CURS 2.

ETAPELE
CERCETĂRII ÎN ȘTIINȚELE
SOCIALE
ALEGEREA TEMEI DE CERCETARE
Trei etape principale:

I. Pregătirea cercetării
II.Culegerea informaţiei
III.Valorificarea informaţiei
1. Alegerea temei

Este rareori o problemă de liber arbitru. Printre factorii care

influenţează orientarea spre un subiect anume de cercetare
menţionăm:
 tematica de cercetare a instituţiei unde/pentru care lucrăm.
 Mijloacele materiale avute la dispoziţie
 Competenţele cercetătorului/ale echipei de colaboratori
 “piaţa” sociologică.
Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească o
temă de cercetare:

1. FOCALIZAREA. Tema cercetării trebuie să

fie foarte bine specificată. Este ineficient să
începi o cercetare înainte de a defini problema
clar.

Ex. “Mass-media” nu constituie un subiect de

cercetare fiindcă îi lipseşte specificarea
 Condiţii pe care trebuie să le
îndeplinească o temă de cercetare:

2. Să aibă INTEROGAŢII SEMNIFICATIVE.

Exemplu de cercetare cu un subiect nesemnificativ: a realiza o cercetare pentru a vedea

dacă în vreme de război oamenii sunt deprimaţi. Un criteriu posibil de evaluare a măsurii
în care un subiect este semnificativ îl reprezintă distanţa faţă de cunoaşterea comună.
Exemplu: la nivelul simţului comun “se ştie” că războiul provoacă nefericire. A realiza o
cercetare sociologică pentru a ajunge la această concluzie este echivalent cu a obţine
rezultate complet nesemnificative (nerelevante).
Întrebări ce facilitează focalizarea în cazul unei
cercetări descriptive

1. Care este cadrul temporal: trecut, prezent, viitor.

2. Care este amplasamentul geografic? Opţiuni posibile: oraş, judeţ, ţară, … . În acest
context este important de stabilit dacă facem o cercetare comparativă sau nu.
3. Ce ne interesează? O descriere generală sau compararea şi specificarea unor patternuri
pentru subgrupuri.
 Exemplu: 1. Rata şomajului la nivelul unei localităţi.
 2. Cum diferă rata şomajului în funcţie de ocupaţie, vîrstă, naţionalitate,
nivel de educaţie, apartenenţă etnică, religie, etc.
Întrebări ce facilitează focalizarea în
cazul unei cercetări descriptive

1. Ce aspect al problemei ne interesează? Rata şomajului, legislaţia privind şomajul, atitudini

faţă de şomaj, comportamente de reconversie profesională, etc.
2. Cît de abstract este interesul nostru? Suntem interesaţi de comportamente brute: rata
şomajului sau suntem interesaţi de ce indică faptele/comportamentele la un nivel mai
abstract? De exemplu: rata şomajului ca indicator al nivelului de conflict social. În al
doilea caz cercetarea se va orienta şi spre obţinerea de alte date relevante ce măsoară
conflictul (rate de infracţionalitate, divorţialitate, comportamente protestatare, etc)
Întrebări ce facilitează focalizarea în cazul unei
cercetări explicative

Ce ne interesează să găsim cauze sau consecinţe?

Pot fi identificate trei tipuri de teme de cercetare, avînd ca punct de plecare afirmaţia: În ultimii
10 ani rata şomajului a crescut în România.
Pentru această afirmaţie DE CE? Poate însemna:
1) căutarea cauzelor: x? y creşterea ratei şomajului
x- variabila dependentă, prin variabilă înţelegînd o caracteristică ce ia cel puţin
două valori
z-variabila independentă
2) căutarea consecinţelor: x creşterea ratei şomajului y?

3) testarea unei relaţii de cauzalitate. Ştim că a crescut şomajul şi credem că acesta a

crescut datorită unei atitudini negative faţă de muncă. În acest cau facem cercetare pentru a testa
această relaţie.
Obiectivele generale ale cercetării
sociale:

Descriptive
Exploratorii
Explicative
Bibliografie suplimentara
recomandata:

 Earl
Babbie, Practica cercetarii sociale,
pp. 137-141.