Cerințele proiectului pentru examen la disciplina

Diagnoză și dezvoltare organizațională

1. Descrieți elementele culturii organizaționale a Armatei României pe

dimensiunile prezentate în materialul atașat (punctul 1.4). Precizați ce tip de
cultură este, în conformitate cu criteriile prezentate la punctul 1.5.
Organizației militare îi este caracteristică o anumită cultură
organizaŃională militară, adică un ansamblu de norme de comportament
însuşite, care presupune o coerenŃă internă, relații între elementele care o
compun, care cunoaşte influențe atât din interior, cât şi din exterior. Cultura
organizaŃională militară este o parte integrantă a culturii naționale, fapt din ce în
ce mai evident odată cu participarea armatei noastre la misiuni internaționale, în
diferite teatre de operații, alături de armatele celorlalte state membre NATO.
Cultura organizațională pe care armata Română o arată și care se desprinde
din membri cei mai numeroși ai săi este aceea de obediență, rigiditate în gândire,
valori patriotice puternice fără o bază puternic ancorată în rațiune, o organizație
statornică în timp ca valori și ca, cultură organizațională.
Ca nivel de percepție vizibil al culturii organizaționale se pot distinge
personalitățile remarcabile din armata, eroii din teatre, marii generali carea au
rămas în istorie, amprenetle acestora personale asupra armatei și persepctivele
organizației miltare, evoluție pe termen lung în carieră, inflexibilitate în
managemtul personalului, siguranță zilei de mâine, etc.
La nivelul invizibil se pot deosebi următoarele valori, credințe, norme și
concepții de bază precum: onoare, glorie, patrie, regulamente neschimbate de
sute de ani, drapele de luptă, ceremoniale, comemorării ale eroilor, docme și
cutume nescrise, etc.

2. Descrieți modelul cultural-managerial al Armatei României pe toate cele zece

dimensiuni ale modelului lui G.Hofstede prezentate în materialul atașat. Folosiți cât
mai multe exemple pentru fiecare dimensiune.
Din punct de vedere cultural-managerial prin prisma modelului făcut de G.Hofstede cu
ajutorul celor zece dimensiuni ale sale :
Armata României are un management colectivist prin faptul că:
- membrii aşteaptă ca organizaţia să aibă grijă de ei;
- activitatea se bazează pe iniţiative de grup şi acţiuni comune.
- decizii subiective influenţate de grup.
Armata Romaniei la nivel managerial arată o distanță mare față de putere prin faptul că:
- existenţa unor conflicte (directe sau mocnite) între nivele ierarhice
- drepturile sunt proporţionale cu poziţia ierarhică.
- superiorii vor să pară mai puternici decât sunt în realitate.
- există puţine persoane independente (sau care se consideră independente.
Armata României are la nivel de managemt un control intens al incertitudinii prin
faptul că:
- ambiţie slabă de promovare; sunt preferaţi managerii de tip conservator;
- existenţa unui grad ridicat de formalizare,
- tendinţa de a evita şi descuraja concurenţa în cadrul organizaţiei;
Armata României are la nivel de managemt o influență masculină prin faptul că:
- apar des tensiuni în relaţiile de muncă.
-femeile aflate în posturi de conducere sunt agresive, apare un sentiment de nesiguranţă
(asta cel mai des, experiența proprie)
- managerii pot interveni în viaţa privată a angajaţilor pentru a apăra interesele
organizaţiei.
Armata României are la nivel de managemt o influența universalismului prin faptul că:
- sunt accentuate regulile, nu indivizii
- încrederea e acordată în funcţie de respectarea regulilor
- respectarea generală a standardelor e asumată de indivizi.
Armata României are la nivel de managemt mai multe influențe ale neutralității prin
faptul că:
- gândurile şi sentimentele sunt interiorizate.
- emoţiile nu sunt manifestate, dar pot apărea explozii ocazionale
- predomină relaţiile formale şi obiectivitatea, argumentele raţionale, de cele mai multe
ori se leagă relații de sucrtă durată precum pe durata scolarizării sau cursului, după nu
se mai continuă.
Armata României are la nivel de managemt mai multe influențe ale orientării difuze
prin faptul că:
- acţiuni lente, fără un scop aparent
- comunicare indirectă, aluzivă.
- etica şi morala sunt adaptate persoanelor şi contextelor, foarte des asta pentru că de
cele mai multe ori se folosesc nepotisme și o lipsă de obiectivitate a superiorilor.
Armata României are la nivel de managemt mai multe influențe ale atribuirii statului
prin faptul că:
- promovare în funcţie de vechime, cea mai mare dezavantaj al celor cu perspectivă și
viziune care din acestă cauză părăsesc de cele mai multe ori organizația, pe scurt de aici
apare lipsa de performață și dezinteresul față de a te autodepăși la locul de muncă
- status acordat în funcţie de criterii cum ar fi vârsta, clasa socială, educaţia, lipsa
interesului organizației pentru performanță
- apare o diferenţiere arbitrară între membrii organizaţiei.
Armata României are la nivel de managemt o abordare secvențială, nu sincronă, putem
vedea asta prin pricina faptului că nu există o uniformitate și o standarlizre pentru toate
unitățile din organizație, sunt și azi unități uitate de lume în care nu sa evoluat deloc
sunt în urmă cu 20 de ani, lucru care artă cum doar o parte din armată a evoluat iar
cealată a stragnat, pe scurt o evoluțir secvențială care derivă dintr-un managemt la fel
secvențial.
3. Făcând referire la modelul de schimbare și perfecționare cultural propus de Edgar
Schein (prezentat în material), precizați:
a. în ce etapă de dezvoltare se află Armata României ca organizație (argumentați
răspunsul și dați exemple);
Armata României se afla în etapa de schimbare pentru că abia acum se schimbă
anumite mentalități, se pun în aplicare planuri de înzestrare și modernizre planficate
din 2004 la aderarea la NATO, precum programul Patriot, Pirhana 5 și multe altele.
Armata României abia acum lucrează cât de cât standarlizat după standarde
universale NATO și este evaluată la fel la standarde. Acum se produc schimbările pe
care să facă o diferență să arate o evoluție.
b. ce mecanisme de schimbare propuneți pentru a crește performanța Armatei
României ca organizație (argumentați răspunsul și dați exemple);
Propun în primul rând planificare prin proiecte de dezvoltare a organizaţiei şi
crearea unor structuri de învăţare organizaţională, asta mai ales la nivel de
conducere, a celor care chiar fac management, nu la comandanții de plutoane tineri
care știu asta din școală, la cei de peste 40 de ani ajunși la gradul de maior.
Mai propun și dezgheţare şi schimbare prin intermediul tehnologiei, armata
omoară mai mulți copaci ca multe fabrici de mobilă, încă suntem nu numai supra
brirocratizați dar facem totul pe hârtie, nivel de secolul trecut.
c. care sunt obstacolele ce se pot manifesta în procesul de schimbare a culturii
organizaționale a Armatei României (argumentați răspunsul și dați exemple).
Consider că obstacolele sunt în primul rând lipsa interesului pentru performanță de
orice tip, nu este încurajată evoluția și concurența, de aici apare un mare obstacol lipsa
motivării personalului pentru a fi performant, faptul că vechimea primeză față de
performanță arată cât de în vechită este gândirea și standardele armatei României.
Mentalitatea de turmă care nu face decât să aducă și mai multe tendințe de statorncie și
plafonare la nivel de personal. Un obstacol primar este și faptul că lipsește ștința
managementului și cultura-managerială care duc către un management defectuos.

Materiale atașate necesare rezolvării proiectului:

1. Cultura organizațională – o abordare teoretică
2. Modele de reformă sau transformare culturală