Pregatirea tehnica in jocul de baschet

Tehnica presupune efectuarea rationala si economica a unui anumit tip de miscari, specifice
ramurilor de sport.

Tehnica cuprinde un sistem specializat de structuri motrice constituite potrivit regulamentelor fiecarui
sport in vederea obtinerii randamentului superior in activitatea competitionala (Siclovan, 1984).

Tehnica este conditionata de nivelul de dezvoltare a capacitatilor conditionale si coordinative, aflandu-
se in stransa relatie cu tactica, pregatirea psihologica, teoretica. n jocurile sportive, tehnica influenteaza
prioritar solutionarea situatiilor complexe de joc, de aceea la grupele de sportivi incepatori, procesul de
antrenament va cauta sa realizeze o baza motrica larga, care sa cuprinda mijloace din scoala alergarii,
sariturii, aruncarii, mingii, spre deosebire de sportivii avansati, unde specializarea este stricta.

Antrenamentul de tehnica are drept scop imbunatatirea comportamentului motric al sportivilor prin
dezvoltarea capacitatii de control, preciziei si stabilitatii executiilor, determinand marirea posibilitatilor
de adaptare impuse de modificarea conditiilor situatiilor.

Dupa cum arata M. Epuran , citat de A. Dragnea si S. Mate-Teoria sportului, invatarea miscarilor in sport
reprezinta un tip deosebit, deoarece performanta este concretizata tocmai in nivelul calitativ al executiei
(gimnastica, patinaj artistic, inot sincron,etc.), iar in cazul jocurilor sportive , acestea reprezinta
instrumentele intermediare prin care se manifesta si se evalueaza capacitatile coordinative,
caracteristicile de forta, vitezasau de rezistenta ala miscarilor respective. Procedeele tehnice care se
insusesc in diferite ramuri de sport trbuie sa prezinte cursivitate, viteza, forta, sa fie efectuate eficient
in timp (rezistenta), coordonare, precizie, mobilitate, calitati care se dobandesc printr-un proces de
antrenament care nu e numai instruire, ci se numeste dezvoltare fizica, dezvoltarea capacitatii de efort,
dezvoltarea capacitatii psihice duse pana la maximum tolerantei umane.

Datorita cerintelor regulamentelor de concurs, invatarea in sport este un proces complex, care implica
masuri metodice deosebite si inalta competenta profesionala.

Prioritati metodice privind invatarea tehnicii:

Antrenorii trebuie sa stabileasca pentru fiecare esalon de instruire procedeele tehnice ce urmeaza a
fi insusite si perfectionate intr-un anumit interval de timp, pornind de la nivelul pregatirii,
particularitatile de varsta si individuale ale fiecarui sportiv in parte. Asigurarea unui volum sporit de
munca, concretizat in repetari numeroase, constituie conditia de baza a insusirii in timp util a
procedeelor tehnice programate pentru anumite perioade de instruire.

Concomitent cu insusirea trainica a procedeelor tehnice programate se va tine seama, pe cat posibil
, de inclinatiile si optiunile personale ale sportivilor fata de unele executii tehnice, valorificandu-se astfel
la maximum disponibilitatile acestora pentru obtinerea virtuozitatii tehnice.

n raport cu exigentele concrete ale concursului, tehnica trebuie sa fie programata in conditii de
adversitate, pe timp de ploaie, vant, etc.; se poate vorbi despre o tehnica de competitie si nu una
abstracta, rupta de nevoile concrete, multiple schimbatoare ale concursurilor.

Calea cea mai buna pentru insusirea si perfectionarea tehnicii este individualizarea pregatirii avand
in vedere faptul ca sportivii poseda calitati fizice si psihice diferite.

Exersarea independenta a procedeelor tehnice sau numai a unor structuri din cadrul acestora are
un rol foarte important, insa trebuie continuu dublata cu repetari efectuate in conditii analoage
concursului, deoarece procedeele tehnice sunt invatate nu ca scop in sine, ci pentru a putea fi aplicate
facil si eficient in competitie.

O atentie deosebita se va acorda selectionarii celor mai eficiente sisteme de actionare, menite sa asigure
atat insusirea elementelor de miscare ce compun procedeul tehnic, dar si dezvoltarea calitatilor motrice
aferente optimizarii executiei acestuia.

Evaluarea periodica a pregatirii tehnice cu ajutorul unor probe si norme de control.Cadrele de
specialitate vor stabili cele mai semnificative structuri de exercitii pentr evidentierea nivelului pregatirii
tehnice.



1.Elementele tehnice fara minge, reprezinta principalele mijloace cu ajutorul carora jucatorii realizeaza
,,miscarea in teren, fiind folosite in special in jocul aparatorului. De obicei sunt considerate ca fiind
mijloace de incalzire, de dezvoltare sau pregatire fizica.

Exercitii specifice pentru:

a.pozitia fundamentala

1.alergare, la semnal, saritura cu aterizare in pozitie fundamentala (pe directia de deplasare; cu
schimbarea de plan fata de directia de deplasare)

2.pe perechi ,, leapsa cu atingera gambelor

3.jucatorii executa ,, joc de picioare si lucru de brate in pozitie fundamentala joasa, la fiecare semnal
sonor executand sprint-retragere, genuflexiuni, flotari, sarituri, etc.


b.deplasari

4.din pozitie fundamentala jucatorii executa deplasari cu pasi adaugati inainte, inapoi, lateral, oblic
inainte, oblic inapoi individual, pe perechi prin imitare sau la indicarea directiei de catre profesor

5. in pozitie fundamentala de aparare, deplasare cu spatele oblic inapoi doi pasi stanga, doi pasi dreapta,
la semnal sonor intoarcere180 grade, sprint

6.leapsa in doi

7.deplasare cu pasi adaugati intre doua linii ce se afla la 5 metri distanta una de cealalta. Dupa 5 lungimi
sprint 15 metri

8.deplasare in pozitie fundamentala joasa cu pasi adaugati lateral, oblic inapoi, oblic inainte, alergare cu
spatele, sprint, pe diferite trasee pe jumatate de teren sau pe tot terenul






1




















c.schimbarile de directie si pirueta

9.deplasare pe toata suprafata terenului cu efectuarea de schimbari de directie cu franare pe un picior,
sau folosind pirueta

10.alergari cu schimbari de directie cu franare pe un picior sau prin pirueta in dreptul unor jaloane

11.leapsa in doi pe o suprafata limitata de teren

12.,,micul maraton si ,,marele maraton






















d.sariturile

13.pe perechi , sarituri cu atingerea palmelor intre parteneri

14.pe perechi, 4pasi adaigati lateral 10 sarituri cu bratele ridicate si atingerea palmelor intre parteneri

15.sarituri succesive pe loc, la semnal sprint, la urmatorul semnal oprire urmata de sarituri succesive pe
loc



Aceste elemente tehnice fara minge vor fi exersate si in cadrul unor structuri de procedee tehnice, dupa
cum urmeaza:

16.joc de picioare si lucru de brate, la semnal, pirueta (blocaj defensiv), saritura la panou, sprint cu
schimbari de directie, la intoarcere alergare cu spatele

17.deplasari specifice atacantului (alergare cu variatii de ritm, ocoliri, fente, schimbari de directie,
sprinturi bruste) simuland actiuni de demarcaj individual, in spatiu limitat; acelasi exercitiu cu aparator
care va executa marcaj normal

18.jucatorii executa ,,joc de picioare si lucru de brate, iar la semnal, pirueta, saritura la panou,
aterizare, sprint la linia de centru, oprire, retragere folosind pasi adaugati oblic inapoi spre pozitiile
initiale de unde se reia exercitiul





















19.stafete combinate folosind toate elementele tehnice fara minge, individual si pe perechi



2.Pozitia fundamentala, prinderea si tinerea mingii, pasarea mingii, oprirea, pivotarea, driblingul,
aruncarea la cos, reprezinta acele miscari specifice ce se refera la manevrarea obiectului de joc, fiind
grupate in elementele tehnice cu minge.


a.pozitia fundamentala-reprezinta pozitia initiala in majoritatea procedeelor tehnice ale jocului de
baschet, fiind mijlocul prin care atacantul cu minge realizeaza ,,tripla amenintare. Jucatorul va fi
atentionat ori de cate ori primeste mingea sa actioneze intr-o pozitie fundamentala specifica, ceea ce-i
va conferi un avantaj in actiunea sa impotriva aparatorului direct. De aceea exersarea acestui element
tehnic se va realiza in cadrul stucturilor de procedee tehnice alaturi de prinderea si tinerea mingii,
aruncarea la cos, driblingul, pasa.


b.prinderea si tinerea mingii

20.exercitii de jonglerie cu mingea:trecerea mingii in jurul soldurilor, genunchilor, trecerea mingii printre
picioare in forma de ,,8, conducerea mingii rostogolite pe sol

21.aruncarea mingii in sus si prindere, cu ambele maini, cu o mana si prindere cu cealalta

22. fente: de pasare, de aruncare la cos, de plecare in dribling


c.pasarea mingii

23.pe perechi pase cu doua maini de la piept, cu pamantul, de deasupra capului

24. pase in doi cu doua mingi

25. pase in trei cu doua mingi

26. formatie de trei jucatori cu doua mingi: jucatorul fara minge

se deplaseaza spre cei cu minge (iese la minge) si primeste alternativ mingea de la coechipieri

27.pe perechi : jucatorul fara minge se afla la centru , cel cu minge la linia laterala a terenului. Dupa ce
primeste pasa, jucatorul de la centru paseaza inapoi, alearga pana linia larerala opusa jucatorului cu
minge si in viteza mare se intoarce inapoi pentru a reprimi mingea, dupa care reia exercitiul.

28.pase de pe loc cu peretele si cu partener

29. pasa de pe loc in 3, cu un aparator. Aparatorul este obligat sa atace jucatorul cu minge, iar dupa ce
intercepteaza mingea schimba locul cu cel ce a gresit pasa

30. suveica simpla cu deplasare la sirul opus

31. suveica in dribling cu doua mingi

32.suveica simpla cu panoul

33. pasa in doi cu dribling si schimb de locuri

34.pasa in 3 cu schimb de locuri



































Exercitiile alese se adreseaza consolidarii, perfectionarii paselor cu doua maini de la piept, paselor cu
pamantul, paselor cu doua maini de deasupra capului, de pe loc si din deplasare.


Un loc important in lectiile cu studentii il ocupa structurile de procedee tehnice:

35. deplasare, prinderea mingii, pasa din deplasare

36. deplasare, prinderea mingii, dribling, pasa din deplasare

37. alergare, prindere de minge, oprire, fenta, dribling, pasa din deplasare

38. desen 2 si 3 de la pg. 42 din cartea de mai sus

Si desenele de la 43





























































d.oprirea si pivotarea

42.jucatorii 1 si 3 pleaca simultan in dribling, executa oprire, pivotare, pasa la jucatorul 2 , respectiv 4,
care executa iesire la minge, prindere, oprire si continua exercitiul. Jucatorul 1 si 3 , dupa pasa schimba
locurile.


















43.Jucatorul 1 executa dribling, oprire, pasa, deplasare cu schimbare de directie, reprimirea mingii,
oprire, aruncare la cos din saritura.

Jucatorul 2, executa iesire la minge prindere, oprire, pasa, deplasare pentru recuperare, dribling la coada
celuilalt sir


DESEN PG 48






Text Box: 1Text Box: 2







44.Jucatorul 1 executa dribling, prindere de minge, oprire, pivotare, pasa, deplasare, reprimirea mingii,
oprire, dribling, aruncare la cos

Jucatorul 2 executa iesire la minge, prindere, oprire, pasa, recuperarea mingii la panou, dribling spre
sirul opus


DESEN PG.48
















e.driblingul

45. dribling cu variatii de inaltime, ritm, cu schimbari de directiecu trecerea mingii prin fata, cu pirueta,
pe la spate, printre picioare

46.,,micul maraton in dribling

47.leapsa pe perechi in dribling cu accent pe protectia mingii

48.stafete cu dribling cu o minge si cu doua mingi


f.aruncarea la cos

49.aruncari la cos din dribling din apropierea cosului, recuperare, dribling la centrul terenului, pirueta,
reluarea exercitiului la acelasi panou

50. aruncari la cos din saritura cu recuperare proprie

51.aruncari la cos din saritura pe perechi sau pe grupe de 3 jucatori cu doua mingi

52. exercitiul ,, non-stop

53.exercitii complexe cu desfasurare pe tot terenul