Agresiunea si hartuirea sexuala in cadrul militar

Cotofan Cristina An III grupa 7

Studiile ce urmeaz a fi rezumate si expuse n prezentul eseu au ca tem principal atacul sexual si hartuirea sexual n cadru militar. De asemenea se analizeaz problemele metodologice n msurarea frecventei atacurilor si solutii pentru prevenirea lor. SEXUAL ASSAULT IN THE MILITARY: CONTEXT FACTORS AND MEASUREMENT ISSUES

Alayne J. Ormerod, Ph.D., Louise F. Fitzgerald, Ph.D, Linda L. Collinsworth, Ph.D., Angela K. Lawson, M.A., Maria Lytell, M.A., Leigh Ann Perry, Caroline Vaile Wright, M.S. University of Illinois at Urbana-Champaign, Illinois, USA

Avnd n vedere atentia sporit acordat atacurilor sexuale n cadrul militar din ultimii ani, foarte importante sunt cercetrile empirice care ajut la identificarea conditiilor si factorilor ce duc la apariia acestor atacuri si violuri. Aceast lucrare ofer o privire de ansamblu asupra rezultatelor empirice referitoare la agresiune sexual n armat i a metodelor de msurare plus alte probleme metodologice asociate cu studiul atacului sexual. Una dintre problemele metodologice abordate este conceptualizarea si definirea notiunii de agresiune sexual si hrtuire sexual. Definirea influenteaz enorm demersul metodologic deoarece stabileste comportamentele incluse si cele excluse din ntreaga evaluare. Majoritatea cercettorilor folosesc termenul de agresiune sexual pentru a descrie o serie de comportamente sexuale non consensuale de la srutul sau atingerile fr consimmnt pn la penetrare folosind fort fizic si amenintri. Se face, de asemenea, diferent ntre tentativ de viol si viol propriu zis, dar pot fi si combinate ntr-o singur categorie numit viol sau atac sexual. O alt problem poate s apar n cadrul ntrebrilor adresate victimelor. Determinarea si msurarea atacurilor sexuale sunt afectate de ceea ce se ntreab si de felul n care se ntreab. (Bachar & Koss, 2000; 2001) Utilizarea unui singur item legat de viol sau de agresiune sexual este o metod inadecvat pentru determinarea acestor tipuri de comportamente. ntrebnd o persoan dac a fost violat sau atacat sexual poate de asemenea subestima incidentul deoarece indivizii pot avea definitii idiomatice ale acestui concept. De aceea se recomand utilizarea mai multor ntrebri legate de comportamente specifice, comportamente

ce sunt n concordant cu definitiile juridice ale violului si agresiunii sexuale. Prin aceast metod se ajunge la o estimare mult mai precis, lipsit de riscul stigmatului dat de termenul viol.
2

Alte elemente esentiale ce trebuiesc luate n calcul neaprat n momentul analizrii rezultatelor a mai multe studii, sunt rata de incident (frecventa violurilor si a tentativelor de viol ntr-o anumit perioad 6, 12 luni) si reprezentativitatea esantionului. Datele extrase din statistica criminalittii militare n anul 2003, indic o rat a presupuselor violuri sau tentativelor de viol de 70 la 100.000 de membri ai uniformei (DoD, April 2004). Aceste statistici reflect doar numrul celor din personal care au declarat atacul. Cu toate acestea, alte cercetri fcute att pe civili ct si personal militar, arat faptul c un foarte mic procentaj (15-20%) de persoane declar aceste atacuri (Bachman, 1998; Clay-Warner & Burt, 2005; Harned, Ormerod, Palmieri, Collinsworth, & Reed, 2002; Millar, Stermac, & Addison, 2002). Articolul atac si problema factorilor legati de atacurile sexuale. Se contureaz factori de vulnerabilitate, de risc si de context. Factorii de vulnerabilitate se refer la victimele atacurilor sexuale si se consider c ei cresc riscul de victimizare a femeilor atacate (Bachar & Koss, 2000). Riscul este corelat cu acei factori care mresc posibilitatea unui atac de acest gen (Bachar & Koss) si includ caracteristici ale criminalului si alti factori precum personalitatea, atitudinile, comportamentul si experientele anterioare. Factorii de context si de mediu se refera la momentul si locul intamplarii atacului, la natura relatiei dintre victima si atacator si eventuala influenta a alcoolului si a celor din jur. Luand in calcul strict contextul militar, exista prea putine cercetari realizate pe esantioane mari de personal militar. Aceasta lucrare prezinta insa doua studii exemplare in acest domeniu. Primul analizeaza factorii de risc in cazul violurilor din armata si a fost realizat pe un esantion national de 558 femei veterane din toate domeniile fortei armate ale Statelor Unite. (Sadler et al., 2003). Aproximativ o treime din aceste femei au suferit un viol sau o tentativa de viol in timpul serviciului militar. Femeile atacate la o varsta mai fradega au fost lasate la vatra mult mai devreme decat femeile care nu au fost atacate sexual in timpul armatei. O alta descoperire descriptiva a studiului releva faptul ca atacurile erau mai frecvente in baza, dar in afara serviciului, incepand cu ora 18 pana la miezul noptii. (Sadler et al., 2003). De cele mai multe ori, atacatorul era de sex masculin, un ofiter gradat sau un coleg de grad. In urma declaratiilor victimelor, s-a dedus faptul ca mai mult de jumatate din numarul atacatorilor se afla sub influenta drogurilor sau alcoolului. Autorii studiului au descoperit si alti factori ce

influenteaza cresterea riscului de a suferi un atac sexual sau un viol, factori precum inrolarea in armata inaintea implinirii varstei de 20 de ani, victimizare anterioara in urma unui atac sexual petrecut inainte de inrolare, nesiguranta intr-un mediu predominant masculin sau intimidarea fizica in timpul serviciului, asistarea la comportamente heterosexuale in baracile
3

de dormit si indulgenta fata de comportamente sexiste si alte forme de hartuire in prezenta femeilor. Cel de-al doilea studiu, realizat de Harned si altii, au folosit un esantion reprezentativ de 22, 372 femei soldati pentru a examina antecedentele teoretice si consecintele atacului sexual si hartuirii sexuale. Ca si concluzie, s-a subliniat faptul ca un climat predominant masculin si in care se tolereaza hartuirea sexuala este indirect legat de incidente precum atacurile sexuale. Cercetari empirice arata ca pentru a reduce hartuirea sexuala si alte comportamente neprofesionale, pot fi luate anumite masuri precum recrutarea si promovarea in grad a femeilor, crearea de medii echilibrate in functie de gen dar si luarea in serios a plangerilor de hartuire sexuala.

U.S. DEPARTMENT OF DEFENSE INITIATIVES RELATED TO SEXUAL HARASSMENT AND SEXUAL ASSAULT Anita R. Lancaster, Alan M. Jones, and Rachel N. Lipari Defense Manpower Data Center 1600 Wilson Blvd., Suite 400 Arlington, VA, USA 22209-2953

Aceasta lucrare rezuma initiativele Departamentului de Aparare (DoD) incepute din 2003, ca raspuns la declaratiile atacurilor sexuale din cadrul celor trei Academii Militare. De asemenea, acest articol prezinta pe scurt noua politica, implementata in 2005, de prevenire si raspuns a atacurilor sexuale. In cadrul investigatiilor din cadrul academiei US Air Force (USAFA), pe parcursul anului 2002, femei cadeti au declarat atacuri sexuale din partea cadetilor de sex masculin. Iar in ianuarie 2003, in urma unui e-mail sub pseudonimul Renee Trindle in care se insista pe existenta unei probleme serioase legate de atacurile sexuale in academie si pe faptul ca aceasta a fost complet ignorata de conducere, in interiorul DoD si Congresului, s-au declansat actiuni de investigare si corectare a abuzurilor. Aceste actiuni au constat in mobilizarea mai multor organizatii si grupuri de specialisti pentru a determina adevarul din spatele numeroaselor acuzatii.

Walker Working Group. In urma investigatiilor s-a implementat ceea ce ei au numit Agenda for Change. S-a insistat pe o toleranta 0 a atacurilor sexuale, o schimbare de
4

comportament in randul cadetilor dar si la niveluri mai inalte ca grad. In martie 2003 s-a infiintat si o linie telefonica pentru victimele atacurilor sexuale dn cadrul USAFA.

In raportul final al Walker Working Group din iunie 2003, mentioneaza faptul ca din anul 1976 pana in 1993, oficial, a existat un singur caz de atac sexual. In contrast cu aces lucru, investigatiile lor au dus la descoperirea a 142 de presupuse atacuri sexuale, intre anii 19932002 (aproximativ cazuri pe an). In ciuda numeroaselor recomndari si schimbari implementate in cadrul USAFA de catre Walker Working Group, atacurile sexuale au ramas in continuare o problema. Asfel, din aprilie 2003 pana in septembrie 2004, au fost declarate alte 30 de presupuse atacuri sexuale. (Emery, 2004). Fowler Panel. Imediat dupa investigatia mai sus mentionata, Congresul a instituit un comitet de revizuire ale abaterilor sexuale din cadrul USAFA. In raportul din septembrie 2003, comitetul a concluzionat ca exista un mare deficit in conducere determinat de supervizare inconsistenta si lipsa de o eficienta supraveghere externa. S-a mentionat ca desi se observau schimbari benefice in urma politicii de schimbare din 2003 (,,Agenda for Change), nu erau destul de bine impamantenite astfel incat sa duca la schimbari fundamentale. Printre recomandarile comitetului Fowler s-au enumerat: o revizuire a responsabilitatii conducerii Academiei Fortelor Aeriene pentru problemele existente in cadrul Academiei, crearea de noi politici, planuri, i propuneri legislative pentru mbuntirea supravegherii, mbuntire n eforturile care se axeaz pe cultura organizaional i dezvoltarea caracterului, mbuntire n intervenii i rspunsuri la agresiune sexual. DoD Inspector General Report. Congresul l-a trimis de asemenea pe inspectorul general al Departamentui de Aparare (DoD) pentru a investiga modalitatea in care Academia se ocupa de cazurile de atac sexual. In raportul sau din decembrie 2004, acesta a subliniat faptul ca principala problema si cauza a existentei acestor atacuri este esecul celor din lantul de comanda din ultimii zece ani in recunoasterea severitatii situatiei si in initierea masurilor corespunzatoare. Acelasi tip de investigatii au fost directionate si catre Academia Militara si Academia Navala din SUA. In raportul Fortelor de Comada din iunie 2005 s-a constatat faptul ca hartuirea sexuala reprezenta o problema mult mai grava decat atacurile sexuale propriu zise, dar ca acest tip de comportament contura un mediu in care riscul atacurilor sexuale era foarte mare.

Concluziile generale in urma investigatiilor din cadrul acestor doua academii au fost asemanatoare cu cele cele mentionate pentru Academia Fortelor Aeriene. Cu toate ca obiectivul initial al DoD a fost investigarea Academiilor Militare, departamentul a auns la concluzia ca problema atacurilor si hartuirilor sexuale afecteaza tot Departamentul
5

Fortelor Armate cat si Departamentul civil ar Fortelor de munca. Pentru a ataca aceasta vasta problema, s-au pornit mai multe initiative in anul 2004, initiative care

vizeaz eradicarea hruirii sexual i abuzului sexual n ntreagul DoD (ex.: Forta de Comanda Embrey, Conferinta si Summit-ul pe tema atacurilor sexuale in armata, Joint Task Force for Sexual Assault Prevention and Response ). Ca raspuns al recomandarilor facute din toate aceste directii, Departamentul de Aparare a initiat o noua politica de prevenire si raspuns al atacurilor sexuale. Scopul principal al acestei politici a fost de a reduce in mod semnificativ frecventa atacurilor sexuale, prin educatie si formare profesionala, dar si de a imbunatati metodele de tratament si de sprijin al victimelor. In Memorandumul din 3 mai 2005, Rumsfeld, Secretarul Departamentului de Aparare, a declarat ca DoD a incheiat cu succes prima faza a implementarii unei politici complete de prevenire si raspns al agresiunilor sexuale.

MEASUREMENT OF SEXUAL HARASSMENT AND SEXUAL ASSAULT ACROSS THREE U.S. MILITARY POPULATIONS Rachel N. Lipari, Megan Shaw, and Lindsay M. Rock Defense Manpower Data Center
6

1600 Wilson Blvd., Suite 400 Arlington, VA, USA 22209-2953 rachel.lipari@osd.pentagon.mil

Acest studiu prezinta metodele adoptate de Departamentul de Aparare pentru masurarea constanta si sistematica a agresiunilor sexuale din cadrul populatiilor militare si de a oferi o imagine de ansamblu asupra metodologiei sondajelor folosite, concentradu-se pe WGRR 2004, pe 2002 Status of the Armed Forces Surveys: Workplace and Gender Relations (2002 WGR) si pe 2005 SASA. Folosind metodologia din WGR 2002 ca element de comparatie, aceasta lucrare prezinta in linii mari complicatiile aparute in masurarea hartuirii si agresiunii sexual in cadrul esantioanelor si explica felul in care Departamentul de Aparare a abordat si adaptat programul de sondaje pentru a se adresa acestor probleme.

Masurarea hartuirii sexuale in cadrul populatiei active la datorie. Armata Statelor Unite ale Americii a fost dintotdeauna o organizatie dominata de barbati, atat din punct de vedere numeric cat si cultural. Mediul predominant masculin, in combinatie cu numarul mic de femei, creaza un climat in care hartuirea si atacul sexual raman probleme principale pentru Departamentul de Aparare. Sondajul WGR 2002 a fost conceput pentru a determina masura in care persoanele din cadrul armatei declara faptul ca au trecut prin situatii in care sa fie atacati sau hartuiti sexual si parerea acestora despre eficacitatea politicilor in cauza. Masurarea hartuirii sexuale in cadrul componentelor de rezerva. Procentul femeilor este mai mare in cadrul Rezervei Armatei (24%) si in Rezerva Fortelor Aeriene (23%) fata de Garda Nationala a Armatei (13%) si de Garda Nationala a Aviatiei (18%). Diferentele dintre componentele de rezerva si populatia activa la datorie reprezinta

caracteristici cu un potential impact asupra climatului si asupra frecventei hartuirilor si atacurilor sexuale in cadrul rezervelor. Deoarece Departamentul de Aparare a hotarat extinderea studiilor si asupra acestor componente, a fost imperativa luarea in calcul a caracteristicilor organizationale unice ale rezervelor. Scopul general al sondajului WGRR 2004 a fos acela de a stabili in ce masura membrii componentelor de rezerva trec prin situatii de atentie sexuala nedorita sau deplasata.
7

Masurarea hartuirii si agresiunii sexuale in cadrul Academiilor Militare din S.U.A. Odata cu admiterea femeilor in Academiile Militare (septembrie 1976) au existat incidente de hartuire si agresiune sexuala, fapt ce a determinat Departamentul de Aparare sa reexamineze componentele culturale si de gen ale acestor institutii pentru a usura procesul de imbunatatire a situatiei. 2002 WGR si 2004 WGRR au fost metodologic proiectate sa fie asemanatoare. Pentru ambele sondaje, datele au fost colectate prin intermediul mail-ului si Web-ului, folosind proceduri pentru a mari rata de raspuns. Esantionul initial pentru WGR 2002 a constat in 60,415 de membri activi la datorie. In momentul incheierii perioadei de sondaj, si anume in 23 aprilie 2002, au fost primite 19,960 de sondaje viabile, reprezentand o rata de raspuns de 36%. Pentru WGRR 2004 s-a folosit un esantion de 76,031 membri din componentele de rezerva. Un total de 26, 443 de membri au returnat sondaje viabile in momentul in care perioada de sondare s-a incheiat in 21 iunie 2004. S-a calculat o rata de raspuns de 42%. Sondajul aplicat in cadrul Academiilor (2005 SASA) a fost modificat pentru a corespunde altor carcateristici. Sondajele au fost completate doar de cadetii care s-au oferit voluntari, adunandu-se astfel 2,049 cadeti de sex feminin si 3,287 cadeti de sex masculin. Chestionare complete si viabile au fost in numar de 4,512, reprezentand un procentaj de 86.44%.

In vederea delimitarii conceptelor si pentru a crea itemii sondajelor, tipurile de agresiune si hartuire sexuala au fost impartite si ierarhizate in felul urmator: din totalul de 19 comportamente sexuale nepotrivite, 12 apartin dimensiunii de hartuire sexuala, 4 in dimensiunea comportamentului sexist, 2 sub denumirea de atac sexual si o a patra dimensiune denumita alt comportament sexual. Pentru hartuirea sexuala exista alte 3 subcategorii, dupa cum urmeaza: comportament crud/ofensiv (cu 4 elemente posibile), atentie sexuala nedorita (4 elemente posibile) si constrangere sexuala (tot cu 4 elemente). Cu toate ca cele cinci categorii sunt comune pentru cele trei tipuri de sondaj ( WGR 2002, WGRR 2004 si SASA 2005) , intrebarile ce ataca conceptele de baza au fost create diferit pentru fiecare populatie in parte. Scopul acestei lucrari a fost de a analiza problemele asociate cu adaptarea metodelor de testare a hartuirii si agresiunii sexuale in functie de diferite componente ale armatei americane. Datorita frecventelor schimbari de definire operationala a notiunilor de hartuire si agresiune sexuala, si datorita necesitatii de a se merge mai departe de componenta activa la datorie atunci cand se analizeaza hartuirea sexuala, aceasta lucrare ilustreaza importanta descoperirii unor metode de adaptare la aceste permanente complicatii in masurare.