cu respectarea prevederilor metodologice.
LUCRĂRILOR  identificarea surselor de finanţare; metodologia construirii bugetului.
 selectarea şi utilizarea tehnicilor şi instrumentelor de promovare; strategii de promovare cu costuri reduse.
DE LABORATOR  construirea unui parteneriat.
 cuantificarea rezultatelor şi analiza acestora.
 identificarea direcţiilor de dezvoltare.
METODE DE Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin
PREDARE cooperare, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Datculescu, P. - Cercetarea de marketing, Brand Builders Group, Bucureşti, 2006.

OBLIGATORIE 2. Mihăilescu, N. - Management, marketing, legislaţie în activitatea sportivă, Editura Universităţii din Piteşti,
(SELECTIV) Piteşti, 2006.
3. Mullin, B. J., Hardy, S., şi Sutton, W. - Sport Marketing, Human Kinetics Publisher, Champaign, USA, 1993.
4. Oprişan, Virginia - Marketing şi comunicare în sport, Editura Uranus, Bucureşti, 2001.
5. Prutianu, Ş, Munteanu, C., Caluschi, C. - Inteligenţa marketing plus, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
6. Schäfer-Mehdi, St. - Organizarea evenimentelor, Editura All, Bucureşti, 2008.
7. Prutianu, Ş. – Tratat de comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
8. XXX - LEGEA nr. 69 / 2000 - educaţiei fizice şi sportului.
9. XXX – Regulamentul de organizare şi desfăşurare a campionatelor sportive şcolare şi interşcolare, Anexă la
Ordinul M.E.C., nr. 5625 / 2005.
10. XXX - Calendar competiţional naţional, nr. 49523/ 2005.
11. XXX - Prevederi metodologice la disciplinele sportive nominalizate în calendarul competiţional naţional al
O.N.S.Ş., nr. 49524 / 2005.
12. XXX - Protocol ANS-MEC-COSR, 2007.
EVALUARE 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la seminar;

Condiţii
Realizarea unui kit de presă eveniment.
 Participarea activă şi argumentată în dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar;
 Cunoaşterea, interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor metodologice, a noţiunilor
Criterii
legislative, a condiţiilor financiare şi a problematicii sponsorizării privind organizarea
evenimentelor sportive;
evaluare pe parcurs (aprecierea participării argumentate în susţinerea unei probleme) + evaluare
Forme finală sub forma prezentării, comentării şi argumentării dosarului de presă eveniment.
Formula 50% evaluare pe parcurs: participare activă la seminar şi calitatea intervenţiilor;
notei finale 50% examen final sub formă de colocviu: prezentarea proiectului.
96
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ELEMENTE DE COREGRAFIE A SPECTACOLULUI ŞCOLAR COD: SP3672
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 32 2 M ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ, GIMNASTICĂ AEROBICĂ DE

ABSOLVITE ÎNTREŢINERE, DANS SPORTIV.
OBIECTIVE  Dezvoltarea coordonării neuromusculare şi orientării spaţio-temporale;

 Perceperea concordanţei dintre ritmul muzicii şi ritmul mişcărilor;
 Educarea esteticii corporale şi motrice;
 Stimularea creativităţii şi a unor calităţi moral-volitive.
 Educarea ritmicităţii şi muzicalităţii motrice;
 Formarea şi perfecţionarea unor calităţi moral-volitive;
 Însuşirea unor cunoştinţe şi deprinderi privind spectacolul sportiv.
TEMATICĂ  Alcătuirea ansamblurilor cu obiecte sau cu temă - fundamente teoretice şi practico-metodice;
GENERALĂ  Aspecte teoretice privind compoziţia pentru dansurile moderne;
 Acompaniament muzical; noţiuni de bază din baletul clasic;
 Alcătuirea formaţiilor şi tranziţia acestora;
 Reguli privind alegerea piesei muzicale şi a costumelor.
TEMATICA  Însuşirea unor paşi de dans: modern, sportiv, popular; paşi specifici gimnasticii ritmice, paşi
SEMINARIILOR/ din dansul clasic;
LUCRĂRILOR DE  Mişcări conduse la nivelul membrelor superioare, inferioare şi a trunchiului; mişcări de balans;
LABORATOR combinaţii cu mişcări dinamice;
 Elemente de bază din gimnastica ritmică, artistică sau aerobică;
 Exerciţii cu obiecte portative; legări de elemente şi structuri;
 Exerciţii la bara de perete; elemente din dansul clasic; mijloace de expresivitate prin gest şi
atitudine; improvizaţii.
BIBLIOGRAFIE 1. Abadne Hauzer Henriette – Gimnastica ritmică sportivă, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1983.
OBLIGATORIE 2. Caroli Mariana, ş.a. – Gimnastică ritmică modernă. Dans tematic. Dans popular, Edit. EMIA,
(SELECTIV) Deva, 2002.
3. Magyar E., Gonda S.– Curs de dans clasic, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Bucureşti, 1965
4. Stoenescu Gineta – Expresie corporală şi dans, Univ. Ecologică, Bucureşti, 1995.
5. Stoenescu Gineta – Gimnastica Ritmică Modernă, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1978.
6. Vişan Alice – Îndrumar Dans, A.N.E.F.S., Bucureşti, 1997.
EVALUARE 50% prezenţa la curs şi 100% la cursurile practice;

Condiţii
Minimum nota 5 la verif. practică, minimum nota 5 la examinarea orală.
Participarea activă la dezbaterile pe baza tematicii de curs; realizarea
Criterii
exerciţiilor propuse în cadrul cursurilor practice;
Evaluare pe parcurs + evaluare finală prin examen oral.
Forme Evaluarea pe parcurs va cuprinde: alcătuirea unui ansamblu sau dans şi
participare la un spectacol sportiv.
Formula notei finale 50% nota la evaluarea pe parcurs; 50% nota la examenul oral.
97
FIŞA DISCIPLINEI
ORGANIZAREA TIMPULUI LIBER ŞI A ACTIVITĂŢILOR

DENUMIREA DISCIPLINEI COD: SP3674
RECREATIVE
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 122 5 C ROMÂNA

DISCIPLNEI Lect. univ. drd. NICHIFOR FLORIN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR AMENAJAREA BAZELOR SPORTIVE ŞCOLARE, MANAGEMENT ŞI

ABSOLVITE MARKETING ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
OBIECTIVE  cursul îşi propune să ofere cunoştinţe, abilităţi, de practicare individuală sau în grup a
activităţilor recreative, de timp liber. El se adresează tuturor indivizilor (copii, adolescenţi,
tineri, maturi dar şi persoanelor în vîrstă) dar în special publicului care nu desfăşoară activităţi
sportive de masă sau de performanţă; toate acestea vizând condiţiile mentale, comportamentale
şi atitudinale ale practicanţilor..
TEMATICĂ  Ce este sportul ca loisir?
GENERALĂ  Sportul ca loisir şi viaţa
 Managementul activităţilor de loisir şi a celor recreative.
TEMATICA  activităţi sportive de loisir

SEMINARIILOR/  capacitatea de organizarea a unor evenimente de acest gen
LUCRĂRILOR DE  realizarea unui proiect privind timpul liber / activităţi recreative pentru diferite categorii
LABORATOR sociale
METODE DE Explicaţia, planşe, foto, video, interactivitate.

PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Iacob, I. Iacob, M.R. „Sportul ca loisir”, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2005.
OBLIGATORIE 2. Prutianu, S. „Manual de comunicare şi negociere în afaceri”, Editura Polirom, Bucureşti,
(SELECTIV) 2000.
3. www.erudit.org./revue/Is/2001/v24/n1
EVALUARE - minimum nota 5 la testările pe parcurs precum şi la examenul final

Condiţii
- 50% prezenţă la curs şi 100% la seminar
Criterii participarea activă la seminarii, realizarea unui proiect la alegere
evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o temă la
Forme
alegere + evaluarea finală scrisă
50% nota de la examinarea finalş
98
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ COD: ST3614-19
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II - ATLETISM SP3613-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 56 64 4 E ROMANA


DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
 să deţină cunoştinţe de biomecanică a mişcărilor specifice tehnicii probelor combinate din atletism
(tetratlon, pentatlon, heptatlon, decatlon) şi dozarea efortului în cadrul pregătirii;
 să demonstreze şi să explice tehnica probelor combinate şi să programeze pregătirea probelor pe
zile de antrenament;
 să cunoască sistemul de punctaj în probele combinate şi repartiţia probelor pe zile de concurs;
 să demonstreze şi să explice tehnica probei de aruncarea ciocanului;
probelor atletice;
adecvate;
 să organizeze o competiţie atletică (categoria juniori - seniori);
Sistemul de selecţie în atletism.
TEMATICA  Selecţia în atletism (primară, secundară, finală);
SEMINARIILOR/  Sistemul probelor combinate în atletism pe nivele de vârstă (tetratlon, pentatlon, heptatlon,
decatlon);
LUCRĂRILOR  Metodica predării probelor combinate: învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea probelor;
DE LABORATOR  Metodica predării aaruncării ciocanului: învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea probei;
 Organizarea şi desfăşurarea unor competiţii atletice de probe combinate;
(SELECTIV) 3. Manno, R.- SDP, Bucureşti, 1996.
4. Popescu, V. – Dimensiuni educative ale pregătirii sportivului, Ed. Didactica şi Pedagogică, Bucureşti, 2006.
5. Popescu, V. – Atletism – tehnica şi metodica probelor atletice – specializare, Ed. Universitatea „Al.I.Cuza”,
Iaşi, 2004.
6. Ursanu, G., Budevici, A., Ursanu, V.- Modelarea şi algoritmizarea managerială a antrenamentului sportiv
la grupele de incepatori si avansati in atletism, Casa de Editura Demiurg, Iasi, 2008.

Condiţii obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute
 realizarea la nivel maxim de posibilităţi a tuturor sarcinilor stabilite pentru fiecare activitate
practică;
Criterii  performanţa individuală realizată la toate probele de control stabilite comparativ cu baremele de
notare fixate;
Forme probelor atletice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare + evaluare finală:
99
FIŞA DISCIPLINEI
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II - GIMNASTICĂ SP3613-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 56 64 4 E ROMANA


DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
ÎNCEPĂTORI –II; AVANSAŢI –I; GIMNASTICĂ.
OBIECTIVE Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de specializare gimnastică se urmareştei:
 dezvoltarea capacităţilor de a observa şi analiza activităţi didactice din antrenamentul sportiv in
gimnastică;
 dezvoltarea capacităţilor de a proiecta activităţi didactice pentru antrenamentul sportiv in gimnastică;
 dezvoltarea capacităţilor de a susţine activităţi didactice pentru antrenamentul sportiv in gimnastică;
 dezvoltarea capacităţilor de auto-observare şi auto-analiză a activităţilor didactice susţinute în
antrenamentul sportiv in gimnastică;
 dezvoltarea capacităţilor de raportare critică la propriul proces de formare profesională.
TEMATICĂ Antrenamentul sportiv la copii: Copilul – dezvoltare motrică; Procesul dezvoltării motrice;
GENERALĂ Maturaţia; Învăţarea; Jocul; Socializarea; Individualizarea; Antrenamentul; Principiile
antrenamentului; Dezvoltarea performanţelor sportive:Etapele antrenamentului; Model general
privind dezvoltarea performanţei; Formarea psiho-motrică de bază. Planificarea antrenamentului:
exemplul – ameliorarea rezistenţei; Periodizarea antrenamentelor la copii. Principiu adaptării la
nivelul de dezvoltare; Principiul creşterii progresive a încărcăturii în antrenamentul de gimnastică;
SEMINARIILOR/ - Sărituri, paralele inegale, bârnă, sol.
LUCRĂRILOR - Sărituri, cal cu mânere, paralele, inele, bară, sol.
 Lecţii metodice ce vizează predarea gimnasticii sportive la grupele de începători;
DE LABORATOR  Susţinerea probelor tehnice şi fizice.
BIBLIOGRAFIE 1. Băiaşu, G.N. – Gimnastical. Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.

OBLIGATORIE 2. Dungaciu, P.. – Probleme de antrenament în gimnastică. Ed. Uniunii de cultura fizică şi sport
(SELECTIV) Bucureşti, 1967.
3. Dragnea A.C. Teoria educaţiei fizice şi sportului(ediţia aIIa) Editura Fest Bucureşti 2002
4. Hahn E. Antrenamentul sportiv la copii Edition Vigot Imprime en France 1987
5. Manno Renato Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv Editura Revue E.P.S. 1992

susţinute.
practică;
progresul realizat de student privind execuţiile tehnice şi capacitatea de a organiza activităţi
de învăţare; Completarea la finalul fiecărei zile de practică a unui jurnal reflexiv care să
Criterii includă: aspecte noi clarificate si reţinute, întrebări suscitate de activităţile observate;
Redactarea la finalul semestrului a unui raport de practică de 2 pagini, care să sintetizeze
conţinutul jurnalului reflexiv completat în fiecare zi de practică;
Forme elementelor tehnice şi a capacităţii de a organiza activităţi de învăţare: examen prin probă
orală.
Formula 50% evaluare pe parcurs la probele practice şi evaluarea la final al portofoliului de practică;
100
FIŞA DISCIPLINEI
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – FITNESS-CULTURISM SP3613-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 56 64 4 M ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR PREGĂTIRE SPECIALIZATĂ ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI

I: FITNES – CULTURISM; TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI
ABSOLVITE SPORTIV; PRACTICĂ DE ANTRENORAT, GIMNASTICA RITMICĂ
OBIECTIVE  Insuşirea posibilităţilor de dezvoltare a calităţilor motrice în culturism

 Acumularea unor cunoştinţe legate de alimentaţie în perioada precompetiţională şi
postcompetiţională
 Familiarizarea cu terminologia specifică programării şi periodizării în antrenamentul din
culturism şi din fitness
TEMATICĂ  Noţiuni generale despre repetări, serii şi exerciţii
GENERALĂ  Raportul dintre masa musculară şi forţă în culturism
 Culturismul pentru diferite vârste şi sexe şi neveluri de practicanţi
 Tipuri de antrenament în culturism
 Repartizarea antrenamentelor într-un ciclu de pregătire
 Echipamentul specific culturismului
 Tipuri de accidente întâlnite în culturism şi fitness
 Desfăşurarea competiţiilor de culturism
 Desfăţurarea competiţiilor de fitness
 Alimentaţia pentru creşterea, menţinerea sau scăderea freutăţii corporale.
TEMATICA  Realizarea şi exersarea programelor de culturism după tipologia somatică
SEMINARIILOR/  Realizarea şi exersarea programelor de fitness după tipologia somatică
LUCRĂRILOR  Realizarea şi exersarea programelor pentru scăderea greutăţii corporale în culturism
DE LABORATOR  Realizarea şi exersarea programelor pentru scăderea greutăţii corporale în fitness
 Realizarea unui program de antrenament în culturism pentru perioada precompetiţională
 Realizarea unui program de antrenament în culturism pentru perioada de tranziţie
METODE DE Metoda intuitivă, Prelegeri interactive, tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Apostol. I., (1998), - Ergofiziologie, Editura Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi
OBLIGATORIE 2. Baroga, L., (1993) – Manual de haltere şi culturism, Editura Sport-Turism, Bucureşti
(SELECTIV) 3. Chirazi, M., (2004), - Culturism, curs de specializare, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi
4. Chirazi, M., Ciorbă, P., (2006), - Culturism – întreţinere şi competiţie, Editura Polirom, Iaşi
5. Drosescu, P., (2002), - Anatomia aparatului locomotor, Editura Venus, Iaşi
6. Dragnea, A., (1996) - Antrenament sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
7. Dumitrescu, C. (1987) – Alimentaţia şi efortul fizic. Tradiţie şi actualitate, Editura Sport –
Turism, Bucureşti
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice
Realizarea referatelor şi temelor;
Criterii Demonstrarea tehnică a exerciţiilor din programele specifice grupelor musculare studiate şi
prezentate.
Forme
execuţia tehnică .
101
FIŞA DISCIPLINEI
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – BASCHET SP3613-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 42 78 4 E ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR
BASCHET I, BASCHET II, BASCHET III, DIDACTICA E.F.S, T.M.A.S.
ABSOLVITE

TEMATICĂ  Planificarea şi programarea antrenametului sportiv.
GENERALĂ  Lecţia de antrenament.
 Conducerea echipei în jocurile oficiale.
 Metodica observării şi înregistrării jocului.
TEMATICA  Metodica iniţierii şi fixării elementelor tehnice.
SEMINARIILOR/  Sistematizarea principalelor mijloace pentru învăţarea elementelor tehnice în cadrul lecţiei.
LUCRĂRILOR DE  Metodica învăţării contraatacului şi a apărării.
LABORATOR  Metodica învăţării tacticii colectiv.
 Metodica învăţării sistemului de atac cu jucător pivot.
 Metodica învăţării sistemului de apărare om la om.
(SELECTIV) Bucureşti, 1994
1998
Buc., 2000

Condiţii
semestrului.
Criterii
102
FIŞA DISCIPLINEI
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – FOTBAL SP3613-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 56 64 4 E ROMÂNĂ

SPECIALIZARE I, SPECIALIZARE II, FOTBAL CURS DE BAZĂ, FOTBAL ÎN

DISCIPLINE ANTERIOR
ŞCOALĂ, TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV,
ABSOLVITE
FIZIOLOGIA EFORTULUI, PSIHOLOGIA EFS
OBIECTIVE  Particularităţi de pregătire la seniori în jocul de fotbal

 Perfecţionarea metodelor de pregătire în antrenamentul de fotbal, la grupele de juniori A şi
seniori.
 Însuşirea metodelor de antrenament factoriale în pregătirea juniorilor A şi seniorilor.
TEMATICĂ  Particularităţi metodice în pregătirea seniorilor la fotbal

GENERALĂ  Managementul factorilor de antrenament în pregătirea seniorilor la fotbal
 Sisteme de pregătire în fotbalul mondial (şcoala sud-americană, şcoala olandeză, şcoala
franceză, şcoala germană, şcoala engleză, şcoala italiană)
TEMATICA  Jocuri şi exerciţii în lecţia de antrenament la nivelul copiilor.
SEMINARIILOR/  Structuri de pregătire fizică în antrenamentul seniorilor
LUCRĂRILOR DE  Mijloace de perfecţionare a tehnicii jocului de fotbal
LABORATOR  Sisteme tactice de joc în fotbalul intern si internaţional.
METODE DE Prelegerea, dezbaterea prezentarea video, explicaţia, demonstraţia, exersarea, feedbackul după
PREDARE exersare.

„Chemarea”, 1998, 230 p.
Bucureşti, 2004. - P. 12-15.
Bucureşti, 2004. - P. 6-7.
51-53.
8. Rădulescu M., Cojocaru V. şi colab..//Ghidul antrenorului de fotbal.la copii şi juniori, Editura
FRF, Bucureşti,2003
EVALUARE Condiţii Participare la cursuri şi lucrări practice, proiect metodic de antrenament

Criterii Evidenţiere în participarea la cursuri şi lucări, participare activă
Forme Elaborare proiect ,verificare practico-metodică pe parcurs, examen
30% proiect metodic, 30% verificare practică pe parcurs, 30% examen,
10% participare
103
FIŞA DISCIPLINEI
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – HANDBAL SP3613-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR LIMBA
ORELOR PE TOTAL ORE TIPUL DE EVALUARE
ACTIVITATE DE DE
SĂPTĂMÂNĂ SEMESTRU P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
INDIVIDUALĂ* CREDITE PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 64 4 E ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, PSIHOLOGIA

ABSOLVITE EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE  Abilităţi metodologice specifice predării handbalului de performanţă.

 Însuşirea strategiilor de cunoaştere a colectivului.
 Însuşirea tehnicilor de realizarea a documentelor de palnificare a activităţii.
 Abilităţi de mediere a conflictelor.
 Formarea echipelor de performanţă.
TEMATICĂ  Aspecte privind componentele antrenamentului în jocul de handbal.
GENERALĂ  Principile antrenamentului sportiv în jocul de handbal.
 Noţiuni despre locul şoi rolul antrenorului în interiorul unui grup sportiv.
 Liderul echipei în jocurile sportive.
 Tehnici de mediere a conflictelor în handbalul de performanţă (la nivel de grup).
 Noţiuni despre metodologia realizării documentele de planiifcare a activităţii în handbalul de
performanţă.
 Metodologia formării echipelor pentru marea performanţă.
TEMATICA  Consolidarea procedeelor tehnice specifice atacului.

SEMINARIILOR/  Consolidarea sistemelor de atac, adaptate sistemelor de apărare utilizate în marea performanţă.
LUCRĂRILOR DE  Apărarea în situaţii specifice.
LABORATOR  Noţiuni de arbitraj.
 Joc cu temă (joc fără dribling, educarea ambidextriei).
BIBLIOGRAFIE 1. Alexe, N. - Teoria şi metodica antrenamentului sportiv, Editura Fundaţiei „România de

OBLIGATORIE mâine”, Bucureşti, 1999.
(SELECTIV) 2. Bota, M., Macovei, B. Handbal - modele de joc şi pregătire, Ed.
3. Cercel, P. - Pregătirea echipelor masculine, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983.
4. Cercel, P. - Curs de handbal, ed. a II-a, Centrul de litografiere a universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi,
1973.

Condiţii
verificările de pe parcursul semestrului, 50% prezenţă la orele de curs
Criterii
50% evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
50% examen scris sau oral.
104
FIŞA DISCIPLINEI
DISCIPLINEI ÎNTR-O RAMURĂ DE SPORT: NIVEL AVANSAŢI II – VOLEI SP3613-17
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR LIMBA
ORELOR PE TOTAL ORE TIPUL DE EVALUARE
ACTIVITATE DE DE
SĂPTĂMÂNĂ SEMESTRU P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt
INDIVIDUALĂ* CREDITE PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 64 4 E ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR
VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ATLETISM, TMAS
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Orientări generale în metodica predării jocului de volei la echipele de performanţă

 Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru avansaţi
 Însuşirea de cunostinţe, priceperi şi deprinderi metodice şi organizatorice
TEMATICĂ  Probleme generale de teorie şi metodică ale voleiului pentru avansaţi

GENERALĂ  Conceptul şi caracteristicile pregătirii grupelor de avansaţi
 Voleiul la grupele de performanţă şi la clasele speciale cu profil volei (clasele X-XII)
TEMATICA  Procedee tehnice folosite în atac (lovitură de atac din pase speciale, din linia a II- a serviciul
SEMINARIILOR/ din săritură)
LUCRĂRILOR DE  Procedee tehnice folosite în apărare (plonjon înainte cu pârghie dură, plonjon cu rostogolire,
LABORATOR blocaj colectiv în trei jucători)
 Joc bilateral - 6x6
PREDARE mişcare, joc cu efectiv redus, joc bilateral 6x6, prelegeri interactive, tehnici de dezbatere

„România de mâine”, Bucureşti, 1998.

Condiţii
verificările
Criterii
105
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA Teorie, practică şi aplicaţii în pregătirea specializată. PRACTICĂ DE ANTRENORAT

COD: SP3621
DISCIPLINEI NIVEL II AVANSAŢI - ATLETISM
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 C ROMANA


DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de practică antrenorat- ramura sportivă
atletism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili:
 să deţină cunoştinţe de tehnică şi metodica predării probelor din atletism (alergări, sărituri şi
aruncări);
 să aibă cunoştinţe de dozare a efortului în cadrul lecţiilor de antrenament şi pe cicluri de
antrenament;
 să demonstreze şi să explice tehnica probelor abordate în cadrul antrenamentului;
 să cunoască principiile didactice adaptate antrenamentului sportiv şi dinamica parametrilor
efortului;
 să cunoască sistemul de clasificare sportivă ;
probelor atletice concretizate în cadrul planurilor de lecţie de antrenament;
 să recunoască greşelile care apar în execuţia sportivilor şi să le corecteze prin exerciţii adecvate;
 să participe în calitate de arbitru la competiţiile organizate pe plan local;
Sistemul de selecţie în atletism. Documente de planificare, programare şi evidenţă a antrenamentului
sportiv.
TEMATICA  Asistarea şi observarea lecţiilor de antrenament susţinute de antrenorul titlar şi de colegi;
SEMINARIILOR/  Susţinerea practică asistată, cu grupe de începători şi avansaţi a unor lecţii de antrenament, în
LUCRĂRILOR urma conceperii planurilor de lecţie de antrenament;
 Dozarea efortului în antrenamentul sportiv în funcţie de probă, nivelul de pregătire şi vârsta
DE LABORATOR sportivului;
 Aplicarea principiilor didactice în antrenamentul sportiv;
 Organizarea şi desfăşurarea unor competiţii atletice pe nivele de vârsă (începători şi avansaţi);
METODE DE Tehnici de dezbatere, explicaţia, demonstraţia, exersarea, activităţi pe grupuri, problematizarea,
PREDARE învăţarea prin cooperare, jocul de rol, etc.
(SELECTIV) 3. Popescu, V. – Dimensiuni educative ale pregătirii sportivului, Ed. Didactica şi Pedagogică,
Bucureşti, 2006.
5. Ursanu, G., Budevici, A., Ursanu, V.- Modelarea şi algoritmizarea managerială a
antrenamentului sportiv la grupele de incepatori si avansati in atletism, Casa de Editura
Demiurg, Iasi, 2008.
Condiţii  obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată şi la activităţile metodice susţinute.
 participarea activă şi conştientă la toate activităţil practice programate;
Criterii  îndeplinirea tuturor cerinţelor formulate de cadrul didactic titular de disciplină.
 evaluare pe parcurs: aprecierea progresului înregistrat în conducerea unor lecţii de antrenament;
Forme  examen prin probă orală sau scrisă.
notei finale 50% susţinerea a două lecţii finale de antrenament.
106
FIŞA DISCIPLINEI

COD: SP3621
DISCIPLINEI NIVEL II AVANSAŢI - FOTBAL
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 C ROMÂNĂ

SPECIALIZARE FOTBAL I ŞI II, FOTBAL CURS DE BAZĂ, TEORIA ŞI

DISCIPLINE ANTERIOR
METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV, FIZIOLOGIA EFORTULUI,
ABSOLVITE
PSIHOLOGIA EFS
OBIECTIVE  Formarea profesionala în ocupaţia de antrenor

 Pefecţionarea cunoştinţelor teoretice cu experienţă practică la cluburi de profil
 Perfecţionarea abilităţilor de antrenor prin participarea la lecţii de antrenament
TEMATICĂ  Obsevarea lecţiilor de antrenament la seniori

GENERALĂ  Discuţii şi analiza a procesului de pregătire al seniorilor
 Intervenţii teoretico-metodice în activitatea practică la nivelul seniorilor
 Înregistrarea lecţiilor model
TEMATICA  Se stabileşte de comun acord cu antrenorul unde se face practica de antrenorat

SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
METODE DE Prelegerea, prezentare media, demonstraţiei, exersarii, feed back.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Cojocaru M. Forma sportivă în jocurile sportive, MTS, Bucureşti, 1992, p. 67 - 70.
OBLIGATORIE 2. Cojocaru V. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă, Editura Axis
(SELECTIV) Mundi, Bucureşti, 2000, 136 p.
3. Cojocaru V. Fotbal de la 6 la 18 ani. Metodica pregătirii, Editura Axis
Mundi, Bucureşti, 2002,
4. Dragnea A. Antrenamentul sportiv, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1996, 192p.
5. The technician,www.uefa.com, ; www.fifa.com
EVALUARE Condiţii Prezenta la lectiile practice,caiet de practica

Criterii Participarea activă
Forme Evaluări de parcurs ,caiet de practica
50% participarea activa
50% proiect final (caiet +inregistrare media)
107
FIŞA DISCIPLINEI

COD: SP3621
DISCIPLINEI NIVEL II AVANSAŢI - VOLEI
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 16 1 C ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR
VOLEI: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII, ANATOMIE, ATLETISM
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Etapizarea în metodica instruirii

 Sistematizarea mijloacelor în metodica predării jocului de volei la grupele de avansaţi
 Participarea la antrenamentele şi competiţiile de volei organizate la nivelul grupelor de
avansaţi
TEMATICĂ  Obiectul metodicii predării jocului de volei
 Voleiul la echipele de avansaţi
TEMATICA  Participarea activă la antrenamente şi competiţii

SEMINARIILOR/  Lucrările practice constau în pregătirea conţinutului lecţiilor de antrenament sub îndrumarea
LUCRĂRILOR DE mentorului
LABORATOR  Tematica lecţiilor de antrenament este conformă cu documentele de planificare ale mentorului
METODE DE Îndrumare practică, susţinerea lecţiilor cu ajutorul mentorului sau a colegilor, efectuarea evaluării
PREDARE pe baza observaţiilor membrilor grupei
BIBLIOGRAFIE 1. Alexe, N., - Antrenamentul sportiv modern, Ed. Editis, Bucureşti, 1993
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% şi evaluarea portofoliului

Criterii Participare activă, abilităţi practice, creativitate
Forme Evaluare pe parcurs + evaluare portofoliu
Formula notei finale Media notelor obţinute la evaluarea pe parcurs şi portofoliu
108
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu paleta şi racheta: TENIS DE CÂMP COD: SP3623
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR
TEORIA EFS, ANATOMIE, BIOMECANICA, DIDACTICA EFS
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Însuşirea tehnicii şi tacticii de bază a jocului

 Însuşirea noţiunilor de regulament
 Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea tenisului de câmp la nivelul
începătorilor
 Cunoaşterea unor aspecte generale şi specifice ale jocului
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA I. Aspecte generale ale jocului de tenis:

SEMINARIILOR/ - suprafeţe de joc, materiale de joc.
LUCRĂRILOR DE II. Exerciţii speciale de încălzire şi pregătire fizică
LABORATOR III. Tehnica jocului de tenis:
- prizele rachetei; poziţiile şi formele de deplasare în teren; efectele şi săriturile mingii;
lovitura de pe partea dreaptă plată şi liftată, de pe loc şi din deplasare; lovitura de pe
partea stângă, plată, liftată şi tăiată, de pe loc şi din deplasare, cu o mână şi cu ambele
mâini; serviciul plat şi tăiat; voleul de dreapta şi de stânga pregătitor şi de finalizare;
smeciul.
IV. Tactica jocului de tenis
 tactica jocului de simplu:
- fazele fixe şi momentele lor (serviciul şi returul); fazele de joc alternativ şi momentele lor;
situaţii tactice speciale
 tactica jocului de dublu.
METODE DE Prelegere interactivă, explicaţia, demonstraţia, exersarea pe grupuri şi individuală.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Brown, J. – Tenis – trepte spre succes, Editura Teora, Bucureşti, 1997.
OBLIGATORIE 2. Cristea, E.; Năstase, I. – Tenis, ediţia a II-a, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979.
(SELECTIV) 3. Georgescu, Şt. – Tenis de câmp, Editura Stadion, Bucureşti, 1974.
4. Segărceanu, A. – Tenis pentru copii, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989.

Condiţii
Participare activă
Criterii
Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea tenisului de câmp
109
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu racheta şi paleta: TENIS DE MASĂ COD: ST3630
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE Ridicarea nivelului tehnico-tactic.

Însuşirea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice.
Însuşirea regulamentului de joc şi a priceperilor şi deprinderilor specifice tenisului de masă.
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA Noţiuni de regulament.

SEMINARIILOR/ Noţiuni de terminologie.
LUCRĂRILOR DE Priza paletei.
LABORATOR Poziţia de bază.
Jocul de mijloc, apărarea, atacul, contraatacul.
Serviciul, preluarea serviciului, stopul.
Joc bilateral.
METODE DE Explicaţia.
PREDARE Demonstraţia.
Exerciţii pe grupe.
Exerciţii cu diverse variante.
Joc bilateral.
BIBLIOGRAFIE 1. Angelescu, N.-Tenis de masă, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1977.

OBLIGATORIE 2. Agopoff, A.- Tenis de table, Ed. Amphora, Paris, 1978.
(SELECTIV) 3. Reiter, T., -Tenis de masă, Ed. Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti, 1955.

Criterii Participare activă a studenţilor înscrişi, însuşirea procedeelor tehnice.
Formula notei finale Media aritmetică a notelor obţinute pe parcurs (minim nota 5 la fiecare).
110
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu paleta şi racheta: BADMINTON COD: SP3628

NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIA, ATLETISM, GIMNASTICĂ, TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI

ABSOLVITE SPORTULUI
OBIECTIVE  Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice necesare unei bune desfăşurări a
activităţilor ce folosesc mijloacele Badmintonului;
 Punere în evidenţă a avantajelor practicării Badmintonului în şcoală;
 Dobândirea abilităţilor pentru jocul de Badminton la simplu şi la dublu;
 Cunoaşterea condiţiilor de realizare a unei competiţii şcolare de Badminton.
TEMATICĂ  Scurt istoric al jocului de Badminton;
GENERALĂ  Noţiuni de regulament;
 Tehnica în jocului de badminton;
 Tactica în jocul de Badminton;
 Antrenamentul în Badminton;
 Realizarea tablourilor de concurs.
TEMATICA Poziţia fundamentală; mişcarea în teren; zborul mingii; Exerciţii pentru poziţia fundamentală; pentru
SEMINARIILOR/ deplasarea în teren; Priza rachetei; Exerciţii cu racheta şi mingea de badminton (fluturaşul); Lovitura
LUCRĂRILOR de dreapta ; Exerciţii de învăţare a loviturilor de dreapta ; Lovitura de stânga; Exerciţii de învăţare a
DE LABORATOR loviturilor de stânga; Serviciul; Exerciţii şi jocuri pentru învăţarea elementelor şi procedeelor
tehnice; Jocuri cu temă; Combinaţii de lovituri între trei jucători; între patru jucători; Jocul de simplu;
Joc bilateral la dublu; Joc bilateral la dublu mixt;
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exersarea, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe grupuri, învăţarea prin
PREDARE cooperare.
BIBLIOGRAFIE 1. Demeter, Z.,- Badminton, Ed. Stadion, Bucureşti, 1983.

OBLIGATORIE 2. Marcu, V.,- Badminton, Ed. Stadion, Bucureşti, 1989.
(SELECTIV) 3. Mârza, I.,- Badminton, Note de curs, Univ. Transilvania Braşov, 1991.
4. Şiclovan, I.,- Teoria antrenamentului sportiv, Ed. Stadion, Bucureşti, 1977.
5. Rus C.M., - Badminton, Analele FEFS Iaşi 1998.
6. Rus C.M., - Pentru profesorul de educatie fizică şi sport. Badmintonul, Ed. „Univ.Al.I.Cuza” Iaşi
2008.

Condiţii obţinerea minimum a notei 5 la fiecare probă practică programată.
practică;
Criterii progresul realizat de student privind execuţiile tehnice;
Forme elementelor tehnice.
notei finale
111
FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE ABSOLVIRE A DPPD - MODULUL I (facultativ)
Anul de studiu: I
disciplinei
Codul
Nr. Nr. ore/săpt. Nr. ore/săpt.
Denumirea disciplinei
crt. Cr. FV Cr. FV
C S L C S L
1. Psihologia educaţiei RR 1102 2 2 - 5 E - - - - -
PEDAGOGIE I
2. (Fundamentele pedagogiei + Teoria şi RR 1201 - - - - - 2 2 - 5 E
metodologia curriculumului)
ore fizice 2 2 - 2 2 -
TOTAL ore conven- 5 1E 5 1E
ţionale 4 2 - 4 2 -
Total ore fizice pe săptămână 4 4
Total ore convenţionale pe săptămână 6 6
Anul de studiu: II
Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Educaţie fizică şi sportivă şi Kinetoterapie şi motricitate specială
disciplinei
Codul
Nr.
crt. Cr. FV Cr. FV
C S L C S L
PEDAGOGIE II
1. (Teoria şi metodologia instruirii + RR 2301 2 2 - 5 E - - - - -
Teoria şi metodologia evaluării)
2. Didactica educaţiei fizice şi sportive ST 2420 - - - - - 2 2 - 5 E
ore fizice 2 2 - 2 2 -
TOTAL ore conven- 5 1E 5 1E
ţionale 4 2 - 4 2 -
Anul de studiu: III

Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Educaţie fizică şi sportivă şi Kinetoterapie şi motricitate specială
disciplinei
Codul
Nr.
crt. Cr. FV Cr. FV
C S L C S L
1. Instruire asistată de calculator 1 - 1 2 C - - - - -
ST 3521
2. Practică pedagogică - - 3 3 C - - 3 2 C
ST 3621
3. Managementul clasei de elevi - - - - - 1 1 - 3 E
Examen de absolvire: nivelul I
4. RR 36.. - - - - - - - - 5 E
(portofoliu didactic)
ore fizice 1 - 4 1 1 3 1E
TOTAL ore conven- 5 2C 5
ţionale 2 - 4 2 1 3 1C
112
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI COD:RR1102
NUMĂRUL
ORE ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 2 - - 28C+28S 94 5 M ROMANA

DISCIPLNEI Conf. univ. dr. CEOBANU CIPRIAN D.P.P.D.
DISCIPLINE ANTERIOR
-
ABSOLVITE
OBIECTIVE La sfârşitul parcurgerii disciplinei studenţii: (1) vor cunoaşte noţiuni de bază referitoare la procesele
psihice implicate în procesul de învăţare; (2) vor cunoaşte strategii de prevenire şi de înlăturare a
comportamentelor şcolare dezadaptative; (3) vor dobândi competenţele necesare pentru aplicarea
cunoştinţelor teoretice în situaţiile practice din clasă; (4) îşi vor dezvolta abilităţi practice privind
cunoaşterea individuală a elevilor şi managementul eficient al clasei de elevi.
TEMATICĂ I. Obiectul Psihologiei Şcolare. II. Învăţarea şi teoriile învăţării: Definiţii ale învăţării; Teorii ale
GENERALĂ învăţării: Asociaţionismul (Pavlov, Thorndike, Watson), Teoria psihogenezei operaţiilor intelectuale
(Piaget), Teoria genetic-cognitivă (Brunner); Tipuri de învăţare; Specificul învăţării umane. III.
Procese psihice fundamentale implicate în actul învăţării: Atenţia; Percepţia; Memoria;Gândirea;
Limbajul. IV. Comunicarea de tip didactic: Forme ale comunicării; Comunicarea de tip didactic şi
specificul acesteia. V. Creativitatea şi dezvoltarea acesteia în şcoală: Factorii creativităţii; Procese
fundamentale ale imaginaţiei; Etapele procesului de creaţie; Dezvoltarea creativităţii. VI. Motivaţia
şcolară: Caracterizarea motivaţiei; Specificul motivaţiei şcolare; Nivelul de aspiraţie. VII.
Afectivitatea şi formele acesteia: Dezvoltarea afectivităţii şi formarea sentimentelor superioare în
context şcolar. VIII. Cunoaşterea elevilor: Personalitate,temperament, caracter, aptitudini
(inteligenţa ca aptitudine generală); Metode de cunoaştere a elevilor. IX. Repere psihogenetice şi
caracterizarea vârstelor şcolare: Factorii dezvoltării ontogenetice (Ereditate, Mediu, Educaţie);
Stadialitatea (cognitivă, morală, psihosocială); Caracterizarea psihologică a vârstelor şcolare. X.
Perspective psihosociale în educaţie : Dimensiunea psihosocială a activităţii profesorului; Controlul
clasei; Inadaptarea şcolară ; Delincventa juvenilă.
TEMATICA a. Tehnici de munca intelectuală ; b. Necesitatea cunoaşterii psihologice a elevului; c. Factorii
SEMINARIILOR/ dezvoltării psihice: ereditatea, mediul şi educaţia; d. Psihologia personalităţii. Tipologii temperamentale;
LUCRĂRILOR DE e. Criza identitară la preadolescenţi şi adolescenţi; f. Inteligenţă, deficienţă mentală, copii superior
LABORATOR dotaţi; g.. Învăţarea şcolară; h. Creativitate şi empatie; i. Comunicarea educaţională.
METODE DE Expunere magistrală, dezbatere, studiu de caz, învăţarea în perechi şi în grup.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Ausubel D., Robinson F., Învăţarea în şcoală - O introducere în psihologia pedagogică, E.D.P.,
OBLIGATORIE Bucureşti, 1981.
(SELECTIV) 2. Cosmovici A.,.Iacob L., (coord.)Psihologie Şcolară, Editura Polirom Iaşi, 1998.
3. Davitz J., Ball S., Psihologia procesului educaţional, E.D.P., Bucureşti, 1978.
4. Sălăvăstru Dorina, Psihologia Educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
EVALUARE a. obţinerea notei minime 5 la examinarea finală; b. realizarea integrală a obligaţiilor

Condiţii de pregătire a seminariilor prin pregătire individuală; c. prezenţa la minim 75% dintre
seminarii.
Criterii seminar: demonstrarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă, competenţe
privind căutarea, prelucrarea, interpretarea şi utilizarea informaţiilor, capacităţi de
colaborare şi de învăţare în grup.
Criterii Criterii examinare finală: achiziţionarea unui nivel suficient de cunoştinţe şi informaţii
specifice disciplinei, corectitudinea prezentării informaţiilor, capacitate de analiză şi
sinteză.
1.Evaluare pe parcurs a activităţii prin: lucrări semestriale, documentări, examinări
Forme parţiale.
2. Examinare finală prin examen scris.
Formula notei finale (Nota de la evaluarea pe parcurs + Nota de la examinarea finală) : 2
113
FIŞA DISCIPLINEI
FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI ŞI TEORIA ŞI METODOLOGIA

DENUMIREA DISCIPLINEI COD: RR1201
CURRICULUM-ULUI
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 M ROMÂNĂ

DISCIPLNEI D.P.P.D.
DISCIPLINE ANTERIOR
PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
ABSOLVITE
OBIECTIVE 1. Familiarizarea cu limbajul pedagogic şi accesarea corectă a aparatului conceptual specific

teoriei şi practicii educative;
2. Construirea unui sistem de reprezentări ştiinţifice asupra fenomenului educativ;
3. Asimilarea unor elemente esenţiale de teoria educaţiei;
4. Utilizarea corectă a terminologiei asociate conceptului de curriculum;
5. Înţelegerea problematicii obiectivelor educaţionale din perspectivă curriculară.
6. Aprofundarea problematicii conţinuturilor educaţiei din perspectivă curriculară.
TEMATICĂ 1. Pedagogia ca ştiinţă a educaţiei;
GENERALĂ 2. Educaţia – concept fundamental al pedagogiei;
3. Componentele educaţiei ca proiecţie a finalităţilor;
4. Finalităţile educaţiei din perspectivă curriculară;
5. Conţinuturile educaţiei - selecţie, organizare şi didacticizare ;
6. Proiectarea curriculară şi produsele curriculare.
TEMATICA I.1.Forme şi factori ai educaţiei; 2. Educaţia şi PLC. Noile educaţii; 3. Noţiuni introductive de
SEMINARIILOR/ cercetarea pedagogică; 4. Componente tradiţionale ale educaţiei; 5. Componente nonstandard ale
LUCRĂRILOR DE educaţiei;
LABORATOR II.1. Ipostaze ale finalităţilor educaţiei; 2. Clasificarea şi operaţionalizarea obiectivelor; 3. Noi
ipostaze ale curriculum-ului; 4. Particularităţi ale reformei curriculare în România.
METODE DE Curs: prelegerea universitară, prelegerea – dezbatere.
PREDARE Seminar: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, dezbaterea.
BIBLIOGRAFIE 1. Cucoş C., Pedagogie, ed. a II-a, Ed. Polirom, Iaşi, 2002;
OBLIGATORIE 2. Cucoş C. (coord.), , Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Ed.
(SELECTIV) Polirom, Iaşi, 1998;
3. Ionescu M., Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001;
4. Moise C., Reconstrucţie pedagogică, Ed. Ankarom, Iaşi, 1996;
5. Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti, 1996;
6. Păun E., Potolea, D., Pedagogie – fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Ed. Polirom,
Iaşi, 2002.
EVALUARE a. Obţinerea notei minime 5 la examinarea de parcurs + examinarea finală;

Condiţii b. Realizarea integrală a obligaţiilor de pregătire a seminariilor prin studiu individual;
c. Prezenţa la minim 50% dintre seminarii.
Criterii de evaluare la seminar: demonstrarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă,
competenţe privind căutarea, prelucrarea, interpretarea şi utilizarea informaţiilor,
Criterii capacitate de colaborare şi învăţare în grup.
Criterii de examinare finală: achiziţionarea unui nivel suficient de cunoştinţe specifice
disciplinei, corectitudinea prezentării informaţiilor, capacitate de analiză şi sinteză.
1. Evaluare pe parcurs a activităţii prin: evaluări orale, observarea cantităţii şi calităţii
Forme participării la activităţile de seminar, evaluarea unor lucrări scrise parţiale – referate;
2. Examinare finală prin examen scris – colocviu.
Formula Punctaj la evaluarea pe parcurs – 50 % (maximum 5 puncte) + Punctaj la examinarea
notei finale finală prin colocviu – 50% (maximum 5 puncte) = 100% sau 10 puncte (nota 10).
114
FIŞA DISCIPLINEI
TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII. TEORIA ŞI COD:RR2301
METODOLOGIA EVALUĂRII
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 M ROMÂNĂ

DISCIPLNEI D.P.P.D.
DISCIPLINE ANTERIOR FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI ŞI TEORIA ŞI METODOLOGIA

ABSOLVITE CURRICULUM-ULUI; PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
OBIECTIVE 1. Înţelegerea fenomenelor subiacente procesului de învăţământ şi a normativităţii activităţii didactice

2. Asimilarea şi exersarea simulată a unor metode clasice şi moderne de predare-învăţare;
3. Formarea capacităţii de a elabora proiecte de lecţie, ţinând cont de tipologia lecţiei;
4. Familiarizarea cu elementele specifice relaţionării şi comunicării didactice;
5. Însuşirea principalelor metode şi forme de evaluare;
6. Cunoaşterea principalelor sisteme de notare şi a implicaţiilor acestora.
TEMATICĂ 1. Procesul de învăţământ ca activitate de predare, învăţare, evaluare;
GENERALĂ 2. Metodologia şi tehnologia instruirii;
3. Proiectarea activităţii didactice; tipologia lecţiei;
4. Comunicarea didactică şi specificul relaţiei profesor - elev;
5. Normativitatea activităţii didactice;
6. Probleme de docimologie didactică.
7. Metode clasice şi complementare de evaluare;
8. Sisteme de notare a rezultatelor şcolare.
TEMATICA II.1 Relaţia predare – învăţare - evaluare; 2. Metode de predare tradiţionale. Metode de predare
SEMINARIILOR/ moderne; 3 Etapele proiectării didactice. Caracteristicile tipurilor de lecţie; 4. Relaţia profesor –
LUCRĂRILOR DE elev. Comunicarea didactică. Discursul educaţional între informare şi comunicare; 5. Principiile
LABORATOR procesului de învăţământ;
II.1. Probleme actuale privind evaluarea. Strategii de evaluare. Tehnici şi sisteme de notare;
2.Testul docimologic. Alcătuirea de teste; 3.Factori perturbatori în evaluare. Căi de optimizare a
evaluării.
METODE DE Curs: prelegerea universitară, prelegerea – dezbatere.
PREDARE Seminar: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, dezbaterea.
BIBLIOGRAFIE 1. Cucoş C., Pedagogie, ed. a II-a, Ed. Polirom, Iaşi, 2002;
OBLIGATORIE 2. Cucoş C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Ed.
(SELECTIV) Polirom, Iaşi, 1998;
3. Ionescu M., Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001;
4. Moise C., Concepte didactice fundamentale, Ed. Ankarom, Iaşi, 1996;
5. Nicola I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti, 1996.
EVALUARE a. Obţinerea notei minime 5 la examinarea de parcurs + examinarea finală; b.

Condiţii Realizarea integrală a obligaţiilor de pregătire a seminariilor prin studiu individual;
c. Prezenţa la minim 50% dintre seminarii.
Criterii de evaluare la seminar: demonstrarea abilităţilor de comunicare orală şi
scrisă, competenţe privind căutarea, prelucrarea, interpretarea şi utilizarea
Criterii informaţiilor, capacitate de colaborare şi învăţare în grup.
Criterii de examinare finală: achiziţionarea unui nivel suficient de cunoştinţe
specifice disciplinei, corectitudinea prezentării informaţiilor, capacitate de analiză şi
sinteză.
1. Evaluare pe parcurs a activităţii prin: evaluări orale, observarea cantităţii şi
Forme calităţii participării la activităţile de seminar, evaluarea unor lucrări scrise parţiale –
referate;
2. Examinare finală prin examen scris – colocviu.
Formula Punctaj la evaluarea pe parcurs – 50 % (maximum 5 puncte) + Punctaj la examinarea
notei finale finală prin colocviu – 50% (maximum 5 puncte) = 100% sau 10 puncte (nota 10).
115
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI DIDACTICA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTIVE COD: ST 2420
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 M ROMANA

DISCIPLNEI Prof. univ. PAUL ROMULUS FIEDLER EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR TEORIA ED. FIZ. SI SPORT., METODICA PREDĂRII RAMURILOR SPORTIVE,
ABSOLVITE PEDAGOGIE, PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI, ANATOMIE, BIOMECANICA.
OBIECTIVE  Formarea unui sistem de cunoştinţe privind conceptele fundamentale ale domeniului educaţiei
fizice şcolare.
 Edificarea sistemului de abilităţi (competenţe) de predare a curriculumului naţional în ciclul
primar şi gimnazial în concordanţă cu particularităţile complexe morfo-funcţionale, psihice şi
opţionale ale elevilor.
 Formarea competenţelor de proiectare a conţinutului ariei curriculare educaţie fizică şi sport.
TEMATICĂ  Concepte didactice esenţiale în concordanţă cu cerinţele specifice domeniului.
GENERALĂ  Formele de organizare ale activităţilor de educaţie fizică în şcoală.
 Bazele ştiinţifice ale formării deprinderilor motrice şi influenţării calităţilor motrice, repere
metodice şi organizatorice.
 Strategii didactice şi tehnologii specifice, eficiente, pentru îndeplinirea obiectivelor educaţiei
fizice şi sportive.
 Studiul conceptului şi conţinutului „curriculumului naţional’’ şi sistemului naţional şcolar de
evaluare.
 Conţinutul şi metodologia proiectării didactice.
TEMATICA  Studiul conţinutului principiilor didactice şi metodelor didactice specifice.
SEMINARIILOR/  Lecţia de educaţie fizică, formă organizatorică de bază, structură, conţinut, tipologie.
LUCRĂRILOR DE  Organizarea activităţii în lecţie, metodologia dirijării efortului, variante eficiente şi atractive.
LABORATOR  Metodologia formării deprinderilor motrice, studiu interdisciplinar.
 Locul şi rolul exerciţiilor pentru influenţarea calităţilor motrice în concordanţă cu nivelul de
vârstă şi potenţialul elevilor din ciclul primar şi gimnazial.
 Structura şi conţinutul curriculumului naţional, cerinţele generale ale proiectării didactice.
 Metodologia alcătuirii documentelor de proiectare didactică şi de aplicare a sistemului naţional
şcolar de evaluare.
METODE DE Expunere interactivă, conversaţie, studiul modelelor, seminarizare, atelier, lucrări in grup, lucrări de
PREDARE control.
BIBLIOGRAFIE 1. Cârstea Gh. - Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Ed. Universul, Buc.,1993.
OBLIGATORIE 2. Fiedler Paul - Didactica educaţiei fizice şi sportive. Ed. Ffundaţiei Chemarea, Iaşi, 2003.
(SELECTIV) 3. Fiedler Paul - Educaţie fizică şi sport. Design instrucţional. Ed. B.I.T., Iaşi, 2003.
4. Fiedler Paul - Dezvoltare fiz ică generală-Îndrumar metodic. Ed. B.I.T., Iaşi, 2003.
5. M.E.C.-C.N.C. - Curriculum naţional - programe de educaţie fizică. Buc., 1999.
6. M.E.N.-S.N.E.E. - Sistemul naţional şcolar de evaluare la disciplina educaţie fizică şi sport.
Buc., 1999.
7. M.E.C.-C.N.C. - Ghid metodologic de aplicare a programei de educaţie fizică şi sport,
(învăţământ primar, învăţământ gimnazial). Buc., 2001.
EVALUARE Condiţii Participare regulamentară la seminarii

Criterii Cunoştinţe teoretice, abilităţi practice, creativitate
Forme Examinare orală, lucrare control, lucrare practică, referate.
Formula notei finale Examinare orală 50%, referat 20,%, teste 10%, lucrări practice 20%
116
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR COD: RR3506
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 62 2 C ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Prep. univ. dr. HOLMAN ANDREI PSIHOLOGIE
DISCIPLINE ANTERIOR INTRODUCERE ÎN INFORMATICĂ

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Cunoaşterea principiilor şi posibilităţilor integrării tehnologiilor de instruire asistată de calculator

în educaţie
 Cunoaşterea beneficiilor şi metodelor formării cadrelor didactice în domeniul TIC
 Elaborarea de prezentări în scop didactic cu ajutorul programului PowerPoint
TEMATICĂ - Problematica relaţiei om-computer în educaţie

GENERALĂ - Educaţia pentru utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale
- Opţiunile teoretice contemporane privind integrarea TIC în educaţie
- Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice în vederea utilizării TIC în activitatea
educaţională
- Interactivitatea
- Sistemele tutoriale
- Creşterea eficienţei educaţionale a prezentărilor PowerPoint prin utilizarea mijloacelor de
navigare între planşe, a automatizării prezentării, etc.
TEMATICA  Urmăreşte îndeaproape tematica de la curs
SEMINARIILOR/  Vizează înţelegerea şi formarea capacităţilor de aplicare a principiilor şi tehnicilor de includere a
LUCRĂRILOR tehnologiilor de istruire asistată de calculator în activitatea cadrelor didactice
DE LABORATOR  Pregăteşte elaborarea de prezentări PowerPoint respectând principiile şi posibilităţile tehnice
prezentate
METODE DE Prelegerea, explicaţia, utilizarea calculatorului şi a videoproiectorului
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Creţu, C. (2000) Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei, Ed. Univ. „Al.I.Cuza”, Iaşi, pp.
OBLIGATORIE 260-264
(SELECTIV) 2. Laurie Ann Ulrich (2000), Utilizare Microsoft PowerPoint, Ed. Teora
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs + 67% prezenţă la seminar

Criterii participarea activă în dezbaterea tematicilor laborator
verificarea parţială şi finală a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite, prin intermediul
Forme
colocviului final şi a realizării a două proiecte
Formula 50% evaluare finală prin colocviu + 2x25% (din cele 2 proiecte)
notei finale
2credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).
117
FIŞA DISCIPLINEI
COD: ST3521
DENUMIREA DISCIPLINEI PRACTICA PEDAGOGICĂ ST3621
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5+6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 3+3 42+42 48+18 3+2 C+C ROMÂNA

DISCIPLNEI Prof. univ. PAUL ROMULUS FIEDLER EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, METODICA PREDĂRII

DISCIPLINE ANTERIOR
RAMURILOR SPORTIVE, PEDAGOGIE, PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI, ANATOMIE,
ABSOLVITE
BIOMECANICA, DIDACTICA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTIVE.
OBIECTIVE  Formarea capacităţii de aplicare în cadrul real al şcolii a cunoştinţelor şi abilităţilor de predare
a conţinutului curriculumului naţional şi sistemului naţional şcolar de evaluare (la clasele
primare şi gimnaziale).
TEMATICĂ  Tematica activităţilor de practică pedagogică este condiţionată de conţinutul proiectării
GENERALĂ didactice realizate şi practicate în şcoală.
 Activităţile de practică pedagogică din semestrul V se realizează în ciclul primar, activităţile
din semestrul VI se realizează în ciclul gimnazial.
 Se desfăşoară activităţi informative în şcoli speciale şi clase de elevi cu nevoi speciale (cu
disabilităţi).
TEMATICA  Lucrările practice constau în pregătirea conţinutului lecţiilor de educaţie fizică sub îndrumarea
LUCRĂRILOR mentorului, susţinerea practică a proiectului didactic şi evaluarea complexă a realizărilor
PRACTICE conform ghidului de evaluare.
 Tematica lecţiilor de educaţie fizică este conformă cu documentele de proiectare didactică ale
mentorului.
METODE DE  Îndrumare practică, susţinerea lecţiei cu ajutorul mentorului sau al unui coleg, efectuarea
PREDARE evaluării pe baza observaţiilor membrilor grupei etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Cârstea G. - Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Ed. Universul, Buc., 1993.
OBLIGATORIE 2. Fiedler Paul - Didactica educaţiei fizice şi sportive. Ed. Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 2003.
(SELECTIV) 3. Fiedler Paul - Educaţie fizică şi sport. Design instrucţional. Ed. B.I.T., Iasi, 2003.
4. Fiedler Paul - Dezvoltare fizică generală-Îndrumar metodic. Ed. B.I.T., Iaşi, 2003.
5. M.E.C.-C.N.C. - Curriculum naţional. Programe de educaţie fizică. Buc., 1999.
6. M.E.N.-S.N.E.E - Sistemul naţional şcolar de evaluare la disciplina educaţie fizică şi sport.
Buc., 1999.
7. M.E.C.-C.N.C. - Ghid metodologic de aplicare a programei de educaţie fizică şi sport,
(învăţământ primar, învăţământ gimnazial). Buc., 2001.
EVALUARE Condiţii Participare regulamentară la activităţile de practică.

Abilităţi practice, creativitate, atractivitate, nivel de însuşire a
Criterii conţinuturilor, nivel de realizare a obiectivelor, ţinuta şi comportamentul
practicantului.
Evaluarea sumativă a prestaţiilor, evaluarea finală a acestora, evaluarea
Forme
portofoliului.
Formula notei finale Lecţii de probă 30%, lecţii finale 50%, caiet de practică 20%.
118
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI COD: RR3604
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Conf. univ. dr. ALOIS GHERGUŢ PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
DISCIPLINE ANTERIOR PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI, PEDAGOGIE I ŞI II, DIDACTICA SPECIALITĂŢII.

ABSOLVITE
OBIECTIVE După ce vor studia această unitate, cursanţii vor putea să:
 identifice principalele elemente specifice managementului din domeniul educaţional;
 opereze cu principalele funcţii ale managementului dintr-o instituţie şcolară;
 identifice principalele particularităţi ale managementului într-o clasă de elevi;
 analizeze procesul managerial dintr-o clasă de elevi în condiţiile desfăşurării unor activităţi
educative;
 descrie rolul şi responsabilităţile principalilor factori implicaţi în procesul managerial dintr-o
instituţie şcolară cu referire la clasa de elevi;
 imagineze un posibil scenariu privind managementul operaţional al unei clase de elevi.
TEMATICĂ  Introducere în problematica managementului.
GENERALĂ  Managementul clasei – perspectivă teoretică.
 Componentele esenţiale ale managementului clasei.
 Funcţiile managementului educaţional.
 Interacţiuni si relaţii instrucţionale. Rolul şi importanţa lor în managementul clasei de elevi.
 Personalitatea cadrului didactic în contextul managementului clasei de elevi.
 Eficacitate şi eficienţă în activitatea cu grupul de elevi.
 Repere manageriale ale strategiei unui proiect de dezvoltare a organizaţiei (clasei).
 Comunicarea în managementul organizaţiilor şi serviciilor educaţionale.
TEMATICA Funcţii, roluri şi stiluri manageriale ale profesorului; Factorii care influentează comportamentele din
SEMINARIILOR/ clasa de elevi; Aspecte/dimensiuni ale managementului clasei; Limite, disfuncţionalităţi în
LUCRĂRILOR gestionarea situaţiilor educaţionale din clasa de elevi; Norme, reguli, standarde comportamentale în
DE LABORATOR clasa de elevi; Situaţia de criză educaţională; Strategii preventive şi de intervenţie în clasă.
METODE DE Prelegerea, Conversatia euristica, Dezbaterea, Problematizarea, Studiul de caz

PREDARE
BIBLIOGRAFIE Gherguţ, A. (2007). Managementul general şi strategic în educaţie, Editura Polirom, Iaşi. Cole,
OBLIGATORIE G.H. (1990). Management: Theory and Practice (3-rd Ed.), D.P. Publications Ltd., London. Collier, G.,
(SELECTIV) The Management of Peer-Group Learning, Society for Research into Higher Education, Surrey,
1983. Froyen, L. A., & Iverson, A. M. (1999). Schoolwide and classroom management: The
reflective educator-leader (3rd ed.). Upper Saddle River, NJ: Prentice-Hall. Iucu, R.B. (2000),
Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretice şi metodologice. Editura
Polirom, Iaşi.
EVALUARE Alcătuirea unui portofoliu la orele de seminar cu materiale solicitate pe parcursul

Condiţii
semestrului.
Criterii 1/2 notă la examen şi 1/2 notă pe parcursul semestrului.
Forme Colocviu la evaluarea activităţii de seminar şi examen scris la finalul semestrului
Formula Suma dintre nota la seminar (maxim 10 puncte posibile) şi nota la examenul scris (maxim
notei finale 10 de puncte posibile) se împarte la 2 şi se obţine, prin rotunjire, nota finală.
119
DISCIPLINELE OFERITE PENTRU
TRASEUL COMPLEMENTAR
 Specializare complementară: plan de învăţământ

cu oferta de 60 credite de la specializarea
„Kinetoterapie şi motricitate specială”
În Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi un student, pe lângă specializarea principală,

poate să obţină şi o specializare complementară prin acumularea unui număr de 60
credite. Acest număr de credite poate fi realizat prin parcurgerea a 12 discipline/unităţi
de învăţare ale traseului complementar. FEFS Iaşi oferă studenţilor săi, posibilitatea de a
urma o specializare complementară în interiorul facultăţii.
Cele 12 discipline/unităţi de învăţare ce urmează a fi parcurse de către studenţii
de la specializarea „educaţie fizică şi sport” care optează pentru specializarea
complementară „kinetoterapie şi motricitatea specială” sunt precizate în planul de
învăţământ de la pagina nr. 121.
Parcurgerea disciplinelor oferite pentru specializarea complementară se va face în
cel de-al III-lea an de studiu, în funcţie de opţiunea fiecărui student, opţiune care se va
face la sfârşitul anului II de studiu.
Studentul care optează şi pentru un traseu complementar, va realiza un număr de
120 credite de la specializarea principală în primii doi ani de facultate şi 60 credite de la
specializarea complementară în anul III, totalizând un număr de 180 credite.
O specializare complementară poate fi urmată în interiorul facultăţii sau la oricare
facultate din Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, care oferă specializări complementare.
Informaţii despre specializările complementare oferite de celelalte facultăţi din
Universitate le puteţi afla de la facultăţile respective sau vă puteţi informa din
„Ghidul…” care se va realiza special pentru orientarea studenţilor interesaţi în acest
sens.
Fişele disciplinelor care sunt cuprinse în planurile de învăţământ valabile pentru
specializările complementare, pot fi consultate în acest ghid la prezentarea lor în cadrul
specializăriilor principale, ele fiind aceleaşi.
STUDENŢILOR CARE DORESC SĂ PARCURGĂ ÎN ANUL III DE STUDIU

UN TRASEU COMPLEMENTAR, LE RECOMANDĂM SĂ SE INFORMEZE
CU MARE ATENŢIE PENTRU A PUTEA OPTA ÎN CUNOŞTINŢĂ DE
CAUZĂ!
120
Specializarea complementară: KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
Se aplică în anul univ. 2011-2012
CU CELE 12 DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE TOTALIZÂND UN NUMĂR DE 60 DE CREDITE CE
TREBUIE SĂ FIE OBŢINUTE DE STUDENŢII DE LA SPECIALIZAREA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
CARE DORESC SĂ OBŢINĂ ŞI CEA DE A DOUA SPECIALIZARE (COMPLEMENTARĂ) ÎN
KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
Anul de studiu: III – specializare complementară
DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE DIN ANUL II (2010-2011)

Nr. Codul
crt. Denumirea disciplinei disciplinei Nr. ore/săpt. Cr. FV Nr. ore/săpt. Cr. FV
C S L C S L
Etică, deontologie şi elemente de cercetare
ştiinţifică:
1. Etică, deontologie şi el. de legislaţie în kinetoterapie SP 2441 - - - - - 1 1 - 2
Metodologia cercetării şi elemente de ST 2408 - - - - - 1 1 - 3
5 E
statistică
2. Bazele teoretice ale kinetoterapiei ST 2348 2 - 1 5 E - - - - -

Discipline de fundamentare teoretică şi
practică a specialităţii:
3.
Bazele metodico-practice ale kinetoterapiei ST 2448 - - - - - 1 - 2 2
5 E
Tehnici şi metode kinetologice ST 2459 - - - - - 2 - 2 3
4. Fiziologie generală ST 2355 2 2 - 5 E - - - - -
5. Masaj şi automasaj ST 2351 1 - 2 5 E - - - - -
Fiziologie patologică şi psihomotricitate:
6. Fiziologie patologică ST 2456 - - - - - 1 1 - 3
5 E
Psihomotricitate/reeducare psihomotrică ST 2452 - - - - - 1 1 - 2
Biomecanică şi manevrarea bolnavului:
7. Biomecanica ST 2328 1 1 - 3 E - - - - -
5
Tehnici de manevrare a bolnavului ST 2367 - - 2 2 C - - - - -
Activităţi de practică şi stagiu:
8. Practică în instituţii de ocrotire ST 2463 - - - - - - - 2 3
5 C
Stagiu clinic de observare ST 2464 - - - - - - - 2 2
Loisir şi olimpism (1-2):
 Sportul pentru toţi ST 2331
Opţional
I 1 - 1 2,5 - - - - -
SP 2329
9.  Olimpism 5 C
Mijloace terapeutice auxiliare (1-2):
DO
 Tehnici complementare de masaj

II  Elemente de terapie prin dans ST 2385 1 - 1 2,5 - - - - -
ST 2389
Opţional
 Elemente de consiliere ST 2460

10. III  Sportul la persoanele cu handicap ST 2484 - - - - - 1 - 1 5 C
 Management în kinetoterapie ST 2466
ore fizice 8 3 7 4E 8 4 9 3E
TOTAL 10 discipline/unităţi de învăţare ore conv. 16 3 7 25 1C 16 4 9 25 2C
DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE DIN ANUL III (2011-2012)
Discipline impuse
Recuperare neurologică:
11. Kinetoterapia în afecţiuni neurologice ST 3568 2 - 1 3 - - - - -
5 E
(DI)
Stagiu clinic ST 3574 - - 2 2 - - - - -

Recuperare ortopedico-traumatică:
12. Kineto. în afecţiuni ortopedico-traumatice ST 3662 - - - - - 2 - 1 3
5 E
Stagiu clinic ST 3674 - - - - - - - 2 2
ore fizice 2 - 3 2 - 3
TOTAL 2 discipline/unităţi de învăţare 5 1E 5 1E
ore conv. 4 - 3 4 - 3
TOTAL 12 DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ore fizice 10 3 10
30 5E 10 4 12
30 4E
GENERAL ÎNVĂŢARE ore conv. 20 3 10 1C 20 4 12 2C
121
SPECIALIZAREA
KINETOTERAPIE ŞI
MOTRICITATE SPECIALĂ
 Planuri de învăţământ pentru ciclul I:

studii universitare de licenţă
 Fişele disciplinelor pentru ciclul I de
studii universitare de licenţă
 Specializare complementară: plan de
învăţământ cu oferta de 60 credite de la
specializarea „Educaţie fizică şi sportivă”
PRECIZĂRI:
 Planul de învăţământ al anului I este comun cu cel de la specializarea „educaţie
fizică şi sportivă”;
 Programele analitice (fişele disciplinelor) pentru disciplinele anului I sunt
aceleaşi ca la specializarea „educaţie fizică şi sportivă” şi pot fi consultate la
paginile 15-34;
 Fişele disciplinelor de la Limba franceză III+IV şi Limba engleză III+IV din anul
II de studiu sunt identice cu cele de la specializarea „educaţie fizică şi sportivă”
şi pot fi consultate la paginile 36-37;
 Fişa disciplinei Schi, anul II, disciplină facultativă, este identică cu cea prezentată
la pagina nr. 54 pentru anul II, specializarea „educaţie fizică şi sportivă”;
 Planul de învăţământ şi programele analitice (fişele disciplinelor) aparţinând
modulului de „Formarea psihopedagogică pentru obţinerea certificatului de
absolvire a DPPD” sunt identice cu cele de la specializarea „educaţie fizică şi
sportivă” şi pot fi consultate la paginile: 112-119.
122
Specializarea: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ; KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
Anul de studiu: I
disciplinei
Codul
Nr.
crt. Cr. FV Cr. FV
C S L C S L
1. Anatomia ST 1102 2 1 - 5 E - - - - -
2. Introducere în informatică IA 11.. 1 - 2 5 E - - - - -
LF 11..
LF 12..
3. Limbi străine - 2 - 5 C - 2 - 5 E
LE 11..
LE 12..
1. Istoria educaţiei fizice şi sportului SP 1111 2 1 - 5 E - - - - -
2. Teoria educaţiei fizice şi sportului ST 1201 - - - - - 2 2 - 5 E

3. SP 1101 - - 2 3 - - - - -
atletism: alergări şi sărituri 5 Vp
 Gimnastica de bază şi acrobatică SP 1104 - - 2 2 - - - - -
4.  Handbal: bazele tehnicii şi tacticii SP 1109 - - 2 3 - - - - -
5 Vp
 Volei: bazele tehnicii şi tacticii ST 1109 - - 2 2 - - - - -
5. SP 1201 - - - - - - - 1 2
atletism: alergări şi aruncări 5 Vp
 Gimnastică acrobatică şi sărituri SP 1204 - - - - - - - 1 3
6.  Handbalul în şcoală SP 1209 - - - - - 2 - 2 2
5 E
 Voleiul în şcoală ST 1209 - - - - - 2 - 2 3
Discipline practico-aplicative:
7.  Înot: iniţiere în tehnica procedeelor ST 1211 - - - - - - - 2 3
 Practică turism – orientare ST 1212 - - - - - 1 -
30
2
5 Vp
ore
Opţional Estetică corporală:
 Fitness SP 1236 - - - - - - - 1 2,5
DO
I
1.  Haltere-culturism SP 1229 5 C
Opţional  Gimnastică aerobică ST 1207 - - - - - - - 1 2,5
II de întreţinere
DF
30
1. Schi (30 ore) SP 1124 - - 5 Vp - - - - -
ore
ore fizice 5 4 10 3E 7 4 10 3E
10 4 10 2Vp 14 4 10 2Vp
ţionale
123
Specializarea: KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
Anul de studiu: II
Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Kinetoterapie şi motricitate specială
disciplinei
Codul
Nr.
crt. Cr. FV Cr. FV
C S L C S L
Etică, deontologie şi elemente de
cercetare ştiinţifică:
 Etică, deontologie şi elemente de
1. legislaţie în kinetoterapie SP 2441 - - - - - 1 1 - 2
 Metodologia cercetării şi elemente de 5 E
statistică ST 2408 - - - - - 1 1 - 3
LF 23/24..
2. Limbi străine LE 23/24.. - 2 - 5 C - 2 - 5 C
1. Bazele teoretice ale kinetoterapiei ST 2348 2 - 1 5 E - - - - -

Discipline de fundamentare teoretică
şi practică a specialităţii:
2.  Bazele metodico-practice ale ST 2448 - - - - - 1 - 2 2
kinetoterapiei 5 E
 Tehnici şi metode kinetologice ST 2459 - - - - - 2 - 2 3
3. Fiziologie generală ST 2355 2 2 - 5 E - - - - -
4. Masaj şi automasaj ST 2351 1 - 2 5 E - - - - -
Fiziologia patologică şi psihomotricitate:
 Fiziologie patologică ST 2456 - - - - - 1 1 - 3
5.  Psihomotricitate/reeducare 5 E
psihomotrică ST 2452 - - - - - 1 1 - 2
Biomecanică şi manevrarea bolnavului:
6.  Biomecanica ST 2328 1 1 - 3 E - - - - -
 Tehnici de manevrare a bolnavului 5
ST 2367 - - 2 2 C - - - - -
Activităţi de practică şi stagiu:
7.  Practică în instituţii de ocrotire ST 2463 - - - - - - - 2 3
 Stagiu clinic de observare 5 C
ST 2464 - - - - - - - 2 2
Loisir şi olimpism (1-2):
I  Sortul pentru toţi ST 2331 1 - 1 2,5 - - - - -
Opţional
 Olimpism SP 2329
1. Mijloace terapeutice auxiliare 5 C
(1-2):
DO
II  Tehnici complementare de masaj ST 2385 1 - 1 2,5 - - - - -

 Elemente de terapie prin dans ST 2389
 Elemente de consiliere ST 2460
Opţional  Sportul la persoanele cu ST 2484
2. III handicap - - - - - 1 - 1 5 C
 Management în kinetoterapie ST 2466
DF
30
1. Schi (30 ore) SP 2324 - - ore 5 Vp - - - - -
ore fizice 8 5 7 3E 8 6 9 3E
TOTAL ore conven- 30 30
16 5 7 3C 16 6 9 3C
ţionale
124
Specializarea: KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ
Anul de studiu: III
Domeniul de licenţă „Educaţie fizică şi sport” specializarea: Kinetoterapie şi motricitate specială
disciplinei
Codul
Nr. Nr. ore/săpt. Nr. ore/săpt.
Denumirea disciplinei
crt. Cr. FV Cr. FV
C S L C S L
Recuperare neurologică:
1.  Kinetoterapia în afecţiuni neurologice ST 3568 2 - 1 3 - - - - -
 Stagiu clinic 5 E
ST 3574 - - 2 2 - - - - -
Recuperare ortopedico-traumatică:
 Kinetoterapia în afecţiuni ortopedico-
2. ST 3662 - - - - - 2 - 1 3
traumatice 5 E
 Stagiu clinic ST 3674 - - - - - - - 2 2
3. Kinetoterapia în afecţiuni reumatologice ST 3569 2 - 2 5 E - - - - -

Balneologie şi electroterapie:
4.  Electroterapie ST 3691 - - - - - 1 - 1 2
5 C
 Practica în staţiuni balneare ST 3675 - - - - - - - 2 3
5. Kinetoterapia în afecţiuni pediatrice ST 3678 - - - - - 1 - 1 5 E
Geriatrie şi terapie ocupaţională:
6.  Kinetoterapia în afecţiuni geriatrice ST 3580 1 1 - 3 - - - - -
 Terapia ocupaţională 5 E
ST 3553 1 1 - 2 - - - - -
Farmacologie şi terapia durerii:
7.  Farmacologie ST 3576 1 1 - 2 - - - - -
 Terapia durerii 5 E
ST 3583 1 1 - 3 - - - - -
8. Kinetoterapia în afecţiuni respiratorii ST 3570 1 - 1 5 C - - - - -
9. Kinetoterapia în afecţiuni cardio-vasculare ST 3671 - - - - - 2 - 1 5 E
Kinetoterapia în afecţiuni abdomino-
10. ST 3679 - - - - - 1 1 - 5 C
ginecologice
Terapie adaptată:
Opţional
 Activităţi ludice pentru ST 3533 - - 1 2,5 - - - - -
I
copii cu disabilităţi
1.  Kinetoterapia în ST 3587 5 C
Opţional învăţământul special
- - 1 2,5 - - - - -
II  Metodologia kinetoterapiei ST 3588
DO
la domiciliu
Profilaxie şi terapie specială
Opţional (1-2):
- - - - - 1 - 1 2,5
III  Ortezare-protezare ST 3677
2.  Igienă şi prim ajutor ST 3605 5 C
Sporturi cu racheta (1-2):
Opţional
 Tenis de câmp SP 3623 - - - - - - - 1 2,5
IV  Badminton ST 3628
ore fizice 9 4 8 8 1 10
4E 3E
TOTAL ore conven- 30 30
18 4 8 2C 16 1 10 3C
ţionale
125
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI BAZELE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI COD:ST2348
ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatoriu/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
TOTAL NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 1 42 108 5 E ROMÂNĂ

DISCIPLINEI Lect. univ. dr. TIBERIU-LEONARD VLAD EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR - ANATOMIA, BIOMECANICA

ABSOLVITE - FIZIOLOGIA EXERCIŢIILOR FIZICE
OBIECTIVE  Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică disciplinei „bazele teoretice ale

kinetoterapiei”
 Prezentarea unui parcurs prin patologia umană, beneficiara a prestaţiilor maso-kneto-
fizioterapeutice.
 Studierea relaţiilor aparaturii locomotor cu marile funcţiuni ale organismului în condiţiile normale
şi patologice.
TEMATICĂ  Aprofundarea noţiunilor de lateralitate emisferică, cinematică, cinetică, postură, aliniament
GENERALĂ corporal.
 Clasificarea mişcărilor pe axe şi planuri funcţionale
 Exerciţiul fizic mijloc de bază al terapiei moderne
 Kinetoperatia primară şi secundară; posibilităţi şi limite
 Principii de bază ce stau la baza alcătuirii planului de tratament kinetoperapeutic
 Noţiunile de plan, program, lecţie şi şedinţă de tratament în practica kinetoterapeutică
TEMATICA  Evaluarea parametrilor funcţionali mio-neuro-artro-kinetici în condiţii de laborator
SEMINARIILOR/  Demonstrarea practică a clasificării mişcărilor în planuri funcţionale; poziţia zero
LUCRĂRILOR  Studiul mişcărilor concentrice şi excentrice, în interiorul şi exteriorul segmentului de contracţie
DE LABORATOR  Noţiuni de bilanţ. Consideraţii generale. Bilanţul motor analitic şi global
 Bilanţul psihic; sensitiv; social
 Vizite în unităţi sanitare cu paturi şi ambulatorii
 Incursiune prin tehnicile şi metodele de tratament kinetoterapic
METODE DE - Prelegeri interactive, discuţii pe teme în prealabil propuse; studii de cazuri clinice în unităţile
PREDARE sanitare; seminarizare.
BIBLIOGRAFIE 1. Albu C., Vlad T., Albu A. – Kinetoterapie activă – Ed. Polirom, Iaşi, 2001
FACULTATIVĂ 2. Apostol I., Vlad T. – Bazele Teoretico – metodice ale kinetoterapiei – Ed. Omnia, Iaşi 1992
3. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activă – Ed. Polirom, Iaşi, 2001
4. Sbenghe T. – Kinetoterapie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed. Medicală, Buc. 1999
5. Sbenghe T. – Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei – Ed. Medicală Buc. 1999
6. Vald T., Pendefunda L. – Recuperarera bolnavului hemoplegic adult – Ed. Contact Internaţional,
Iaşi 1992
7. - Vlad T. – Fizioterapie – Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi 2003.

participare activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de curs
Criterii
şi seminar
Forme Evaluare pe parcurs + portofoliu + evaluare finală prin examen scris
Formula notei finale Formula notei finale: 30% participare activă la seminar; 70% examen scris.
126
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FIZIOLOGIE GENERALĂ COD: ST2355
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 2 - - 56 94 5 E ROMANA

DISCIPLNEI Conf. univ. dr. BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIA, BIOMECANICA

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Informarea studenţilor asupra fiziologiei mediului intern, sângelui, aparatelor cardio-vascular şi
respirator, metabolismului, digestiei, excreţiei, sistemelor nervos şi muscular, analizatorilor,
glandelor endocrine.
 Prezentarea influenţei exerciţiilor fizice asupra activităţii cardiovasculare, respiraţiei şi
morfofiziologiei muşchilor striaţi.
TEMATICĂ  Fiziologia sângelui.
GENERALĂ  Fiziologia aparatului cardio-vascular şi a respiraţiei.
 Fiziologia metabolismelor.
 Fiziologia digestiei şi excreţiei.
 Fiziologia glandelor endocrine.
 Fiziologia sistemului nervos şi a analizatorilor.
 Fiziologia sistemului muscular.
TEMATICA  Structurile funcţionale de bază ale organismului uman.
SEMINARIILOR/  Plasma sangvină şi elementele figurate.
LUCRĂRILOR  Modificările morfologice şi biochimice sangvine produse de efort.
DE LABORATOR  Manifestările activităţii cardiace. Electrocardiograma.
 Debitul cardiac şi presiunea arterială.
 Adaptarea cardiovasculară la efort.
 Volume şi debite respiratorii. Spirometria.
 Calorimetria şi necesităţile energetice.
 Termoreglarea.
 Absorbţia substanţelor alimentare şi valoarea nutritivă a alimentelor.
 Funcţia motorie a sistemului nervos.
 Diferenţe morfofuncţionale între muşchiul neted, striat şi cardiac.
 Influenţa exerciţiilor fizice asupra morfofiziologiei muşchilor striaţi.
 Reflexele pupilare şi imaginile lui Purkinje.
METODE DE Expunere, discuţia mecanismelor fiziologice.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Hagiu B.A., 2006, Fiziologie-metabolism şi motricitate, Ed. Pim, Iaşi.

OBLIGATORIE 2. Note de curs.
(SELECTIV) 3. Hăulică Ion, Fiziologie, 2007, Ed Medicală, Bucureşti.

Criterii calitatea intervenţiilor la seminar, nota la referat şi nota la lucrarea scrisă
Forme referat în cadrul verificării pe parcurs şi examen scris în sesiune
Formula 50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris
notei finale
127
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI MASAJ ŞI AUTOMASAJ COD: ST2351
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 2 42 108 5 P+E ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIE, FIZIOLOGIE
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Învăţarea noţiunilor teoretice privind practicarea masajului.

 Indicaţii şi contra indicaţii pentru masajul igienic, terapeutic şi sportiv.
 Formarea abilităţii (manualităţii) pentru executarea masajului.
 Cunoaşterea modului de organizare şi desfăşurarea a activităţii de masaj.
TEMATICĂ  Descrierea manevrelor principale de masaj.
GENERALĂ  Descrierea manevrelor auxiliarea de masaj.
 Efectele masajului asupra organismului.
 Automasajul.
 Alte procedee şi tehnici de masaj.
 Reguli de practicare a masajului.
TEMATICA  Învăţarea procedeelor de masaj din tehnica de bază.
SEMINARIILOR/  Învăţarea procedeelor auxiliare.
LUCRĂRILOR DE  Învăţarea automasajului.
LABORATOR  Învăţarea altor procedee complementare.
METODE DE Prelegere, vizionare casete, CD
PREDARE Lecţii practico-metodice de practicare a masajului
BIBLIOGRAFIE 1. Bălteanu V. – Curs de masaj, Ed. Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi , 2001.

OBLIGATORIE 2. Barnett L, Chambers M. – Reiki – traducere, Ed. Univ. Oradea, 1994.
(SELECTIV) 3. Melc S. – Masajul tălpilor – formă de reflexoterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1991.
4. Cordun M. – Masajul – tehnici şi aplicaţii în sport, Ed. Ministerului Tineretului şi Sportului,
Bucureşti, 1992.
5. Drăgan I., Petrescu O. – Masaj –automasaj, Ed. Editis, Bucureşti, 1993.
6. Ivan Sabin – Presopunctura şi alte mijloace naturiste, Ed. RAI, Bucureşti, 1994.
EVALUARE Condiţii Prezenţă la curs 50% ; la lucrări practice 100%.

Participare activă la lecţiile practice şi întocmirea unor programe
Criterii
recuperatorii pentru diferite traumatisme.
Forme Examen.
Răspusuri la Lucrări practice şi Examen – 60 %.
Teste pe parcursul semestrului – 40 %.
128
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI BIOMECANICA COD: ST 2328
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIA, FIZIOLOGIE

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Explicarea elementelor de Biomecanică şi a modului în care se poate îmbunătăţi performanţa

sportivă prin optimizarea mişcărilor acestuia
 Descrierea şi analiza principalelor tipuri de mişcări pe care le poate realiza omul
TEMATICĂ  Definirea şi enumerarea principiilor generale ale Biomecanicii

GENERALĂ  Identificarea pricipalelor grupe musculare ale corpului
 Prezentarea factorilor externi şi interni de care depinde mişcarea umană
 Descrierea elementelor de biomecanică articulară
 Biomecanica mersului, alergării, sărituri, aruncări
TEMATICA La seminarii sunt reluate şi dezvoltate noţiunile prezentate la cursul teoretic

SEMINARIILOR/
LUCRĂRILOR
DE LABORATOR
PREDARE variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, jocul de rol etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Baciu Clement, Anatomia funcţională şi biomecanica, Bucureşti, Editura Sport-Turism,1977

OBLIGATORIE 2. Drosescu Paula, Biomecanica aparatului locomotor, Ed. Tehnopress, 2005
(SELECTIV) 3. Papilian Victor, Anatomia omului, Bucureşti, Editura All, 1992
4. Ranga Viorel, Tratat de anatomie a omului, Bucureşti, Editura Medicală, 1993
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice
Criterii participarea activă la seminarii, prezentarea la timp a celor două referate
evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o tema la alegere (facultativ) +
Forme
evaluarea finala scrisă
Formula 50% evaluare pe parcurs la probele practice + nota de la referate
129
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICI DE MANEVRARE A BOLNAVULUI COD: ST2367
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 32 2 M ROMANA

DISCIPLNEI Prep. univ. drd. CRISTINA ZAHARIA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE ANATOMIE, BIOMECANICĂ, BAZELE GENERALE ALE KINETOTERAPIEI
OBIECTIVE  Pregătirea pacientului pe plan psihic şi comportamental.

 Adaptarea poziţiei corpului şi a segmentului la cerinţele planului terapeutic.
 Asigurarea comunicării şi cooperării dintre kinetoterapeut şi pacient în timpul aplicării terapiei
prin mişcare
TEMATICĂ  Ce sunt şi ce valoare au manevrele.

GENERALĂ  Principalele modalităţi de aplicare a manevrelor: poziţionările şi posturările.
 Poziţionările: mobilizarea corectă a segmentelor; combaterea poziţiilor vicioase; formarea
reprezentării corecte despre mişcare; urmărirea reacţiilor pacientului în timpul acţiunilor
kinetoterapeutice. Poziţiile sunt fundamentale şi derivate ale acestora: întoarcerile, ridicările şi
deplasările, transferul.
 Posturările pot fi antalgice, corective si de facilitare.
 Premizele posturării. Tehnica adoptării posturilor. Dispozitive si amenajări speciale. Evaluarea
restantului funcţional.
TEMATICA  Însuşirea tehnicilor de aplicare a poziţiilor în funcţie de planul terapeutic.
SEMINARIILOR/  Folosirea tehnicilor de întoarcere, de ridicare şi de deplasare a bolnavului cât şi transferul acestuia
LUCRĂRILOR de pe pat în fotoliul rulant.
DE LABORATOR  Modalităţi de aplicare a posturilor în scop corectiv sau de facilitare în afecţiunile aparatului
respirator, neurologice si cele cardiovasculare.
METODE DE Prezentare de imagini adaptate fiecărei structuri. Acţiuni practice efectuate de către studenţi prin care
PREDARE să verifice capacitate de înţelegere a tehnicilor de manevrare.
BIBLIOGRAFIE 1. Adrian, Albu, C., Albu, I., Petcu – Asistenţa în familie a persoanei cu deficienţă funcţională,
OBLIGATORIE Editura Polirom, Iaşi, 2002.
(SELECTIV) 2. C., Albu, T.L. Vlad, Adrian Albu – Kinetoterapia pasivă, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la lucrări practice

Întocmirea unui referat care să cuprindă tehnicile de acţionare în cadrul unei
Criterii
afecţiuni. Promovarea probelor practice.
Forme Evaluare în cadrul lucrărilor practice şi a referatului.
Formula notei finale 50 % nota la lucrări practice + 50 % nota pentru referat.
130
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: SPORTUL PENTRU TOŢI COD:ST2331
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport şi atragerea populaţiei în această direcţie ;
 Cunoaşterea unei oferte de servicii şi programe privind activitatea unei catedre de educaţie
fizică şi sport, precum şi activitatea independentă a populaţiei.
TEMATICĂ  Sportul pentru Toţi în România, timpul liber, sport şi recreere, strategii organizatorice în Sportul
GENERALĂ pentru Toţi.
 Femeia, recreerea şi sportul.
 Mama-primul antrenor al copilului.
TEMATICA  Conceptul de Sportul pentru Toţi.

SEMINARIILOR/  Conceptul de serviciu.
LUCRĂRILOR DE  Conceptul de program.
LABORATOR  Oferta.
METODE DE Prelegeri interactive, explicaţia, problematizare, activităţi pe grupuri.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Irimie, E.- Organizarea timpului elevului.

OBLIGATORIE 2. ***Buletine Informative editate de Federaţia Română Sportul pentru Toţi.
(SELECTIV) 3. Oprea, D.- Managementul proiectelor, Iaşi, 2002.
4. Băiaşu, N.; Bîrlea, A.; Magda, S. – Exerciţiul fizic pentru toţi, Ed. Stadion, Bucureşti, 1972.
5. Angelescu, C.; Jula, D.; Cetină, I. – Dezvoltarea serviciilor pentru populaţie şi timpul liber, Ed.
Politică, Bucureşti, 1989.

Criterii Participare activă a studenţilor înscrişi pe marginea tematicii de seminar
Forme Evaluare pe parcurs + referat final.
Formula notei finale 50% participare activă la seminar, 50% susţinerea referatului.
131
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Loisir şi olimpism: OLIMPISM COD: SP2329
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI

ABSOLVITE
OBIECTIVE Prin studierea continutului cursului de olimpism, se urmareşte ca studenţii să fie capabili:
- să-şi însuşească terminologia specifică domeniului, conţinutul şi semnificaţia noţiunilor de bază
ale fenomenului: olimpism, mişcare olimpică şi activitate olimpică;
- să dobândească abilităţi necesare în conceperea , organizarea şi derularea activităţilor unui cerc
olimpic în şcoală, la nivelul copiilor cu disabilităţi;
- să-şi însuşească modalităţile de promovare a olimpismului, spiritului de fair-play, non violenţei,
antidopingului, în vederea organizării la nivel şcolar/facultate a acţiunilor din Săptămâna
olimpică.
TEMATICĂ Introducere în istoria Jocurile Olimpice antice şi moderne; Jocurile Paralimpice; miracolul grec şi
GENERALĂ Jocurile din Olympia; istorie olimpică – de la boicot la triumful speranţelor olimpice; eroi olimpici.
Principiile olimpismului, charta olimpica, spiritul olimpic, simbolistica olimpica;
Organizaţii sportive implicate în miscarea olimpică şi paralimpică ;
Fair-play-ul sau regula nescrisă a comportării sportivilor;
România la Jocurile Olimpice
TEMATICA  Pentatlonul olimpic antic;
SEMINARIILOR/  Sporturi paralimpice, ceremonii;
LUCRĂRILOR  Programe de educaţie olimpică;
DE LABORATOR  Ziua olimpică în şcoală;
 Armistiţiul olimpic;
 Cercul olimpic şcolar.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. George, T, Ludu, V. - Olympia, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985

OBLIGATORIE 2. Pecetel, S. - Antichitatea greco-romană despre sport, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980
(SELECTIV) 3. Matei, I. - Ramul de măslin al Olympiei, Ed. Albatros, Bucureşti, 1985
4. Ţopescu, C. – Fair play, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2003
5. Postolache, N. – Olimpismul în istoria civilizaţiei, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 2004
6. Frunteş, R. – Pentatlon olimpic pentru mileniul III, AOR&COR, Bucureşti, 2003
7. Radu, L. – Olimpism, curs, Casa de Editură Demiurg, Iaşi, 2008
8. XXX – România la Jocurile Olimpice, Bucureşti, 2001
9. www.paralympic.org
EVALUARE Condiţii 50% prezenţă la curs şi 100% prezenţă la lucrările practice

- participarea activă la activităţile teoretice şi practice programate;
- participarea activă la realizarea acţiunii „Fii olimpic în şcoala ta” în colaborare cu Cercul
Criterii
Olimpic „Maricica Puică” şi Liceul „Ion Holban”
- realizarea unui proiect de studiu
evaluare pe parcurs: susţinerea unui proiect de studiu şi implicarea în organizarea
Forme întrecerilor sportive din cadrul acţiunii „Fii olimpic în şcoala ta”;
40% susţinerea proiectului de studiu;
Formula
notei finale 20% implicarea în organizarea concursului „Fii olimpic în şcoala ta”
40% testul de evaluare a cunoştinţelor.
132
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICI COMPLEMENTARE DE MASAJ COD:ST 2385
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIE, FIZIOLOGIE, FIZIOPATOLOGIE, TEHNICI DE MASAJ
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Prezentarea unor noţiuni noi despre masaj (diferite de cele prezentate în cadrul disciplinei de
Masaj).
 Familiarizarea studenţilor cu tehnicile complementare de masaj.
 Prezentarea unor metode din medicina alternativă care se pot asocia cu masajul şi/sau care sunt
utile kinetoterapeutului în viitoarea sa practică.
TEMATICĂ  Influenţa masajului şi a automasajului asupra ţesuturilor şi organelor corpului uman în asociere
GENERALĂ cu alte terapii naturiste.
 Principiile presopuncturii. Principiile bipolarităţii yin – yang. Legea celor 5 elemente.
 Masajul pe meridianele chinezeşti. Prezentarea celor 12 meridiane energetice principale.
 Sistemul energetic uman.
 Reflexodiagnosticul şi reflexoterapia.
 Masajul prin Shiatsu şi streching.
 Masajul psihic şi tehnici de relaxare psiho-somatice în asociere cu terapii naturiste. Ayurveda.
Masajul Do-In.
TEMATICA  Discutarea modului în care are loc influenţa masajului şi automasajului asupra ţesuturilor şi
SEMINARIILOR/ organelor corpului uman în asociere cu alte terapii naturiste.
LUCRĂRILOR DE  Semnificaţia respiraţiei pentru kinetoterapeut.
LABORATOR  Exersarea unor tehnici de respiraţie.
 Noţiuni generale de igienă individuală şi de alimentaţie necesare unui bun kinetoterapeut.
METODE DE Prelegeri sub forma cursurilor teoretice, discuţii pe teme în prealabil anunţate, prezentarea
PREDARE noţiunilor pe scheletul uman şi pe mulajul din dotarea facultăţii, prezentarea pe planşe şi atlase,
învatarea prin cooperare
BIBLIOGRAFIE 1. Tudor Sbenghe – Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori Ed. Medicala, Bucuresti 1983
OBLIGATORIE 2. Tudor Sbenghe – Kinesiologie –Stiinta miscarii, Ed. Medicala, Bucuresti 2002
(SELECTIV) 3. Denis Lamboley – Respira corect si vei fi sanatos, Ed. Teora, 2001
4. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activa, Ed. Polirom 2001
5. – Medicina Ayurveda – Ed. Teora, 2004
EVALUARE Condiţii 50% prezenţa la curs, 100% prezenţa la seminar

Criterii participarea activă la seminarii, realizarea unui proiect la alegere
evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o temă la
Forme
50% nota de la examinarea finală
133
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ELEMENTE DE TERAPIE PRIN DANS COD: ST 2389
NUMĂRUL
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA

TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI A

DISCIPLINE ANTERIOR EFORTULUI FIZIC, IGIENĂ, PSIHOLOGIE, GIMNASTICĂ RITMICĂ, DANS. BAZELE
ABSOLVITE
TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI.
OBIECTIVE Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de terapie cu ajutorul dansului se urmareşte
ca studenţii să fie capabili:
 să conştientizeze influenţele benefice pe care le are dansul asupra psihicului şi fizicului uman;
 să poată opera cu termeni din anatomie, fiziologie, biomecanică, psihologie, pentru a explica
logica mişcărilor şi a acţiunilor efectuate cu persoanele sănătoase şi cu cele cu disabilităţi;
 să cunoască afecţiunile care pot fi tratate (ameliorate) utilizând elemente din dans;
 să cunoască aspecte privind comunicarea didactică, formele limbajului: verbal, nonverbal ,
 să adapteze dansul la afecţiunile / deficienţele pacientului;
 să demonstreze bazele tehnice ale dansului şi să le adapteze persoanelor cu care lucrează ;
 să conceapă structuri adaptate cu elemente din dans specific afecţiunilor;
 să deţină mijloace de comunicare eficiente.
TEMATICĂ Scurt istoric al terapiei prin dans, Caracteristici generale ale dansului, Introducere în fenomenul
GENERALĂ terapeutic al dansului, Terapia prin dans – mijloc de recreiere si socializare a persoanelor cu
dizabilităţi, Dansul ca mijloc profilactic şi terapeutic în educaţia fizică şcolară si in activitatile de
loisir, Beneficiile terapiei prin dans, Realizarea comunicării cu ajutorul dansului la persoanele cu
deficienţe, Clasificarea dansurilor în funcţie de efectele acestora asupra psihicului şi fizicului uman.
TEMATICA  Aspecte teoretice şi practice privind metodica predării elementelor de dans şi influenţele acestora
SEMINARIILOR/ asupra fizicului şi psihicului uman;
LUCRĂRILOR  Metode de depistare a tipurilor de dans specific anumitor afecţiuni;
DE LABORATOR  Dansul ca metodă de prevenire şi de tratament;
 Stabilirea criteriilor de desfăşurare a unor lecţii de dans în funcţie de afecţiuni;
 Lecţii metodice care vizează predarea unor lecţii de dans la persoane cu deficienţe;
 Sustinerea probelor de control prin demonstarea unor paşi de dans.
BIBLIOGRAFIE 1. Caroli, M., Crişan, E., Julea, C. – Gimnastică ritmică-modernă, dans tematic, dans poopular, Ed.
OBLIGATORIE Emia, Deva, 2002.
(SELECTIV) 2. Dobrescu, T.- Expresie corporală, dans şi euritmie, Ed. PIM, Iaşi, 2006.
3. Popescu, V – Estetică corporală – dans popular, dans sportiv- curs IFR, Ed. Univ. „Al.I.Cuza”,
Iaşi, 2008.
4. Stoenescu, G – Expresie corporală şi dans, Ed. Univ. Ecologică, Bucureşti, 1995.
5. Vişan, A – Îndrumar- dans, ANEFS, Bucureşti, 1997.
EVALUARE  50% prezenţă la cursul teoretic şi 100% prezenţă la lucrările practice;

metodice susţinute
Criterii
 evaluare pe parcurs: aprecierea progresului înregistrat în însuşirea tehnicilor de predare;
Forme
134
FIŞA DISCIPLINEI
ETICĂ, DEONTOLOGIE ŞI ELEMENTE DE LEGISLAŢIE ÎN

KINETOTERAPIE
NUMĂRUL
C S L Pr.
1 1 - - 28 32 2 E ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR PEDAGOIE, PSIHOLOGIE, ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, BAZELE

ABSOLVITE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI.
OBIECTIVE Prin studierea continutului teoretic şi practic al cursului de etică, deontologie şi elemente de legislaţie
în kinetoterapie, se urmareşte ca studenţii să fie capabili:
 să cunoască car este roul educaţiei în comportamentul etic şi deontologic al kinetoterapeutului;
 să conştientizeze importanţa factorilor şi componentelor care determină educaţia în formarea
personalităţii umane a kinetoterapeutului.
 să aibă cunoştinţe de morală – moralitate – etică – deontologie profesională;
 să cunoască valorile şi normele morale care guvernează conduita umană din punct de vedere
profesional şi personal ;
 să cunoască legislaţia în vigoare şi să fie la curent cu noile schimbări;
 să cunoască conţinutul unui cod deontologic în funcţie de profesie;
 cunoaşterea raportului etic şi deontologic dintre kinetoterapeut şi pacient.
TEMATICĂ Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională, Etapele educaţie şi
GENERALĂ rolul ei în fundamentarea formării profesionale a omului, Educaţia – fundamentul conduitelor,
atitudinilor şi deciziilor umane, Teoria autodeterminării morale, Conştientizarea în pregătirea
profesională, Dimensiunea morală în pregătirea profesională, Morală – moralitate – etică –
deontologie profesională, Importanţa valorilor morale în relaţiile profesionale,Valorile morale în
orientarea personalităţii, Elemente legislative în kinetoterapie la nivel naţional şi internaţional.
TEMATICA  Delimitarea conceptuală a termenilor de etică şi deontologie profesională ;
SEMINARIILOR/  Educaţia – fundamentul conduitelor, atitudinilor şi deciziilor umane;
LUCRĂRILOR  Educaţia morală, factor determinant în etica şi deontologia profesională;
 Morală – moralitate – etică – deontologie profesională, diferenţe şi asemănări ale conceptelor;
DE LABORATOR  Importanţa valorilor morale în activitatea profesională a kinetoterapeuţilor;
 Drepturile şi obligaţiile kinetoterapeutului;
 Elemente legislative în kinetoterapie la nivel naţional şi internaţional.
BIBLIOGRAFIE 1. Albu, G. – Comunicarea interpersonală, Institutul European, 2008

OBLIGATORIE 2. Bertrand, C-J. – Deontologia mijloacelor de comunicare, Insitutul European, 1997.
(SELECTIV) 3. Bunescu, Gheorghe – „Şcoala şi valorile morale. Teorii şi practici ale dezvoltării
psihosociomorale”, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1998.
4. Cătineanu, T. – Elemente de etică- vol I, , Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982.
5. Cotoraci, C. – Bioetica, „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2007.

susţinute
Criterii  performanţa individuală realizată la seminarii comparativ cu baremele de notare fixate;
 evaluare pe parcurs: aprecierea activismului şi a progresului înregistrat în cadrul
Forme seminariilor;
Formula 50% evaluare pe parcurs la seminarii;
135
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞI ELEMENTE DE STATISTICĂ COD: ST2408
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR
TEORIA EFS, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ÎN KINETOTERAPIE
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Familiarizarea studenţilor cu terminologia specifică activităţii de cercetare în domeniul

kineterapiei;
 Formarea deprinderilor de utilizare a metodelor de cercetare;
 Formarea cunoştinţelor necesare realizării unei lucrării de licenţă (de cercetare);
 Introducere în problematica statisticii din domeniul educaţiei fizice şi sportului;
 Formarea deprinderilor de utilizare a indicatorilor de prelucrare statistică datelor.
TEMATICĂ  Prezentarea activităţii de cercetare şi a principalelor tipuri de cercetare utilizate în domeniul
GENERALĂ kinetoterapiei;
 Prezentarea şi clasificarea metodelor de cercetare;
- metoda observaţiei – ca metodă de cercetare ştiinţifică;
- metoda anchetei – ca metodă de cercetare ştiinţifică;
- metoda experimentală;
- metoda studiului de caz;
 Conţinutul şi structura unei lucrări de cercetare;
 Prezentarea celor mai utilizaţi indicatori statistici;
 Forme de prezentare a rezultatelor.
TEMATICA  Metoda observaţiei;
SEMINARIILOR/  Metoda anchetei;
LUCRĂRILOR DE  Metoda experimentului;
LABORATOR  Metoda studiului de caz;
 Prezentarea indicatorilor tendinţei centrale şi semnificaţia acestora;
 Prezentarea indicatorilor dispersiei şi semnificaţia acestora;
 Metode de prezentare a rezultatelor cercetării.
METODE DE Prelegerea, demonstraţia, explicaţia.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Epuran, M., - Metodologia cercetării în activitatea corporală, I.N.E.F.S, Bucureşti, vol. I şi II,
OBLIGATORIE 1977.
(SELECTIV) 2. Thomas, R. J., Nelson, K., J. - Metodologia cercetării în activitatea fizică, CCPS, Bucureşti,
1996.
3. Iacob, I., Gheorghiu, C.R., - Elemente de statistică aplicate în educaţie fizică şi sport, Edit.
Univ. “Al. I. Cuza “, Iaşi, 1996.

Criterii Participare activă la seminarii
Forme Examen scris
136
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI BAZELE METODICO-PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI COD: ST2448
NUMĂRUL
TOTAL NUMĂR
ACTIVITATE DE
SĂPTĂMÂNĂ SEMESTRU P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M- mixt PREDARE
C S L Pr.
1 - - 2 42 18 2 E ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIA ŞI BIOMECANICA , FIZIOLOGIA EXERCIŢIILOR FIZICE, BAZELE

ABSOLVITE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI
OBIECTIVE  Însuşirea de către studenţi a unui bagaj mai larg de cunoştinţe, privind selecţia, combinarea şi
adaptarea mijloacelor şi metodelor de tratament, pe categorii de boală şi specific de bolnav.
 Asigurarea capacităţii de cuprindere şi evaluare a restantului funcţional al bolnavilor, pe categorii
de boală, beneficiari ai kinetoterapiei.
 Tehnica bilanţurilor mio-neuro-artro-kinetice şi psihice
 Incursiune în posibilităţile şi limitele kinetoterapiei pe categorii de boală,în elaborarea
prognozelor pe termen scurt, mediu şi lung.
 Prezentarea situaţiilor de risc vital, în relaţie cu kinetoterapia.
 Discuţii asupra alcătuirii planurilor, programelor, lecţiilor şi şedinţelor.
 Vizite în unităţi sanitare cu prezentare de cazuri, în condiţii de spital şi ambulator.
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA  Acestea vor urmări lărgirea şi consolidarea bagajului de cunoştinţe predate la curs, cu prioritate
SEMINARIILOR/ pentru aplicaţiile practice.
LUCRĂRILOR  Reactualizarea perceptelor de etică şi deontologie profesională.
DE LABORATOR  Se va pune un accent deosebit pe perfecţionarea studenţilor în domeniul testingului funcţional, al
aptitudinilor restante, în relaţie cu capacitatea de autoservire şi a autonomiei de deplasare.
METODE DE Prelegeri interactive; discuţii pe teme în prealabil propuse; studii de caz în unităţile sanitare,
PREDARE seminarizate.
BIBLIOGRAFIE 1. Albu C., Vlad T., Albu A. – Kinetoterapia Pasivă – Ed. Polirom Iaşi, 2004.
FACULTATIVĂ 2. Apostol I., Vlad T. – Bazele teoretico-metodice ale kinetoterapiei, Ed. Omnia, Iaşi 1992.
3. Sbenghe T. – Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed. Medicală, Buc. 1987.
4. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activă – Ed. Polirom, Iaşi, 2003.
5. Vlad T., Pendefunda L. – Recuperarea bolnavului hemiplegic adult – Ed. Contact Internaţional,
Iaşi 1992.
6. Vlad T. – Fiziopatologie – Ed. Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2003.

participare activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de curs
Criterii
şi seminar
Formula notei finale Formula notei finale: 30% participare activă la seminar; 70% examen scris.
137
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TEHNICI ŞI METODE KINETOLOGICE COD: ST2459
NUMĂRUL
TOTAL NUMĂR
ACTIVITATE DE
SĂPTĂMÂNĂ SEMESTRU P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M- mixt PREDARE
C S L Pr.
2 - - 2 56 34 3 M ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Prof. univ. dr. VERONICA BĂLTEANU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ANATOMIA, BIOMECANICA, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE

DISCIPLINE ANTERIOR
KINETOTERAPIEI, KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI NEUROLOGICE, TEORIA
ABSOLVITE
EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
OBIECTIVE  Însuşirea cunoştinţelor teoretice în domeniul tehnicilor exerciţiuli fizic şi metodelor folosite în
kinetoterapie
 Cunoasşterea particularităţilor tehnice şi metodice ale exerciţiului fizic ca mijloc terapeutic
 Formare priceperilor şi deprinderilor de utilizare a tehnicilor, exerciţiilor şi metodelor specifice
kinetoterapiei
TEMATICĂ  Mişcare – bază a kinetoterapiei
GENERALĂ  Tehnici anakinetice
 Tehnici kinetice
 Manipulările
 Exerciţii şi metode funcţionale speciale în kinetoterapie
 Metode kinetologice
TEMATICA  Tehnici anakinetice: posturarea şi imobilizarea
SEMINARIILOR/  Învăţarea mobilizărilor pasive
LUCRĂRILOR DE  Tehnica manipulărilor diferitelor segmente ale corpului
LABORATOR  Exerciţii pentru creşterea mobilităţii articulare
 Exerciţii pentru creşterea forţei musculare
 Învăţarea unor metode kinetologice
METODE DE Prelegeri, vizite în instituţii de ocrotire (Grup Şcolar I. Holban), lecţii practico-metodice pentru
PREDARE tehnicile şi metodele predate la curs (vizionare casete)
BIBLIOGRAFIE 1. Bălteanu V. – Compendiu de Kinetoterapie – tehnici şi metode, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.
OBLIGATORIE 2. Flora D. – Tehnici de bază în kinetoterapie, Ed. Univ. Oradea, 2002.
(SELECTIV) 3. Sbenghe T. – Kinetoterapia profilactică, terapeutică şi de recuperare, ed. Medicală, Bucureşti,
1987-1994.
4. Şdic L. – Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi tulburărilor de statică vertebrală, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1982.
5. Encyclopédie Médico Chirurgicale (vol. 3), Editions Tehnques France, Paris

Criterii Participare activă la lecţiile practice şi seminarii
Forme Examen
Răspusuri la Seminarii şi Examen – 60 %
138
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FIZIOLOGIE PATOLOGICĂ COD: ST2456
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMÂNA

DISCIPLNEI Conf. univ. dr. HAGIU BOGDAN-ALEXANDRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIE, FIZIOLOGIE GENERALĂ

ABSOLVITE
OBIECTIVE  prezentarea principalelor mecanisme implicate în producerea şi evoluţia bolilor

 pregatirea studenţilor in vederea abordarii teoretice a principalelor afecţiuni care pot duce la
disfuncţii ale lanţului neuro-mio-artrokinetic
TEMATICĂ  Constitutia si terenul. Boala
GENERALĂ  Şocul. Inflamatia
 Fiziopatologia funcţiilor respiratorie şi cardiovasculară
 Fiziopatologia aparatului digestiv
 Fiziopatologia sistemului endocrin
 Fiziopatologia sistemului nervos
 Fiziopatologia muşchiului striat
TEMATICA  Stadiile de evoluţie ale bolii
SEMINARIILOR/  Sindromul general de adaptare
LUCRĂRILOR  Clasificarea şi evoluţia stărilor de şoc
DE LABORATOR  Sindroamele de neuron motor central şi periferic
 Sindroamele medulare
 Polimiozitele şi distrofiile musculare progresive
 Miastenia
METODE DE Expunere, discutia mecanismelor fiziopatologice
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Sbenghe T. Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed Medicala, Bucuresti, 1987

OBLIGATORIE 2. Sbenghe T. Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Ed Medicala, Bucuresti, 1996
(SELECTIV) 3. Nica A. - Compendiu de medicină fizică şi recuperare, Ed. Univ. C. Davila, 1998
4. Kiss I. - Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală, Ed. Med., 1999
5. Vlad T.- Fiziopatologie, Ed. Univ Al I Cuza, Iaşi, 2003.

Criterii calitatea interventiilor la seminar, nota la referat si nota la lucrarea scrisa
Forme referat in cadrul verificarii pe parcurs si examen scris in sesiune
notei finale
139
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOMOTRICITATE/REEDUCARE PSIHOMOTRICĂ COD: ST2452
NUMĂRUL
ACTIVITATE DE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-
INDIVIDUALĂ* CREDITE mixt
C S L Pr.
1 1 - - 28 32 2 E ROMANA

DISCIPLNEI Conf. univ. dr. ADRIANA ALBU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE, PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI, BAZELE

ABSOLVITE GENERALE ALE KINETOTERAPIEI
OBIECTIVE  Cunoaşterea şi înţelegerea elementelor constitutive ale psihomotricităţii cât şi a instrumentelor

prin intermediul cărora se acţionează.
 Cunoaşterea, înţelegerea şi stăpânirea componentelor de bază ale psihomotricităţii pentru a
obţine un comportament adecvat şi a realiza un dialog eficient cu copii.
 Identificarea tulburărilor de psihomotricitate.
TEMATICĂ  Bazele generale ale psihomotricităţii.
GENERALĂ  Componentele de baza ale motricităţii: conduitele motrice de bază, conduitele neuromotrice,
conduitele şi structurile perceptiv-motrice; forme de exprimare motrică ale activităţilor corporale
 Tulburările de psihomotricitate.
 Bazele generale ale educării sau reeducării psihomotrice: structurile şi conduitele perceptiv-
motrice: schema corporala, lateralitate, structura spaţio-temporală.
 Mijloace de acţionare: gestul motric sub diferitele lui forme de organizare; ludoterapia;
meloterapia; kineziterapia.
 Organizarea procesului de reeducare psihomotrică pe următoarele direcţii: percepţia şi controlul
propriului corp; educarea posturală şi echilibrul; organizarea spaţiului; organizarea timpului;
coordonarea senzorio-motrică; educaţia diferenţiată.
 Lecţia adaptată nevoilor copilului raportată la starea lui generală
TEMATICA  Însuşirea tehnicilor de aplicare a testelor Ozeretski, bilanţul psihomotor şi calitatea mişcării.
SEMINARIILOR/  Însuşirea modalităţilor de calculare a vârstei motrice a copilului din învăţământul preşcolar, a
LUCRĂRILOR DE copilului deficient mintal şi a copilului deficient fizic.
LABORATOR
METODE DE Prelegeri interactive, analiza unor cazuri particulare legate de tulburările de psihomotricitate şi a
PREDARE modalităţilor de acţionare în cadrul procesului de reeducare.
BIBLIOGRAFIE 1. Adrian, Albu, C., Albu – Psihomotricitate, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1999.
OBLIGATORIE 2. M., Epuran – Psihologia educaţiei fizice, Editura Sport Turism, 1976.
(SELECTIV) 3. C., Păunescu, I., Muşu – Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Editura
Medicală, Bucureşti, 1990.
4. Arcan – Ciumăgeanu – Copilul deficient mintal
5. Adrian, Albu, C., Albu, I., Petcu – Asistenţa în familii a persoanei cu deficienţă funcţională,
Editura Polirom, Iaşi, 2003.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 50% la curs, 100% la lucrări practice

Criterii Participare activă, şi documentată la lucrările practice.
Forme Evaluare în cadrul lucrărilor şi lucrării scrise.
140
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PRACTICA ÎN INSTITUŢII DE OCROTIRE COD: ST2463
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 C ROMANA

DISCIPLNEI Kinetoterapeut ROXANA BAICAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ANATOMIE; BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE KINETOTERAPIEI;

DISCIPLINE ANTERIOR
TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI; ETICĂ, DEONTOLOGIE ŞI
ABSOLVITE
ELEMENTE DE LEGISLAŢIE ÎN KINETOTERAPIE.
OBIECTIVE  Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică disciplinei „Practica în instituţii de

ocrotire”;
 Abilitarea în utilizarea corectă a documentelor curriculare specifice practicii în institut de
ocrotire şi în proiectarea unor activităţi eficiente pentru dezvoltatrea fizică armonioasă şi
creşterea nivelului capacităţii motrice la nivel şcolar;
 Formarea capacităţii de a argumenta legătura dintre dezvoltarea psiho-fizica a şcolarului şi
nevoia de activităţi motrice specifice vârstei;
 Dobândirea abilităţilor necesare în conceperea, organizarea şi derularea activităţii de recuperare.
TEMATICĂ  Importanţa kinetoterapiei pentru dezvoltarea copilului şi funcţiile ei. Legătura cu celelalte
GENERALĂ A ramuri;
PRACTICII IN  Sarcinile şi modul de funcţionare al instituţiilor;
INSTITUT DE  Principiile şi metodele didactice în kinetoterapie la şcolari;
OCROTIRE  Metode de diagnosticare şi alcătuirea programelor de tratament;
 Influenţa deficienţelor fizice asupra organismului la vârsta şcolară;
 Modalităţile de examinare: morfologică şi funcţională;
 Prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice ale şcolarilor;
 Sistemul mijloacelor folosite în kinetoterapie: jocul ca formă de tratament şi importanţa acestuia
în kinetoterapie la vârsta şcolară;
 Mijoacele folosite în corectarea deficienţelor fizice. Exerciţii statice şi dinamice.
 Mijloace şi metode asociate cu gimnastica medicală ( masajul , călirea organismului);
 Ergoterapia. Mijloace auxiliare pentru activitatea de zi cu zi;
 Igiena şi îngrijirea medicală ( a copilului, instituţiei, personalului);
 Nutriţia şi importanta nutriţiei;
 Semnificaţia şi conţinutul fişei individuale de de evidenţă a rezultatelor în kinetoterapie.
METODE DE Prelegeri interactive, explicaţia, tehnici de dezbatere, exerciţiul cu diverse variante, activităţi pe
PREDARE grupuri, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de rol, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Bălteanu, V., Curs de masaj, Edit. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2003.
OBLIGATORIE 2. Dumitru, D., Reeducarea funcţionala în afecţiunile coloanei vertebrale. Edit. Sport – Turism,
3. Dumitru, D., Ghid de reeducare funcţională, Edit. Sport- Turism, Bucuresti, 1981.
4. Sbenghe, T., Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare, Edit. Medicală, Bucureşti, 1987.
5. Sdic, L., Kinetoterapia în recuperarea algiilor şi a tulburarilor de statică vertebrală, Edit.
Medicală, Bucureşti, 1982
EVALUARE Condiţii 100 % prezenta la practică

Participarea activă şi argumentată în dezbaterile pe marginea tematicii de
Criterii
practică; realizarea exerciţiilor aplicative propuse în cadrul practicii.
Formula notei finale 100% participare activă la practică;
141
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI STAGIU CLINIC DE OBSERVARE COD: ST2464
NUMĂRUL
ACTIVITATE DE P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-
INDIVIDUALĂ* CREDITE mixt
C S L Pr.
- - - 2 28 32 2 C ROMANA

DISCIPLNEI Kinetoterapeut CHELARIU LILIANA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE KINETOTERAPIEI, TEHNICI DE

ABSOLVITE MANEVRARE A BOLNAVULUI, ELECTROTERAPIE.
OBIECTIVE  Cunoaşterea viitorului loc de muncă , cunoaşterea bazei de tratament, dotarea, legăturile
interdisciplinare, relaţiile dintre pacient- terapeut, terapeut alt personal din echipa unde
lucrează
 Obişnuinţa cu pacientul, organizarea locului de muncă
TEMATICĂ  Învăţarea posturilor generale de lucru kinetic
GENERALĂ  Tehnicile generale kinetice şi akinetice
 Metode de facilitare neuroproprioceptivă
TEMATICA  Vizitarea întregului spital de profil de recuperare, a tuturor bazelor de tratament

SEMINARIILOR/  Observarea tehnicilor de lucru cu pacienţii
LUCRĂRILOR DE  Cunoaşterea bazei de tratament obligatorie pentru buna desfăşurare a activităţii
LABORATOR  Etapele de desfăşurare a unei şedinţe de kinetoterapie
METODE DE Explicaţia, exerciţiu cu diverse variante, activităţi pe grupe, studiu de caz, tehnicile – dezbatere,
PREDARE pliante, afişe, postere
BIBLIOGRAFIE
OBLIGATORIE
(SELECTIV)
EVALUARE 100% la seminar minimum nota 5 la examinarea orală, evaluare pe parcurs,

Condiţii
nivelul de interes, participarea ladezbateri
Participare activă la activităţile programate.
Criterii
Capacitatea de redare argumentată prine xamen oral a cunoştinţelor dobândite.
Evaluarea de parcurs + portofoliu + evaluarea finală prin examen oral.
Portofoliu metodic (individual ): referat pe o temă care va fi stabilită de comun
Forme
acord cu cadrul didactic ; câte un exemplu din fiecare document de proiectare
didactică pentru ciclul.
Formula notei 50% participare activă
finale 50% examen oral
142
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI SPORTUL LA PERSOANELE CU HANDICAP COD: ST2484
NUMĂRUL
SEMESTRU P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mix PREDARE
C S L Pr.
1 - - 1 28 122 5 C ROMANA

DISCIPLNEI Asist. univ. MIHAI EMANUEL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIE, BAZELE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI, SPORTUL PENTRU

ABSOLVITE TOŢI, FIZIOLOGIE GENERALĂ.
OBIECTIVE  Trezirea interesului pentru activităţile sportive care implică persoanele cu nevoi speciale.
 Reguli speciale în lucru direct cu persoanele cu dezabilităţi.
 Tehnici şi metode speciale de mobilizare în activitatea sportivă.
 Practicarea exerciţiilor fizice, mijloc de bază cu caracter formativ-educativ.
TEMATICĂ  Delimitări conceptuale în pedagogia specială.

GENERALĂ  Integrarea deficientului în societate ca scop al educaţiei speciale.
 Sportul la persoanele cu handicap.
 Materiale ajutătoare pentru practicarea sportului de către persoanele cu nevoi speciale.
TEMATICA  Impactul psihologic al practicării sportului la persoanele cu handicap.
SEMINARIILOR/  Aspecte medicale şi sportive la persoanele cu nevoi speciale.
LUCRĂRILOR DE  Sporturi adaptate şi regulamente specifice.
LABORATOR
METODE DE Prelegerea, folosirea mijloacelor audio-video.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Panomaliov, N.I. - Funcţiile sociale ale culturii fizice şi sportului, editura Sport Turism.
OBLIGATORIE 2. Păunescu, F., Badea Dincă, N., Stăicuţ, E. – Informatizarea societăţii, editura Ştiinţifică şi
(SELECTIV) Enciclopedică 1985.
3. Cristina Namţu, Alois Gherguţ – Psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
4. Adrian,. Albu, Constantin albu – Asistenţa psihopedagogică şi medicală a copilului deficient
fizic, Editura Polirom,2000.
5. Ministerul Tineretului şi Sportului , FR SH – Buletinul handicap sport, Nr.2, Bucureşti,1992.

Condiţii
semestrului.
Criterii Participare activă, interes pentru obiect, referate.
143
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI MANAGEMENT ÎN KINETOTERAPIE COD: ST2466
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 122 5 C ROMÂNA

DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
OBIECTIVE Prin studierea continutului cursului de management în kinetoterapie, se urmareşte ca studenţii să fie capabili:
- să cunoască noţiunile de bază ale managementului general şi a managementului în kinetoterapie;
- să posede cunoştinţe teoretice privind necesitatea, formarea, evoluţia şi dezvoltarea
managementului în kinetoterapie;
- să cunoască problemele cu care se confruntă managerul în realizarea obiectivelor propuse;
- să dezvolte capacităţi de organizare şi conducere;
- să se familiarizeze cu realitatea contemporană privind managementul în kinetoterapie şi sistemul
de sănătate.
TEMATICĂ Noţiuni generale despre management: conceptul de management, funcţiile managementului,
GENERALĂ resursele managementului, manageri. Organizaţii neguvernamentale (asociaţii, fundaţii).
Managementul organizaţiilor neguvernamentale. Managementul activităţilor de kinetoterapie.
Managementul resurselor umane şi a relaţiilor interumane în kinetoterapie. Etica afacerilor vis-a-vis
de etica profesională. Sistemul de asigurare, sistemul de plata şi servicii oferite în cadrul asigurărilor
medicale de sănătate.
TEMATICA  Resursele managementului în kinetorerapie, piramida managerilor, structura organizaţională
SEMINARIILOR/  Elementele culturii organizaţionale – studii de caz
LUCRĂRILOR  Managementul lecţiei de kinetoterapie. Organizarea cabinetului de kinetoterapie
 Managementul resurselor umane în kinetoterapie
DE LABORATOR  Voluntariatul
 Codul de etică profesională a kinetoterapeutului
 Acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivel central sau local în cadrul managementului
strategic
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Nica, P. – Managementul firmei, Ed. Condor, Chişinău, 1994

OBLIGATORIE 2. Duma, Odetta – Sănătate publică şi management sanitar, Ed. MATRIX ROM, Bucureşti, 2003
(SELECTIV) 3. Zanoschi, Georgeta - Sănătate publică şi management sanitar,, Ed. DAN, Iaşi, 2003
4. Mitrache, G., Predescu, C. – Managementul stresului în profilaxia bolilor degenerative, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007
EVALUARE Condiţii 50%prezenţă la curs şi 100% prezenţă la seminar

Participarea activă la dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar; originalitate,
Criterii
creativitate în abordarea temelor impuse. Realizarea a două proiecte de studiu/referate
evaluare pe parcurs: susţinerea celor două proiecte de studiu/referate;
Forme
60% proiectele de studiu;
Formula
notei finale 40% activitatea la seminar;
20% test de evaluare a cunoştinţelor
144
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI NEUROLOGICE COD: ST3568
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatoriu/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
TOTAL NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 1 42 48 3 E ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE

ABSOLVITE ALE KINETOTERAPIEI
 Aprofundarea terminologiei şi tematicii specifică disciplinei „Kinetoterapia în afecţiuni

OBIECTIVE neurologice”;
 Aprofundarea cunoştinţelor studenţilor în domeniul afecţiunilor generatoare de handicap motor;
 Cunoaşterea, evaluarea şi interpretarea corectă a restantului funcţional, a indicatorilor de prognoză,
precum şi a limitelor de recuperare posibilă, în raport de vârstă, sex şi stadiu de evoluţie a bolii.
 Însuşirea cunoştinţelor necesare care stau la baza alcătuirii programelor de recuperare în cazuistica
neurologică;
 Iimplicaţiile lateralităţii emisferice în recuperarea handicapaţilor neouromotori
TEMATICĂ  Neurologia ca disciplină de graniţă, posibilităţi şi limite de recuperare în afecţiunile neurologice;

GENERALĂ  Diferenţierea etiopatogenică a afecţiunilor neorologice generatoare de handicap motor (neuron
motor central, neuron motor periferic, muşchi);
 Prezentarea evoluţiei şi recuperării bolnavului hemiplegic adult;
 Prezentarea evoluţiei şi recuperării bolnavului para şi tetraplegic adult;
 Prezentarea evoluţiei şi recuperării miopatiilor şi afecţiunilor neorologice degenerative.
TEMATICA  Aprofundarea cunoştinţelor predate la curs, prin prezentare de cazuri clinice şi urmărirea
SEMINARIILOR/ secvenţială a recuperării bolnavilor handicapaţi de apartenenţă neurologică:
LUCRĂRILOR  Stagii în secţia clinică de recuperare neuromotorie a Spit. Clinic de Recuperare, cu prezentare de
DE cazuri;
LABORATOR  Însuşirea cunoştinţelor necesare pt. efectuarea bilanţurilor funcţionale, în relaţiile disfuncţiile
neuromotorii (mio-neuro-artro-kinetice).
METODE DE Prelegeri interactive; discuţii pe teme în prealabil propuse; studii de caz în unităţile sanitare;
PREDARE seminarizare.
BIBLIOGRAFIE 1. Bădescu, Magda – Fiziopatologie generală, vol. II – Ed. Cantes, Iaşi, 2000.
OBLIGATORIE 2. Pendefunda, Gh. – Semiologie Neurologică – Edit. Contact Internaţional, Iaşi 1992.
(SELECTIV) 3. Popa, C. – Neurologie Practică – Ed. Contact Naţional, Buc. 1997.
4. Vlad, T., Pendefunda L. - Recuperarea bolnavului hemioplegic adult – Ed. Contact Internaţional,
Iaşi, 1992
5. Zbenghe, T. – Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare – Ed. Medicală, Buc. 1987.

Criterii Participare activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar
Formula notei
Formula notei finale: 50% participare activă la seminar; 50% examen scris.
finale
145
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI STAGIU CLINIC (AFECŢIUNI NEUROLOGICE) COD: ST3574

NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 38 2 C+E ROMANA

DISCIPLNEI Kinetoterapeut BLAGA DUMITRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIE, FIZIOLOGIE GENERALĂ ŞI FIZIOPATOLOGIE, BTMK

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Prezentarea cadrului nosologic general care defineşte boala neurologică, generatoare de handicap
fizic;
 Cunoaşterea, evaluarea şi interpretarea corectă a restantului funcţional, a indicatorilor de prognoză,
precum şi limitele de recuperare posibilă, în raport de vârstă, sex şi stadiu de evoluţie a bolii;
 Însuşirea cunoştinţelor necesare care stau la baza alcătuirii programelor de recuperare în
cazuistica nosologică.
TEMATICĂ  Disciplina îşi propune să aprofundeze cunoştinţele studenţilor în domeniul afecţiunilor
GENERALĂ neurologice generatoare de handicap motor, pe întreg parcursul acestora (spitalizare, ambulator,
domiciliu), pentru a cunoaşte şi interpreta corect indicaţiile corect indicaţiile şi contraindicaţiile
masofizioterapiei în aceste situaţii.
 Neurologia ca disciplină de graniţă, posibilităţi şi limite de recuperare în afecţiunile neurologice
 Diferenţierea etiopatogenică a afecţiunilor neurologice generatoare de handicap motor;
 Prezentarea evoluţiei şi recuperării bolnavului hemiplegic adult;
 Prezentarea evoluţiei şi recuperării bolnavului para şi tetraplegic adult;
 Prezentarea evoluţiei şi recuperării miopatiilor şi afecţiunilor neurologice degenerative
TEMATICA  Aprofundarea cunoştinşelor predate la curs, prin prezentarea de cazuri clinice şi urmărirea
SEMINARIILOR/ secvenţială a recuperării bolnavilor handicapaţi
LUCRĂRILOR  Lucrările practice au drept scop punerea în contact direct a studenţilor cu întreaga gamă a
DE LABORATOR patologiei neurologice, generatoare de handicap motor, începând cu perioada de spitalizare din
perioada post acută, continuând cu cea de tratament ambulator, cât şi de întreţinere a beneficiilor
neuromotorii redobândite.
 Studenţii vor fi antrenaţi în toate activităţile de recuperare neuromotorie: examen clinic, testing
neuromuscular, alcătuirea programelor de recuperare, asistare nemijlocită a bolnavului
neuromotor.
PREDARE variante, activităţi pe grupuri, problematizarea, învăţarea prin cooperare, etc.
BIBLIOGRAFIE 1. Bădescu, M. – „Fiziopatologie generală”, ediţia II, Editura Cantes, Iaşi, 2000;
OBLIGATORIE 2. Cezar, I. – „Ghid de neurologie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1976;
(SELECTIV) 3. Pendefunda, Ghe., colaboratori – „Semiologie neurologică”, Editura Contact Internaţional, Iaşi,
1992;
4. Pendefunda, L. – „Neurologie practică”, Editura Contact Internaţional, Iaşi, 1993;
5. Popa, C. – „Neurologie”, Editura Naţional, Bucureşti, 1997;
6. Vlad, T., Pendefunda, L. – „Recuperarea hemiplegicului adult”, Editura Contact
7. Internaţional, Iaşi, 1992;
8. Sbenghe, T. – „Kinetoterapia profilactică, terapeutică şi de recuperare”, Editura Medicală,
Bucureşti, 1987.
susţinute
participare activă şi argumentată la discuţiile privind terminologia medicală folosită în
Criterii
kinetoterapie
Formula evaluare pe parcurs la probele practice şi activităţile metodice programate;
notei finale
146
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI REUMATOLOGICE COD: ST3569
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 2 56 94 5 E ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Prof. kinetoterapeut principal GEAMĂN RADU- MIHAI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ, FIZIOLOGIE, FIZIOTERAPIE, BTMK,

ABSOLVITE REUMATOLOGIE, ORTOPEDIE
OBIECTIVE  Prezentarea patologiei reumatismale pe grupe de boli

 Modalităţi de intervenţii terapeutice în bolile reumatismale
 Rolul kinetoterapiei în trtamentul patologiei reumatice
 Noţiuni generale privind indicaţiile şi contraindicaţiile în Kinetoterapie
 Insuşirea tehnicilor din Kinetoterapie în afecţiunile reumatice reumatice pe segmente anatomice
TEMATICĂ  Elementele de baza ale Kinetoterapiei în recuperarea afecţiunilor reumatismale
GENERALĂ  Mişcările articulare. Bilanţul articular şi muscular. Principiile culturii fizice medicale.
Hidrokinetoterapia. Exerciţii fizice medicale.
 Kinetoterapia şi recuperarea mâinii reumatoide. Programe de recuperare
 Kinetoterapia şi recuperarea cotului. Programe de recuperare.
 Kinetoterapia în afecţiunile umărului reumatic. Programe de recuperare functională.
 Kinetoterapia în afecţiunile şoldului reumatoid. Programe de recuperare.
 Kinetoterapia în afecţiunile genunchiului reumatoid. Programe de recuperare.
 Kinetoterapia în afecţiunile funcţionale ale piciorului reumatoid. Programe de recuperare.
 Kinetoterapia în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale cervicale inferioare C3-C7.
Programe de recuperare.
 Kinetoterapia în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale dorsale. Programe de recuperare.
 Kinetoterapia în recuperarea funcţională a coloanei vertebrale lombo-sacrate L4-L5-S1.
Programe de recuperare
 Gimnastica respiratorieîin diferite afecţiuni reumatismale.
 Kinetoterapia în deviaţiile de coloană: cifoză, scolioză, lordoză. Programe de recuperare.
 Kinetoterapia şi exerciţiul fizic cu caracter de profilaxie şi jocuri sportive în recuperarea unor
afecţiuni reumatismale . Programe de recuperare.
TEMATICA Testarea studenţilor privind înţelegerea perceperea şi interpretarea subiectelor expuse la cursul
SEMINARIILOR/ teoretic
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
METODE DE Prelegeri, explicaţii, demonstraţii, prezentări de caz, radiografii
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Păun Radu – Tratat de medicină internă –reumatologie

OBLIGATORIE 2. Eugen D. Popescu – Compendiu de reumatologie
(SELECTIV) 3. Ciobanu, V., Stroescu, I. – Semiologie şi diagnostic în reumatologie
4. Zbenghe, T., – Recuperarea medicală la domiciliu
5. Zbenghe, T., – Kinetoterapia profilactică, terapeutică şi de recuperare
6. Baciu, C.,– Kinetoterapia pre şi post operatorie
EVALUARE Condiţii Prezenţă, participare activă

Criterii Participare activă la dezbateri
Forme Evaluare pe parcurs şi evaluare finală
Formula notei finale 50% participare activă + 50% notare
147
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI GERIATRICE COD: ST3580
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMÂNĂ

FIZIOPATOLOGIE, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE

DISCIPLINE ANTERIOR KINETOTERAPIEI, K.T. ÎN AFECŢIUNI NEUROLOGICE, REUMATOLOGICE,
ABSOLVITE ORTOPEDICO-TRAUMATICE, CARDIOVASCULARE ŞI RESPIRATORII;
TEHNICI ŞI METODE KINETOTERAPEUTICE
OBIECTIVE  Însuşirea cunoştinţelor teoretice privind aspectele genrale ale organismului uman la vârste
înaintate
 Cunoaşterea patologiei specifice vârstnicilor
 Însuşirea cunoştinţelor necesare adaptării programelor kinetice (specifice diferitelor tipuri de
acţiuni) la persoanele în vârstă
TEMATICĂ  Fenomenul îmbătrânirii, teorii şi aspecte ale cercetărilor medicale
GENERALĂ  Factori de risc pentru sănătate
 Supraponderalitatea şi sănătatea
 Kinetoterapia profilactică a fenomenului de îmbătrânire
 Principiile generale ale kinetoterapiei la vârsta a III-a
 Kinetoterapia în afecţiunile neurologice, reumatologice, ortopedico-traumatice, cardiovasculare
şi respiratorii la persoanele în vârstă
 Aapecte legate de recuperearea medicală la domiciliul pacientului
TEMATICA  Aspecte demografice cu privire la îmbătrânirea populaţiei în ţară şi în lume
SEMINARIILOR/  Exerciţii şi programe pentru recuperarea afecţiunilor reumatismale (artroze, artrite, osteoporoză
LUCRĂRILOR DE etc.)
LABORATOR  Exerciţii şi programe pentru recuperarea posttraumatică la persoanele în vârstă
 Exerciţii şi programe pentru recuperarea afecţiunilor respiratorii şi cardiovasculare
METODE DE Prelegeri, vizite în instituţii de ocrotire (Căminul de bătrâni „Sf. Constantin şi Elena” Iaşi), lecţii
PREDARE practico-metodice pentru persoane de vârsta a III-a , cu patologia specifică vârstei
BIBLIOGRAFIE 1. Bălăceanu Stolnici C. – Geriatrie practică, Ed. Medicală Amaltea, Bucureşti, 1998.
OBLIGATORIE 2. Hensrud Donald D.–Clinica Mayo, Despre menţinerea unei greutăţi sănătoase, Ed. All,
3. Lozinca I.– Elemente de patologie a aparatului respirator şi recuperarea prin kinetoterapie, Ed.
Univ. Oradea, 2002.
4. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activă, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.
5. Sbenghe T.– Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Ed. Medicală, Bucureşti, 1996.
6. Sheldon Shelp G.- Clinica Mayo, Despre hipertensiunea arteriala, Editura All, Bucuresti, 2000.

Forme Examen
Răspusuri la seminarii şi examen– 60 %
148
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TERAPIE OCUPAŢIONALĂ COD: ST3553
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 32 2 P+E ROMÂNĂ

FIZIOPATOLOGIE, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE

DISCIPLINE ANTERIOR
KINETOTERAPIEI, PSIHOLOGIE GENERALĂ ŞI PATOLOGICĂ, ELEMENTE
ABSOLVITE
DE CONSILIERE
OBIECTIVE  Pregătirea studenţilor sub aspect teoretic şi practic privind activităţile ce pot fi prestate de către
persoanele cu handicap
 Cunoaşterea posibilităţilor de executare a unor activităţi de către persoanele cu incapacitate de
muncă temporară sau definitivă, în scop terapeutic şi pentru reintegrare familială, socială şi
profesională
TEMATICĂ  Terapia ocupaţională şi ergoterapia - metode kinetoterapeutice
GENERALĂ  Obiective şi efecte ale terapiei ocupaţionale şi ergoterapiei
 Terapia ocupaţională şi ergoterapia în afecţiunile psihice
 Munca şi ergoterapia
 Terapia ocupaţională şi ergoterapia în recuperarea vârstnicilor
 Rolul, locul şi atribuţiile ergoterapeutului în activitatea de terapie ocupaţională şi ergoterapie
TEMATICA  Elemente practice de terapie ocupaţională şi ergoterapie
SEMINARIILOR/  Organizarea atelierelor de terapie ocupaţională şi ergoterapie (vizite în instituţii de ocrotire,
LUCRĂRILOR DE medicale şi şcolare)
LABORATOR  Condiţii ergonomice pentru diferite activităţi
 Opţiuni privind activităţile
 Reantrenarea la efort a persoanelor cu diferite handicapuri
METODE DE Prelegeri, vizite în instituţii de ocrotire, medicale şi şcolare, lecţii practico-metodice pentru
PREDARE persoane cu handicap, cu diferite afecţiuni
BIBLIOGRAFIE 1. Bălteanu V. – Terapie ocupaţională şi ergoterapie, Ed. Technopress, Iaşi , 2004.

OBLIGATORIE 2. Mârza D. – Ergoterepie – note de curs, Ed. Univ. Bacău , 2000.
(SELECTIV) 3. Grandjean E. – Principii de ergonomie, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.
4. Popescu Al. Alexandru – Terapia ocupaţională şi ergoterapia, Ed. Medicală, Bucurelti, 1986.
5. Journal D’Ergothérapie, Ed. Masson, Paris, 1994.

Forme Examen
Răspusuri la Seminarii şi Examen – 60 %
149
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI FARMACOLOGIE COD: ST3576
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 32 2 E ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR FIZIOLOGIE GENERALĂ, FIZIOLOGIE PATOLOGICĂ

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Însuşirea de către studenţi a legilor generale de acţiune a agenţilor farmacologici cu relaţiile
structură-acţiune şi cauză-efect ;
 Pregătirea studenţilor pentru a aprecia efectele terapiei medicamentoase în corelaţie cu
procedeele şi mijloacele kinetoterapeutice;
TEMATICĂ  Definiţia şi obiectul farmacologiei
GENERALĂ  Medicaţia generală, antiseptice şi dezinfectante, antibiotice şi chimioterapice, medicaţia
metabolică
 Medicaţia cardiovasculară, a aparatului respirator, reumatologică
 Medicatia neurologică şi psihotropă
TEMATICA  Protocolul terapeutic (doze, căi de administrare, durată);
SEMINARIILOR/  Factorii care influenţează acţiunea medicamentelor în organism;
LUCRĂRILOR  Importanţa medicaţiei energizante şi a vitaminoterapiei;
DE LABORATOR  Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni neurologice;
 Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni cardiovasculare;
 Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni respiratorii;
 Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie la bolnavii cu afecţiuni reumatologice;
METODE DE Prelegeri interactive, prezentare de referate cu discuţia acestora
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. .Ionescu D. G., Jaba I. M., Mungiu O. C. – Compendiu de farmacologie, Editura DAN, Iaşi,
OBLIGATORIE 2001.
(SELECTIV) 2. Hagiu Bogdan-Alexandru – Farmacologie, Editura universitatii « Alexandru Ioan Cuza » Iasi
3. Mungiu O. C. – Farmacologie medicală, UMF “Gr. T. Popa”, Iaşi, 1977.
4. Stroescu V. – Farmacologie, ediţia a V-a, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2002.

Criterii Prezentarea de referate sintetice şi însuşirea noţiunilor predate
Forme Notarea refreratelor prezentate de student şi a cunoştinţelor dobândite, examen scris
notei finale
150
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI TERAPIA DURERII COD: ST3583
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 62 3 E ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR FIZIOLOGIE GENERALĂ, FIZIOLOGIE PATOLOGICĂ

ABSOLVITE
OBIECTIVE  însuşirea de către studenţi a cunostintelor privind acţiunea agenţilor farmacologici folositi pentru
tratarea durerii acute si cronice;
 formarea studenţilor in scopul aprecierii efectelor acestei terapii medicamentoase în corelaţie cu
procedeele şi mijloacele kinetoterapeutice;
TEMATICĂ  Medicatia in durerea acuta si in durerea cronica
GENERALĂ  Durerea viscerala
 Durerea de tip neuronal (anestezice generale şi locale, hipnotice, sedative şi tranchilizante,
antidepresive)
 Durerea de tip vascular
 Durerea din cancer
 Durerea in bolile reumatismale (analgezice, antipiretice, antiinflamatoarele nesteroidiene)
 Durerea postoperatorie
TEMATICA  Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii antiinflamatoarelor nesteroidiene
SEMINARIILOR/  Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii opiaceelor
LUCRĂRILOR  Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii anestezicelor locale si generale
DE LABORATOR  Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii anxioliticelor
 Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii miorelaxantelor
 Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii antispasticelor
 Corelaţia dintre kinetoterapie şi medicaţie in cazul folosirii vasodilatatoarelor
METODE DE Expunere, prezentarea de referate cu discutarea lor
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Ionescu D. G., Jaba I. M., Mungiu O. C. – Compendiu de farmacologie, Editura DAN, Iaşi,
OBLIGATORIE 2001.
(SELECTIV) 2. Mungiu O. C. – Farmacologie medicală, UMF “Gr. T. Popa”, Iaşi, 1977.
3. Nica A. - Compendiu de medicină fizică şi recuperare, Ed. Univ. C. Davila, 1998.
4. Proca E., Litarczec G. -Terapia pre- si postoperatorie a bolnavului chirurgical, Tratatul de
patologie chirurgicalã, Ed. Med., Buc., 1999.
5. Stroescu V. – Farmacologie, ediţia a V-a, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2002.

Criterii calitatea interventiilor la seminar, nota la referat si nota la lucrarea scrisa
Forme referat in cadrul verificarii pe parcursul semestrului si examen scris in sesiune
Formula notei 50% media notelor din cursul semestrului, 50% nota obţinută la examenul scris
finale
151
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI RESPIRATORII COD: ST3570
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 122 5 C ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIE, FIZIOLOGIE, FIZIOPATOLOGIE
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Prezentarea noţiunilor de bază pe care trebuie să le cunoască un kinetoterapeut care lucrează cu
un bolnav respirator.
 Prezentarea principalelor tipuri de boli respiratorii.
TEMATICĂ  Corelaţii între poziţia corectă a corpului şi funcţionalitatea aparatului respirator.

GENERALĂ  Principalele mecanisme de apărare bronhopulmonare.
 Simpome şi tulburări funcţionale.
 Modalităţi de testare a pacienţilor respiratori.
 Recuperarea medicală a bolnavilor cu disfuncţii ventilatorii obstructive sau restrictive precum şi
din cadrul celor mixte.
TEMATICA  Tehnici de respiraţie corectă.
SEMINARIILOR/  Posturi de relaxare şi facilitare a respiraţiei.
LUCRĂRILOR DE  Drenajul bronşic asistat.
LABORATOR  Reeducarea respiraţiei costale, diafragmatice, hemidiafragmatice
 Procesul de recuperare al bolnavului respirator.
învăţarea prin cooperare
BIBLIOGRAFIE 1. Tudor Sbenghe – Recuperarea medicală a bolnavilor respiratori Ed. Medicală, Bucureşti 1983.
OBLIGATORIE 2. Denis Lamboley – Respiră corect şi vei fi sănătos, Ed. Teora, 2001.
(SELECTIV) 3. Plas F., Hagron E. – Kinetoterapie activă, Ed. Polirom 2001.

Criterii Participarea activă la seminarii, realizarea unui proiect la alegere
Evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o temă la
Forme
152
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ACTIVITĂŢI LUDICE PENTRU COPII CU DISABILITĂŢI COD: ST3533
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Lect. univ. EMILIA RUGINĂ EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI, ATLETISM, GIMNASTICĂ,

DISCIPLINE ANTERIOR
HANDBAL, FOTBAL, BASCHET, VOLEI, FOTBAL, DIDACTICA EFS,
ABSOLVITE
GIMNASTICA AEROBICĂ
OBIECTIVE  Familiarizarea cu terminologia şi tematica disciplinei Activităţi ludice;

 Cunoaşterea valenţelor formative ale activităţii ludico-motorie în învăţământul de toate gradele;
 Cunoaşterea şi aprofundarea unor cunoştinţe metodice şi practice necesare studenţilor pentru
însuşirea elementelor de bază pentru predarea activităţii ludice în lecţia de educaţie fizică a
copiilor cu disabilităţi, petrecerea timpului liber, alte forme de organizare;
 Dobândirea abilităţilor necesare unor animatori socio-culturali dezinvolţi şi creativi în domeniul
activităţii ludico-motorii, a sportului pentru toţi în cadru organizat sau neorganizat.
TEMATICĂ Importanţa şi finalitatea activităţilor ludice în curriculum de educaţie fizică; Jocurile de mişcare şi
GENERALĂ principalele caracteristici ale acestora; Clasificarea jocurilor de mişcare; Metodica învăţării
jocurilor de mişcare; Locul şi importanţa jocurilor de mişcare în conţinutul lecţiilor de educaţie
fizică - adaptat; Caracterul educativ al jocurilor de mişcare; Influenţa jocurilor de mişcare asupra
modelării şi dezvoltării multilaterale a personalităţii copilului; Contribuţia activităţilor ludice în
procesul de socializare a elevilor cu disabilităţi; Importanţa cunoaşterii particularităţilor morfo-
funcţionale (morfo-fiziologice şi psiho-motrice) pe categorii de vârstă şi influenţa jocurilor de
mişcare asupra acestora.
TEMATICA Însuşirea modalităţilor de organizare a colectivului de elevi; Însuşirea unor jocuri de mişcare care
SEMINARIILOR/ cuprind deprinderi motrice de bază, aplicative, calităţi motrice; Însuşirea unor jocuri de mişcare
LUCRĂRILOR DE pregătitoare pentru diferite ramuri de sport; Jocuri de mişcare structurate pe verigile de lecţie –
LABORATOR adaptate la elevii cu disabilităţi.
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, problematizarea, activităţi pe grupuri, învăţare prin cooperare, jocul
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Chiriţă, Georgeta – Educaţie prin jocuri de mişcare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1983.
OBLIGATORIE 2. Gârleanu, I., Forţu, E. – Exerciţii şi jocuri pentru însuşirea elementelor atletice de către copiii de
(SELECTIV) vârstă şcolară, Rev. EFS, nr. 12/1969.
3. Ţicaliuc, Eugenia – 1001 jocuri pentru copii, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1979.
4. Fiedler, P. – Didactica efs, Ed. Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 2003.
5. Rugină, Emilia – Activităţi ludice, curs editat în tehnologia ID, 1998.
EVALUARE Condiţii 100% prezenţă la lucrările practice, minim nota 5.00 la lucrările practice
Participarea activă la orele de lucrări practice, realizarea originală şi
Criterii
completă a portofoliului metodic.
Portofoliu+evaluare finală prin proba practică.
Forme Portofoliul metodic (individual): caietul de lucrări practice + 1 proiect de
lecţie care să cuprindă doar jocurile specifice fiecărei verigi de lecţie.
50% participare activă la lecţie + prezentarea portofoliului metodic;
50%nota la proba de control.
153
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL COD: ST3587
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 5 STATUTUL DISCIPLINEI (OB- obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OP
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2.5 C ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Kinetoterapeut CRĂCIUN CAROLINA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
BAZALE TERETICE ALE KINETOTERAPIEI; SPORTUL PENTRU TOŢI; OLIMPISM;
DISCIPLINE ANTERIOR ETICĂ, DEONTOLOGIE ŞI ELEMENTE DE LEGISLAŢIE ÎN KINETOTEEAPIE;
ABSOLVITE BAZELE METODICO-PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI; SPORTUL LA
PERSOANELE CU HANDICAP; KINETOTERAPIA ÎN DIFERITE AFECŢIUNI.
OBIECTIVE La sfârşitul cursului practic absolvenţii vor fi capabili:

 Să utilizeze corect vocabularul tehnico-medical de bază şi specific profesiei de kinetoterapeut;
 Să deţină cunoştinţe şi deprinderi necesare alcătuirii programelor de recuperare în diverse afecţiuni;
 Aprofundarea cunoştinţelor în domeniul afecţiunilor generatoare de handicap motor;
 Cunoaşterea, evaluarea şi interpretarea corectă a indicatorilor de prognoză, precum şi a limitelor
de recuperare posibilă, în raport cu vârsta, sexul şi stadiul de evoluţie a bolii;
 Să cunoască modul de folosire a dispozitivelor, instalaţiilor şi a aparaturii specifice profesiei şi să
le utilizeze în mod corect;
 Să deţină noţiuni teoretice şi practice referitoare la materialele cu caracter medical utilizate în
această profesie;
 Să cunoască normele de tehnica securităţii muncii, precum şi prevenirea şi stingerea incendiilor.
TEMATICĂ  Prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice prin mijloacele kinetoterapiei;
GENERALĂ  Corectarea deficienţelor fizice pe segmente (capului şi gâtului, umerilor, omoplaţilor şi ale
membrelor superioare şi inferioare);
 Kinetoterapia în afecţiuni cardio-vasculare, respiratorii, reumatologice, ortopedico-traumatice,
neurologice.
TEMATICA  Examenul somatoscopic, examenul antropometric, depistarea şi corectarea atitudinilor deficitare
SEMINARIILOR/ globale ale corpului;
LUCRĂRILOR DE  Corectarea deficienţelor coloanei vertebrale, deficienţele coloanei vertebrale în plan sagital:
LABORATOR cifoze, lordoze, cifo-lordoze, spate cifotic, spate plan;
 Deficienţele coloanei vertebrale în plan frontal: scoliozele în „C”, scolioza în „S”, scolioza
profesională (congenitală, rahiitică, idiopatică, paralitică);
 Capul şi gâtul înclinate înainte, capul şi gâtul înclinate lateral, capul şi gâtul înclinate într-o parte
(torticolis);
 Umeri deficienţi: ridicaţi sau căzuţi, duşi înainte sau înapoi, asimetria. Omoplaţi în „aripioare”;
 La nivelul genunchilor: genunchi „în varus”, „în valgum”(X), în flexie, în extensie;
 Tulburări funcţionale cardiovasculare. Reumatism poliarticular. Artroze. Paralizie. Pareze, atrofii
progresive, hemiplegii.
METODE DE Explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, studiul de caz, expunerea.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Baciu, C. – Aparatul locomotor. Editura Medicală, Bucureşti, 1981.

OBLIGATORIE 2. Dumitru, D. – Reeducarea funcţională în afecţiunile coloanei vertebrale. Editura Sport-Turism,
3. Marcu, V. – Masaj şi kinetoterapie. Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1984.
4. Obraşcu, C. – Recuperarea bolnavilor cardiovasculari prin exerciţii fizice. Editura Medicală,
Bucureşti, 1986.
EVALUARE Condiţii Prezenţă 100% la activităţile practice, cunoştinţe teoretice, abilităţi practice.
Participare activă, dezbateri pe marginea tematicii, rezolvare de cazuri, să
Criterii
alcătuiască şi să aplice programe de exerciţii specifice diferitelor afecţiuni.
Forme Evaluare practică: studentul rezolvă problema practică + explicaţii teoretice.
Formula notei 50% evaluare curentă + 50% evaluare finală.
finale
154
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI METODOLOGIA KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU COD:ST 3588
NUMĂRUL
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2.5 C ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Prep. univ. drd. NECULĂEŞ MARIUS EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
FIZIOLOGIE GENERALĂ ŞI FIZOPATOLOGIE, KINETOTERAPIA ÎN

DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE AFECŢIUNI: NEUROLOGIE, ORTOPEDO-TRAUMATICE, RESPIRATORII,
CARDIO-VASCULARE, GERIATRICE.
.
OBIECTIVE Pregătirea studenţilor în vederea aplicaţiilor kinetoterapeutice la domiciliul pacientului.

Efectuarea de activităţi voluntare în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale.
TEMATICA  Aspecte genrale ale kinetoterapiei la domiciliu ăn ţara noastră şi în străinătate (aspecte
SEMINARIILOR/ legislative şi organizatorice).
LUCRĂRILOR DE  Planificarea activităţii de kinetoterapie (metodica alcătuirii planului general) şi a conceperii
LABORATOR programelor pentru diferite afecţiuni.
 Metodica recuperării pacientului, evaluarea iniţială, intermediară, finală.
 Noţiuni de igienă şi organizare a locului (spaţiului în care se desfăşoară activitatea) şi
realizarea cooperării cu pacientul şi familia acestuia
 Aspecte generale ale recuperării afecţiunilor cardiovasculare şi respiratorii la domiciliu.
 Aspecte generale ale recuperării afecţiunilor neurologice.
 Aspecte generale ale recuperării afecţiunilor reumatologice.
 Aspecte metodice ale recuperării persoanelor în vârstă cu diferite afecţiuni asociate.
METODE DE Prelegeri, lecţii practico-metodice pentru tehnicile şi metodele predate (vizionare casete)
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Adrian, Albu, C., Albu, I., Petcu – Asistenţa în familii a persoanei cu deficienţă funcţională,
OBLIGATORIE Editura Polirom, Iaşi, 2002.
(SELECTIV) 2. Fundaţia de îngrijiri comunitare – Serviciile de îngrijiri la domiciliu – Ghid de practică,
Editura Leal, Iaşi, 1998
3. Sbenghe Tudor – Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti,
1996
4. Lozincă I, Heredes G – Kinetoterapia în afecţiunile cardiovasculare, Editura Universităţii din
Oradea, 1999
EVALUARE Condiţii Prezenţă la lucrări practice 100%

Criterii Participare activă la lecţiile practice
Forme Examen
Formula Răspusuri la Seminarii şi Examen – 60 %
notei finale Teste pe parcursul semestrului – 40 %
155
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI ORTOPEDO- TRAUMATICE COD: ST3662
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 1 42 48 3 E ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Kinetoterapeut GAŢU CARMEN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI, BAZELE TEORETICE ŞI METODICE

DISCIPLINE ANTERIOR
ABSOLVITE
ALE KINETOTERAPIEI, TEHNICI DE MANEVRARE A BOLNAVULUI, TEHNICI
ŞI METODE KINETOLOGICE
OBIECTIVE  Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică disciplinei ortopedie şi traumatologie

 Cunoaşterea tipurilor de boli şi tratarea lor prin kinetoterapie
 Aplicarea metodelor specifice în recuperarea traumatismelor ortopedo-traumatice
 Dobândirea de abilităţi în kinetoterapia specifică organizarea şi derularea activităţii în ortopedie
TEMATICĂ  Componente specializate ale sistemului osteo-articular
GENERALĂ  Procesul vindecării şi eşecul vindecării osoase
 Consideraţii generale în chirurgia ortopedică
 Elemente de patologie osoasă traumatică
 Elemente de patologie osoasă netraumatic
 Elemente de patologie articulară traumatică şi netraumatică
 Principii de tratament în fracturi
 Modalităţi de tratament conservator nechirurgical (ortopedic şi funcţional în fracturi)
 Modalităţi de tratament chirurgical în fracturi
 Sechelele fracturilor
 Principii şi modalităţi de tratament chirurgical
 Principii şi modalităţi moderne de tratament în ortopedie
TEMATICA  Tehnici de recuperare a mâinii
SEMINARIILOR/  Recuperarea cotului pre şi post imobilizare
LUCRĂRILOR DE  Recuperarea funcţională a umărului
LABORATOR  Tehnici de recuperare a şoldului
 Strategia de recuperare a genunchiului posttraumatic
 Recuperarea funcţională a articulaţiilor şi musculaturii
 Reeducarea mersului
 Combaterea durerii
METODE DE Prelegeri interactive, activităţi pe grupe, învăţarea prin cooperare, studiu de caz, explicaţia,
PREDARE exerciţii cu diverse variante, simulare
BIBLIOGRAFIE 1. Baciu, Cl.,- „ Aparatul locomotor”. 1981.

OBLIGATORIE 2. Botez, P.,- „Chirurgia şi protezarea aparatului locomotor” ., 1986,
(SELECTIV) 3. Botez, P.,- „Ortopedia”, 2001.
4. Floareş G., -„Traumatismele osteoarticulare”, 1979.
5. Ermeşan M., -„Actualităţi despre fracturi” , 1998.
EVALUARE 50% prezenţă la cursuri

Condiţii
100% prezenţă la activităţile practice
Criterii Participare activă, dezbateri pe marginea tematicii
Forme Evaluarea de parcurs , dezbateri
Formula notei finale 50% nota la seminar (colocviu) + 50% nota de la examenul final
156
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI STAGIU CLINIC (AFECŢIUNI ORTOPEDICO-TRAUMATICE) COD: ST3674
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 32 2 C+E ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Prof. univ. dr. GHIUARU RODICA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIE, BIOMECANICĂ, FIZIOLOGIE, ERGOFIZIOLOGIE
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Formarea deprinderilor şi tehnicilor specifice în practica kinetologică.
 Formarea priceperilor şi metode kinetoterapeutice în afecţiunile aparatului locomotor.
 Aplicarea şi alegerea metodelor specifice şi aplicarea lor în diferite afecţiuni din secţiile de ortopedie.
 Perfecţionarea cunoştinţelor de folosire a tehnicilor şi metodelor kinetoterapeutice.
 Aplicarea cunoştinţelor obţinute la cursurile teoretice.
TEMATICĂ  Prezentare de caz – umărul posttraumatic.
GENERALĂ - recuperarea funcţională a umărului; particularităţi în recuperarea umărului.
 Contuziile umărului – prezentare de caz, tehnici kinetice.
 Luxaţiile umărului–prezentare de caz, efecte fiziologice ale mobilizărilor asupra articulaţiei umărului.
 Fracturile umărului – prezentare de caz – tratament pre şi postoperator.
 Sindromul umăr-mână – principii şi obiective în recuperare.
 Paraliziile nervului circumflex – prezentare de caz – cause, tehnici specifice în recuperare.
 Paralizia nervului suprascapular – cause, riscuri în tratament, restantul funcţional.
 Cotul posttraumatic – recuperarea precoce funcţională – studio de caz.
 Recuperarea cotului după intervenţia chirurgicală şi suspendarea imobilizării.
 Recuperarea cotului după leziunile ţesuturilor moi.
 Entorsele cotului – frecvenţa lor – tehnici de tratament conservator şi kinetoterapia pentru
îndepărtarea redorii instalate.
 Luxaţiile cotului – frecvenţa lor – tehnici de tratament kinetic, asocierea cu fracturile cotului.
 Fracturile cotului – frecvenţa, tipuri de fracture, tehnici de recuperare pre şi postoperator.
 Paraliziile nervilor periferici – studiu de caz – metode de recuperare specifice.
 Mâna posttraumatică – prezentare de caz.
 Recuperarea leziunilor de tendon – cause, tehnici de recuperare.
 Recuperarea în redoarea.articulaţiilor mâinii (mâna rigidă).
 Recuperarea postoperatorie după retroctura Dupuytren.
 Prezentare de caz – sechele postfractură sau luxaţie.
 Şoldul posttraumatic – prezentare de cazuri.
 Igiena ortopedică a şoldului.
 Tehnici de recuperare în combaterea durerii, stabilitatea şoldului, mobilitatea şoldului.
 Luxaţii de şold – prezentare de caz – tehnici de recuperare.
 Fracturi de şold, prezentare de caz – tehnici de recuperare.
 Şoldul operat – tratament pre şi postoperator.
 Genunchiul posttraumatic–prezentarea celor mai frecvente leziuni (luxaţii, fracturi) genunchiul operat.
 Recuoerarea pe tipuri de leziuni.
 Piciorul posttraumatic – tipuri de leziuni (luxaţii, fracture, rupture ligamentare, paralizii,
algoneurodistrofie).
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Bociu, Cl. – „Kinetoterapia pre şi postoperatorie”, Editura Sport – Turism, 1981
OBLIGATORIE 2. Cordun, M. – „Kinetologie medicală”, Bucureşti, 1999
(SELECTIV) 3. Flora, D. „Tehnici de bază în kinetoterapie”, Oradea, 2002
4. Sghenghe, T. „Recuperarea medicală a sechelelor postraumatice ale membrelor”, Editura Medicală
5. Sghenghe, T. – „Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare”, Editura Medicală, 1987
6. Kiss, I. – „Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală”, Editura Medicală, 1997.
EVALUARE Condiţii participarea activă la cel puţin jumătate dintre lucrarile practice
numărul şi calitatea intervenţiilor la lp., rezultatul obţinut la referatul din timpul semestrului
Criterii
şi performanţa la examenul oral din sesiune
157
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ELECTROTERAPIE COD: ST3691
ANUL DE STUDIU III SEMESTRUL 6 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatoriu/OP-opţională/F-facultativă) OB
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 32 2 C ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Kinetoterapeut CULICEANU MARCEL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ANTOMIE, FIZIOLOGIE GENERALĂ ŞI FIZIOPATOLOGIE, BTMK

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Disciplina îşi propune să lărgească sfera de cunoaştere a studenţilor în patologia beneficiară a
electroterapiei, mijloacele şi metodele folosite, indicaţiile şi contraindicaţiile medicale.
 Prezentarea schematică a formelor de curent electric, în ordine: galvanici, joasă, medie şi înaltă
frecvenţă, terapia cu ultrasunete, fototerapia şi terapia prin impulsuri de joasă frecvenţă.
 Efectuarea de stagii şi vizite în unităţi medicale, pentru demonstraţii practice cu aparatură de
elctroterapie.
TEMATICĂ 1. Bazele fiziologice ale electroterapiei:
GENERALĂ 2. Curentul galvanic:
3. Curenţii de joasă frecvenţă:
4. Curenţi de medie frecvenţă:
5. Curenţi de înaltă frecvenţă:
6. Terapia cu ultrasunete:
7. Fototerapia şi terapia prin câmpuri magnetice de joasă frecvenţă:
TEMATICA  acţiunile biologice ale curentului galvanic,
SEMINARIILOR/  efectele fiziologice ale curentului galvanic,
LUCRĂRILOR  ionoforeza şi disociaţia electrolitică,
 acţiunea biologică a curenţilor de joasă frecvenţă,
DE LABORATOR  efectele fiziologice ale curenţilor de joasă frecvenţă,
 tehnica aplicaţiilor curenţilor de joasă frecvebţă,
 terapia excitomotorie,
 acţiunea biologică a curenţilor de medie frecvenţă,
 efectele fiziologice ale curenţilor de medie frecvenţă,
 tehnica aplicării curenţilor de medie frecvenţă,
 acţiunea biologică a curenţilor de înaltă frecvenţă,
 efectele fiziologicce ale curenţilor de înaltă frecvenţă,
 tehnica aplicaţiilor curenţilor de înaltă frecvenţă,
 acţiunea biologica a ultrasunetelor,
 efectele fiziologice ale ultrasunetelor,
 tehnica aplicaţiilor ultrasonoterapiei,
 bazele fiziologice ale tratamentelor prescrise,
 modalităţi de aplicare a tratamentului,
 efectele calorice ale luminii,
 efectele terapeutice ale radiaţiilor infraroşii şi ultrasunete,
 efectele aplicaţiilor cu câmpuri magnetice de joasă frecvenţă (magnetodiaflux),
 indicaţii şi contraindicaţii.
METODE DE Prelegeri interactive; discuţii pe teme în prealabil propuse; studii de caz în unităţile sanitare,
PREDARE seminarizate.
BIBLIOGRAFIE 1. Rădulescu, A. – „Electroterapie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1993.

OBLIGATORIE 2. XXX – BTL „Ghid pentru electroterapie”, Bucureşti, 2000.
(SELECTIV)

Criterii participare activă şi argumentată la dezbaterile pe marginea tematicii de curs şi seminar
Formula Formula notei finale: 30% participare activă la seminar; 70% examen scris.
notei finale
158
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI PRACTICA ÎN STAŢIUNI BALNEARE COD: ST3675
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 2 28 62 3 C ROMANA

DISCIPLNEI Prof. kinetoterapeut principal GEAMĂN RADU-MIHAI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIE PENTRU BIOMECANICĂ, FIZIOLOGIE ŞI FIZIOTERAPIE,

ABSOLVITE BTMK, REUMATOLOGIE, ORTOPEDIE
OBIECTIVE  Tratarea bolilor cu caracter acut şi ameliorarea lor

 Crearea unui confort psihicsi anatomo-funcţional
 Crearea unui ambient psihic între terapeut şi pacient
 Conştientizarea actului terapeutic şi a igienei personale privind fiecare afecţiune diagnosticată
TEMATICĂ  Rolul trtamentului în staţiunile balneare

GENERALĂ  Prezentarea bazelor de tratament
 Circuitul care se efectuează în cadrul unei cure balneare
 Hidroterapia
 Electroterapia
 Masajul
 Kinetoterapia
TEMATICA  Lucru practic în toate compartimentele descrise la cursuri
SEMINARIILOR/  Testarea practică a studenţilor
LUCRĂRILOR DE  Discuţii despre îmbunătăţirea procesului de recuperare şi reabilitatre în cadrul unei cure balneare
LABORATOR
METODE DE
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Păun Radu – Tratat de medicină internă –reumatologie

OBLIGATORIE 2. Eugen D. Popescu – Compendiu de reumatologie
(SELECTIV) 3. Ciobanu, V., Stroescu, I. – Semiologie şi diagnostic în reumatologie
4. Zbenghe, T., – Recuperarea medicală la domiciliu
5. Zbenghe, T., – Kinetoterapia profilactică, terapeutică şi de recuperare
6. Baciu, C.,– Kinetoterapia pre şi post operatorie
EVALUARE Condiţii Prezenţă, participare activă

Criterii Participare activă la dezbateri
Formula notei finale 50% participare activă 50% notare
159
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI PEDIATRICE COD: ST3678
NUMĂRUL
ORE ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 122 5 E ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Asist. kinetoterapeut pr. ROMAŞCU IOAN EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR B. T. M. K., FIZIOPATOLOGIE, ANATOMIE ŞI BIOMECANICĂ, KINETO ÎN

ABSOLVITE REUMATOLOGIE, ORTOPEDIE ŞI NEUROLOGIE
OBIECTIVE  Familiarizarea cu tematica disciplinei

 Însuşirea patologiei generale pediatrice
 Întocmirea programelor de recuperare în patologia pediatrică
TEMATICĂ  Tratementul redorilor articulare posttraumatice
GENERALĂ  Kineto în leziunile traumatice obstretricale
 Kinetoterapia în arsuri, torticolis, osteomielită
 Kinetoterapia în boala perthes
 Kinetoterapia în malformaţiile osteoarticulare la copil
 Reeducarea neuromotorie infantilă
 Kinetoterapia în bolile aparatului respirator 0-1 an
TEMATICA  Întocmirea programului de kinetoterapie în redorile articulare
SEMINARIILOR/  Întocmirea programului de kinetoterapie în traumatismele obstretricale
LUCRĂRILOR DE  Întocmirea programului recuperator în perthes
LABORATOR  Program de kinetoterapie în piciorul strâmb congenital
 Program de kinetoterapie în i.m.c.
 Program de kinetoterapie în bolile respiratorii 0-1 an
METODE DE Prelegeri, explicaţii, demonstraţii, prezentări de caz, iconografii, radiografii
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Goţia, Dan, – Chirurgie şi ortopedie pediatrică, 1996.

OBLIGATORIE 2. Bratu, I. A.,- Gimnastică pentru prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice, Editura Ssport-
(SELECTIV) Turism, 1977.
3. Ionescu, A. N.,- Gimnastică medicală, Ed. All, 1994-reeditată.
4. Moţet, D., - Psihopedagogia recuperării handicapurilor motorii, Ed. Humanitas, 2001.
5. Baciu, Cl., - Anatomia funcţională a aparatului locomotor, Ed. Med., 1981.
6. Piaget, J., - Psihologia copilului, Ed. Bucureşti, 1975.
7. Zbenghie, T., - Kineziologie-ştiinţa mişcării, Ed. Med., 2002.
8. Mârza, D., - Metode speciale de masaj, Ed. Plumb, 1998.
EVALUARE Condiţii Prezenţă, participare activă la lucrări practice

Criterii Participare activă în dezbateri pe marginea tematicii
Formula notei finale 50% participare activă; 50% nota de la examen
160
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI CARDIO-VASCULARE COD: ST3671
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
2 - - 1 42 108 5 M ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Prof. univ. dr. APOSTOL ION EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
FIZIOLOGIE GENERALĂ, ERGOFIZIOLOGIE, ANATOMIA OMULUI
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Transmiterea de informaţii ştiinţifice actuale privind bazele morfofiziologice ale inimii şi vaselor
sanguine
 Evidenţierea substratului morfologic, biochimic, biofizic şi genetic al proceselor fiziologice
normale şi patologice la nivelul cordului şi vaselor sanguine având în vedere că sistemul
cardiovascular este o vastă biostructură moleculară în care materia, energia şi informaţia sunt
suportul viabil al echilibrului între homeostazia morfologică şi cea funcţională;
 Cunoaşterea mecanismelor de reglare neuro-umorală ale proceselor fiziologice şi importanţa
acestora în asigurarea funcţionării normale a sistemului cardiovascular;
 Evidenţierea modificărilor fiziologice la nivelul cordului şi al hemodinamicii în condiţii de efort,
adaptarea organismului la efort
TEMATICĂ Importanţa studiului morfofiziologic al sistemului cardiovascular. Configuraţia inimii şi a sacului
GENERALĂ pericardic, Morfologia cavităţilor inimii şi compartimentele funcţionale ale acestora. Aparatul
valvular. Macro şi microstructura miocardului. Fiziologia contracţiei miocardice. Sistemului excito-
conductor al inimii. Proprietăţile morfo-funcţionale ale miocardului: excitabilitatea, ritmicitatea,
conductibilitatea, contractilitatea, tonicitatea.
Manifestări ale activităţii inimii şi înregistrarea potenţialelor de acţiune - electrocardiograma.
Modificări ale potenţialului electric la efort şi în stări patologice.
Structura arborelui vascular. Hemodinamica, viteza şi debitul sanguin, modificări ale acestora în
timpul efortului fizic. Circulaţia în sistemul cu presiune ridicată. Circulaţia arterială, pulsul, presiunea
arterială. Circulaţia în sistemul venos, presiunea venoasă. Circulaţia pulmonară.
TEMATICA  Pregătirea bolnavului cardiopat în vederea adaptării la efortul fizic.
SEMINARIILOR/  Efortul fizic la bolnavii cu cardiopatie ischemică;
LUCRĂRILOR  Metode de testare la efort a coronarienilor;recuperarea fizică a acestora;
DE LABORATOR  Recuperarea insuficienţei cardiace, a bolnavilor valvulari operaţi şi neoperaţi ;
 Recuperarea în arteriopatii sau în afecţiuni venoase precum şi recuperarea post transplant cardiac.
METODE DE Prelegeri interactive, explicaţia, activitate în grup,studiu de caz etc.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Lozincă.Izabela, Gina Heredea, 1999, Kinetoterapia în afecţiuni cardiovasculare

OBLIGATORIE 2. Bejan Leond, Făgărăşanu Dan, Emilia Bejan,1999, Bazele morfopatologice ale inimii în practica
(SELECTIV) medico-chirurgicală, Editura ALL, Bucureşti.
3. Chassignolle J.F., 2000, Infarctul în bolile cardiovasculare, prevenire şi tratament, Edit.
„Compania”, Bucureşti.
4. Ciofu E.,2002, Fiziologie generală, Edit. Univ. „Al.I.Cuza “ Iaşi.
EVALUARE 50%prezenţa la curs 100% prezenţă la seminar

Condiţii -La examinarea orală – minim nota 5 la prezentarea referatului
Criterii Participarea activă şi argumentată la dezbateri şi discuţii pe tematica cursului
şi a lucrărilor practice; realizarea originală şi completă a portofoliului.
Evaluare pe parcurs + portofoliu +evaluarea finală prin examen scris.
Forme -portofoliul metodic (individual): referat pe o temă care va fi stabilită de
comun acord cu studentul
Formula notei finale 50% participarea la lucrările practice şi însuşirea tehnicilor de recuperare a
bolnavilor + referat; 50% nota la examenul scris
161
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI KINETOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI ABDOMINO-GINECOLOGICE COD: ST 3679
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 1 - - 28 122 5 C ROMANA

DISCIPLINE ANTERIOR ANATOMIE, FIZIOLOGIE GENERALĂ, FIZIOLOGIE PATOLOGICĂ

ABSOLVITE
OBIECTIVE  Informarea studenţilor cu privire la metodologiile kinetoterapeutice utilizate în timpul sarcinii şi

postpartum şi care au ca scop prevenirea sau tratarea unor complicaţii ale sarcinii şi ale naşterii ;
 Prezentarea importanţei kinetoterapiei în tratamentul şi recuperarea în unele ginecopatii şi
afecţiuni abdominale;
TEMATICĂ  Kinetoterapia în timpul sarcinii;
GENERALĂ  Kinetoterapia postpartum ;
 Kinetoterapia în sindromul algic pelvian şi incontinenţa urinară;
 Kinetoterapia în tratarea constipaţiei, în cancere cu localizare abdomino-ginecologică şi în
prevenirea herniilor abdominale
TEMATICA  Programe kinetice indicate în sarcină
SEMINARIILOR/  Programe kinetice indicate în perioada lehuziei;
LUCRĂRILOR  Programe kinetice indicate în sindromul algic pelvian,
DE LABORATOR  Exerciţii indicate în incontinenţa urinară;
 Exerciţii indicate în tratarea afecţiunilor produse prin slăbirea musculaturii abdominale;
 Exerciţii pentru diafragm
 Recuperarea în cancere abdomino-ginecologice;
METODE DE Prelegeri interactive, prezentare de referate cu discuţia acestora, studii de cazuri clinice
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Anna Selby - Gimnastica Pilates pentru gravide, 2003.

OBLIGATORIE 2. American College of Obstetricians and Gynecologists – Exercises during pregnancy and the
(SELECTIV) postpartum period, ACOG Tehnichal Bulletin, vol. 189, Febr 1994.
3. Grosse D., Sengler J., Jurascheak F. – Incontinence urinaire et kinésitherapie post-partum.
Kinésitherapie Scientifique, Paris, 1992.
4. Ionescu A. N. – Gimnastica medicală, ALL, Bucureşti, 1994.

Criterii prezentarea de referate sintetice şi însuşirea noţiunilor predate
Forme notarea refreratelor prezentate de student şi a cunoştinţelor dobândite, lucrare scrisă finală
Formula 50% media notelor obţinute la seminarii, 50% nota obţinută la lucrarea scrisă
notei finale
162
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI ORTEZARE-PROTEZARE COD: ST3677
NUMĂRUL
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMANA

DISCIPLNEI Lector univ. dr. EMIL BUDESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIA, FIZIOLOGIA GENERALĂ ŞI FIZIOPATOLOGIE
ABSOLVITE
OBIECTIVE  dobândirea cunoştinţelor ştinţifice specifice disciplinei;

 abilitarea în utilizarea corectă a noţiunilor ştiinţifice specifice disciplinei; analiza cazurilor patologice care
necesită ortezare sau protezare, efectele terapeutice, modul de acţiune şi ortezele sau protezele ideale
necesare; aspecte constructiv – funcţionale ale ortezelor şi protezelor; compararea parametrilor biomecanici
funcţionali ai omului sănătos cu ai omului cu dizabilităţi temporare sau permanente ce foloseşte o orteză
sau proteză; gradul de reabilitare a deficienţelor neuro-motorii prin intermediul ortezelor şi protezelor;
 formarea unei gândiri corecte domeniului pentru rezolvarea problematicii motricităţii.
TEMATICĂ  Introducere în ortezare-protezare: obiectul de studiu ,terminologie.
GENERALĂ  Aspecte constructiv-functionale şi structurale ale ortezelor: clasificarea ortezelor, principii
funcţionale, materiale folosite în construcţia ortezelor, deficienţe care necesită ortezare, orteze
ale membrului inferior, orteze ale membrului superior, orteze ale coloanei vertebrale.
 Aspecte constructiv-functionale şi structurale ale protezelor: clasificarea protezelor; aspecte
biomecanice ale amputaţiei; acţionare, control, reglare la protezele modulare; proteze ale
membrului inferior; proteze ale membrului superior; proteze speciale.
 Aspecte ale biomecanicii mersului normal şi cu handicap: mersul normal, anomaliile mersului
cu proteză, mijloace de corecţie a mersului cu proteză.
TEMATICA  Măsurători antropometrice.
SEMINARIILOR/  Analiza constructiv-funcţională şi structurală a unor proteze.
LUCRĂRILOR DE  Analiza pe calculator a contactului bont-manşon de proteză.
LABORATOR  Realizarea negativului pentru mulajul de bont.
 Analiza mersului uman.
 Analiza tehnologiei de realizare a unei proteze.
METODE DE Se folosesc atât metodele clasice (prezentare la tablă, utilizarea unor mostre osoase), cât şi cele
PREDARE moderne (prezentare pe calculator, folosirea unor machete didactice)
BIBLIOGRAFIE 1. Budescu,E., Protezarea membrului inferior, Editura Tehnopress, Iaşi, 2006.

OBLIGATORIE 2. Hamilton, N., Luttgens, K., Kinesiology: scientific basis of human motion, McGraw-Hill,
(SELECTIV) Canada, 2002.
3. Neumann, D., Kinesiology of the musculoskeletal system, Mosby Published, 2002.
EVALUARE Condiţii parcurgerea integrală a lucrărilor; participare la curs

Criterii nota de trecere la referatele întocmite la lucrări
Forme colocviu
Formula notei finale 60 % evaluare colocviu +40 % nota finală lucrări
163
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI IGIENĂ ŞI PRIM AJUTOR COD: ST3605
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
1 - - 1 28 47 2,5 C ROMÂNĂ

DISCIPLNEI Prof. dr. univ. PAULA DROSESCU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DISCIPLINE ANTERIOR
ANATOMIA, FIZIOLOGIA ŞI ERGOFIZIOLOGIA, FIZIOPATOLOGIA
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Realizarea unei educaţii sanitare a studenţilor.

 Crearea unor deprinderi alimentare corecte în concordanţă cu necesităţile zilnice.
 Posibilităţile de prevenire a unor îmbolnăviri.
 Dozarea efortului fizic în funcţie de posibilităţile organismului de adaptare.
TEMATICĂ  Definiţia, obiectivele, scopul şi sarcinile disciplinei.

GENERALĂ  Igiena alimentaţiei.
 Influenţa mediului ambiant asupra creşterii, dezvoltării organismului, asupra stării de sănătate.
Mecanismele de termoreglare. Călirea organismului.
 Igiena bazelor sportive deschise şi închise. Regimul de viaţă şi de antrenament al sportivului.
 Igiena activităţii şcolare şi extraşcolare. Igiena sportului la juniori şi seniori.
 Modalităţile de adaptare ale organismului la efortul fizic.
 Oboseala musculara, fizică şi nervoasă.
TEMATICA Prevenirea accidentelor posibile din cadrul lucrulului specific. Familiarizarea cu manevrele care se
SEMINARIILOR/ impun în situaţiile specialie. Accidente mai frecvente în educaţia fizică : definiţie, consecinţe,
LUCRĂRILOR DE prevenire. Resuscitarea cardiovasculară. Contuzii şi plăgi. Entorse. Luxaţii. Fracturile. Hemostaza.
LABORATOR
învăţarea prin cooperare
BIBLIOGRAFIE 1. Drăgan I., Medicină sportivă, Bucureşti,Editura Sport-Turism,1982

OBLIGATORIE 2. Drosescu Paula, Igiena EFS, Noţiuni de prim ajutor, Ed. Venus, 2002
(SELECTIV) 3. Drosescu Paula, Igiena, Controlul medical in EFS, Ed. Tehnopress 2005

Criterii Participarea activaăla seminarii, realizarea unui proiect la alegere
Evaluare pe parcursul semestrului + realizarea unui referat pe o temă la
Forme
164
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu paleta şi racheta: TENIS DE CÂMP COD: SP3623
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 C ROMÂNĂ

DISCIPLINE ANTERIOR
TEORIA EFS, ANATOMIE, BIOMECANICA, DIDACTICA EFS
ABSOLVITE
OBIECTIVE  Însuşirea tehnicii şi tacticii de bază a jocului

 Însuşirea noţiunilor de regulament
 Dobândirea unor cunoştinţe metodice privind predarea tenisului de câmp la nivelul începătorilor
 Cunoaşterea unor aspecte generale şi specifice ale jocului
TEMATICĂ
GENERALĂ
TEMATICA I. Aspecte generale ale jocului de tenis:

SEMINARIILOR/ - suprafeţe de joc, materiale de joc.
LUCRĂRILOR DE II. Exerciţii speciale de încălzire şi pregătire fizică
LABORATOR III. Tehnica jocului de tenis:
- prizele rachetei; poziţiile şi formele de deplasare în teren; efectele şi săriturile mingii;
lovitura de pe partea dreaptă plată şi liftată, de pe loc şi din deplasare; lovitura de pe partea
stângă, plată, liftată şi tăiată, de pe loc şi din deplasare, cu o mână şi cu ambele mâini;
serviciul plat şi tăiat; voleul de dreapta şi de stânga pregătitor şi de finalizare; smeciul.
IV. Tactica jocului de tenis
 tactica jocului de simplu:
- fazele fixe şi momentele lor (serviciul şi returul); fazele de joc alternativ şi momentele lor;
situaţii tactice speciale
 tactica jocului de dublu.
PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Brown, J. – Tenis – trepte spre succes, Editura Teora, Bucureşti, 1997.
OBLIGATORIE 2. Cristea, E.; Năstase, I. – Tenis, ediţia a II-a, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979.
(SELECTIV) 3. Georgescu, Şt. – Tenis de câmp, Editura Stadion, Bucureşti, 1974.
4. Segărceanu, A. – Tenis pentru copii, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989.

Condiţii
Participare activă
Criterii
Calităţi şi deprinderi pentru practicarea şi predarea tenisului de câmp
165
FIŞA DISCIPLINEI
DENUMIREA DISCIPLINEI Sporturi cu paleta şi racheta: BADMINTON COD: ST3628
NUMĂRUL
TOTAL ORE NUMĂR
ACTIVITATE DE
C S L Pr.
- - - 1 14 61 2,5 P; C ROMÂNA

DISCIPLINE ANTERIOR GIMNASTICĂ, ATLETISM, TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI

ABSOLVITE SPORTIV
OBIECTIVE  Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice necesare unei bune desfăşurări a
activităţilor ce folosesc mijloacele Badmintonului;
 Punere în evidenţă a avantajelor practicării Badmintonului în şcoală;
 Dobândirea abilităţilor pentru jocul de Badminton la simplu şi la dublu;
 Cunoaşterea condiţiilor de realizare a unei competiţii şcolare de Badminton.
TEMATICĂ  Scurt istoric al jocului de Badminton;
GENERALĂ  Noţiuni de regulament;
 Tehnica în jocului de badminton;
 Tactica în jocul de Badminton;
 Antrenamentul în Badminton;
 Realizarea tablourilor de concurs.
TEMATICA Poziţia fundamentală; mişcarea în teren; zborul mingii; Exerciţii pentru poziţia fundamentală;
SEMINARIILOR/ pentru deplasarea în teren; Priza rachetei; Exerciţii cu racheta şi mingea de badminton (fluturaşul);
LUCRĂRILOR DE Lovitura de dreapta ; Exerciţii de învăţare a loviturilor de dreapta ; Lovitura de stânga; Exerciţii de
LABORATOR învăţare a loviturilor de stânga; Serviciul; Exerciţii şi jocuri pentru învăţarea elementelor şi
procedeelor tehnice; Jocuri cu temă; Combinaţii de lovituri între trei jucători; între patru jucători;
Jocul de simplu; Joc bilateral la dublu; Joc bilateral la dublu mixt;
METODE DE Expunere; Demonstraţii; Demonstraţii intuitive; Explicaţii însoţite de demonstraţii.

PREDARE
BIBLIOGRAFIE 1. Demeter, Z.,- Badminton, Ed. Stadion, Bucureşti, 1983.

OBLIGATORIE 2. Marcu, V.,- Badminton, Ed. Stadion, Bucureşti, 1989.
(SELECTIV) 3. Mârza, I.,- Badminton, Note de curs, Univ. Transilvania Braşov, 1991.
4. Şiclovan, I.,- Teoria antrenamentului sportiv, Ed. Stadion, Bucureşti, 1977.
5. Rus C.M., - Badminton, Analele FEFS Iaşi 1998.

adecvat;
Criterii
Atitudine corespunzătoare pentru lucrul în echipă. obţinerea minim a nota
5 la verificările pe parcurs
Forme Pe parcurs la activitatea metodică şi probe practice finale; Colocviu;
Formula notei finale 50% evaluarea pe parcurs + 50%colocviu
166
DISCIPLINELE OFERITE PENTRU
TRASEUL COMPLEMENTAR
 Specializare comlementară: plan de învăţământ

cu oferta de 60 credite de la specializarea
„Educaţie fizică şi sportivă”
În Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi un student, pe lângă specializarea principală,

poate să obţină şi o specializare complementară prin acumularea unui număr de 60
credite. Acest număr de credite poate fi realizat prin parcurgerea a 12 discipline/unităţi
de învăţare ale traseului complementar. FEFS Iaşi oferă studenţilor săi, posibilitatea de a
urma o specializare complementară în interiorul facultăţii.
Cele 12 discipline/unităţi de învăţare ce urmează a fi parcurse de către studenţii
de la specializarea „kinetoterapie şi motricitate specială” care optează pentru
specializarea complementară „educaţie fizică şi sportivă” sunt precizate în planul de
învăţământ de la pagina nr. 168.
Parcurgerea disciplinelor oferite pentru specializarea complementară se va face în
cel de-al III-lea an de studiu, în funcţie de opţiunea fiecărui student, opţiune care se va
face la sfârşitul anului II de studiu.
Studentul care optează şi pentru un traseu complementar, va realiza un număr de
120 credite de la specializarea principală în primii doi ani de facultate şi 60 credite de la
specializarea complementară în anul III, totalizând un număr de 180 credite.
O specializare complementară poate fi urmată în interiorul facultăţii sau la oricare
facultate din Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, care oferă specializări complementare.
Programele analitice ale disciplinelor cuprinse în planurile de învăţământ valabile
pentru specializările complementare pot fi consultate la prezentarea lor în cadrul
specializăriilor principale, ele fiind aceleaşi.
Informaţii despre specializările complementare oferite de celelalte facultăţi din
Universitate le puteţi afla de la facultăţile respective sau vă puteţi informa din
„Ghidul…” care se va realiza special pentru orientarea studenţilor interesaţi în aceast
sens.
STUDENŢILOR CARE DORESC SĂ PARCURGĂ ÎN ANUL III DE STUDIU
UN TRASEU COMPLEMENTAR, LE RECOMANDĂM SĂ SE INFORMEZE
CU MARE ATENŢIE PENTRU A PUTEA OPTA ÎN CUNOŞTINŢĂ DE
CAUZĂ!
167
Specializarea complementară: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
Forma de învăţământ: ZI şi IFR
Se aplică în anul univ. 2011-2012
CU CELE 12 DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE TOTALIZÂND UN NUMĂR DE 60 DE CREDITE CE
TREBUIE SĂ FIE OBŢINUTE DE STUDENŢII DE LA SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE
SPECIALĂ CARE DORESC SĂ OBŢINĂ ŞI CEA DE A DOUA SPECIALIZARE (COMPLEMENTARĂ) ÎN
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
Anul de studiu: III – specializare complementară
DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE DIN ANUL II (2010-2011)
Nr. Codul
crt. Denumirea disciplinei disciplinei Nr. ore/săpt. Cr. FV Nr. ore/săpt. Cr. FV
C S L C S L
1. Fiziologia generală şi a efortului fizic ST 2303 2 1 - 5 E - - - - -
Biomecanică şi elemente de profilaxie
medicală în educaţie fizică şi sport:
2. Biomecanica ST 2402 - - - - - 1 1 - 2
5 E
Igienă, prim ajutor şi control medical ST 2405 - - - - - 2 1 - 3
Discipline de bază individuale
3. Atletismul în şcoală SP 2303 2 - 2 3 - - - - -
Gimnastica în şcoală SP 2305 2 - 2 2 5 E - - - - -
4. Baschet: bazele tehnicii şi tacticii ST 2310 - - 2 3 - - - - -
Fotbal: bazele tehnicii şi tacticii SP 2310 - - 2 2 5 Vp - - - - -
5. Baschetul în şcoală ST 2410 - - - - - 2 - 2 2
5 E
Fotbalul în şcoală SP 2410 - - - - - 2 - 2 3
Discipline nautice:
6. Înot: metodica învăţării ST 2411 - - - - - 2 - 2 3
30 5 E
Practică înot-vâslit ST 2413 - - - - - - - ore 2
Expresie corporală (1-2):
Opţional  Dans sportiv SP 2322 - - 1 2,5 - - - - -

I  Dans folcloric SP 2325
7. Sporturi de luptă (1-2): 5 C
Opţional  Judo
(DO)
ST 2327 - - 1 2,5 - - - - -
II  Instruire în arte marţiale ST 2335
Opţional Sporturi adaptate:
III  Fotbal-tenis SP 2444 - - - - - - - 1 2,5
8.  Streetball ST 2438 5 C
Opţional  Volley-beach ST 2438 - - - - - - - 1 2,5
IV  Rugby-redus ST 2437
ore fizice 6 12E 109 2 9 3E
TOTAL 8 discipline/unităţi de învăţare ore conven- 1C 20 20 1C
12 1 10
ţionale 1Vp 18 2 9
DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE DIN ANUL III (2011-2012)
Gimnastica ritmică
9. SP 3508 1 - 2 5 E - - - - -
Org. şi coregrafia spectacolului şcolar:

10. Organizarea de competiţii sportive şcolare SP 3619 - - - - - 1 1 - 3
5 C
Elem. de coregrafie a spectacolului şcolar SP 3672 - - - - - 1 - 1 2
11. Organizarea timpului liber şi a activităţilor
sportiv-recreative SP 3674 - - - - - 1 - 1 5 C
U.I. Management în E.F.S.
12. Management şi marketing în efs ST 3534 1 1 - 3 - - - - -
Amenajarea şi administrarea bazelor 5 E
sportive şcolare SP 3520 1 - 1 2 - - - - -
TOTAL 2 discipline/unităţi de învăţare ore fizice 3 1 3 10 2E 3 1 2 10 2C
ore conv. 6 1 3 6 1 2
TOTAL 12 DISCIPLINE/UNITĂŢI DE ore fizice 9 2 13 4E 12 3 11 3E
GENERAL ÎNVĂŢARE ore conven- 30 1C 30 3C
ţionale
18 2 13 1Vp 24 3 11
168
INFORMAŢII GENERALE PENTRU STUDENŢI
La baza elaborării acestui Ghid au stat următoarele documente:
1. Regulamentul privind activitatea didactică a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi;

2. Legea învăţământului nr. 84/ 1995 - republicată;
3. Hotărârea Senatului Universităţi „Al.I.Cuza”, nr. 4/ 28.09.1998 privind criteriile
specifice de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru
studenţii de la cursurile de zi;
4. Regulamentul de repartizare a biletelor de tabără în perioada vacanţelor de
vară;
5. Informaţiile furnizate de secretariatele facultăţilor din componenţa Universităţii
„Al. I. Cuza” Iaşi.
I. UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi este cea mai veche universitate din ţară. A fost
înfiinţată în anul 1860 în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, al cărui nume cu
cinste îl poartă.
Prin facultăţile componente, în cadrul Universităţii sunt formaţi specialişti cu
pregătire superioară pentru diferite domenii de activitate.
Conducerea activităţii este asigurată de :
Rector: prof. dr. VASILE IŞAN

Prorector Programe Preuniversitare şi de Licenţă: prof. dr. Sălăvăstru Constantin
Prorector Programe Masterat şi Doctorat: prof. dr. Gheorghe Iacob
Prorector Relaţii Internaţionale: prof. dr. Luchian Henri
Prorector Cercetare Inovare: prof. dr. Popa Gheorghe
Prorector Dezvoltare Instituţională: prof. dr. pr. Popa Gheorghe
Prorector Servicii Studenţeşti şi Absolvenţi: prof. dr. Carmen Creţu
Cancelar: prof. dr. Cătălin Tănase
Director General Administrativ: ing. Bogdan-Eduard Pleşcan
Secretar şef: Ceică Oana
Informaţii universitate:
Adresă: Bulevardul Carol I, nr. 11, 6600, Iaşi

Telefon: 0232-201010
Fax: 0232-201201
Site Web: http://www.uaic.ro
169
Cele mai importante aspecte şi hotărâri privind activitatea academică din
Universitate se analizează şi se decid în cadrul Senatului Universităţii, Biroului
Senatului şi Colegiului Academic.
Senatul
Senatul este format din cadre didactice şi studenţi; se constituie conform
metodologiei de alegere prevăzută de Carta Universitară. Reprezentanţii studenţilor în
Senatul Universităţii sunt aleşi de Consiliile facultăţilor, la propunerea studenţilor, în
concordanţă cu prevederile Legii Învăţământului.
Biroul Senatului
Biroul Senatului este format din rector, prorectori, cancelarul general, directorul
general administrativ şi un reprezentant al studenţilor. Biroul Senatului este organismul
executiv al administraţiei academice care aplică hotărârile Senatului.
Colegiul Academic
Colegiul Academic este un organism format din membrii Biroului Senatului,
decanii facultăţilor, directorii de departamente şi colegii, directorul general
administrativ şi secretarul şef al universităţii.
Rectorul
Rectorul conduce întreaga activitate academică şi administrativă din universitate.
Este preşedintele Senatului, conduce activitatea Biroului Senatului şi a Colegiului
Academic. Reprezintă universitatea în toate relaţiile sale externe.
Prorectorii
Prorectorii îndeplinesc acele funcţii care le sunt delegate de către rector, prin
ordin scris sau care sunt decise de Senat.
Directorul General Administrativ
Directorul General Administrativ are responsabilitatea totală în ceea ce priveşte
eficienţa tuturor compartimentelor administrative. În calitate de membru al Biroului
Senatului Universităţii, el contribuie la managementul strategic şi cotidian al
universităţii. Urmăreşte şi coordonează activitatea responsabililor compartimentelor
administrative.
Facultatea reprezintă unitatea funcţională, cuprinzând personal didactic, studenţi
şi personal de secretariat şi administrativ; este formată din specializări, departamente,
laboratoare şi unităţi de cercetare.
Este condusă de Consiliul facultăţii.
Consiliul Facultăţii
Consiliul Facultăţii defineşte strategia de dezvoltare a facultăţii, elaborează
planurile de învăţământ ale facultăţii, propune numărul de studenţi pe specializări şi
forme de învăţământ, aprobă disciplinele pentru licenţă, studii de masterat şi doctorat,
validează directorii de departament, fixează efectivul de burse pe specializări în limitele
fondurilor alocate. Este format din reprezentanţii Departamentelor şi studenţilor, aceştia
din urmă fiind aleşi de către colegii lor conform Legii Învăţământului.
170
Biroul Consiliului Facultăţii
Biroul Consiliului Facultăţii este organismul executiv al Consiliului facultăţii,
format din decan, prodecani, cancelarul facultăţii şi reprezentantul studenţilor şi
coordonează activităţile curente ale facultăţii.
Decanul
Decanul este ales de Consiliul facultăţii; coordonează activitatea Biroului
Consiliului pentru aplicarea hotărârilor luate şi este preşedinte al Consiliului facultăţii.
Răspunde de calitatea întregului proces de învăţământ şi cercetare din facultate.
Prodecanii
Prodecanii răspund de domeniile de activitate ale facultăţii, care le sunt
repartizate şi asigură conducerea curentă în diferite domenii, potrivit competenţelor
acordate de Consiliul facultăţii.
Administratorul Şef
Administratorul Şef are responsabilitatea funcţionării eficiente a administraţiei
facultăţii. În calitate de membru al Consiliului facultăţii, contribuie la managementul
cotidian al facultăţii, în deplină concordanţă cu planul strategic de dezvoltare a
universităţii. Urmăreşte şi coordonează activitatea personalului administrativ de la
nivelul facultăţii.
Universitatea „Al. I.Cuza” Iaşi cuprinde 15 facultăţi:
 FACULTATEA DE BIOLOGIE
Bulevardul Carol, nr. 20, 6600, Iaşi
 FACULTATEA DE CHIMIE
Bulevardul Carol I,nr.11, 6600, Iaşi
 FACULTATEA DE DREPT
Bulevardul Carol I, 11, 6600, Iaşi
 FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Bulevardul Carol I, nr.20, 6600, Iaşi
 FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Str. Toma Cozma, nr. 3, 6600, Iaşi
 FACULTATEA DE FILOSOFIE
Bulevardul Carol I, Nr.11, 6600, Iaşi
 FACULTATEA DE FIZICĂ
Bulevardul Carol I, Nr. 11, 6600, Iaşi
 FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOLOGIE
Bulevardul Carol I, nr. 20 A, 6600, Iaşi
 FACULTATEA DE INFORMATICĂ
Str. General Berthelot, nr. 16, 6600, Iaşi
 FACULTATEA DE ISTORIE
Bulevardul Carol I, nr. 11, 6600, Iaşi
 FACULTATEA DE LITERE
171
 FACULTATEA DE MATEMATICĂ
 FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Str. Toma Cozma, nr.3, 6600, Iaşi
 FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
Str. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 45, 6600, Iaşi
 FACULTATEA DE TEOLOGIE ROMANO CATOLICA
II. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE STUDENTULUI
În perioada şcolarizării, studenţii au următoarele drepturi specifice:

1. să beneficieze de gratuitatea învăţământului, conform Legii învăţământului nr. 84/
1995, cu completările şi nuanţările ulterioare, pe durata studiilor universitare
prevăzute pentru specializarea dată, pentru toate activităţile din planul de
învăţământ, cu excepţia situaţiilor menţionate în art. 58 din Legea învăţământului
(„...depăşirea duratei de şcolarizare prevăzută de lege, admiteri, înmatriculări,
reînmatriculări, repetarea examenelor şi altor forme de verificare care depăşesc
planurile de învăţământ”);
2. să urmeze concomitent două specializări, din care doar una la Universitatea
„Al.I.Cuza” Iaşi, cealaltă la altă instituţie de învăţământ superior din centrul
universitar Iaşi, sau din ţară (deoarece în momentul întocmirii ghidului de studii
acest aspect nu era încă definitivat la nivelul conducerii Universităţii, studenţii
aflaţi în această situaţie sunt sfătuiţi să se informeze ulterior);
3. să folosească laboratoarele, sălile de cursuri şi seminarii, sălile de lectură,
bibliotecile şi celelalte mijloace puse la dispoziţie de către universitate pentru
pregătirea profesională, precum şi pentru activităţile culturale şi sportive;
4. să opteze pentru o anumită serie de predare, în cazul în care organizarea
procesului didactic permite acest lucru;
5. să aleagă, conform planului de învăţământ, disciplinele sau pachetele de discipline
opţionale şi facultative pe care să le studieze;
6. să solicite cadrelor didactice în cadrul orelor de curs, seminar, lucrări aplicative
sau consultaţii, clarificarea problemelor din cadrul programelor analitice ale
disciplinei;
7. să urmeze la cerere, în condiţiile art. 58 din Legea învăţământului şi alte cursuri
decât cele prevăzute în planul de învăţământ pentru specializarea respectivă;
8. să participe la activitatea ştiinţifică, la activitatea formaţiilor artistice, cenaclurilor
literare, cluburilor, la activitatea sportivă universitară;
9. să primească burse de merit, de studii sau de asistenţă socială şi alte forme de
sprijin material în conformitate cu normele legale şi regulamentele Universităţii;
10. să beneficieze de asistenţă medicală şi psihologică gratuită;
11. să ia masa la cantina Universităţii şi să fie cazaţi la cămin, în limita locurilor
disponibile, în condiţiile regulamentelor de funcţionare a cantinei şi căminelor;
12. să primească echipament de protecţie în timpul practicii în producţie şi la lucrările
practice care au loc în mediu toxic, conform normelor de protecţie a muncii;
172
13. să beneficieze de tratament, pentru refacerea sănătăţii, în staţiuni
balneoclimaterice sau pentru odihnă, în taberele studenţeşti, în limita locurilor
disponibile (vezi cap. VII);
14. să beneficieze de asistenţă gratuită, oferită de „Centrul de Informare Profesională,
Orientare în Carieră şi Plasament (CIPO)” din cadrul Universităţii prin consilierii
de specialitate;
15. să aleagă şi să fie ales, ca reprezentant al studenţilor, în Consiliul facultăţii şi
Senatul Universităţii;
16. să beneficieze de burse de mobilitate, pentru studii, la alte universităţi din ţară şi
străinătate (vezi Regulamentul de activitate didactică);
17. să participe, prin libera exprimare a opiniilor, după o procedură aprobată de Senat,
la evaluarea activităţii pentru disciplinele frecventate;
18. să folosească poşta electronică numai în legătură cu activitatea de pregătire şi cu
alte probleme ale procesului de învăţământ;
19. să folosească facilităţile de cercetare ştiinţifică ale Universităţii (de exemplu:
participarea la sesiunile ştiinţifice, proiecte de cercetare).
Pe lângă drepturile enumerate mai sus, în funcţie de reglementările stabilite între
ministerele de resort, studenţii de la cursurile de zi beneficiază de o reducere de 50%
pentru transportul CFR pe trenurile personale cât şi de o reducere de 50% pe trenurile
accelerat în limita unui număr de 12 călătorii dus-întors (se reglementează anual). De
asemenea, studenţii de la cursurile de zi mai beneficiază de o reducere de 50% pentru
transportul în comun sau cel auto extern (autobuz, microbuz) pe ruta Iaşi-localitatea de
domociliu, în valoare totală de 60 RON/lună (se reglementează anual). Din această
sumă totală se decontează studentului 50% (30 RON).
Pentru performanţe deosebite obţinute în activitatea profesională şi ştiinţifică,
studenţii pot fi recompensaţi prin: diplome de merit, premii anuale sau ocazionale, burse
speciale şi prin alte forme. Acordarea recompenselor se hotărăşte de către Consiliile
facultăţilor, din fondurile proprii, realizate în regim de autofinanţare în conformitate cu
reglementările legale.
Studenţii au următoarele îndatoriri specifice:
1. să îndeplinească toate sarcinile ce le revin potrivit planului de învăţământ şi
programelor analitice ale disciplinelor;
2. să respecte normele de disciplină şi etică universitară, în conformitate cu
regulamentele proprii ale Universităţii;
3. să folosească cu grijă bunurile materiale existente în spaţiile de învăţământ,
cămine, cantine etc., să le întreţină şi să le păstreze în bună stare. Prejudiciile
constând din degradarea sau distrugerea acestor bunuri se vor recupera, conform
procedurii legale, de la cei care le-au produs (vezi Regulamentul de cazare în
cămin);
4. să achite taxele stabilite în baza art. 58 din Legea învăţământului nr. 84/ 1995, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru: înmatriculări şi reînmatriculări;
susţinerea unui examen neinclus în planul de învăţământ la anul de studiu
respectiv; repetarea susţinerii examenului de licenţă sau de absolvire; activităţi
didactice suplimentare; continuarea studiilor după durata stabilită prin planul de
învăţământ pentru specializarea respectivă.
173
Nerespectarea de către studenţi a îndatoririlor prezentate mai sus atrage de la sine
atenţionarea şi aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertisment; b) ridicarea bursei pe o
perioadă determinată; c) suspendarea dreptului de a fi cazat în cămin; d) amânarea
examenului la disciplina la care nu au fost îndeplinite obligaţiile minimale; e) cea care
vizează exmatricularea din universitate. Sancţiunile de la punctele a), b), c) şi d) se
aplică de Consiliul facultăţii, iar cea de la punctul e), de către Rector, la propunerea
Consiliului facultăţii. Sancţiunea aplicată în funcţie de gravitatea abaterilor, de repetarea
abaterilor şi de condiţiile în care au fost săvârşite, poate fi contestată, în termenul legal
de 30 zile, la organul de conducere imediat superior celui care a aplicat-o.
În situaţiile litigioase (conflicte interpersonale, comportament indecent, agresare
fizică şi verbală, hărţuire sexuală) privind relaţiile dintre cadre didactice, studenţi sau
dintre studenţi şi cadre didactice, atât studenţii, cât şi cadrele didactice se pot adresa
Colegiului de Onoare al Universităţii.
În apărarea drepturilor specifice, studenţii se pot adresa, prin petiţie, organelor
de conducere ale facultăţii sau Universităţii, apelând pentru ajutor si la reprezentanţii
lor. Pentru mai multe informaţii se pot adresa Biroului Informativ al Studenţilor,
căminul Gaudeamus, complexul studenţesc Codrescu.
Studenţii Universităţii îşi pot alege reprezentanţi în forurile de conducere ale
Facultăţilor şi Universităţii, reprezentanţi care au datoria de a le apăra drepturile
şi de a-i informa, precum şi de a optimiza raporturile studenţilor cu celelalte
structuri din Universitate.
În Consiliul fiecărei Facultăţi studenţii sunt reprezentaţi de un număr de
studenţi, care este diferit de la o facultate la alta, proporţional cu numărul de
studenţi. Dintre studenţii din Consiliu, unul (sau mai mulţi) dintre ei reprezintă
studenţii Facultăţii în Senatul Universităţii.
În Senatul Universităţii sunt 19 studenţi , care au un reprezentant în Biroul
Senat al Universităţii (studentul/a urmează a fi ales după începerea anului universitar).
De asemenea, există un Consiliu Administrativ pe probleme social-
studenţeşti, format din reprezentanţi ai Direcţiei pentru Probleme Social-
Studenteşti, şefii de complex, aleşi dintre studenţii şefi de cămin din fiecare
complex, administratorii de complex, doi studenţi din Senat, reprezentanţii
organizaţiilor studenţeşti legal constituite pe lângă Universitate şi Directorul
General Administrativ.
III. SISTEMUL DE CREDITE TRANSFERABILE
Principiile ECTS sunt următoarele: transparenţa informaţiilor privind programele

de studii, acordul mutual între universităţile partenere, recunoaşterea integrală a
perioadelor de studii efectuate în străinătate, flexibilitatea programelor de studii,
recunoaşterea diversităţii, recunoaşterea dreptului de opţiune, încrederea reciprocă,
stabilirea coordonatorilor sistemului, alocarea creditelor pe discipline, elaborarea
documentaţiei, realizarea acordurilor de cooperare în vederea asigurării mobilităţii
studenţilor.
Câteva reguli
Creditele măsoară volumul normal de muncă pretins studentului/ studentei, sub
toate formele (participarea la cursuri, seminarii şi laboratoare, studiul individual,
proiecte, examene, activităţi practice). Creditele nu măsoară munca profesorului
174
(instruirea) ci pe cea a studentului (învăţarea). Creditele sunt alocate disciplinelor de
studiu şi sunt câştigate integral de student prin promovarea disciplinelor respective.
Creditele nu înlocuiesc evaluarea studentului prin note şi de aceea ele nu au scopul de a
măsura calitatea învăţării.
Cât reprezintă un credit? Volumul de activitate cuantificat printr-un credit se
calculează astfel: un semestru cu 14 săptămâni de frecvenţă şi trei săptămâni de
examene are 816 ore de activitate, calculate cu 6 zile/ săptămână şi 8 ore/zi de muncă.
Din relaţia 816 ore × 30 credite, rezultă că un credit echivalează cu aproximativ 27 de
ore ale studentului (cursuri, seminarii şi laboratoare, studiu individual, proiecte,
examene, activităţi practice).
Studenţii din toţi anii de studiu se pot prezenta atât la examene/colocvii cât şi la
reexaminări la fiecare disciplină, de cel mult 2 ori gratuit, conform planului de
învăţământ.
Pot beneficia de reexaminări pentru acumularea punctelor numai studenţii care au
promovat toate examenele prevăzute în planul de învăţământ la momentul prezentării
cererii de reexaminare. Aceste reexaminări sunt gratuite, cu excepţia cazului în care
studentul s-a prezentat deja de două ori la examen. Numărul reexaminărilor pentru
mărirea notei, într-un an universitar, este de maxim două. Rezultatul reexaminării nu
poate conduce la scăderea notei obţinută anterior. În urma reexaminării pentru
mărirea notei, rezultatul se modifică numai atunci când nota este mai mare decât
cea anterioară şi se concretizează în nota dată de comisia de examinare.
Anul de studiu este considerat promovat numai atunci când studenţii au obţinut
cel puţin nota 5 la toate disciplinele obligatorii şi au acumulat numărul de credite şi de
puncte prevăzute în planul de învăţământ.
IV. STRUCTURA STUDIILOR UNIVERSITARE
Art. 4. Activitatea didactică în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi este organizată pe
cicluri de studii universitare în conformitate cu Legea 288/2004:
a) studii universitare de licenţă (3 ani, cu excepţia Facultăţii de Drept şi a ştiinţelor
inginereşti);
b) studii universitare de masterat (2 ani, cu excepţia Facultăţii de Drept şi a ştiinţelor
inginereşti unde durata este de 1 -2 ani);
c) studii universitare de doctorat (3 ani).
Art. 5. Studiile universitare de licenţă corespund unui număr de 180 de credite
(licenţă 3 ani), respectiv 240 de credite (licenţă 4 ani), conform Sistemului European de
Credite de Studiu Transferabile ECTS (Legea 288, art.4, al.1).
Art. 6. Activitatea didactică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este
organizată pe domenii de studiu şi specializări. La Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
Iaşi domeniul de studiu de licenţă este denumit „educaţie fizică şi sport” cu două
specializări: educaţie fizică şi sportivă şi kinetoterapie şi motricitate specială.
Art. 7. Un domeniu de studiu este definit prin cunoştinţe şi competenţe generale,
însumând 60 de credite, şi cunoştinţe şi competenţe de specialitate, însumând 120 de
credite. Lor li se pot adăugă, la cerere, alte 30 de credite, obţinute în perioada studiilor
universitare de licenţă, pentru modulul I de pregătire psihopedagogică. Pentru studenţii în
175
drept şi inginerie se adaugă alte 60 de credite, fie pentru cunoştinţe şi competenţe
generale, fie de specialitate.
Art. 8. „Domeniul de studiu cuprinde una sau mai multe specializări universitare”
(OMEC nr. 3545/2005, art.1, al.3). La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” domeniul de
studiu al studentului cuprinde una sau două specializări universitare, învăţământul fiind
centrat pe student (OMEC 3235/2005, art.10).
Art. 9. „Specializările sunt modalităţi alternative de a dobândi cunoştinţele şi
competenţele definitorii pentru un domeniu de studiu” (OMEC 3235/2005, art.1, al. 4).
La UAIC, modalităţile alternative constau în lăsarea la latitudinea studentului a celor
două posibilităţi ale alternativei: specializarea din domeniul de licenţă sau specializarea
complementară domeniului de licenţă.
Art. 10. Dacă se optează pentru o specializare din domeniul de licenţă aceasta va
avea 120 de credite, iar dacă se optează pentru o specializare din domeniul de licenţă şi
una complementară fiecare va avea câte 60 de credite.
Art. 11. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, la sfârşitul semestrului al II- lea
din anul II, studentul poate să aleagă liber, printr-o cerere adresată decanului facultăţii la
care este înmatriculat, o a doua specializare, complementară celei principale. În acest
scop, facultăţile vor anunţa, înaintea sesiunii de admitere, cele 12 discipline (60 de
credite) care vor forma cea de a doua specializare (specializarea complementară). Ele se
regăsesc în totalitate printre disciplinele unei specializări principale de licenţă.
Art. 12. În cazul în care studentul nu optează pentru o specializare complementară,
acesta va acumula 120 de credite ale celor 24 de discipline ce definesc specializarea
domeniului de licenţă.
Art. 13. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” un student nu poate să urmeze
două specializări de licenţă în acelaşi timp. Studentul care doreşte să urmeze a doua
specializare de licenţă, poate să o facă după încheierea studiilor la prima specializare.
Art. 14. Studiile universitare de masterat şi doctorat la Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza” sunt reglementate prin regulamente proprii.
V. ADMITEREA
Art. 21. Admiterea în învăţământul superior la Universitatea „Alexandru Ioan

Cuza” din Iaşi se organizează pe domenii sau grupe de domenii de studiu.
Art. 22. Admiterea candidaţilor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” se face
prin concurs, în limita cifrei de şcolarizare propusă de Senat şi aprobată prin hotărâre de
guvern, în condiţiile stabilite de lege.
Art. 23. Locurile alocate pentru admitere sunt:
a) locuri finanţate de la bugetul de stat;
b) locuri finanţate din taxe şi alte surse extrabugetare.
Art. 24. Admiterea la studii universitare de licenţă (zi, ID, FR, seral), se
desfăşoară în conformitate cu metodologia elaborată în baza ordinului ministrului
privind organizarea admiterii în învăţământul superior.
Art. 25. Metodologia de admitere este elaborată şi aprobată de către Senatul
Universităţii în cel mult o lună calendaristică de la data apariţiei ordinului ministrului
privind admiterea în învăţământul superior.
176
Art. 26. Admiterea la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” se derulează numai
pentru specializările acreditate sau autorizate provizoriu care sunt cuprinse într-o
hotărâre de guvern anterioară începerii admiterii.
VI. ÎNMATRICULAREA CANDIDAŢILOR
Art. 27. Înmatricularea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului de

admitere se face prin decizia Rectorului Universităţii.
Art. 28. Un candidat admis poate fi înmatriculat şi în anii 2, sau 3 dacă a
promovat anii anteriori, aplicându-se sistemul de credite transferabile.
Art. 29. Un student înmatriculat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este
obligat să se înscrie la cursuri înaintea începerii fiecărui semestru universitar. Cererea
de înscriere, anexă la contractul de studii, trebuie să cuprindă disciplinele pe care
studentul le va urma şi examenele la care se va prezenta în semestrul respectiv.
Art. 30. Taxele de studiu se achită astfel:
a) 50 % din taxă în primele 15 zile calendaristice ale semestrului;
b) 50% din taxă până cu 10 zile calendaristice înaintea începerii sesiunii.
VII. RETRAGEREA DE LA STUDII
Art. 31. Retragerea de la studii se face la cerere. În acest caz taxa achitată se
restituie astfel:
a) dacă cererea de retragere a fost depusă înainte de începerea semestrului, taxa
se restituie integral;
b) dacă cererea de retragere a fost depusă în primele 15 zile lucrătoare de la
începerea semestrului, studentului i se restituie 90% din taxă;
c) dacă cererea de retragere a fost depusă în 30 de zile lucrătoare de la începerea
semestrului, studentului i se va reţine 50% din taxă.
d) dacă cererea este depusă după 30 de zile de la începerea semestrului, taxa de
şcolarizare nu se mai restituie.
Art. 32. Drepturile şi obligaţiile candidatului declarat admis şi înmatriculat la
Universitatea „Al.I.Cuza” sunt stabilite prin contractul de studii şi alte contracte
semnate între părţi la începutul anului universitar.
VIII. EXMATRICULAREA
Art. 33. Exmatricularea are loc dacă studentul se află în una din următoarele
situaţii:
a) studentul nu a promovat o disciplină deşi s-a prezentat de două ori la evaluarea
finală, la reînmatriculare, studentul va achita taxa de reînmatriculare (200
RON), care acoperă evaluarea la disciplina/disciplinele pe care nu le-a
promovat;
b) studentul nu a promovat o disciplină în două semestre consecutive;
c) studentul nu a achitat taxele şcolare în termenele stabilite;
d) studentul a fost dovedit că a încercat să promoveze examenele prin fraudă;
e) studentul nu s-a înscris la cursuri înaintea începerii semestrului;
177
f) studentul a săvârşit abateri grave de la disciplina universitară.
Procedura de exmatriculare se declanşează la propunerea biroului consiliului facultăţii şi
se finalizează prin decizia Biroului Senatului.
IX. REÎNMATRICULAREA STUDENŢILOR
Art. 34. Reînmatricularea studenţilor se poate efectua numai la începutul

fiecărui semestru, într-o perioadă determinată, stabilită de Senatul Universităţii.
Art. 35. Reînmatricularea studenţilor se realizează astfel:
a) un student exmatriculat care are cel mult 5 discipline nepromovate în anii de
şcolarizare parcurşi, va fi reînmatriculat într-un an de studiu superior celui din
care a fost exmatriculat. El va achita taxa anului în care este reînmatriculat şi
taxa pentru disciplinele nepromovate anterior;
b) un student exmatriculat care are mai mult de 5 discipline nepromovate pe
întreaga perioadă de şcolarizare parcursă va fi reînmatriculat în acelaşi an de
studiu din care a fost exmatriculat. Studentul aflat în situaţia de
reînmatriculare în acelaşi an de studii are obligaţia de a achita taxele pentru
disciplinele la care se înscrie în anul respectiv.
c) studenţii exmatriculaţi pentru neachitarea taxei de şcolarizare se supun
aceloraşi exigenţe de la punctele a) şi b) după parcurgerea procedurilor de
reînmatriculare.
d) studenţii exmatriculaţi pentru fraudă sau pentru alte abateri grave de la
disciplina universitară nu mai pot fi reînmatriculaţi la Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza”.
X. ÎNTRERUPEREA STUDIILOR
Art. 36. Întreruperea studiilor se poate realiza la cererea motivată a studentului,

fiind aprobată de către conducerea facultăţii pentru unu sau două semestre.
Art. 37. Întreruperea studiilor nu afectează statutul studentului (cu taxă, fără taxă)
pentru perioada câştigată prin îndeplinirea criteriilor stabilite de Senatul Universităţii, în
conformitate cu Legea 244/2005.
Art. 38. Studenţii care au întrerupt studiile au obligaţia, la reluarea acestora, să
îndeplinească cerinţele rezultate în urma modificării planurilor de învăţământ,
aplicându-se Sistemul European de Credite Transferabile, în limita a cel mult 7 ani
calendaristici pentru fiecare examen promovat.
XI. TRANSFERUL STUDENŢILOR
Art. 39. Transferul studenţilor poate fi efectuat de la o formă de învăţământ la

alta, de la un domeniu de licenţă la altul, de la o facultate la alta, de la o instituţie de
învăţământ superior la alta, aplicând Sistemul European de Credite Transferabile,
ţinându-se cont de:
a) compatibilitatea specializărilor şi a planurilor de învăţământ;
178
b) criteriile de performanţă profesională stabilite de universitate şi de fiecare
facultate în parte;
c) situaţii sociale deosebite.
Art. 40. Aprobarea transferului este de competenţa:
a) decanului facultăţii (când se solicită transferul de la un domeniu de licenţă la
altul sau de la o formă de învăţământ la alta în cadrul aceleaşi facultăţi);
b) Rectorului (când se solicită transferul de la o facultate la alta în cadrul
universităţii, cererile fiind avizate favorabil de către decanii ambelor facultăţi);
c) Biroului Senatului (când se solicită transferul de la o instituţie de învăţământ
superior la alta, cererile fiind avizate favorabil de decani şi rectorul celeilalte
universităţi).
Art. 41. Biroul Consiliului Facultăţii care primeşte studenţi transferaţi aplică
recunoaşterea creditelor şi stabileşte examenele de diferenţă, perioada de susţinere a
acestora şi alte activităţi obligatorii pe care studenţii transferaţi trebuie să le
îndeplinească la facultatea la care vin, conform planurilor de învăţământ şi programelor
analitice. Prin aceste proceduri studenţii se vor alinia planului de învăţământ al seriei în
care intră.
Art. 42. Toate activităţile de ordin tehnic şi administrativ privind admiterea,
înmatricularea, exmatricularea, reînmatricularea, întreruperea studiilor şi transferul
studenţilor, aprobate de conducerile facultăţilor sau universităţii, se desfăşoară la nivelul
secretariatelor facultăţilor, care poartă întreaga răspundere pentru promptitudinea,
corectitudinea înscrierilor datelor şi informarea studenţilor privind situaţia lor şcolară.
Art. 43. Reînmatricularea şi transferul studenţilor la/de la altă instituţie se fac la
cerere. Cererile se depun la secretariatele facultăţilor, se avizează de biroul consiliul
facultăţii şi se aprobă de Biroul Senatului Universităţii.
Art. 44. La Universitatea „Al. I. Cuza” orice cetăţean român, neînmatriculat ca
student, cu diplomă de bacalaureat poate urma, în regim cu taxă, un curs, obţinând un
certificat prin îndeplinirea obligaţiilor didactice la disciplina respectivă. În total, o
persoană nu poate urma în acest regim mai mult de 50% din cursurile unui domeniu de
licenţă.
XII. TUTORELE
Art. 45. Fiecare facultate are obligaţia de a delega, pentru fiecare grupă de studiu,
un tutore dintre cadrele didactice titulare. Sarcina acestuia constă în îndrumarea
studenţilor privind opţiunile profesionale (specializare din domeniul de licenţă/
specializare complementară), organizarea activităţii lor, armonizarea preferinţelor
pentru disciplinele opţionale şi facultative etc.
XIII. ÎNMATRICULAREA STUDENŢILOR VENIŢI PRIN PROGRAMUL

SOCRATES
Art.46. Studenţii veniţi prin programul Socrates, ca şi cei sosiţi la Universitatea

„Alexandru Ioan Cuza” în baza altor acorduri de colaborare cu universităţi din
străinătate, se înmatriculează temporar pe perioada în care desfăşoară activitate
didactică, pe baza contractului de studiu semnat între părţi.
179
Art.47. Biroul Programe Comunitare (BPC) trimite Biroului Senat lista
studenţilor Socrates propuşi de universităţile partenere. Pe baza aprobării de către Biroul
Senat, lista devine decizie de înmatriculare ce se trimite la facultăţi. Cazurile de
respingere se comunică de către BPC la universităţile partenere.
Art. 48. Includerea în lista trimisă Biroului Senat este condiţionată de existenţa la
dosarul fiecărui student a următoarelor acte: Learning Agreement (semnat de
coordonatorii ECTS), Student Application Form, certificatul din partea universităţii de
origine care atestă calitatea studentului de beneficiar al mobilităţii Socrates.
Art. 49. Fiecare facultate solicită studenţilor înmatriculaţi temporar:
a) copie după paşaport;
b) două fotografii tip buletin;
c) copie după Learning Agreement (semnată de coordonatorii ECTS de la
ambele universităţi);
d) conţinutul la zi al foii matricole.
Aceste acte sunt păstrate la facultate în dosarul personal al studentului. În cazul
neprezentării conţinutului foii matricole până la sfârşitul mobilităţii, studentul Socrates
îşi pierde toate drepturile rezultate din statutul său de student al Universităţii „Alexandru
Ioan Cuza” Iaşi şi despăgubeşte instituţia de cheltuielile angajate anterior pentru
calitatea nevalidată.
Art. 50. Studenţii înmatriculaţi temporar sunt înscrişi în registrul de înmatriculări
temporare al facultăţii (după un formular aprobat de Biroul Senatului).
Art. 51. Facultatea care a primit studenţi înmatriculaţi temporar eliberează
acestora carnetele de student, legitimaţiile de transport şi carnetele CFR, conform legii.
Art. 52. Studenţii Socrates sunt înmatriculaţi temporar numai la facultatea la care
au venit în baza acordului instituţional Socrates.
XIV. FINALIZAREA STUDIILOR
Art. 53. Studiile universitare de licenţă se încheie cu un examen de licenţă.

Art. 54. Examenul de licenţă, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, se
susţine pe baza unei metodologii aprobate anual de Senat şi elaborată în conformitate cu
ordinul ministrului privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a
studiilor în învăţământul superior. Lucrarea de licenţă se susţine în domeniul de licenţă
la care studentul a fost înmatriculat.
Art. 55. La examenul de licenţă, organizat de Universitatea „Al .I. Cuza” din Iaşi,
se poate prezenta orice absolvent, în condiţiile legii, al studiilor universitare de licenţă
din România dacă a acumulat cel puţin 50% din creditele domeniului în această
instituţie sau în alte instituţii acreditate cu care Universitatea are acorduri de parteneriat,
incluzând ECTS.
Art. 56. Absolvenţii care au promovat examenul de licenţă primesc titlul de
licenţiat în domeniul pe care l-au urmat, confirmat printr-o diplomă de studii
universitare de licenţă, însoţită de suplimentul la diplomă, în care se consemnează
specializarea sau specializările urmate, precum şi alte detalii privind activitatea
didactică depusă de student pe parcursul anilor de studiu, conform formatului european
standard.
180
Art. 57. Absolvenţii care nu promovează examenul de licenţă primesc, la cerere,
un certificat de studii universitare de licenţă şi o copie după foaia matricolă.
Art. 58. Absolvenţii care nu au promovat examenul de finalizare a studiilor îl pot
susţine în orice altă sesiune, în condiţiile stabilite de lege, cu respectarea hotărârilor
Senatului Universităţii.
Art. 59. Studenţii Socrates primesc, la încheierea perioadei de studii la
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, următoarele documente:
a) un document referitor la situaţia şcolară, cuprinzând toate notele şi creditele
obţinute la Universitatea noastră, cu semnătura decanului, coordonatorului
Socrates şi a secretarului şef;
b) un document semnat de decanul facultăţii, în care se menţionează perioada de
studii urmată de student la facultatea respectivă, disciplinele parcurse şi o
scurtă descriere a nivelului atins în pregătire.
XV. PREGĂTIREA PSIHOPEDAGOGICĂ
Art. 60. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Departamentul de

Pregătire a Personalului Didactic coordonează, în conformitate cu prevederile legale,
programul de studii psihopedagogice privind certificarea pentru profesia didactică.
Programul de studii psihopedagogice are caracter facultativ, iar pentru parcurgerea
programului de nivel I, studenţii, la începutul studiilor universitare de licenţă, trebuie
să-şi exprime opţiunea.
Art. 61. Absolvenţii cu diplomă de finalizare a studiilor universitare de licenţă
pot ocupa posturi didactice în învăţământul primar şi gimnazial cu condiţia parcurgerii
primului modul de pregătire psihopedagogică (nivelul I) care corespunde unui număr de
30 de credite transferabile.
Art. 62. Conform OMEC 4136 din 03. 06. 2008, certificarea pentru profesia
didactică se poate face pe două niveluri:
a) nivelul I (iniţial) de certificare, 30 de credite transferabile din programul de
studii psihopedagogice, poate fi parcurs în mod eşalonat pe durata studiilor
universitare de licenţă. Absolvenţii nivelului I obţin Certificatul de absolvire
a DPPD, nivelul I, care va avea ca anexă foaia matricolă în limba română şi
engleză, cu situaţia şcolară a absolventului. Aceşti absolvenţi au dreptul de a
ocupa posturi didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu;
b) nivelul II (de aprofundare) de certificare poate fi urmat numai după absolvirea
nivelului I. Programul de studii psihopedagogice nivel II are un număr de 30
de credite transferabile şi poate fi parcurs (cu taxă) în aceeaşi perioadă cu
studiile universitare de masterat, sau, în situaţia celor care nu urmează studiile
universitare de masterat, acest program poate fi parcurs în afara perioadelor
de studii, în regim postuniversitar. Absolvenţii nivelului II de certificare
pentru profesia didactică obţin Certificatul de absolvire a DPPD, nivelul II,
care va avea ca anexă foaia matricolă în limba română şi engleză, cu situaţia
şcolară a absolventului. Acest certificat, acordă dreptul absolvenţilor să ocupe
posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi universitar dacă au
absolvit şi un program de master în domeniul diplomei de licenţă.
181
Fiecare nivel al programului de studii psihopedagogice se finalizează cu examen de
absolvire. Examenul constă în elaborarea şi susţinerea unui portofoliu didactic. Acesta este
un pachet de documente care reflectă sintetic nivelul şi calitatea competenţelor dobândite
de absolvenţi prin parcurgerea programului de studii psihopedagogice. Structura şi
conţinutul portofoliului didactic se stabileşte prin regulament de fiecare DPPD.
Art. 63. Absolvenţii studiilor universitare de licenţă care nu au urmat programul
de studii psihopedagogice pe parcursul studiilor universitare, pot să parcurgă programul
de studii psihopedagogice în regimul cursurilor postuniversitare. Departamentul de
Pregătire a Personalului Didactic, organizează periodic, numai în regim cu taxă, cursuri
postuniversitare pentru studii psihopedagogice pentru ambele niveluri de certificare
pentru profesia didactică.
Art. 64. Stabilirea disciplinelor ce trebuie parcurse în cadrul fiecărui modul de
pregătire psihopedagogică, fie că sunt obligatorii sau opţionale, se face de către
minister, la propunerea departamentelor de pregătire psihopedagogică de pe lângă
universităţi.
Art. 65. Organizarea pregătirii psihopedagogice (planuri de învăţământ,
programe didactice, modalităţi de evaluare, planificarea activităţii etc.) se realizează de
către Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic în baza regulamentelor
Universităţii şi în perioadele consemnate în structura anului universitar pentru acest
modul şi se aprobă de către Senatul Universităţii.
XVI. EVALUAREA STUDENŢILOR, PROMOVAREA EXAMENELOR ŞI A

ANILOR DE STUDIU
Art. 66. Fiecare activitate didactică cuprinsă în planul de învăţământ al unei

specializări se încheie cu o evaluare finală.
Art. 67. Evaluarea finală a studenţilor la fiecare activitate didactică se realizează:
a) la disciplinele obligatorii cuprinse în planul de învăţământ ale specializărilor
pe care studentul le urmează;
b) la disciplinele opţionale sau facultative cuprinse în planurile de învăţământ ale
specializărilor, discipline pentru care studentul şi-a exprimat opţiunea în scris;
c) la disciplinele modulului psihopegagogic, dacă a optat pentru o astfel de
pregătire.
Art. 68. Formele de evaluare, criteriile de acordare a notelor, acoperirea
creditelor, bibliografia necesară etc. sunt stabilite de către cadrul didactic titular,
aprobate în catedrele sau departamentele de specialitate şi aduse la cunoştinţa
studenţilor la începutul semestrului în care se studiază disciplina. Ele se păstrează pe
întreaga durată a anului universitar.
Art. 69. Nota finală ce rezultă din evaluarea studenţilor la o disciplină se
determină astfel:
a) cel puţin 50% din notă constituie rezultatul evaluării pe parcursul semestrului
prin verificări succesive (HS nr. 6/2005);
b) cel mult 50% din notă se constituie din evaluarea prin examen final.
La oricare dintre cele două componente nota minimă de promovare este 5. Dacă
un student nu a promovat o disciplină pentru că nu a obţinut nota 5 la evaluarea pe
182
parcurs, el va putea fi evaluat în semestrul următor, achitând echivalentul a 1 credit
pentru fiecare disciplină nepromovată din această cauză. Dacă evaluarea pe parcurs a
fost promovată, ea va fi recunoscută ori de câte ori studentul se va prezenta la evaluarea
finală.
Art. 70. Evaluarea finală la o disciplină este condiţionată de îndeplinirea
anumitor cerinţe (prezenţa la activitatea didactică, elaborarea unor lucrări pe parcurs,
întocmirea unor portofolii didactice etc), care trebuie anunţate studenţilor la începutul
semestrului – vezi programele analitice. Fiecare semestru se încheie printr-o sesiune de
evaluare finală (2 săptămâni) şi, dacă este cazul, printr-o o sesiune specială pentru
reexaminări şi măriri de notă (1 săptămână).
Art. 71. Examenele se susţin în faţa unei comisii formate din cadrul didactic care
a predat disciplina respectivă şi cadrul didactic care a condus seminariile (lucrările
practice) sau, în cazuri speciale, un alt cadru didactic desemnat de şeful de catedră.
Art. 72. Rezultatele evaluării se concretizează în note de la 1 la 10, exprimate în
numere întregi, nota minimă de promovare fiind 5. Disciplinele facultative şi activităţile
practice sunt evaluate prin calificative (admis/respins). Cataloagele cu note sunt
semnate de către titularii disciplinelor. La disciplinele facultative, trecerea
calificativului în catalog se face în funcţie de opţiunea studenţilor. Rezultatele la aceste
discipline nu se iau în considerare la calculul mediei anuale.
Art. 73. Perioada de desfăşurare a sesiunilor de examene este stabilită, anual, de
Senat prin aprobarea structurii anului universitar. Datele examenelor, formele de
desfăşurare a acestora, locul de examinare, comisiile de examen sunt de competenţa
facultăţilor. La fiecare disciplină din planul de învăţământ încheiată cu examen final se
va organiza cel puţin o evaluare finală pe semestru.
Art. 74. Un student poate beneficia, într-un semestru universitar, de o singură
mărire de notă. În acest caz, rezultatul reexaminării nu poate conduce la scăderea notei
obţinută anterior. În urma reexaminării pentru mărirea notei, rezultatul se modifică
numai atunci când nota este mai mare decât cea anterioară şi se concretizează în nota
dată de comisia de examinare.
Art. 75. Dacă studentul consideră că a fost apreciat incorect, el poate adresa o
cerere decanului facultăţii, prin care să solicite recorectarea lucrării de către o nouă
comisie. Decanul facultăţii poate aproba o astfel de cerere, comisia nou constituită
incluzând în mod obligatoriu şi titularul disciplinei. La probele orale nu se admit
contestaţii.
Art. 76. Studentul care a luat minimum nota 5 (cinci) sau calificativul „admis” la
o disciplină cuprinsă în planul de învăţământ a acumulat, în mod necesar, şi creditele
alocate disciplinei respective.
Art. 77. Creditul este o unitate convenţională care măsoară volumul mediu de
muncă al studentului necesar pentru asimilarea cunoştinţelor în vederea promovării la o
disciplină din planul de învăţământ. El este echivalat cu 28 – 30 ore fizice. Punctele
obţinute la o disciplină se determină prin înmulţirea creditelor alocate disciplinei cu nota
obţinută de student. Punctajul unui student la finele semestrului se obţine prin
însumarea punctelor la disciplinele promovate.
Art. 78. Un an de studiu este considerat promovat dacă studentul a obţinut cel
puţin nota 5 (cinci) sau calificativul „admis” la toate disciplinele obligatorii şi la cele
183
opţionale pentru care s-a înscris şi a acumulat numărul de credite prevăzut în planul de
învăţământ.
Art. 79. Numărul de credite pentru un semestru la Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza” este de 30. Fiecărei discipline sau unităţi de învăţare i se alocă 5 credite.
Art. 80. La începutul fiecărui semestru, cu excepţia primului semestru din anul I,
locurile finanţate de la bugetul de stat sunt redistribuite în ordinea descrescătoare a
punctajelor obţinute de fiecare student înmatriculat. Ceilalţi studenţi sunt trecuţi în
regim cu taxă.
Art. 81. Studenţii Socrates sunt evaluaţi în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi studenţi
ai universităţii. Rezultatele examenelor sunt trecute în cataloage speciale pentru fiecare
disciplină în parte (formular aprobat), cataloage care se păstrează la dosarul personal al
studentului.
Art. 82. Pe baza cataloagelor menţionate la articolul precedent, facultatea trimite
o adresă la Rectorat (Biroul Programe Comunitare) semnată de secretarul şef şi de
decan în care se specifică:
a) denumirea disciplinelor la care studentul a susţinut examenul;
b) notele obţinute în urma evaluării;
c) notele ECTS;
d) numărul de credite alocat disciplinelor în planul de învăţământ (model
aprobat).
Art. 83. Studenţii Socrates care vin la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” au
obligaţia de a depune o cerere la secretariatul fiecărei facultăţi unde sunt înmatriculaţi
temporar pentru acumulare de credite cu menţionarea denumirii disciplinelor pe care le
vor urma, cerere care trebuie aprobată de către decan.
Art. 84. La facultăţile unde studentul Socrates nu este înmatriculat, dar susţine
examene, rezultatele fiecărui examen sunt trecute de către cadrul didactic în cataloage
speciale pentru fiecare disciplină în parte (formular aprobat). Facultăţile la care
studentul Socrates nu este înmatriculat dar susţine examen trimit o adresă la Rectorat,
semnată de secretarul şef şi de decan, în care se specifică:
a) denumirea disciplinelor la care studentul a susţinut examen;
b) notele obţinute în urma evaluării;
c) notele ECTS;
d) numărul de credite alocat disciplinelor respective în planul de învăţământ
(model aprobat).
XVII. RECOMPENSE ŞI SANCŢIUNI
Pentru performanţe deosebite în activitatea profesională, ştiinţifică studentul

poate fi recompensat prin:
o acordarea diplomei de merit (dacă pe întreg parcursul şcolarităţii a obţinut
numai note de 9 şi 10, iar media de absolvire pe ani de studii şi examen de
licenţă este de minimum 9,50);
o burse speciale (de merit, de performanţă) în conformitate cu regulamentele
în vigoare privind atribuirea acestora.
184
Nerespectarea de către student a îndatoririlor ce decurg din prezentul regulament
precum şi a prevederilor cuprinse în Carta universitară adoptată de Senatul Universităţii
„Al. I. Cuza” Iaşi, atrage după sine aplicarea următoarelor sancţiuni:
a) amânarea examenului la disciplina la care nu au fost îndeplinite obligaţiile
minimale;
b) ridicarea bursei pe o perioada determinată;
c) suspendarea dreptului de a locui în cămin;
d) avertisment;
e) exmatriculare.
Studenţii care încearcă să promoveze examenul prin fraudă vor fi exmatriculaţi
din universitate. Ei pot fi reînmatriculaţi, începând cu anul universitar următor, în
acelaşi an de studiu, în regim de student cu taxă pe toată perioada de studii rămasă, fără
a li se recunoaşte rezultatele la examenele din anul în care au fost exmatriculaţi.
Sancţiunile de la punctele a), b), c) şi d) se aplică de către Consiliul facultăţii, iar
cea de la punctul e) de către rector, la propunerea Consiliului facultăţii. Sancţiunile se
aplică în funcţie de gravitatea abaterilor, de repetarea lor, de condiţiile în care au fost
săvârşite.
XVIII. TIPURI ŞI CRITERII DE ACORDARE A BURSELOR STUDENŢEŞTI
Criterii generale de acordare a burselor pentru studenţi

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi acordă burse şi ajutoare sociale
studenţilor săi de la ciclurile de studii universitare de licenţă şi de master.
La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pot beneficia de burse şi ajutoare
sociale studenţii de la cursurile de zi, înmatriculaţi în calitate de cetăţeni români, cu
domiciliul stabil în România, care îndeplinesc condiţiile stabilite prin regulament.
Criteriile generale de acordare a burselor, elaborate de Senatul Universităţii
„Al.I.Cuza” Iaşi ţin seama de sistemul de organizare a învăţământului (operează numai
sistemul ECTS), precum şi de venitul net al familiei studentului sau al susţinătorului
legal.
Criteriile specifice şi punctajele privind importanţa relativă a acestora se
elaborează, în acord cu criteriile generale, de către Consiliile facultăţilor.
În Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, se pot acorda 12 categorii de burse. Acestea
se acordă după cum urmează:
1) bursă de performanţă (ştiinţifică, sportivă sau cultural-artistică) - 12 luni
consecutive, inclusiv în perioada vacanţelor, începând cu data atribuirii;
2) bursă de performanţă „Meritul Olimpic” - lunar, pe durata unui an universitar,
inclusiv perioada vacanţelor;
3) bursă de merit - lunar, pe durata unui semestru universitar, pentru perioada în care
se desfăşoară activităţi didactice;
4) bursă „Cum laude”- o singură dată, la sfârşitul unui an universitar;
5) bursă de studiu (1/ integrală şi 2/ parţială) - lunar, pe durata unui semestru
universitar, pentru perioada în care se desfăşoară activităţi didactice;
6) bursă de ajutor social - lunar, pe durata unui an universitar, pentru perioada în
care se desfăşoară activităţi didactice;
185
7) bursă de ajutor social ocazional - o singură dată pe semestru;
8) bursă de performanţă pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural - lunar, pe
durata unui an universitar, pentru perioada în care se desfăşoară activităţi
didactice;
9) bursă contractuală de studiu pentru studenţii cu domiciliul în mediul rural - lunar,
pentru perioada în care se desfăşoară activităţi didactice, contractată;
10) bursă pentru activităţi cultural-artistice - lunar, pentru perioada aprobată punctual
de către Biroul Senatului Universităţii;
11) bursă pentru activităţi sociale în campusurile studenţeşti - lunar, pentru perioada
aprobată punctual de către Biroul Senatului Universităţii;
12) bursă „Laudamus” - lunar, pe durata unui semestru universitar, pentru perioada în
care se desfăşoară activităţi didactice.
Sistemul de acordare a burselor
Bursa de merit
Se poate acorda studenţilor înmatriculaţi în semestrul curent, strict în ordinea
descrescătoare a punctajelor, începând cu semestrul al II-lea al fiecărui ciclu de studii
universitare.
În condiţiile în care facultăţile nu propun, iar Senatul nu aprobă, un alt punctaj
limită, nu pot fi acordate burse de merit studenţilor care nu au acumulat minim 288 de
puncte din evaluarea activităţilor didactice prevăzute în planul de învăţământ al
semestrului anterior.
Bursa de studiu (1/ integrală, 2/ parţială)
Bursele de studiu se pot acorda studenţilor înmatriculaţi în semestrul curent, strict
în ordinea descrescătoare a punctajelor, în limita fondurilor alocate.
Bursele de studiu pot fi integrale (bursa de studiu 1) sau parţiale (bursa de studiu 2).
La începutul fiecărui an universitar, având în vedere propunerile Consiliilor
facultăţilor, Senatul Universităţii aprobă:
a) punctajul, respectiv media de la admitere limită sub care nu se poate acorda bursă
de studiu, pentru fiecare specializare;
b) ponderea burselor integrale şi a celor parţiale;
c) criteriile de acordare, prin concurs, a burselor studenţilor înmatriculaţi la ciclul de
studii universitare de master.
Bursele parţiale de studiu se atribuie, în ordinea descrescătoare a punctajelor,
acelor studenţi care au mai puţine puncte decât ultimul student căruia i s-a acordat bursă
integrală de studiu.
Punctajele minime aprobate nu garantează obţinerea bursei, aceasta fiind
condiţionată de mărimea fondurilor bugetare alocate şi de cuantumul bursei stabilite de
către Senatul Universităţii.
Bursele de merit şi bursele de studiu se acordă semestrial în funcţie de rezultatele
profesionale obţinute la disciplinele prevăzute în planul de învăţământ pentru anul/
semestrul precedent şi cu condiţia îndeplinirii integrale a tuturor obligaţiilor didactice
anterioare până în prima zi a acelui semestru.
186
Bursa de ajutor social
Bursele de ajutor social se pot acorda anual, studenţilor înmatriculaţi în anul
universitar curent, în limita fondurilor alocate.
La începutul fiecărui an universitar, la propunerea Consiliilor facultăţilor, Senatul
Universităţii aprobă numărul minim de credite necesar pentru ca un student să poată
obţine şi să păstreze o bursă socială. Numărul de credite se calculează luând în
considerare doar disciplinele din planul de învăţământ al semestrului anterior.
Semestrial, bursele sociale sunt revizuite doar în cazuri de excepţie (ex.
completarea numărului de burse acordate în primul semestru în cazul în care sunt
studenţi care obţin o altă categorie de bursă în urma rezultatelor obţinute).
Bursele de ajutor social se acordă, conform următoarelor priorităţi şi criterii:
a) studenţilor orfani de ambii părinţi, celor proveniţi din casele de copii sau
plasament familial, care nu realizează venituri;
b) studenţilor bolnavi TBC, care se află în evidenţa unităţilor medicale, celor care
suferă de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbţie grave, insuficienţă
renală cronică, astm bronşic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică,
glaucom, miopie gravă, boli imunologice, cei infestaţi cu virusul HIV sau bolnavi
de SIDA, spondilită anchilozantă sau reumatism articular acut;
c) studenţilor a căror familie nu realizează pe ultimele trei luni un venit lunar net
mediu pe membru de familie mai mare decât salariul minim brut pe economie.
Lunile care se iau în considerare la calcularea veniturilor unei familii sunt:
a) pentru primul semestru: iunie, iulie, august;
b) pentru al doilea semestru: octombrie, noiembrie decembrie.
Venitul lunar net mediu al studenţilor care au împlinit 26 de ani şi urmează
studiile ciclului de studii universitare de licenţă la prima specializare/facultate se
calculează luând în considerare doar veniturile personale ale acestora. (v. art. 66, alin. b
din Legea 19/ 17 martie 2000, coroborat cu prevederile Codului familiei).
Venitul lunar net mediu (pe ultimele trei luni), pe membru de familie, al familiilor
constituite din studenţi se calculează după următoarele algoritme:
a) pentru familiile de studenţi în care nici unul dintre soţi nu are venituri, venitul
lunar net mediu se calculează ca medie a veniturilor lunare nete medii ale celor
două familii din care provin cei doi studenţi;
b) pentru familiile de studenţi în care unul dintre soţi are venituri, iar celălalt nu,
venitul lunar net mediu se calculează ca medie între venitul membrului familiei şi
venitul mediu net al familiei din care provine membrul familiei care nu are
venituri salariale;
c) pentru familiile de studenţi în care ambii soţi au venituri, venitul lunar net mediu
se calculează ca medie între veniturile celor doi soţi;
Dosarele-cerere prin care se solicită o bursă ca ajutor social cuprind următoarele
documente:
a) pentru studenţii orfani:
1) cerere tip, conform anexei nr. 1 (vezi regulamentul pe www.uaic.ro );
2) copie după certificatul de naştere sau după cartea/buletinul de identitate;
3) copii după certificatele de deces ale părintelui/părinţilor sau adeverinţă din care să
rezulte că studentul provine din casa de copii sau din plasament familial;
187
4) documente justificative privind veniturile studenţilor titulari ai cererii pentru
acordarea bursei sociale;
5) documente justificative (de la Primărie) privind veniturile obţinute din
exploatarea proprietăţilor personale ale studentului(ei) (venituri nete din activităţi
de exploatare a terenurilor agricole, a pădurilor, chirii);
6) documente justificative (de la Administraţia Financiară) privind veniturile nete
obţinute din activităţi autorizate;
b) pentru studenţii care solicită bursă medicală:
3) certificat medical eliberat de un medic specialist, vizat de medicul de familie al
studentului şi de medicul dispensarului studenţesc în raza căruia sunt arondaţi
studenţii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (Cabinetul medical din
căminul nr. 8);
c) pentru studenţii cu venituri lunare nete medii pe membru de familie mai mici decât
salariul minim brut pe economie:
3) copie după certificatul de căsătorie, dacă este cazul;
4) documente justificative privind veniturile nete realizate pe cele trei luni care se
iau in calcul, conform Art. 48. din regulament, ale părinţilor studentului, ale
ambilor studenţi, conform Art. 50, în cazul familiilor de studenţi sau Art. 49, în
cazul studenţilor care au împlinit 26 de ani.
5) documente justificative privind veniturile studenţilor titulari ai cererii pentru
acordarea bursei sociale;
6) documente justificative (de la Primărie) privind veniturile obţinute din
exploatarea proprietăţilor familiei (venituri nete din activităţi de exploatare a
terenurilor agricole, a pădurilor, chirii);
7) documente justificative (de la Administraţia Financiară) privind veniturile nete
obţinute din activităţi autorizate;
8) copii după documentele de identitate ale celorlalţi membri ai familiei/familiilor
aflaţi în întreţinere legală şi adeverinţe, pentru fiecare dintre aceştia, prin care se
atestă calitatea de întreţinuţi (ex. elevi, studenţi până la vârsta de 26 de ani,
descendenţi cu dizabilităţi).
Dosarele pentru bursele de ajutor social (inclusiv ocazional) se depun la
secretariatele facultăţilor, în perioada stabilită.
Bursă de ajutor social ocazional
Bursa de ajutor social ocazional este de trei categorii:
a) pentru îmbrăcăminte;
b) pentru maternitate;
c) în caz de deces.
a) Bursa de ajutor social ocazional pentru îmbrăcăminte se poate acorda:
1) studenţilor orfani, celor proveniţi din casele de copii sau plasament familial, care
nu realizează venituri;
188
2) studenţilor a căror familie nu realizează pe ultimele trei luni un venit lunar net mediu
pe membru de familie mai mare de 75% din salariul minim brut pe economie.
Bursa de ajutor social ocazional pentru îmbrăcăminte se poate acorda, la
solicitarea studentului, în cuantumul lunar al unei burse de ajutor social, de două ori în
decursul unui an universitar, indiferent dacă acesta mai beneficiază de altă categorie de
bursă.
Studenţii care solicită această categorie de bursă ataşează, la dosarul pentru bursa
de ajutor social, o cerere separată, analiza dosarului realizându-se o singură dată.
b) Bursa de ajutor social ocazional pentru maternitate:
Se poate acorda studentei sau studentului a cărui soţie nu realizează alte venituri
decât bursele. Bursa de ajutor social ocazional pentru maternitate se poate acorda, în
cuantum echivalent cu două burse lunare de ajutor social, o singură dată, la naşterea
copilului.
Dosarele-cerere prin care se solicită o bursă ca ajutor social ocazional pentru
maternitate cuprind următoarele documente:
1) cerere tip, conform anexei nr. 1(vezi regulamentul pe www.uaic.ro );
3) copie după certificatul de naştere al copilului;
4) documente justificative privind veniturile familiei, similare cu cele prevăzute la
Art. 51, lit. c) din regulament.
c) Bursa de ajutor social ocazional în caz de deces:
Se poate acorda pentru decesul unui membru al familiei studentului(ei) (soţ, soţie,
copil) sau în caz de deces al studentului(ei), necăsătorit(ă) sau căsătorit(ă), cu soţie/ soţ
care nu realizează venituri. Bursa de ajutor social ocazional în caz de deces se poate
acorda, o singură dată, pentru fiecare caz, în cuantumul a 35% din suma stabilită la nivel
naţional în cazul salariaţilor.
Dosarele-cerere prin care se solicită o bursă ca ajutor social ocazional pentru deces
cuprind următoarele documente:
1) cerere tip, conform anexei nr. 1(vezi regulamentul pe www.uaic.ro );
3) copie după certificatul de căsătorie;
4) copie după certificatul de deces;
5) documente justificative privind veniturile familiei, similar cu cele prevăzute la
Art. 51, lit. c) din regulament, dacă este cazul.
Această bursă poate fi cumulată cu o bursă dintr-o altă categorie menţionată în
prezentul Regulament.
Bursa de performanţă (ştiinţifică, sportivă sau cultural-artistică)
Bursele de performanţă se pot acorda, prin concurs, începând cu anul al II-lea de studiu,
în funcţie de rezultatele obţinute în activitatea de cercetare ştiinţifică, sportivă sau
cultural-artistică. Acestea se pot acorda studenţilor înmatriculaţi la orice domeniu/
specializare din cadrul Universităţii.
a) Bursele de performanţă stiinţifică:
Criteriile de acordare a bursei de performanţă stiinţifică sunt:
1) îndeplinirea tuturor obligaţiilor didactice, prevăzute în planul de învăţământ (60
credite/an universitar);
189
2) studentul care solicită această categorie de bursă trebuie să se găsească în primii
5% studenţi din seria lui de specializare pentru licenţă sau master. (Articolul a
fost completat prin HS nr. 2/13.12.2007);
3) participarea la sesiuni stiinţifice, publicarea unor articole, brevetarea unor
invenţii.
Pentru evaluarea activităţii extracurriculare se punctează doar activităţile realizate
de către candidat de la ultima obţinere a unei burse de performanţă.
b) Bursele de performanţă sportivă:
Se pot acorda studenţilor înmatriculaţi la domeniul Cultură fizică şi sport.
Criteriile de acordare a bursei de performanţă sportivă sunt:
1) îndeplinirea tuturor obligaţiilor didactice, prevăzute în planul de învăţământ (60
credite/an universitar);
2) obţinerea de titluri europene, mondiale şi olimpice.
Pentru fiecare categorie de burse de performanţă, în vederea evaluării activităţii
candidaţilor, s-au stabilit criterii specifice (detalii în Regulament, www.uaic.ro ).
Dosarul de candidatură, întocmit de studenţii care solicită bursă de performanţă, va
cuprinde:
a) curriculum vitae;
b) lucrările ştiinţifice ale candidatului sau copii după documentele care atestă
rezultatele obţinute la concursurile sau manifestările ştiinţifice, sportive sau
cultural-artistice la care a participat;
c) situaţia şcolară;
d) recomandarea cadrului didactic sub îndrumarea căruia s-a desfăşurat activitatea
de cercetare ştiinţifică, sportivă sau artistică.
Celelalte categorii de burse nu au fost prezentate în acest ghid, deoarece ele se
acordă unor anumite categorii de studenţi, care reprezintă un procent redus din numărul
total de studenţi. Cei interesaţi pot găsi detalii pe siteul Universităţii „A.I.Cuza” Iaşi.
Alte prevederi
Punctajul pentru acordarea unei burse se calculează luându-se în considerare
doar rezultatele obţinute la disciplinele din planul de învăţământ al semestrului anterior,
pentru bursele semestriale şi al anului universitar anterior pentru cele care se acordă
anual.
Bursele se acordă studenţilor care s-au înscris în semestrul/anul de studii
respectiv şi au efectuat integral activităţile universitare, în conformitate cu planurile de
învăţământ, în baza criteriilor stabilite de Senatul Universităţii şi în limita fondurilor
disponibile.
Statutul financiar de student bugetar sau cu taxă, precum şi statutul de bursier
pentru studenţii Erasmus se stabilesc astfel:
1. Pentru primul semestru de mobilitate Erasmus, conform ierarhiei obţinute în urma
rezultatelor din semestrul anterior acestei mobilităţi.
2. Pentru semestrul următor încheierii mobilităţii Erasmus, conform ierarhiei
rezultate în urma recunoaşterii academice a rezultatelor obţinute la universitatea
partener (conform Learning Agreement-ului semnat şi aprobat înainte de plecare).
190
3. În cazul unui al doilea semestru de mobilitate, conform ierarhiei rezultate în urma
recunoaşterii academice a rezultatelor obţinute în primul semestru la universitatea
partener, conform Learning Agreement-ului.
În cazul nepromovării la universitatea partener a unor discipline prevăzute în
Learning Agreement, rezultatele eventualei promovări prin examinare după întoarcerea
la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” nu se iau în considerare la stabilirea ierarhiei
pentru buget-taxă, respectiv bursă.
Drepturile, respectiv datoriile financiare rezultate în urma acestor proceduri se
constituie din momentul validării recunoaşterii academice a creditelor şi a notelor, dar
acoperă perioada de la începutul semestrului respectiv.
Studenţilor care, în semestrul precedent, au urmat cursurile unei universităţi din
străinătate, prin programul Socrates, li se echivalează punctajul în conformitate cu
hotărârile Senatului Universităţii privind mobilităţile Socrates.
Studenţii care efectuează mobilităţi Socrates de un an academic, cu avizul
facultăţii şi aprobarea Biroului Senatului, îşi păstrează bursa şi în semestrul al II-lea al
anului universitar.
Cuantumul fiecărei categorii de burse este stabilit la începutul fiecărui an
universitar, prin Hotărâre a Senatului Universităţii.
Cuantumul bursei de studiu 2 (parţială) nu poate fi mai mic decât 50% din
cuantumul bursei de studiu 1 (integrală) şi trebuie să fie cel puţin egal cu cel al bursei ca
ajutor social.
Nu pot primi bursă studenţii care:
 au depăşit durata de studii, prevăzută prin planul de învăţământ, pentru
specializarea respectivă, indiferent de rezultatele profesionale obţinute;
 nu s-au înscris în acel semestru/an de studiu (fiecare student trebuie să depună
o cerere de înscriere la începutul fiecărui an universitar). Studenţii care
urmează concomitent două specializări în instituţii de învăţământ superior de
stat pot beneficia de burse de la bugetul de stat numai de la una din instituţii,
cu condiţia ca numărul total al semestrelor în care beneficiază de bursă să nu
depăşească numărul semestrelor de studiu prevăzut ca durată de şcolarizare la
specializarea de la care urmează să beneficieze de bursă. Aceeaşi prevedere se
aplică şi pentru absolvenţii cu diplomă de licenţă care urmează o a doua
specializare, precum şi pentru studenţii reînmatriculaţi.
Plata burselor
Plata burselor se realizează numai prin forma viramentelor pe carduri bancare.
Sancţiuni
Consiliul facultăţii poate decide retragerea bursei până la sfârşitul semestrului ori
a anului universitar sau suspendarea ei pe o perioadă determinată pentru abateri de la
Regulamentul privind activitatea didactică sau de la alte acte normative care
reglementează activitatea Universităţii.
Fondurile de burse astfel obţinute sunt utilizate, în acelaşi an calendaristic, pentru
atribuirea burselor la alţi studenţi, în acord cu criteriile specifice ale facultăţii şi în
cuantumurile prevăzute pentru media sau venitul studenţilor.
Obţinerea unor burse necuvenite, ca urmare a prezentării unor documente sau acte
false (certificate medicale, declaraţii de venit, situaţia susţinătorilor legali) atrage de la
191
sine restituirea sumelor încasate şi a penalizărilor legale precum şi exmatricularea din
facultate (vezi capitolul „Recompense şi sancţiuni”).
Deoarece pe parcursul anilor de studii pot apărea modificări în privinţa criteriilor
de acordare cât şi tipurile de burse ce se pot acorda studenţilor, vă recomandăm, pentru
a fi informaţi la zi, să apelaţi pe internet adresa Site Web: http://www.uaic.ro
XIX. TABERE STUDENŢEŞTI
Criterii generale
Pot beneficia de bilete gratuite în tabere studenţeşti, în limita locurilor repartizate,
studenţii de la învăţământul de stat, cursuri de zi, după cum urmează:
1) Studenţii care după anul precedent de studiu sunt integralişti, în funcţie de
rezultatele obţinute în activitatea profesională şi de cercetare, dar şi de activitatea
depusă în cadrul organizat la diverse manifestări culturale, artistice sau ştiinţifice.
2) Studenţii orfani de ambii părinţi, cei proveniţi din casele de copii sau din
plasament familial, au prioritate la obţinerea de bilete gratuite în taberele de
odihnă studenţeşti dacă sunt integralişti.
3) Pot beneficia de bilete de tabără studenţii care activează în cadrul Caselor de
Cultură ale Studenţilor şi care s-au evidenţiat prin activităţile cultural-artistice
desfăşurate.
4) Pot beneficia de bilete şi studenţii care activează în organizaţii studenţeşti şi care
au avut rezultate în activitatea de reprezentare a studenţilor.
5) Studenţii selectaţi pentru a participa la programele tip „şcoală de vară” organizate
de Autoritatea Naţională pentru Tineret şi Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor
vor beneficia de locuri în tabără, conform rezervărilor operate.
Repartizarea locurilor de tabără pentru instituţiile de învăţământ superior
Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor repartizează locurile de tabără pe
universităţi, proporţional cu numărul de studenţi fizici existenţi în învăţământul de zi ce
sunt finanţaţi de la bugetul de stat. Repartizarea numărului de locuri de tabără în cadrul
instituţiei de învăţământ superior se face de către biroul senatului, pe facultăţi,
proporţional cu numărul studenţilor la cursuri de zi înmatriculaţi pe locurile finanţate de
la bugetul de stat al fiecărei facultăţi.
Stabilirea criteriilor specifice de atribuire a biletelor de tabără revine facultăţilor.
Eliberarea biletelor de tabără studenţilor
Instituţiile de învăţământ superior eliberează studenţilor biletele de tabără,
conform listelor nominale aprobate.
Pentru ridicarea biletelor de tabără este necesar ca studenţii beneficiari ai acestor
bilete să se prezinte cu: carnetul de student vizat la zi, B.I./C.I./paşaport şi suma
care constituie costul imprimatului.
Informaţii utile pentru studenţii care au primit bilet gratuit în tabără:
 studenţii vor fi primiţi în tabără în max. 24 de ore de la începerea seriei de tabără;
 neprezentarea în tabără în termenul stabilit atrage anularea biletului şi implicit
pierderea de către titularul biletului a dreptului de a participa în tabără, de a mai
beneficia de un alt bilet de tabără pe perioada de studiu, precum şi achitarea
contravalorii biletului neutilizat;
192
 studenţii vor fi primiţi în tabără numai dacă au asupra lor B.I./C.I./paşaport, carnetul
de student/legitimaţia de transport vizate pe anul în curs şi biletul de tabără eliberat
de instituţia de învăţământ superior completat cu datele personale;
 biletul de tabără este netransmisibil;
 biletul de tabără completat cu alt nume decât al posesorului este valabil numai cu
foaie de însoţire semnată de rector;
 biletele cu ştersături sau completări nu sunt valabile;
 studenţii care sunt în imposibilitatea de a participa în tabără vor transmite biletul de
tabără, prin poştă, la sediul Agenţiei pentru Spijinirea Studenţilor, Calea Plevnei nr.
61, sector 1, Bucureşti.
Pentru alte detalii accesaţi www.agentiastudetilor.ro şi www.sport.uaic.ro
XX. UNDE ÎŞI POT PETRECE TIMPUL LIBER STUDENŢII UNIVERSITĂŢII

„AL. I. CUZA” IAŞI
STAŢIUNEA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PRACTICĂ UNIVERSITARĂ
RARĂU
Amplasată în nordul Carpaţilor Orientali în Masivul Rarău. Clădirea staţiei este

amplasată la altitudinea de cca. 1560 m. în apropierea vârfului Rarău. Capacitatea de
cazare a studenţilor este de 40 de locuri, clădirea beneficiind de baie, bucătărie,
sală de mese şi o sală de curs
STAŢIUNEA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PRACTICĂ UNIVERSITARĂ

TULNICI
Staţia Meteorologică Tulnici este situată la altitudinea absolută de 571 m., la

contactul dintre Munţii Vrancei şi depresiunea subcarpatică Vrancea. S-au amenajat 40
de locuri de cazare şi o sală de mese. Amplasarea acestei staţii la intersecţia
drumurilor dintre Depresiunea Braşov şi cea a Vrancei, oferă posibilitatea efectuării
unor variate trasee turistice. De asemenea, este facilitat accesul la Staţiunea Soveja, în
cimitirul căreia este înmormântat geograful Simion Mehedinţi, Cascada Putnei şi Cheile
Tişiţei. Cel mai facil acces este cu autobuzul, pe traseul Focşani - Tulnici.
OBSERVATORUL ASTRONOMIC
Observatorul Astronomic al Universităţii „Al. I. Cuza” a fost construit în anul

1913, pe Dealul Copoului, în acea vreme ultima clădire, mai jos, la circa 3 km era
clădirea Regimentului XIII.
Studenţii tuturor facultăţilor din centrul universitar Iaşi, care doresc să-şi
completeze cunoştinţele generale de astronomie şi structura universului, pot vizita
Planetariul în grupuri organizate (maxim 60 persoane într-o serie) în fiecare sâmbătă,
între orele 10-12.
Planetariul este situat în incinta corpului A al Universităţii, iar pentru contactare în vederea
vizitării, vă puteţi adresa decanatului Facultăţii de Matematică. (Telefon 0232-201060).
193
STAŢIUNEA BIOLOGICĂ POTOCI
Baza materială iniţială a constituit-o o clădire de pe platforma Potoci, preluată

prin transfer de la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător. Ulterior,
clădirea a fost adaptată cerinţelor de practică studenţească şi cercetării ştiinţifice,
amenajându-se spaţii pentru 50 locuri de cazare, cantină, sală de mese, spaţii
sanitare, bibliotecă, cabinete de cercetare, laboratoare de lucrări practice pentru
studenţi, un amfiteatru cu 108 locuri şi dotări anexe de birotică (PC, imprimantă,
scanner, fax ş.a.).
MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ
În anul 1840 s-a cumpărat pentru Muzeu casa vornicului Costachi Sturza, de pe
uliţa Hagioaiei, azi Bulevardul Independenţei Nr. 16, clădire în care Muzeul, împreună
cu Societatea îşi desfăşoară activitatea şi în prezent.
Muzeul păstrează în colecţiile sale piese donate la începutul secolului XIX de
către mitropolitul Veniamin Costachi (o colecţie de oase de mamut şi rinocer păros,
găsite agăţate drept contragreutate la cumpăna unei fântâni din Râşca, ţinutul
Fălticenilor), domnitorul Mihail Sturza (elefantul indian Gaba), Iacob Chiriac, aga
Alecu Balş, Gheorghe Asachi şi alţii. Tot din această perioadă datează primul herbar al
Muzeului, constituit dintr-o colecţie de 2844 de plante colectate în anul 1835 de
botanistul Iulius Edel şi farmacistul Iosef Szabo.
În prezent colecţiile Muzeului numără peste 300.000 de exemplare, cele mai
valoroase fiind colecţiile de Insecte, Moluşte, Amfibieni, Reptile, Păsări, Minerale şi
Plante. Colecţia de Moluşte cuprinde aproape toate speciile de Lamelibranchiate şi
Gasteropode din fauna României. Colecţia de Arahnidae (păianjeni) este una dintre cele
mai mari din ţară.
Un interes deosebit îl prezintă colecţiile de cuiburi şi ouă, unice în ţară.
Colecţia de paleontologie numără peste 10.000 de exemplare, iar cea de minerale
peste 2.900 eşantioane.
Plantele sunt aranjate în ierbarii cu specii din toată ţara, colectate de-a lungul a
150 ani, iar colecţia de licheni este una din cele mai mari din Europa.
Secţia Evoluţia Omului aflată în corpul B, cea mai nouă expoziţie a Muzeului,
prezintă apariţia şi transformarea biologică şi culturală a speciei Homo Sapiens.
GRĂDINA BOTANICĂ „ANASTASIE FĂTU” IAŞI
Grădina Botanică, deschisă pentru vizitare tot timpul anului, este o instituţie de
educaţie pentru vizitatorii de toate vârstele, pentru publicul larg cât şi pentru specialişti.
Grădina Botanică are o suprafaţă de circa 100 ha şi este situată în partea de nord-vest a
oraşului Iaşi, pe versantul vestic al Dealului Copou.
Pentru ca informarea să fie cât mai completă la intrare se pot cumpăra: vederi cu
aspecte din Grădină, literatură de specialitate publicată de personalul nostru şi „Ghidul
Grădinii Botanice”.
De asemenea, în incinta Grădinii Botanice se organizează (în colaborare cu
Asociaţia de Dendrologie Ornamentală, cu Facultatea de Geografie şi cu Agenţia de
194
Protecţia Mediului Iaşi) sărbătoriri însoţite de expoziţii temporare prilejuite de: „Ziua
mondială a zonelor umede”, „Ziua Pământului”, „Ziua europeană a parcurilor” şi
„Ziua mondială a mediului înconjurător”.
Anual, în luna octombrie, în cadrul „Sărbătorilor Iaşului” şi a „Zilelor
Universităţii” se organizează expoziţia „Flori de toamnă”. Cu această ocazie sunt
expuse crizanteme, plante decorative prin frunze şi prin fructe, bonsai (plante lemnoase
în miniatură), plante folositoare, plante carnivore şi aranjamente florale.
STAŢIUNEA BIOLOGICĂ MARINĂ „PROF. DR. IOAN BORCEA” DE LA

AGIGEA
Se găseşte la 10 km de municipiul Constanţa şi la 1 km de oraşul Eforie. Este

situată pe malul Mării Negre în apropiere de deschiderea Canalului Dunăre-Marea
Neagră în mare şi lângă „zona liberă” din Portul Agigea (Constanţa Sud).
Staţiunea este deschisă în tot timpul anului pentru studenţii şi cercetătorii care
urmăresc anumite aspecte ale ecosistemelor marine şi terestre, iar în timpul verii
funcţionează şi o cantină care poate pregăti masa la peste 150 de persoane.
În timpul anului se pot organiza la Agigea tabere studenţeşti, cursuri de vară,
tabere de creaţie şi alte activităţi, în funcţie de solicitări.
MUZEE
1. Muzeul Naţional „Moldova”- Palatul Culturii, telefon: 0232/ 147402;
2. Muzeul de Chimie Iaşi - str. M.Kogălniceanu 7B, telefon: 0232/ 118392;
3. Muzeul „Poni Cernătescu” - str. M. Kogălniceanu 7B, telefon: 0232/ 110392;
4. Muzeul „Mihai Eminescu” - Grădina Copou, telefon: 0232/ 144759;
5. Muzeul „Mihail Kogăniceanu” – str. M. Kogălniceanu 11, telefon 0232/ 110393;
6. Muzeul Literaturii Române Iaşi: str. V. Pogor 4, telefon: 0232/ 112830;
7. Muzeu Literaturii Moldoveneşti Vechi - str. A. Panu 69, telefon: 0232/ 146321;
8. Muzeul de Istorie Naturală - Bulevardul Independenţei 5, telefon: 0232/ 201339,
0232/ 201109;
9. Muzeul Teatrului - str. V. Alecsandri 3, telefon: 0232/ 115760;
10. Muzeul Unirii - str. Alexandru Lăpuşneanu 14, telefon: 0232/ 114614.
XXI. BALUL BOBOCILOR
Balul bobocilor a devenit deja o tradiţie a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport.

În anul universitar 2009-2010, balul bobocilor va fi organizat în luna noiembrie şi se va
desfăşura într-o locaţie care va fi stabilită şi anunţată de comitetul de organizare.
XXII. ADRESE ŞI TELEFOANE UTILE
DIRECŢIA PENTRU PROBLEME SOCIAL STUDENŢEŞTI

Compartiment burse – telefon 0232/ 201577; e-mail: roxana.rosu@uaic.ro ; Complex
studenţesc Codrescu, Cămin C11, camera 23.
CENTRUL DE SCHIMBURI INTERNAŢIONALE „GAUDEAMUS”

Cantina „Gaudeamus” Complex studenţesc „Titu Maiorescu” (lângă Căminul C8 –
Complexul „Titu Maiorescu”), tel: 0232/ 201701;
195
Căminul C17 (situat în complexul studenţesc „Codrescu”) - asigură cazarea studenţilor
străini din cadrul programului SOCRATES-ERASMUS. În regim hotelier, se asigură şi
cazarea studenţilor români ce urmează studiile la Universitatea „Al. I. Cuza” în regim
hotelier la un tarif lunar ce se stabileşte anual de către Senatul Universităţii „Al.I.Cuza”,
telefon: 0232/ 218589.
CABINETE MEDICALE:
 Complex studenţesc „Titu Maiorescu” (în Căminul C8);
 Cabinet medical de prim ajutor specializat – Căminul C11, camera 13, demisol.
Cabinetul medical studenţesc
Acest cabinet vine în sprijinul studenţilor Universităţii „Al. I. Cuza”, astfel:
 Cabinetul medical studenţesc nr. 7 asigură asistenţa medicală gratuită pentru toţi
studenţii universităţii (consultaţii, reţete, trimiteri la cabinetele de specialitate,
tratamente)
 Cabinetul medical studenţesc nr. 7 se află în campusul studenţesc „Titu
Maiorescu”, cămin C8, parter;
 Pentru a fi înscrişi în baza de date a cabinetului, studenţii se vor prezenta cu
carnetul de student (adeverinţă), carnet de asigurări de sănătate, buletin de
identitate;
 Studenţii cu boli cronice se vor prezenta la cabinetul medical studenţesc cu
documentaţia medicală corespunzătoare pentru evidenţa specială.
 Pentru aceste formalităţi, studenţii nu vor trebui să se retragă de la medicii de
familie în evidenţa cărora se află în localitatea de unde provin.
ORGANIZAŢII STUDENŢEŞTI
1. Asociaţia Studenţilor din Educaţie Fizică şi Sport Iaşi „Tinere talente”,

Corp D, parter, persoană contact-urmează a fi stabilită
2. Asociaţia Internaţională a Studenţilor în Economie şi Management AIESEC Iaşi,
Corp B, Etaj 3, telefon: 0232/ 212244
3. Asociaţia Studenţilor Europeni - AEGEE Iaşi
Complex Studenţesc „Titu Maiorescu”, Cămin P6, Camera 2
Telefon: 0722/ 525411
4. Asociaţia Europeană a Studenţilor în Drept - ELSA Iaşi,
Complex Studenţesc „Codrescu”, Cămin C11, Camera 39, Etaj 1
Telefon: 0723/ 253345
5. Asociaţia Studenţilor Informaticieni Ieşeni - ASII
Str. General Berthelot, nr.16, e-mail: asii@infoiasi.ro
6. Alianţa Studenţilor Români –A.S.R.
B-dul Carol I, nr. 11, Corpul B al Universităţii, sala L-138
196
7. Asociaţia Studenţilor Economişti, ASTEC
8. Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi
Str. V. Conta, nr.30, telefon: 0232/ 147358, fax: 0232/ 212632,
e-mail: casa_studenteasca@yahoo.com
BIBLIOTECI:
 Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”

Str. Păcurari, nr. 4; telefon 0232/ 116281
Filiale:
 Biblioteca Facultăţii de Biologie - Corp B, etaj 1, telefon: 0232/ 201473;
 Biblioteca Facultăţii de Chimie - Corp A, parter, telefon: 0232/ 201151;
 Biblioteca Facultăţii de Drept - Corp A, etaj 2, telefon: 0232/ 201159,
e-mail: bib.law@uaic.ro;
 Biblioteca Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor - Corp C, Etaj 3,
telefon: 0232/ 201452;
 Biblioteca Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport - Corp D, parter,
telefon: 0232/ 201127;
 Biblioteca Facultăţii de Filosofie - Str. Lăpuşneanu, nr. 36 (lângă Casa
Studenţilor), telefon: 0232/ 201155;
 Biblioteca Facultăţii de Fizică-Corp A, parter, tel: 0232/201151,
e-mail: bib.fiz@uaic.ro;
 Biblioteca Facultăţii de Geografie - Geologie - Corp B, Etaj 1,
telefon: 0232/ 201475;
 Biblioteca Facultăţii de Informatică - Corp C, parter;
 Biblioteca Facultăţii de Istorie - Corp A, Etaj 2, telefon: 0232/ 201157,
e-mail: bib.ist@uaic.ro;
 Biblioteca Facultăţii de Litere - Complex Studenţesc „Codrescu”,
telefon: 0232/ 116600;
 Biblioteca Facultăţii de Matematică - Corp B, parter, telefon: 0232/ 201561;
 Biblioteca Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei - Corp D, parter;
 Biblioteca Facultăţii de Teologie - Corp T, parter;
 Biblioteca Academiei Române, Bulevardul Carol I, nr. 8, telefon: 0232/ 143073;
 Biblioteca „Gh. Asachi”, Str. Palat, nr. 4, telefon: 0232/ 115159;
 Biblioteca Britanică (British Council), Str. Păcurari, nr. 4, telefon 0232/ 116159;
 Biblioteca Centrului Cultural Francez, Bulevardul Carol I, nr. 26,
Telefon: 0232/ 147900.
Vizualizarea notelor on-line
Îţi poţi vizualiza notele on-line pe noul site http://simsweb.uaic.ro .

Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să îţi creezi un cont. Dai click pe „Login”
în dreapta sus şi te duce într-o altă pagină unde apeşi pe „Create new user”. Acest cont
îl creezi singur folosind numărul matricol pe care îl găseşti în carnetul tău de student,
197
username este numărul matricol, iar parola trebuie sa fie de minimum 7 caractere din
care cel puţin unul trebuie să fie caracter special gen: “,” “.” “;” etc.
La adresa de mail poţi trece orice adresă de e-mail: @yahoo.com, @gmail.com etc.
Răspunsul la întrebarea de securitate trebuie să îl ţii minte în cazul în care vei avea
probleme cu contul tău.
După ce completezi toate câmpurile apeşi pe „Create user”.
Trebuie să mergi mai departe în contul tău de e-mail pentru a confirma crearea contului
şi uploadul informaţiilor din baza de date.
Te vei loga mai apoi şi vei putea vedea notele tale, situaţia taxelor.
În cazul în care nu apar notele nu scrie administratorului aplicaţiei deoarece notele sunt
trecute de către secretare în baza de date la care se conectează acest site.
Găseşti un Help destul de drăguţ dacă dai click pe „here be dragons!” şi vrei să te
informezi.
Pe parcursul anilor de studiu conţinutul unor regulamente sau diferite informaţii

cuprinse în prezentul ghid de studii se pot modifica prin Hotărâri ale Biroului
Senat, Colegiului Academic sau a Senatului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”
Iaşi la nivel de universitate; Hotărâri ale Biroului facultăţii sau ale Consiliului
facultăţii la nivel de facultate cît şi prin documente emise de forurile superioare la
nivel naţional, cu competenţe în învăţământul superior. Pentru a fi la curent cu
eventualele modificări vă recomandăm să consultaţi avizierul, secretariatul
facultăţii, cât şi site-ul Universităţii şi pe cel al facultăţii.
198

Ghid de Studii-Uaic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de Studii-Uaic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Str. Toma Cozma nr.3, cod 700554 - IAŞI

DECAN: Prof. dr. Ioan Iacob

Conf. dr. Marin Chirazi – decan

 Elena Paraschiv – secretar şef facultate

Programul de lucru în secretariat este 730 - 1600

Începând cu anul universitar 2005-2006, în învăţământul românesc s-au produs o serie

 Modificarea duratei şi structurii studiilor:

La baza mobilităţii şi recunoaşterii diplomelor în spaţiul european, un rol important

 Ciclul I, de studii universitare de licenţă, cu durata de trei ani (toate facultăţile).

 Ciclul II, de studii universitare de masterat, cu durată de doi ani ;

 Ciclul III, doctoral, cu durata de trei ani.

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ

Discipline de bază individuale:

II  Instruire în arte marţiale ST 2335

1. Schi (30 ore) SP 2324 - - 5 Vp - - - - -

 Teoria şi metodica antrenamentului SP 3512 2 1 - 4 E - - - - -

III  Tenis de câmp SP 3623 - - - - - - - 1 2,5

DENUMIREA DISCIPLINEI ANATOMIE COD: ST 1102

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

TEMATICA  Însuşirea detaliilor anatomice ale organismului uman.

BIBLIOGRAFIE 1. Baciu Clement, Anatomia funcţională şi biomecanica, Bucureşti, Editura Sport-Turism,1977

EVALUARE Condiţii 50% prezenta la curs, 100% prezenta la seminar

DENUMIREA DISCIPLINEI INTRODUCERE ÎN INFORMATICĂ COD: IA 11..

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT

TEMATICĂ  Prezentarea ferestrei din programul Word 2003 şi a principalelor meniuri

METODE DE Prelegerea, explicaţia, utilizarea calculatorului şi a videoproiectorului

BIBLIOGRAFIE 1. M. Clocotici – Curs de birotică, pagină web personală, 2006

DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA FRANCEZĂ I+II COD: LF11../12..

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT

OBIECTIVE  Să degajeze mesajul dintr-un document scris;

DENUMIREA DISCIPLINEI LIMBA ENGLEZĂ I+II COD: LE11../12..

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT

DENUMIREA DISCIPLINEI ISTORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI COD: SP1111

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT

TEHNICA ŞI METODICA EXERCIŢIILOR DE ATLETISM:

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT

DENUMIREA DISCIPLINEI GIMNASTICA DE BAZĂ ŞI ACROBATICĂ COD: SP1104

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT

OBIECTIVE  Însuşirea cunoştinţelor teoretice, metodice şi practice specifice Gimnasticii de Bază;

BIBLIOGRAFIE 1. Băiaşu, N. şi colaboratorii – Gimnastica, Editura Stadion, Bucureşti, 1972.

EVALUARE Condiţii Prezenţa100% la Lp.; Întocmirea caietului de lucrări practice;

DENUMIREA DISCIPLINEI HANDBAL: BAZELE TEHNICII ŞI TACTICII COD: SP 1109

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT

TEMATICA  Ştafete şi jocuri dinamice cu elemente specifice jocului de handbal;

EVALUARE 100% prezenţă la cursurile practice

DISCIPLINE DE BAZĂ COLECTIVE: VOLEI - BAZELE

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT

OBIECTIVE  Ridicarea nivelului tehnico-tactic

TEMATICĂ  Şcoala mingii

BIBLIOGRAFIE 1. Stroie , St. – Volei. Curs de bază, INEFS, Bucureşti, 1987.

EVALUARE Prezenţă 100%, minimum nota 5 la toate verificările de pe parcursul

DENUMIREA DISCIPLINEI SCHI COD: SP 1124

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) F

TITULARUL GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT