ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE

„NICOLAE BĂLCESCU” SIBIU

DIAGNOZĂ ȘI DEZVOLTARE
ORGANIZAȚIONALĂ

AUTOR:
Student masterand: MINOIU ALEXANDRU
 I. Elementele culturii organiaționale ale armatei
României

1) Produsele artificiale:
a) Produse fizice
 Din punct de vedere ala spațiului pe care il ocupă Armata României astăzi
este destul de mare, iar unitățiile militare sunt așezate fie strategic ori sunt
puse pentru a oferii anumite informații eronate. Toate unitățile militare
din Armata Română desfășuară misiuni specifice și aparte, având ca scop
creșterea securității naționale.
 Din punct de vedere al dotării și infrastructurii, stam destul de
bine ,armata având în dotare aproximativ 2300 de vehicule neblindate ,
460 vehicule blindate, aproximativ 1500 de transportoare blindate și 500
de tancuri.
 Din punct de vedere al organizării clădirilor, acestea sunt așezate
aproximativ la fel. Încăperile sunt separate uniform și sunt dotate cu un
mobilier maro sau crem. Aceast mod de organizare are un rol foarte
important, deoarece sunt puse într-un mod aparte pentru a deosebi pe cei
care ocupă funcții de conducere.
 Documentația din Armata Românie este standard și adaptată în funcție de
specificul fiecărei unități. Documentele care se trimit către o altă structură
se trimit prin intermediul poștei militare, iar conducătorii comunică între
ei printr-o rețea specifică.
b) Comportamente
Comportamentele din Armata României sunt reprezentate de
ceremoniile militare. Astfel pentru fiecare zi importantă a statului român
cum ar fi: Ziua Națională, Ziua Eroilor, Ziua Mari Uniri, Ziua Imnului ,
armata își manifestă mulțumirea prin organizarea paradelor militare.
c) Produse verbale
Produsele verbale sunt reprezentate de dorința militarilor și
totodată motivația acestor pentru care slujesc țara, deoarece aceștia prin
modul lor dau dovadă de onoare,loialitate și patriotism față de țară.
2) Actori și eroi
România astăzi există datorită unor eroi. Eroi demni, care au dat
dovadă de curaj, patriotism şi integritate. Eroi cu biografii care întrec şi
cele mai spectaculoase scenarii de film. Eroi de care însă ştiu tot mai
puţini români. Am susţinut mereu că vorbim prea puţin despre cei care ne
fac sau ne-au făcut mândri în lumea întreagă. Cei care ocupă locurile de
cinste în memoria noastră colectivă şi în paginile manualelor de istorie şi
nu numele irelevante care vor dispărea ireversibil în groapa comună a
deţinătorilor vremelnici de funcţii. Astăzi, în anul 2022, e rândul celor
dintâi, măcar pentru o zi sacrificiul lor ne obligă să nu mai vorbim despre
2
 oamenii mici care ne fac de ruşine, ci despre oamenii mari cu care ne
mândrim. Printre acești eroi îi amintim pe: Maresal Constantin Prezan,
General Eremia Grigorescu, Ecaterina Teodoroiu, Constanti Christescu,
Maresalul Alexandru Averescu, Mariuca Zaharia.
3) Perspective
Armata Românie joacă un rol foarte mic pe piața economică, dar
destul de important. Totodată prin participarea la misiuni NATO, ONU și
diverse exerciții multinaționale cu diferiți membrii NATO, facilitează
accesul la diverse proiecte, crește nivelul de pregătire și capacitatea de
luptă a armatei.Prin toate aceste activități Armata Românie suferă
schimbări majore deoarece, aceasta trebuie să se adapteze cerințelor pe
care NATO le impune și astfel trebuie să ajungem la un nivel de
standardizare cât mai ridicat.
4) Tabuuri, credinţe, valori, norme şi concepţii de bază
Tabuurile din Armata României sunt reprezentate de
comportamentele pe care le au unii militari, iar aceștia uneori fac niște
lucruri fără să se mai gândească producând o mulțime de efecte negative
și totodată atrag pedepsele și pătează imaginea celor care fac lucrurile cât
mai bine.
Credințele și valorile sunt reprezentate de deciziile pe care le iau
comandanții. Atâta timp cât decizile acestor oferă un nivel de satisfacție
cât mai ridicat, subordonații acordă o încredere cât mai mare și îl ajută
indifferent de situație, iar dacă nu acordă efectele sunt invers.
Normele și concepțiile de bază sunt reprezentate de regulamentele
si legile militare, dar și de diferite legi. Astfel dacă noi militarii nu cădem
în abatere vom avea de câștigat de pe urma acestor, dacă recurgem invers
vom pierde foarte mult.
Tipuri de cultură în Armata României:
Contribuţia la performanţele organizaţiei în Armata României tipul de
cultură predominant este reprezentat de cultura pozitivă, deoarece chiar dacă
este o organizație foarte mare se promoveaza interesele organizație și ale
militarilor. Militarii sunt încurajați și motivați să vină cu idei noi care ar
produce o schimbare.
Gradul de susținere si răspândire în Armata României este susținută de un
anumit tip de cultură predominant, și anume cultura puternică, deoarece acesta
reflectă într-un mod caracteristic un model cultural care este puternic și care
inspira mulți oameni. Principalii factori care au determinat această cultură
predominantă sunt: o comunicare sporită indiferent de gradele care sunt,
coordonare tuturor activitățiilor într-un mod cât mai plăcut, iar toate conflictele
și piedicile sunt evitate în totalitate.
Relaţiile organizatorice dintre oamenii organizaţiei în Armata României
este predominant cultura de tip ,,templu”, deoarece acesta organizația militară
are dimensiuni foarte mari, iar funcțiunile sunt bine delimitate și structurate.
3
Coordonare tuturor departamentele, structurilor mici și activitățiilor specifice
sunt conduse de militarii cu roluri de conducere care ocupă o poziție care le
oferă autoritate, iar principala putere este bazată pe nivelul ierarhic, care se
aplică tuturor și prin intermediul regulamentelor, legilor specifice se asigură
menținere unui nivel ierarhic ridicat.
Corelaţiile pot fi stabilite între gradul de risc acceptat de organizaţie şi
viteza acesteia de reacţie în Armata României, tipul de cultură predominant este
cultura ,,Pariază pe companie” , deoarece organizațiile din Armata Română
lucrează oarecum într-un mediu cu risc mare, dar feedback-ul tuturor acțiunile
este detereminat și obținut pe termen lung. Deciziile pe care le iau conducătorii
le pot afecta cariera fie într-un mod pozitiv fie negative, iar aceștia se gândesc
foarte bine când iau o decizie cu grad ridicat de risc.

II. Modelul cultural managerial al Armatei României pe

toate cele zece dimensiuni ale modelului lui G. Hofstede

a) Dimensiunea individualism-colectivism
În organizația militară este specific colectivismul, deoarece membrii
acesteia sunt bine integrați, unde se formeaza niște grupuri foarte bine
închegate, puternice care se bazează pe interese comune sau uneori proprii.
b) Apropierea de putere mare sau mică
În organizația militară este specific distanțarea de puterea mare deoarece,
angajațiilor le este frică să își exprime dorințele, dezavordurile față de unele
situații, iar liderii de regulă adoptă un stil de conducere autoritar.
c) Control redus sau intens al incertitudinii
În organizația militară este specific un grad al incertitudinii foarte redus
deoarece gradul de toleranță este foarte mare. Astfel se promovează
competiția dintre organizații și membrii acestora.
d) Masculinitate versus feminitate
În organizația militară, astăzi nu putem să mai vorbim despre
masculinitate sau feminitate , deoarece toate drepturile și obligațiile sunt
aceleași.
e) Universalism sau particularism
În organizația militară este specifică cultura de tip universalism,
deoarece indiferent de organizația din care facem parte se pune un mare
accent pe respectarea tuturor normelor grupului și totodată se pune un mare
accent pe comportamentul grupului.
f) Afectiv sau neutru
În organizația militară este specific o cultură afectivă, deoarece membrii
mereu își manifestă sentimentele și emoțiile, iar relațiile sunt bazate pe
manifestările acestora.
g) Specific sau difuz
4
 În organizația militară este specific un spațiu restrâns și relațiile din
cadrul grupului sunt bine conturate.
h) Statut câștigat sau atribuit
În organizația militară este specific statutul unei persoane care este
atribuit pe baza unor criterii cum ar fi vechime în organizație, vârsta, sexul.
Toate aceste nu țin neapărat de individ și potențialul acestuia.
i) Secvențial sau sincronic
În organizația militară este specific o abordare sincronă și implică
prezentul și viitorul și totodată realizarea concomitentă a tuturor
activitățiilor.
j) Monochronic sau polychronic
În organizația militară este specific cultura de tip Monochronic, deoarece
fiecare acțiune specifică se desfășoară într-un mod și timp anume, iar
importanța planificării acestora este foarte mare.

III. Modelul de schimbare și perfecționare cultural de

Edgar Schein

Prima dată armata română a fost construită de Gheorghe Magheru în

timpul Revoluției din 1848.Mai târziu dupa construția armatei pe la începutul
secolului al XX-lea unele unități militare au fost desfințate datorită lipsurilor de
fonduri și bazei logistice. În secolul al XXI-lea din nou s-a încercat o
reorganizare a armatei în trei etape prima s-a finalizat în 2007, a doua în 2015,
iar ultima etap se va termina în anul 2025.
Majoritatea problemelor în Armată Română sunt cele financiare, deoarece
toate aceste probleme produc efecte negative asupra organizație ducând la
plecare personalului din organizație într-un loc mai bun. Cu toate încercările de
modernizare și restructurare a armatei tot am rămas în spate și nu am reușit să
ajungem la un nivel de standardizare NATO, deoarece bugetul pe care îl are nu
acoperă nici măcar jumatate din necesarul pe care ar trebui să îl avem, iar acest
lucru se resimte în toate domeniile.