1.

Identificarea unei teme/probleme generale

2. Definirea problemei de cercetare
3. Formularea ipotezelor de cercetare
4.Elaborarea instrumentelor de cercetare
5. Aplicarea instrumentelor de cercetare
6. Analiza și interpretarea datelor
7. Raportarea rezultatelor
Problema de cercetare: rolul femeii în politică

1. PAUL

Întrebarea:
“ Ați fi favorabil alegerii unei femei ca președinte al
Republicii?”
Rezultatul:
10% exprimă o părere deschis nefavorabilă
90% exprimă o părere deschis favorabilă
2. JEAN

Întrebarea :
“ Pentru ce profesiunii-ați acorda încredere unei
femei?”… este urmată de o listă (învățătoare,
secretară, chirurg etc…, presedinte al Republicii)
supusă aprecierii celor anchetați

Rezultatul:
Doar o minoritate infimă declară că acordă încredere
unei femei pentru exercitarea mandatului de șef al
statului.
Întrebare:
Cine s-a apropiat mai mult de aflarea opiniei reale:
Paul sau Jean?

Moscovici, S., Buschini, F. (Eds.). (2007). Metodologia ştiinţelor socioumane. Iaşi: Editura Polirom
„Chestionarul reprezintă o tehnică, şi
corespunzător, un instrument de investigare,
constând dintr-un ansamblu de întrebări(…),
care, prin administrarea de către operatorii de
anchetă sau prin autoadministrare, determină
din partea persoanelor anchetate răspunsuri
ce urmează a fi înregistrate în scris.

(S.Chelcea, 2001, p.177).

“ …o suita de propozitii, avand o
anumitaformasi o anumitaordine,
pebazacarora se solicitaparerea,
judecatasauevaluareaunuisubiectinterogat”

(Mucchielli, 1979, p.84)

 3. Elaborarea
chestionarului
2. Stabilirea
eșantionului

1. Formularea
problemei de
cercetare și a
ipotezelor
 • Determinarea întrebărilor de cercetare
1

• Elaborarea itemilor din chestionar

2

• Designul chestionarului
• Determinarea secţiunilor chestionarului

3 • Organizarea itemilor
• Stabilirea formatului

• Realizarea pre-testării
4
 • Revizuirea
5

• Dezvoltarea unei strategii de colectare şi analiză a datelor

• colectarea datelor

6 • analiza datelor
• interpretarea

• Raportarea
7
A. După conținut
 chestionare de date factuale
 sunt de tip administrativ, vizând fapte obiective, susceptibile
de a fi observate direct și verificate de alte persoane;
 pot viza vârsta, sexul, locul de naștere, starea civila,
domiciliul, profesiunea, studiile, naționalitatea, religia etc.

 chestionare de opinie
 se referă la date de ordin subiectiv,imposibil de
observat direct;
 prin intermediul acestora se studiază și atitudinile,
motivațiile și interesele, dispozițiile si inclinatiile unei
persoane.
 chestionare speciale
 cu o singura temă;
 sunt destinate a pune în evidență anumite fenomene,mai
puțin pentru a le măsura sau pentru a le explica;
 Ex.: studierea pieței sau comportamentului electoral, situații
în care importantă este viteza obținerii și prelucrării
informației.

 chestionare “omnibus”
 cuprind mai multe teme;
 oferă posibilitatea de a surprinde interacțiunea și
conditionarea diferitelor fenomene sociale studiate.
B. După forma întrebărilor
 Întrebări închise (precodificate) nu permit decât alegerea unor
răspunsuri dinainte fixate. Gradul de libertate al subiectului
este redus; răspunsul trebuie să se încadreze într-una dintre
categoriile propuse de cercetător.
EXEMPLUL 1: Cum apreciaţi că sunt percepute cadrele didactice de către
ceilalţi membri ai societăţii? Vă rugăm să marcaţi răspunsul
prinîncercuirea cifrei corespunzătoare opţiunii Dvs.
Foarte bine
apreciate,
percepute Mai degrabă Mai degrabă Deloc apreciate,
pozitiv pozitiv negativ percepute negativ
1 2 3 4

EXEMPLUL 2: Cât de mult depinde de dvs. să-i faceţi pe elevi să creadă că

pot avea rezultate bune în activitatea şcolară?
a) Mult (pot să „fac diferenţa)
b) Semnificativ ( Îi ajut)
c) Parţial (Simt că le ofer sprijin)
d) Aproape deloc ( Simt că mă lupt cu asta...)
e) Deloc
 Întrebari semi-închise

EXEMPLU: Imaginea actuală pe care cadrele didactice o au în

societate se datorează în principal (încercuiţi răspunsul
corect):
a) statutului care le este conferit de legislaţia şi normele în vigoare (guvernarea)
b) rezultatelor propriei lor activităţi
c) modului în care sunt percepute cadrele didactice de către elevi \
d) administraţiei centrale din domeniul educaţiei (ministerul)
e) altor cauze, şi anume …………………
 Întrebări deschise (libere, postcodificate) lasă libertatea unei
exprimări individualizate a răspunsurilor.
EXEMPLUL 1: Care sunt principalele calităţi care fac din dvs. un bun
profesionist?
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

EXEMPLUL 2: Menţionaţi un aspect pe care credeţi că ar trebui sa-l

îmbunătăţiţi pentru a fi un profesor mai
bun:………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
Pornind de la exemplele anterioare, formulaţi itemi de
chestionar pentru fiecare categorie:

 2 întrebări închise
 2 întrebări semi-închise
 2 întrebări deschise
 2 întrebări mixte
C. După modul de aplicare
 Chestionare autoadministrate
 Chestionare administrate de operatori de
anchetă
 Întrebări introductive, de contact sau de “spart gheața”
- îi dau celui anchetat sentimentul de încredere
- nu se va referi nici la date personale, nici la lucruri foarte
complicate si este bine să fie inchisa
EXEMPLU: Sunteţi la curent cu schimbările recente aduse la nivelul formării
continue a cadrelor didactice?
□ DA □ NU

 Intrebări de trecere- au ca scop marcarea în structura

chestionarului apariția unei noi grupe de intrebari referitoare
la o alta problema.
 Intrebări filtru au o functie contrara celor de trecere: opresc
trecerea unor categorii de subiecti la intrebarile succesive.

EXEMPLU: În ultimii doi ani, aţi avut prilejul să lucraţi cu elevi cucerinţe
educaţionale speciale (CES)?
a) da
b) nu
Vă rugăm să completaţi răspunsul la următoarele două pachete de
întrebări DOAR DACĂ raspunsul la intrebarea anterioara este ’a) da’
 întrebările bifurcate- separa sensurile “pro” si “contra” din
raspunsurile subiectilor

EXEMPLU:
Intrebarea 11: In mod obisnuit, apelati la psihologul scolii pentru arezolva
probleme de ordin disciplinar:
a) Da
b) Nu
( Daca raspunsul este „Da”, urmeaza intrebarea 12; daca raspunsul este
„Nu” urmeaza intrebarea 13.)

Intrebarea 12: Care sunt motivele pentru care apelati la psihologul scolii
pentru a rezolva probleme de ordin disciplinar?

Intrebarea 13: Care sunt motivele pentru care nu apelati la psihologul scolii
pentru a rezolva probleme de ordin disciplinar?
 Întrebările de identificare - servesc la analiza raspunsurilor
din chestionar ( ex.: intrebari privind varsta, sexul, nivelul de
scolarizare, situatia profesionala etc).
 Întrebările de control – nu aduc informatii noi, ci verifica
fidelitatea, consistenta opiniei exprimate.
EXEMPLU:
1. Peste 50 de ani, rolul scolii in formarea generala a oamenilor va fi:
a) mult mai mare; b) mai mare; c) mai mic;
d) mult mai mic; e) nu stiu

In cazul in care opinia exprimata acorda scolii in viitor un rol mult mai
mare, fidelitatea fata de aceasta opinie poate fi probata de
urmatoarea intrebare:

2. Credeti ca peste 50 de ani scoala va juca un rol mult mai insemnat

in formarea generala a oamenilor?
a) Da b)Nu c) Nu stiu
1) Întrebarea nu trebuie să ridice niciun fel de ameninţare la adresa
respondentului. Confidenţialitatea este o tehnică cu ajutorul
căreia putem diminua eventualele temeri ale respondenţilor.

2) EXEMPLU:
Sunteţi mulţumit de calitatea procesului educaţional şi de nivelul dotărilor din
şcoala în care învaţă copilul dvs.?

Intrebarea trebuie să adreseze o singură dimensiune

3).Exemplu:
Ce marcă de computer deţineţi?
 IBM
 HP Compaq
 Apple

Întrebarea acoperă / poate acomoda toate posibilităţile de răspuns

4)Exemplu:
Vechimea dvs. în învăţământ este:
 0-5 ani

 5-10 ani

 10-20 ani

 mai mare de 20 ani

O întrebare care solicită opţiuni clare trebuie să conţină răspunsuri

mutual exclusive
5). EXEMPLU:
Cum apreciaţi calitatea raportului X?
 este cel mai bun raport pe care l-am citit pe această temă

 este un raport cu părţi bune şi părţi slabe

 este cel mai prost raport pe care l-am citit pe această temă.

Întrebarea produce o variabilitate satisfăcătoare arăspunsurilor

7) EXEMPLU: Sunteţi mulţumit de rezultatele orelor de meditaţii ale
fiului / fiicei dvs?
◦ Da
◦ Nu

Itemul din chestionar nu face presupuneri despre existenţa unei

stări de fapt, despre faptul că, de pildă, respondenţii deţin sau
utilizează un anumit produs sau serviciu.

8) EXEMPLUL :
În ce măsură consideraţi că ar trebui introduse taxe de şcolarizare
în învăţământul obligatoriu?

Întrebarea nu implică un răspuns dezirabil, aşteptat.

Dezirabilitatea răspunsului poate fi una de natură socială sau
etică.
9) EXEMPLU: Încasarea de bani din meditaţii nedeclarate reprezintă o
infracţiune

Întrebarea nu foloseşte cuvinte încărcate emoţional sau vagi.

10) EXEMPLU:
Cum apreciaţi impactul proiectului OLPC asupra învăţării în şcoală, atunci
când acesta va fi generalizat la scară largă?
 foarte mare
 Mare
 Mediu
 Scăzut
 foarte scăzut

Întrebarea nu foloseşte cuvinte sau abrevieri nefamiliare

respondenţilor.
Se da urmatorul item:

1. Pentru a le oferi elevilor acces la un proces instrucţional de

mai bună calitate agreez următoarele variante (încercuiţi una
sau mai multe variante):
 să se efectueze transfer la o unitate şcolară superioară prin
intermediul transportului şcolar
 să se implementeze un sistem de stimulente financiare
pentru a atrage cadre calificate la şcoala noastră
 să se prelungească contractele de muncă ala cadrelor
didactice calificate aflate la vârsta pensionării
 să li se ceară celor are lucrează la şcoală să meargă la cursuri
de calificare sau reconversie profesională în regim IDD.

Itemul este a. corect formulat b. Incorect formulat. Argumentaţi

răspunsul.
2. Nu consideraţi că Parlamentul utilizeazaprea mulţi bani
publici pentru confortul demnitarilor?
Itemul este a. corect formulat b. Incorect formulat.
Argumentaţi răspunsul.

 3. Numărul de elevi înscrişi în clasa dvs. este:

a) Sub 20 b) 21-25 c) 25-30 d) peste30

Itemul este a. corect formulat b. Incorect formulat.

Argumentaţi răspunsul.
“ Ati fi favorabil alegerii unei femei
ca presedinte al Republicii?”
(Paul)
Este mai directa=>este mai
susceptibila sa vehiculeze efecte
de dezirabilitate sociala
“ Pentru ce profesiuni-ati acorda
incredere unei femei?”… este
urmata de o lista (invatatoare,
secretara, chirurg etc…, presedinte
al Republicii) supusa aprecierii
subiecților
(Jean)
Amplifica un contrast intre
profesiuni percepute ca fiind
feminine (invatatoare, secretara)
siprofesiuneatinta (sef de stat),
rezervata pana in prezent
barbatilor
Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării
sociologice. Metode cantitative şi calitative
(ediţia a III-a). București: Editura Economică
Moscovici, S., Buschini, F. (Eds.). (2007).
Metodologia ştiinţelor socioumane. Iaşi:
Editura Polirom