Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA din IAI FACULTATEA DE FILOSOFIE I TIINE SOCIAL-POLITICE DEPARTAMENTUL DE TIINE POLITICE, STUDII EUROPENE

I RELAII INTERNAIONALE POLITICI PUBLICE I MANAGEMENT INSTITUIONAL

PORTOFOLIU DIDACTICA DOMENIULUI

Masteranda: ALEXANDRA-GEORGIANA POENARU

IAI, 2013/2014

1. Dou fie cu cte un obiectiv operaional/competen derivat pentru domeniul cognitiv

Fia 1 obiectiv operaional pentru domeniul cognitiv Disciplina Sociologie Lecia Familia Nivel Inelegere La sfritul leciei elevul va putea: 1. S explice semnificaia termenului de familie ntr-un text dat, utiliznd informaiile date de profesor privind funciile familiei. Obiectivul va fi atins la nivel minim daca elevul va mentiona o functie a familiei.

Fia 2

Disciplina Sociologie Lecia Stratificare sociala Nivel Caracterizare La sfritul leciei elevul va putea: Obiectiv: S formuleze opinii personale asupra conceptului de stratificare social, utiliznd informaiile date de profesor n legtur cu diferitele accepiuni teoretice referitoare la aceast tem. Obiectivul va fi atins la nivel minim dac elevul va oferi cel puin o apreciere personal referitoare la conceptul de stratificare social.

2. Trei fie care s conin 1-2 obiective i 2-4 exerciii/sarcini/aplicaii didactice ce vizeaz:

Dezvoltarea abilitilor metacognitive ale elevilor Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligen conform TIM Dezvoltarea gndirii critice a elevilor.

Fia 1 Dezvoltarea abilitilor metacognitive ale elevilor Obiectiv: Sa scrie in cateva randuri ce nu a inteles din cadrul lectiei Ordine si control social apoi vor preciza ceea ce nu au inteles.

Exercitii 1. Dupa ce elevii au fost informati asupra contimnutului lectiei Ordine si control social, acestia sunt rugati sa anticipeze intrebarile care pot fi puse in cazul unei eventuale evaluari. (anticipare) 2. Elevilor li se prezinta o metodologie de lucru utila pentru realiarea unei cercetari sociologice pornind de la tema Ordine si control social. Profesorul le va cere elevilor sa explice cat mai precis metodologia ce va fi utilizata.

Fia 2 Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligen conform TIM

Obiectiv (inteligen muzicala) S utilizeze cu uurin opinii despre cultura politic, n scris i oral, pornind de la ascultarea unui text audio despre aceasta tema. Obiectivul va fi atins la nivel minim daca elevul va prezenta cel puin o opinie referitoare la cultura politic pornind de la textul audio . Obiectiv (inteligen naturalist) S realizeze un chestionar cu diferite tipuri de intrebri pentru o cercetare sociologic pornind de la o tem dat. Exerciii 1. Realizeaz un chestionar cu diferite tipuri de ntrebri avnd ca tem Cultura politic n Romnia!

Fia 3 Dezvoltarea gndirii critice a elevilor

Obiectiv: S analizeze o informaie primit i s aduc propriile argumente pro i contra acesteia. Exerciii 1. Mariajul poliandric se refer la faptul c o soie poate avea mai muli soi iar poligamia se refer la faptul c un brbat are mai multe soii. Pornind de la aceast informaie prezint 3 argumente pro si contra legate de poliandrie i poligamie. 2. Spre sfritul secolului XX i mai ales n prezent, familia nuclear a ncetat s mai fie tipul dominant i unic de familie, tot aa cum cstoria a ncetat s ai fie tipul dominant i unic de asociere a persoanelor ntr-un cuplu. Au aprut: familiile consensuale n care brbatul i femeia conveuiesc n absena unei consacrri juridice a relaiei; parteneriatele dintre dou femei sau doi brbai, care n unele ri sunt recunoscute juridic ca familii. mprirea clasei n 2 grupuri avnd urmtoarele sarcini, urmnd s se fac o dezbatere n clas a. Realizeaza 2 ipoteze pentru o posibil cercetare legat de parteneriatele dintre 2 femei si parteneriatele dintre 2 brbai. b. Formularea unor stereotipuri i prejudeci referitoare la cele dou tipuri de parteneriate c. Propunerea unpr soluii pentru reglementarea legislativ a celor dou categorii de parteneriate

3. Trei fie care s conin:

3-5 exemple de tipuri de cunotine din disciplina/disciplinele predate 3-5 exemple de concepte i prototipuri corespunztoare, plauzibile pentru diverse teme din disciplinele predate La alegere: un studiu de caz ilustrativ pentru teoria novici-experi SAU teoria atribuirii

Fia 1 3-5 exemple de tipuri de cunotine din disciplina/disciplinele predate 1. Cunotine declarative Cnd trebuie s analizeze un text tiinific din domeniul sociologiei, cunostinele declarative se evideniaz sub forma capacitii elevului de a face un rezumat, de a extrage cuvintele cheie, ideea principala a textului, definirea principalelor concepte, relaia dintre concepte, prezentarea caracteristicilor unor concepte, etc. Atunci cnd un elev va caracteriza familia cunotintele sale declarative vor fi date de concepte precum: familia ca instituie, norme i valori, structur social, funcii, socializare primar, parteneriat, uniune consensual, etc. 2. Cunotine procedurale Cunotintele procedurale constau n capacitatea elevului de a decodifica prin identificarea parilor componente, a cuvintelor necunoscute din text i extragerea lor din dicionar etc.; de a nelege prin analiza definitiilor, a legilor, sublinierea aspectelor importante, crearea unor ntrebari pe baza textului i raspunsul acestor etc. i prelucrarea textului prin extragerea din coninut a esenialului i reformularea ideilor. Exemplu: Socializarea ncepe din primele zile de via i continu de-a lungul ntregii existene. n primii ani, copilul este introdus n elementele sociale de baz (norme, valori, credine) prin intermediul limbajului. La acest nivel, avem de-a face cu o socializare primar, care const ntr-un proces prin care persoana dobndete informaiile i abilitile eseniale pentru a participa la viaa social cotidian i i formeaz eul. Dimensiunile sociale dobndite prin socializarea primar sunt completate cu elemente noi, pe parcursul unei socializri continue. A. Identificai principalele concepte din text i formulai ideea principal.

B. Precizai, pe scurt, nelesul a dou dintre conceptele sociologice la care se face referire n text.

3. Cunotine condiionale sau strategice Elevul va fi capabil sa regizeze scenariul unui ghid de interviu semistructurat pornind de la o tema data de profesor.

Fisa 2: 3-5 exemple de concepte i prototipuri corespunztoare, plauzibile pentru diverse teme din disciplinele predate Sociologie, Devian Concept - Fenomene sociale prototipuri - corupia, sinuciderea, delincvena, fenomenul copiii strzii Sociologie, Populaie i societate Concept - Fenomene demografice prototipuri - natalitate, mortalitate, divorialitate Concept - Inegaliti sociale prototipuri - srcia Sociologie, Individ i Societate Concept Birocratie prototipuri Minister, Primarie

Fisa 3 : un studiu de caz ilustrativ pentru teoria atribuirii Fritz Heider, initiatorul teoriei atribuirii a fost cel care atras atentie cercetatorilor asupra importantei inferentelor pe care le face simtul comun cu privire la evenimentele din mediu. El a asezat nevoia de intelegere, de ordine, de coerenta logica intre motivele umane fundamentale. In conceptia lui, cauzele pe care le atribuim comportamentelor celorlalti sunt de doua feluri: * factori interni (de pilda, motivatia persoanei); * factori externi (situatia, presiunea sociala). De asemenea, el a aratat ca individul nu face numai hetero-atribuiri, cautand sa explice conduitele celorlalti , dar si auto-atribuiri, in incercarea de ase intelege pe sine. In cadrul teoriei atribuirii, un camp de cercetari deosebit de interesant s-a dovedit a fi cel al atribuirii succesului si esecului. Bernard Weiner, psihologul social care a studiat acest gen de activitate cognitiva, a stabilit ca, in general, cauzele pe care le invoca indivizii in incercarea de a explica reusita sau esecul propriu sau al altora poate fi ordonata dupa doua dimensini: intern (personal)- extern (situational); stabil-instabil. Astfel, Weiner obtine patru tipuri de cause posibile: * interna si stabila (capacitatea); * interna si instabila (efortul); * externa si stabila (dificultatea sarcinei); * externa si instabila (sansa). De exemplu, elevul X din clasa a XII-a J, de la Colegiul National Roman Voda din Roman poate sa explice nota proasta pe care tocmai a primit-o punand-o pe seama uneia din cauzele mentionate mai sus. Performantele sale scolare, precum si confortul sau psihic depind de atribuirea pe care o face. Daca elevul se va simti mpacat cu sine si stima de sine i va fi menajata daca va invoca o cauza externa si stabila. Pe de alta parte, daca elevul va fi nclinat sa faca mereu atribuiri interne pentru nereusitele sale din clasa va avea o stima de sine slaba si, n egala masura, asteptari slabe cu privire la posibilitatile sale de a obtine note foarte bune. Atribuirile stabile ale reusitei sau esecului pot marca o dimensiune foarte importanta a personalitatii, sentimentul propriei eficiente (self-efficacy). Acesta, definit ca aprecierea unei persoane asupra propriilor capacitati de a organiza si duce la mplinire actiuni necesare pentru atingerea unei performante, trebuie deosebit de stima de sine, care se constituie ca o apreciere globala a valorii propriei personalitati. Self-efficacy este un factor cardinal al succesului scolar. Elevii care obtin scoruri mari la scalele ce masoara aceasta caracteristica au rezultate scolare mai bune. Totusi, trebuie spus ca exista, de exemplu, copii care au un sentiment al propriei eficiente foarte dezvoltat n ceea ce priveste domeniul literaturii, si au mult mai putina ncredere n fortele lor cand e vorba de a infrunta o problema de matematica. Sentimentul propriei eficiente poate fi amplificat prin atribuiri interne ale succeselor si prin autopersuasiune, dar foarte importante raman obtinerea succeselor reale si feed-back-ul profesorilor.

Cunoasterea conditiilor determinative ale succesului in activitatea de invatare sau nereusitei scolare orienteaza activitatea profesorului, care poate adopta masuri pentru sporirea capacitatii intelectuale si morale a elevului sau pentru lichidarea si mai ales prevenirea piedicilor scolare. Succesele scolare includ : procent relativ mare de promovabilitate, cu note bune si foarte bune, rezultatele practice de calitate si eficienta capacitatii intelectuale, moralcetatenesti si profesionale ale elevilor de nivel ridicat si in concordanta cu cerintele contemporane (adaptabilitate, creativitate), respectand disciplinele invatarii scolare, integrarea socioprofesionala eficienta si imediat dupa absolvirea institutiei de invatamant. Insuccesele scolare includ in general urmatoarele : numar mare de corigente, numar mare de repetenti, de exmatriculati, de abandonuri scolare, numar mare de elevi sanctionati, multe note sub 5 in timpul anului scolar, integrarea socio profesionala slaba etc. Conditii ale unui randament scolar bun: nivelul si calitatea continutului de invatare, calitatea pregatirii profesionale, calitatea metodelor si mijloacelor de predareinvatare, modul de organizare a timpului liber al elevilor, motivatia, calitatea relatiei profesor-elev, existenta conditiilor de studiu (laboratoare, cabinete, biblioteci, material didactic), calitatea influentei educatiei, ale factorilor educatori (familie, mass-media, organizatii de tineret ), a sanatatii elevilor, a calitatii evaluarii cunostintelor. Dintre indicatorii care sunt utilizati de obicei pentru aprecierea existentei unei situatii stabilizate de esec scolar, mentionam: abandonarea precoce a scolii; decalaj intre potentialul personal si rezultate; parasirea scolii fara o calificare; incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice; esecul la examenele finale (sau de concurs);