Agresiunea si hartuirea sexuala in cadrul militar

Cotofan Cristina An III grupa 7

Studiile ce urmeaz a fi rezumate si expuse n prezentul eseu au ca tem principal atacul sexual si hartuirea sexual n cadru militar. De asemenea se analizeaz problemele metodologice n msurarea frecventei atacurilor si solutii pentru prevenirea lor. SEXUAL ASSAULT IN THE MILITARY: CONTEXT FACTORS AN MEASUREMENT ISSUES

Alayne J. Ormerod, Ph.D., Louise F. Fitzgerald, Ph.D, Linda L. Collinsworth, Ph.D., Angela K. Lawson, M.A., Maria Lytell, M.A., Leigh Ann Perry, Caroline Vaile right, M.!. "ni#ersity o$ %llinois at "r&ana'Cham(aign, %llinois, "!A

Avnd n vedere atentia sporit acordat atacurilor sexuale n cadrul militar din ultimii ani, foarte importante sunt cercetrile empirice care ajut la identificarea conditiilor si factorilor ce duc la apariia acestor atacuri si violuri. Aceast lucrare ofer o privire de ansamblu asupra rezultatelor empirice referitoare la agresiune sexual n armat i a metodelor de msurare plus alte probleme metodologice asociate cu studiul atacului sexual. !na dintre problemele metodologice abordate este conceptualizarea si definirea notiunii de agresiune sexual si hrtuire sexual. Definirea influenteaz enorm demersul metodologic deoarece stabileste comportamentele incluse si cele excluse din ntreaga evaluare. "ajoritatea cercettorilor folosesc termenul de agresiune sexual pentru a descrie o serie de comportamente sexuale non consensuale de la srutul sau atingerile fr consimmnt pn la penetrare folosind fort fizic si amenintri. Se face, de asemenea, diferent ntre tentativ de viol si viol propriu zis, dar pot fi si combinate ntr#o singur categorie numit viol sau atac sexual. $ alt problem poate s apar n cadrul ntrebrilor adresate victimelor. Determinarea si msurarea atacurilor sexuale sunt afectate de ceea ce se ntreab si de felul n care se ntreab. %&achar ' (oss, )***+ )**,- !tilizarea unui singur item legat de viol sau de agresiune sexual este o metod inadecvat pentru determinarea acestor tipuri de comportamente. .ntrebnd o persoan dac a fost /violat/ sau /atacat sexual/ poate de asemenea subestima incidentul deoarece indivizii pot avea definitii idiomatice ale acestui concept. De aceea se recomand utilizarea mai multor ntrebri legate de comportamente specifice, comportamente

ce sunt n concordant cu definitiile juridice ale violului si agresiunii sexuale. 0rin aceast metod se ajunge la o estimare mult mai precis, lipsit de riscul stigmatului dat de termenul /viol/.
2

Alte elemente esentiale ce trebuiesc luate n calcul neaprat n momentul analizrii rezultatelor a mai multe studii, sunt rata de incident %frecventa violurilor si a tentativelor de viol ntr#o anumit perioad 1 2, ,) luni- si reprezentativitatea esantionului. Datele extrase din statistica criminalittii militare n anul )**3, indic o rat a presupuselor violuri sau tentativelor de viol de 4* la ,**.*** de membri ai uniformei %DoD, April )**5-. Aceste statistici reflect doar numrul celor din personal care au declarat atacul. 6u toate acestea, alte cercetri fcute att pe civili ct si personal militar, arat faptul c un foarte mic procentaj %,7#)*8- de persoane declar aceste atacuri %&achman, ,99:+ 6la;#<arner ' &urt, )**7+ =arned, $rmerod, 0almieri, 6ollins>orth, ' ?eed, )**)+ "illar, Stermac, ' Addison, )**)-. Articolul atac si problema factorilor legati de atacurile sexuale. Se contureaz factori de vulnerabilitate, de risc si de context. @actorii de vulnerabilitate se refer la victimele atacurilor sexuale si se consider c ei cresc riscul de victimizare a femeilor atacate %&achar ' (oss, )***-. ?iscul este corelat cu acei factori care mresc posibilitatea unui atac de acest gen %&achar ' (oss- si includ caracteristici ale criminalului si alti factori precum personalitatea, atitudinile, comportamentul si experientele anterioare. @actorii de context si de mediu se refera la momentul si locul intamplarii atacului, la natura relatiei dintre victima si atacator si eventuala influenta a alcoolului si a celor din jur. Auand in calcul strict contextul militar, exista prea putine cercetari realizate pe esantioane mari de personal militar. Aceasta lucrare prezinta insa doua studii exemplare in acest domeniu. 0rimul analizeaza factorii de risc in cazul violurilor din armata si a fost realizat pe un esantion national de 77: femei veterane din toate domeniile fortei armate ale Statelor !nite. %Sadler et al., )**3-. Aproximativ o treime din aceste femei au suferit un viol sau o tentativa de viol in timpul serviciului militar. @emeile atacate la o varsta mai fradega au fost lasate la vatra mult mai devreme decat femeile care nu au fost atacate sexual in timpul armatei. $ alta descoperire descriptiva a studiului releva faptul ca atacurile erau mai frecvente in baza, dar in afara serviciului, incepand cu ora ,: pana la miezul noptii. %Sadler et al., )**3-. De cele mai multe ori, atacatorul era de sex masculin, un ofiter gradat sau un coleg de grad. Bn urma declaratiilor victimelor, s#a dedus faptul ca mai mult de jumatate din numarul atacatorilor se afla sub influenta drogurilor sau alcoolului. Autorii studiului au descoperit si alti factori ce

influenteaza cresterea riscului de a suferi un atac sexual sau un viol, factori precum inrolarea in armata inaintea implinirii varstei de )* de ani, victimizare anterioara in urma unui atac sexual petrecut inainte de inrolare, nesiguranta intr#un mediu predominant masculin sau intimidarea fizica in timpul serviciului, asistarea la comportamente heterosexuale in baracile
3

de dormit si indulgenta fata de comportamente sexiste si alte forme de hartuire in prezenta femeilor. 6el de#al doilea studiu, realizat de =arned si altii, au folosit un esantion reprezentativ de )), 34) femei soldati pentru a examina antecedentele teoretice si consecintele atacului sexual si hartuirii sexuale. 6a si concluzie, s#a subliniat faptul ca un climat predominant masculin si in care se tolereaza hartuirea sexuala este indirect legat de incidente precum atacurile sexuale. 6ercetari empirice arata ca pentru a reduce hartuirea sexuala si alte comportamente neprofesionale, pot fi luate anumite masuri precum recrutarea si promovarea in grad a femeilor, crearea de medii echilibrate in functie de gen dar si luarea in serios a plangerilor de hartuire sexuala.

U!S! E"ARTMENT OF EFENSE INITIATI#ES RELATE TO SEXUAL HARASSMENT AN SEXUAL ASSAULT Anita ). Lan*aster, Alan M. Jones, and )a*hel +. Li(ari De$ense Man(ower Data Center ,-.. ilson /l#d., !uite 0..

Arlington, VA, "!A 111.2'1234

Aceasta lucrare rezuma initiativele Departamentului de Aparare %DoD- incepute din )**3, ca raspuns la declaratiile atacurilor sexuale din cadrul celor trei Academii "ilitare. De asemenea, acest articol prezinta pe scurt noua politica, implementata in )**7, de prevenire si raspuns a atacurilor sexuale. Bn cadrul investigatiilor din cadrul academiei !S Air @orce %!SA@A-, pe parcursul anului )**), femei cadeti au declarat atacuri sexuale din partea cadetilor de sex masculin. Bar in ianuarie )**3, in urma unui e#mail sub pseudonimul ?enee Crindle in care se insista pe existenta unei probleme serioase legate de atacurile sexuale in academie si pe faptul ca aceasta a fost complet ignorata de conducere, in interiorul DoD si 6ongresului, s#au declansat actiuni de investigare si corectare a abuzurilor. Aceste actiuni au constat in mobilizarea mai multor organizatii si grupuri de specialisti pentru a determina adevarul din spatele numeroaselor acuzatii.

$a%&'r $or&ing (roup. Bn urma investigatiilor s#a implementat ceea ce ei au numit DAgenda for 6hange/. S#a insistat pe o toleranta * a atacurilor sexuale, o schimbare de
4

comportament in randul cadetilor dar si la niveluri mai inalte ca grad. Bn martie )**3 s#a infiintat si o linie telefonica pentru victimele atacurilor sexuale dn cadrul !SA@A.

Bn raportul final al <alEer <orEing Froup din iunie )**3, mentioneaza faptul ca din anul ,942 pana in ,993, oficial, a existat un singur caz de atac sexual. Bn contrast cu aces lucru, investigatiile lor au dus la descoperirea a ,5) de presupuse atacuri sexuale, intre anii ,993# )**) %aproximativ cazuri pe an-. Bn ciuda numeroaselor recomndari si schimbari implementate in cadrul !SA@A de catre <alEer <orEing Froup, atacurile sexuale au ramas in continuare o problema. Asfel, din aprilie )**3 pana in septembrie )**5, au fost declarate alte 3* de presupuse atacuri sexuale. %Gmer;, )**5-. Fo)%'r "an'%! Bmediat dupa investigatia mai sus mentionata, 6ongresul a instituit un comitet de revizuire ale abaterilor sexuale din cadrul !SA@A. Bn raportul din septembrie )**3, comitetul a concluzionat ca exista un mare deficit in conducere determinat de supervizare inconsistenta si lipsa de o eficienta supraveghere externa. S#a mentionat ca desi se observau schimbari benefice in urma politicii de schimbare din )**3 %,,Agenda for 6hange/-, nu erau destul de bine impamantenite astfel incat sa duca la schimbari fundamentale. 0rintre recomandarile comitetului @o>ler s#au enumeratH o revizuire a responsabilitatii conducerii Academiei @ortelor Aeriene pentru problemele existente in cadrul Academiei, crearea de noi politici, planuri, i propuneri legislative pentru mbuntIirea supravegherii, mbuntIire n eforturile care se axeaz pe cultura organizaIional i dezvoltarea caracterului, mbuntIire n intervenIii i rspunsuri la agresiune sexual. o Insp'*tor ('n'ra% R'port! 6ongresul l#a trimis de asemenea pe inspectorul general al Departamentui de Aparare %DoD- pentru a investiga modalitatea in care Academia se ocupa de cazurile de atac sexual. Bn raportul sau din decembrie )**5, acesta a subliniat faptul ca principala problema si cauza a existentei acestor atacuri este esecul celor din lantul de comanda din ultimii zece ani in recunoasterea severitatii situatiei si in initierea masurilor corespunzatoare. Acelasi tip de investigatii au fost directionate si catre Academia "ilitara si Academia Javala din S!A. Bn raportul @ortelor de 6omada din iunie )**7 s#a constatat faptul ca hartuirea sexuala reprezenta o problema mult mai grava decat atacurile sexuale propriu zise, dar ca acest tip de comportament contura un mediu in care riscul atacurilor sexuale era foarte mare.

6oncluziile generale in urma investigatiilor din cadrul acestor doua academii au fost asemanatoare cu cele cele mentionate pentru Academia @ortelor Aeriene. 6u toate ca obiectivul initial al DoD a fost investigarea Academiilor "ilitare, departamentul a auns la concluzia ca problema atacurilor si hartuirilor sexuale afecteaza tot Departamentul
5

@ortelor Armate cat si Departamentul civil ar @ortelor de munca. 0entru a ataca aceasta vasta problema, s#au pornit mai multe initiative in anul )**5, initiative care

vizeaz eradicarea hrIuirii sexual i abuzului sexual n ntreagul DoD %ex.H @orta de 6omanda Gmbre;, 6onferinta si Summit#ul pe tema atacurilor sexuale in armata, Koint CasE @orce for Sexual Assault 0revention and ?esponse -. 6a raspuns al recomandarilor facute din toate aceste directii, Departamentul de Aparare a initiat o noua politica de prevenire si raspuns al atacurilor sexuale. Scopul principal al acestei politici a fost de a reduce in mod semnificativ frecventa atacurilor sexuale, prin educatie si formare profesionala, dar si de a imbunatati metodele de tratament si de sprijin al victimelor. Bn "emorandumul din 3 mai )**7, ?umsfeld, Secretarul Departamentului de Aparare, a declarat ca DoD a incheiat cu succes prima faza a implementarii unei politici complete de prevenire si raspns al agresiunilor sexuale.

MEASUREMENT OF SEXUAL HARASSMENT AN SEXUAL ASSAULT ACROSS THREE U!S! MILITARY "O"ULATIONS )a*hel +. Li(ari, Megan !haw, and Lindsay M. )o*5 De$ense Man(ower Data Center
6

,-..

ilson /l#d., !uite 0..

Arlington, VA, "!A 111.2'1234 ra*hel.li(ari6osd.(entagon.mil

Acest studiu prezinta metodele adoptate de Departamentul de Aparare pentru masurarea constanta si sistematica a agresiunilor sexuale din cadrul populatiilor militare si de a oferi o imagine de ansamblu asupra metodologiei sondajelor folosite, concentradu#se pe <F?? )**5, pe 1..1 !tatus o$ the Armed For*es !ur#eys7 or5(la*e and 8ender )elations %1..1 8)- si pe 1..3 !A!A. @olosind metodologia din <F? )**) ca element de comparatie, aceasta lucrare prezinta in linii mari complicatiile aparute in masurarea hartuirii si agresiunii sexual in cadrul esantioanelor si explica felul in care Departamentul de Aparare a abordat si adaptat programul de sondaje pentru a se adresa acestor probleme.

Masurar'a +artuirii s',ua%' in *a-ru% popu%ati'i a*ti.' %a -atori'! Armata Statelor !nite ale Americii a fost dintotdeauna o organizatie dominata de barbati, atat din punct de vedere numeric cat si cultural. "ediul predominant masculin, in combinatie cu numarul mic de femei, creaza un climat in care hartuirea si atacul sexual raman probleme principale pentru Departamentul de Aparare. Sondajul <F? )**) a fost conceput pentru a determina masura in care persoanele din cadrul armatei declara faptul ca au trecut prin situatii in care sa fie atacati sau hartuiti sexual si parerea acestora despre eficacitatea politicilor in cauza. Masurar'a +artuirii s',ua%' in *a-ru% *o/pon'nt'%or -' r'0'r.a! 0rocentul femeilor este mai mare in cadrul ?ezervei Armatei %)58- si in ?ezerva @ortelor Aeriene %)38- fata de Farda Jationala a Armatei %,38- si de Farda Jationala a Aviatiei %,:8-. Diferentele dintre componentele de rezerva si populatia activa la datorie reprezinta

caracteristici cu un potential impact asupra climatului si asupra frecventei hartuirilor si atacurilor sexuale in cadrul rezervelor. Deoarece Departamentul de Aparare a hotarat extinderea studiilor si asupra acestor componente, a fost imperativa luarea in calcul a caracteristicilor organizationale unice ale rezervelor. Scopul general al sondajului <F?? )**5 a fos acela de a stabili in ce masura membrii componentelor de rezerva trec prin situatii de atentie sexuala nedorita sau deplasata.
7

Masurar'a +artuirii si agr'siunii s',ua%' in *a-ru% A*a-'/ii%or Mi%itar' -in S!U!A! $data cu admiterea femeilor in Academiile "ilitare %septembrie ,942- au existat incidente de hartuire si agresiune sexuala, fapt ce a determinat Departamentul de Aparare sa reexamineze componentele culturale si de gen ale acestor institutii pentru a usura procesul de imbunatatire a situatiei. )**) <F? si )**5 <F?? au fost metodologic proiectate sa fie asemanatoare. 0entru ambele sondaje, datele au fost colectate prin intermediul mail#ului si <eb#ului, folosind proceduri pentru a mari rata de raspuns. Gsantionul initial pentru <F? )**) a constat in 2*,5,7 de membri activi la datorie. Bn momentul incheierii perioadei de sondaj, si anume in )3 aprilie )**), au fost primite ,9,92* de sondaje viabile, reprezentand o rata de raspuns de 328. 0entru <F?? )**5 s#a folosit un esantion de 42,*3, membri din componentele de rezerva. !n total de )2, 553 de membri au returnat sondaje viabile in momentul in care perioada de sondare s#a incheiat in ), iunie )**5. S#a calculat o rata de raspuns de 5)8. Sondajul aplicat in cadrul Academiilor %)**7 SASA- a fost modificat pentru a corespunde altor carcateristici. Sondajele au fost completate doar de cadetii care s#au oferit voluntari, adunandu#se astfel ),*59 cadeti de sex feminin si 3,):4 cadeti de sex masculin. 6hestionare complete si viabile au fost in numar de 5,7,), reprezentand un procentaj de :2.558.

Bn vederea delimitarii conceptelor si pentru a crea itemii sondajelor, tipurile de agresiune si hartuire sexuala au fost impartite si ierarhizate in felul urmatorH din totalul de ,9 comportamente sexuale nepotrivite, ,) apartin dimensiunii de hartuire sexuala, 5 in dimensiunea comportamentului sexist, ) sub denumirea de atac sexual si o a patra dimensiune denumita Lalt comportament sexual/. 0entru hartuirea sexuala exista alte 3 subcategorii, dupa cum urmeazaH comportament crudMofensiv %cu 5 elemente posibile-, atentie sexuala nedorita %5 elemente posibile- si constrangere sexuala %tot cu 5 elemente-. 6u toate ca cele cinci categorii sunt comune pentru cele trei tipuri de sondaj % <F? )**), <F?? )**5 si SASA )**7- , intrebarile ce ataca conceptele de baza au fost create diferit pentru fiecare populatie in parte. Scopul acestei lucrari a fost de a analiza problemele asociate cu adaptarea metodelor de testare a hartuirii si agresiunii sexuale in functie de diferite componente ale armatei americane. Datorita frecventelor schimbari de definire operationala a notiunilor de hartuire si agresiune sexuala, si datorita necesitatii de a se merge mai departe de componenta activa la datorie atunci cand se analizeaza hartuirea sexuala, aceasta lucrare ilustreaza importanta descoperirii unor metode de adaptare la aceste permanente complicatii in masurare.