Sunteți pe pagina 1din 2

Fenomenul hartuirii sexuale in Republica Moldova

Centrul "Partenerait pentru Dezvoltare" (CPD) a prezintat vineri, 30 noiembrie, rezultatele sondajului "Fenomenul hartuirii sexuale in Republica Moldova", realizat de Institutul de Marketing si Sondaje IMAS-Inc, la comanda CPD, cu suportul financiar al Insitutului pentru o Societate Deschisa (New-York), al Fundatiei Soros-Moldova si a Misiunii OSCE in Moldova. Activitatea face parte dintr-un sir de evenimente organizate in cadrul Campaniei "16 Zile de Actiuni impotriva violentei in baza de gen", coordonata de Winrock International, cu suportul financiar a Misiunii OSCE in Moldova.

Principalele obiective ale cercetarii au fost: Evaluarea generala a starii de spirit a femeilor din Republica Moldova privind satisfactia legata de viata personala si valorile succesului; Identificare stereotipurilor si prejudecatilor de gen in rindul femeilor; Analiza situatiilor de discriminare de gen la locul de munca sau in institutia de invatamint; Definirea hartuirii sexuale din perspectiva mentalitatii si experientei femeilor din Republica Moldova; Perceptia asupra fenomenului de hartuire sexuala la locul de munca si in mediul universitar; Nivelul de cunoasterea a populatiei privind legislatia in domeniul discriminarii de gen; Perceptii asupra protectiei sociale in privinta hartuirii sexuale.

Studiul fenomenului de hartuire sexuala in Republica Moldova pleaca de la ipoteze precum subevaluarea aploarei fenomenului de catre opinia publica, intelegerea confuza a formelor pe care le ia hartuirea sexuala, in sensul absentei unei diferentieri clare intre discriminarea de gen, comportamente de curtoazie si hartuirea sexuala, eroare specifica chiar si victimelor acestor acte precum si de la aceea ca legislatia in domeniu este insuficienta si ineficienta. Aceste ipoteze au fost confirmate, in diverse grade, de analiza datelor statistice. Analiza incidentei actelor de hartuire sexuala, comparativ pe studente si angajate, are ca motivatie de baza faptul ca aceste doua categorii sunt cele mai expuse riscului de a deveni victime ale acestui tip de abuz. Studiul a avut ca punct de pornire evaluarea pe care au facut-o studentele si femeile angajate modului in care isi desfasoara viata de zi cu zi. Coordonatele acestei evaluari au fost: gradul de multumire fata de viata in general, fata de situatia materiala si fata de propria viata de familie. Concluzii majore: Situatia materiala este cea care provoca cele mai multe nemultumiri, mai mult de jumatate dintre persoanele care au participat la studiu declarind ca sint nu prea sau deloc multumite de situatia lor materiala. Se remarca un grad mare de incredere in propriile posibilitati: peste opt din zece persoane intervievate "gasesc mijloace prin care sa isi rezolve singure problemele" si "au control asupra lucrurilor ce li se intimpla", in timp ce sase din zece afirma ca "pot sa faca orice isi propun". Valorile planului privat sint prioritare in perceptia studentelor si femeilor intervievate, dat fiind ca, pentru a obtine ceea ce isi doresc in viata, foarte putine accepta "sa se casatoreasca cu o persoana pe care nu o iubesc" sau "sa renunte definitiv la persoana cea mai draga". In aceeasi ordine de idei, peste jumatate dintre femeile cuprinse in studiu considera ca, pentru ca o femeie sa aiba succes in viata, cel mai importante conditii sint familia si sanatatea. Mai mult de jumatate dintre femeile din Republica Moldova din mediul urban considera ca cele mai importante si utile calitati pe care le poseda sint: capacitatea de a se intelege usor cu oamenii, educatia pe care o au, precum si harnicia si seriozitatea. Patru din zece femei cred ca "este mai mult de datoria barbatilor decit a femeilor sa aduca bani in casa" si doua din zece ca "este mai mult datoria femeilor decit a barbatilor sa se ocupe de treburile casei" fapt care atesta existenta unui model traditional manifestat mai ales in cazul femeilor angajate. Acesta este atenuat de tendinta spre o egalizare a responsabilitatilor: peste jumatate dintre femei considera ca ambii membri ai cuplului ar trebui sa aduca bani in casa si peste sase din zece cred ca ambii ar trebui sa se ocupe de treburile casei. Modelul patriarhal, traditional, este confirmat si de faptul ca un sfert dintre persoanele intervievate cred ca barbatul ar trebui sa conduca in familie. In viata publica (administratie, politica, la locul de munca) doua studente din zece si trei femei angajate din zece cred ca barbatul ar trebui sa conduca. Cele mai frecvente cauze ale inegalitatilor de gen sint, in opinia respondentelor, monopolul pe care incearca sa il instituie barbatii asupra functiilor de conducere, nivelul de coruptie al mediului politic si al celui de afaceri precum si faptul ca treburile gospodaresti ocupa foarte mult din timpul femeilor. Peste jumatate dintre persoanele intervievate considera ca angajatii de sex masculin avanseaza in functie mai usor decit femeile si peste patru din zece respondenti ca salariile barbatilor sunt mai mari si ca femeile

sunt supuse unui program mai dificil decit barbatii. Femeile angajate resimt aceste forme de discriminare mai acut decit studentele. Mai mult de sase din zece dintre studente si patru din zece femei angajate considera ca in Republica Moldova exista discriminare de gen si spun ca, direct sau indirect rude, prieteni, cunostinte s-au confruntat cu diverse forme de discriminare de gen. Discriminarea de gen este perceputa de femeile active (studente sau angajate) din Republica Moldova ca fiind prezenta in diverse sfere: in cadrul profesional (salarizare sau promovare diferentiata pe criteriu de gen), ca violenta fizica sau verbala in societate sau familie sau ca hartuire sexuala. Impreciziile in definirea discriminarii de gen se reflecta automat si in reactiile pe care persoanele supuse unor situatii de discriminare de gen le-au avut in momentul in care au suportat aceste acte. Astfel, aproximativ o treime dintre femeile intervievate nu au au reactionat in nici un fel, in timp ce reactiile cele mai frecvente se situeaza pe linia incercarii de a evita un eventual conflict deschis. Foarte putine participante la studiu cunosc organizatiile/ institutiile unde s-ar putea adresa daca ar fi supuse discriminarii de gen; dintre persoanele care spun ca stiu de existenta unor astfel de organizatii, mult mai putine pot efectiv sa le si numeasca. Hartuirea sexuala este analizata, in faza initiala, prin identificarea situatiilor considerate de persoanele intervievate ca reprezentind acte propriu-zise de hartuire sexuala. Aproximativ sapte din zece femei vad in problema hartuirii sexuale o chestiune destul de/foarte importanta si peste opt din zece cred ca actele de hartuire sexuala au efect negativ asupra reusitei profesionale/ academice, relatiei cu colegii de munca/ studii, cu sotul/ partenerul sau asupra personalitatii. Analiza fenomenului de hartuire sexuala este efectuata si din perspectiva consecintelor posibile pe care astfel de acte le au in sfera profesionala; o persoana hartuita sexual ar fi, in opinia persoanelor intervievate, "birfita de catre colegi" (noua raspunsuri din zece), "ar pleca singura de la locul de munca" (sapte raspunsuri din zece), ar avea o majorare de salariu sau ar fi concediata (patru raspunsuri din zece). Consecintele actelor de hartuire sexuala in plan psihic-emotional au fost si ele analizate. Astfel, aproximativ noua din zece persoane intervievate cred ca femeile hartuite sexual ar trai stari emotionale negative (depresie, neliniste). In plan privat, jumatate dintre respondenti cred ca persoana hartuita s-ar desparti de sot/partener. Dintre atitudinile posibile fata de actele de hartuire sexuala, sansele cele mai ridicate de a rezolva situatia sint, in opinia respondentelor, "adoptarea unei atitudini ferme si profesionale", "evitarea persoanei respective" si "formularea unei plingeri oficiale catre conducere". Analiza frecventei cu care anumite forme de hartuire sexuala se intimpla rudelor/ prietenilor/ cunostintelor persoanelor intervievate arata ca studentele percep, intr-un procent mai mare decit femeile angajate, prezenta unor astfel de acte. Pe fiecare categorie analizata de la priviri nepotrivite si pina la folosirea fortei pentru a intretine relatii sexuale studentele identifica, intr-o proportie mai ridicata, acte de hartuire sexuala petrecute in anturajul lor. Semnificativa este reactia pe care femeile hartuite au avut-o fata de persoanele care au initiat acele acte: mai mult de jumatate nu au facut decit sa vorbeasca cu un coleg/prieten, au sperat ca lucrurile se vor rezolva cu timpul sau au incercat sa discute cu persoana care le hartuia. Numarul actelor de hartuire sexuala este invers proportional in raport cu gravitatea lor. Unui numar de peste patru studente din zece li s-au adresat priviri nepotrivite, aproximativ trei din zece au fost tinta unor gesturi deocheate/ nepotrivite, doua din zece au fost imbratisate fara permisiune sau au suferit atingeri cu conotatie sexuala. In cazul angajatelor numarul actelor de hartuire sexuala suferite este semnificativ mai redus: unui numar de doua femei angajate din zece li s-au adresat priviri nepotrivite, la una din zece li s-au aratat gesturi nepotrivite/ deocheate, au fost atinse intr-un mod nepotrivit, li s-a adresat un limbaj sau glume cu conotatie sexuala sau au fost sarutate fara voie. Analiza frecventei cu care au loc aceste acte arata ca femeilor angajate li se intimpla mult mai des sa fie victime ale diverselor forme de hartuire sexuala, situatie care poate induce concluzia ca mediul profesional este, intr-o masura mai mare decit cel universitar, un loc unde femeile sunt agresate sexual. Persoanele necunoscute, straine au fost, in cele mai multe cazuri, autorii actelor de hartuire sexuala. Urmeaza colegii de serviciu/ facultate, prietenii sau cunostintele persoanelor intervievate. Peste o treime dintre femeile cuprinse in studiu (atit studente cit si femei angajate) nu cunosc organizatii sau institutii la care s-ar putea adresa in momentul in care ar fi victime ale situatiilor de hartuire sexuala.

Studiul a fost realizat pe un esantion de 1 139 persoane , dintre care: femei angajate (18-50 ani) 816, iar studente (18-30 ani) 323. Esantionul "femei angajate" este reprezentativ pentru populatia femeilor angajate din mediul urban, eroarea maxima de esantionare fiind de +/- 3,5%. Esantionul "studente" este reprezentativ pentru populatia persoanelor de gen feminin studente la universitatile din Republica Moldova; eroarea maxima de esantionare fiind de +/- 5,2%.

S-ar putea să vă placă și