MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

CATEDRA DE DREPT

ANALIZA CRIMINOLOGICĂ
A CRIMINALITĂȚII MASCULINE

LUCRUL INDIVIDUAL

Autor:

Studenta grupei SP11M,

Lidia IVANCEA

Conducător științific:

Anatolie FAIGHER,

doctor, conferențiar universitar

BĂLȚI – 2023
 Cuprins
Lista abrevierilor ...................................................................................................... 3
Introducere ............................................................................................................... 4
CAPITOLUL I. ELEMENTE DE ANALIZA CRIMINOLOGICĂ A
CRIMINALITĂȚII MASCULINE ......................................................................... 6
1.1. Conceptul și particularitățile criminalității masculine. Diferența dintre criminlitatea
masculină și criminalitatea feminină ............................................................................................ 6
1.2. Analiza statistică a criminalității masculine în Republica Moldova ....................................7
1.3. Cauzalitatea criminalității masculine ................................................................................. 9
CAPITOLUL II. MĂSURILE DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A
CRIMINALITĂȚII MASCULINE ....................................................................... 13
Concluzii și recomandări ....................................................................................... 16
Bibliografie ............................................................................................................. 18
Anexe....................................................................................................................... 20

2
 Lista abrevierilor
alin. – aliniat
art. – articol
CP – Cod penal
HG – Hotărârea Guvernului
IGP – Inspectoratul General al Poliției
INSP – Inspectoratul Național de Securitate Publică
lit. – litera
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
nr. – numărul
p. – pagina
pct. – punctul
RM – Republica Moldova

3
 Introducere

Actualitatea și importanța problemei abordate

Criminalitatea masculină se leagă de faptul că această reprezintă un fenomen complex, cu
multiple particularități, care a generat o multitudine de întrebări de-a lungul timpului. La întrebări
precum: „De ce bărbații comit anumite tipuri de infracțiuni cu o frecvență mai mare ori mai mică
decât femeile ?”, „De ce bărbații sunt sancționate uneori mai aspru decât femeile?” criminologii,
psihologii și sociologii au căutat răspunsuri, cel puțin începând cu perioada secolului XIX și până în
prezent1.
O importanță deosebită pentru cercetarea criminalității masculine sunt trăsăturile acestui
fenomen asociate cu rolul și funcțiile sociale ale bărbaților, cu locul lor determinat istoric în sistemul
de relații publice, precum și cu activitățile profesionale, specificul biologic și psihofiziologic, stilul
de viață.
În perioada 2017-2022, cel mai înalt nivel al infracționalității a fost înregistrat în rândul
bărbaților, în medie constituie 91,84% în numărul persoanelor care au comis infracțiuni. Analiza
datelor statistice MAI, pentru ultimii 5 ani, ne-a arătat că infracțiunile contra patrimoniului, contra
vieții și sănătății a persoanei și contra sănătății publice și conviețuirii sociale ocupă o pondere destul
de mare în componența infracțiunilor săvârșite de bărbați. Există, de asemenea, o activitate criminală
destul de ridicată a bărbaților în comiterea infracțiunilor contra familiei și minorilor și infracțiunilor
privind viața sexuală.
Astfel, în ianuarie – iulie anului 2023, conform datelor statistice MAI, bărbații au fost
implicați mai mult în săvârșirea infracțiunilor contra patrimoniului (37,8%), în domeniul
transporturilor (20,8%), contra autorităților publice și a securității de stat (7,3%) și contra sănătății
publice și conviețuirii sociale (5,7%)2.
Criminalitatea masculină este influențată de instabilitatea proceselor socio-economice,
politice și spirituale. Schimbările în viața politică și economică a Republicii Moldova au condus la
creșterea conflictelor și contradicțiilor sociale, care s-au reflectat în indicile cantitative și calitative
ale criminalității masculine din țară.
Scopul și obiectivele lucrului individual
Scopul lucrării constă în efectuarea, pe baza cercetărilor teoretice și practice, a unei analizei
complexe privind criminalitatea masculină, abordarea măsurilor de prevenire și combatere a acesteia,
având drept finalitate elaborarea unor recomandări ştiinţifice.

1
Bălășiou A. Criminalitate și victimologie feminină. București: Pro Universitaria, 2017, p.11.
2
Informația-operativă privind starea infracționalității (fără clasate) pe teritoriul Republicii Moldova pentru lunii ianuarie
- iulie 2023. // [On-line]: https://mai.gov.md/ro/date-statistice (Accesat pe 13.11.2023).
4
 Atingerea scopului propus presupune realizarea următoarelor obiective:
o Abordarea cadrului doctrinar naţional şi străin cu privire la criminalitatea masculină;
o Evidenţierea particularităţilor criminologice a comportamentului criminal bărbațiilor;
o Identificarea și investigarea cauzelor și condițiilor criminalității masculine;
o Analiza indicilor statistice prin prisma nivelului, structurii şi dinamicii infracţiunilor comise de
către bărbați;
o Elucidarea măsurilor generale de prevenire a criminalității masculine.
Gradul de investigație a temei
La baza elaborării lucrului individual au fost utilizate multitudinea de opinii exprimate în
literatura de specialitate. Din rândul cercetătorilor care s-au preocupat activ de abordarea aspectelor
juridico-penale și criminologice ale criminalității după genul făptuitorului fac parte: V.Bujor,
M.Bîrgău, Iu.Larii, I.Ciobanu, O.Pop, C.Boroiu-Dragomir, S.Cernomoreț, A.Faigher (R.Moldova);
I.Oancea, O.Loghin, I.Gheorghiu-Brădet, Gh.Nistoreanu, A.Bălan, A.Bălășoiu (România);
Ю.Антонян, Д.Иншаков, Я.Гилинский, Ё.Чернышёва, О.Стасенко, О.Гадицкий, Н.Головкина,
К.Осмоналиев, О.Холова, Р.Гаранин (F.Rusă); S.Sheerer (RFG).
Suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării
La elaborarea lucrului individual s-a operat cu un ansamblu de metode științifice de cercetare
precum: metoda logică, metoda comparativă, metoda sistemică, metoda statistică.
Noutatea științifică a rezultatelor obținute
Acest studiu reprezintă o cercetare criminologică complexă a problemelor teoretico-practice
ce vizează criminalitatea masculină. Generalizarea şi analiza materialului empiric a permis elucidarea
particularităţilor şi tendinţelor actuale ale fenomenului cercetat.
Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării
Importanţa teoretică a studiului rezidă în cercetarea bazelor teoretico-practice expuse în
literatura de specialitate autohtonă şi străină cu privire la problematica criminalității masculine.
Lucrarea înfățișează rezultatele unei cercetări aprofundate a comportamentului criminal bărbațiilor
prin prisma Teoriei de gen ale criminalității și a legislației naționale în domeniul prevenirii și
combaterii criminalității.
Sumarul compartimentelor lucrului individual
Lucrul individual este constituit din Introducere, două Capitole, concluziile şi recomandările
lucrării, bibliografia din 28 de titluri și anexele, 14 de pagini text de bază.

5
 CAPITOLUL I. ELEMENTE DE ANALIZA CRIMINOLOGICĂ A
CRIMINALITĂȚII MASCULINE

1.1. Conceptul și particularitățile criminalității masculine. Diferența dintre

criminlitatea masculină și criminalitatea feminină
Analizând literatura de specialitate pe această temă, au fost luate în considerare diferite
abordări pentru înțelegerea criminalității masculine. Din punctul meu de vedere, o definiție mai
completă a criminalității masculine este dată de savanții autohtoni Cernomoreț S. și Faigher A. în
suportul de curs Criminologie (Bălți, 2022). În lucrarea respectivă, autorii definesc criminalitatea
masculină ca totalitatea crimelor săvârșite în limitele unei perioade de timp determinat, într-o arie
geografică determinată, de către persoanele de sex masculin 3.
Din punct de vedere istoric, existată două direcții de cercetare care explică particularitățile
criminalității masculine. Prima dintre ele include în mod tradițional un grup de teorii care
demonstrează că explicațiile criminalității masculine se află în proprietățile psihobiologice înnăscute
ale sexelor (C. Lombroso, L. Valzelli etc.). A doua dintre ele include un grup de teorii care indică o
varietate de factori care afectează bărbații (M. Gernet, E. Durkheim etc.)4.
În zilele noastre practica ne arată că cea mai relevantă ar fi aplicarea unei abordări de gen
pentru a explica criminalitatea masculină. Teoriile de gen ale criminalității susțin că diferențele care
stau la baza dintre viața bărbaților și femeilor formează diferențe specifice de gen în tipurile, frecvența
și contextul comportamentului criminal al ambelor sexe 5.
Aspectul de gen poate extinde mult mai bine cunoștințele noastre despre criminalitatea a
bărbaților, deoarece problema principală în contextul de gen este prezența așa-numitor decalaje de
gen (gender gap). Acest fenomen constă în faptul că, în comparație cu nivelul infracțiunilor comise
de bărbați, indicatorii criminalității în rândul femeilor (în special pentru infracțiunile grave) sunt
întotdeauna mai mici (vezi Anexa №.1). Totodată, această tendință persistă mult timp și nu depinde
de condițiile sociale și culturale 6.
Mulţi cercetători7 atribuie acest fenomen faptului că bărbații au mai multe posibilități de a
comite infracțiuni, sunt mai puțin controlați social, au mai multe șanse să posede anumite trăsături
temperamentale – cheie și să se asocieze cu alte persoane deviante. De asemenea, ponderea
criminalității masculine se datorează faptului că femeia, prin esența sa naturală este mai puțin

3
Cernomoreț S., Faigher A. Op.cit., p.297.
4
Стасенко О.В. Преступное поведение: гендерный анализ. В: Женщина в российском обществе, №1, 2009, p.2.
5
Дзюман Е., Целиковский С., Котова Т., Михайлова О. Модели гендерной делинквентности. В: Российский
психологический журнал, №3(9)/2012, p.43-44
6
Стеффенсмайер Д., Аллан Э. В поисках моделей: пол, возраст и преступность. В: Криминология / под ред.
Дж.Ф. Шели / пер. с англ. – Глава 4. Санкт-Петербург: Питер, 2003, p.133–182.
7
Cernomoreț S., Faigher A. Op.cit., p.297.
6
predispusă spre violență, alcoolism, prin urmare respectă legile mai strict. Acest clișeu de
comportament s-a transcris și în zilele noastre, ori rolul social al femeii, fiind unul pașnic – nașterea,
educarea și creșterea copiilor etc. Pe de altă parte, comportamentul masculin are rădăcini istorice
antice de vânător – pleca de acasă și cu orice preț venea cu hrană vânată. Acel „orice preț” deseori
determina alegerea unor căi contrare celor legale 8.
Din punct de vedere a conținutului, majoritatea cercetătorilor precum D. Steffensmeyer,
E. Allan, N. Fetiskin și alții constată că criminalitatea masculină este predominant violentă, în timp
ce femeile comit adesea infracțiuni contra patrimoniului. Dar în majoritatea cazurilor, bărbații comit
diferite infracțiuni indiferent de natura și obiectul lor. Explicația acestei stări de lucru constă în aceea
că bărbatul dispune de condiții fizice și sociale, care-i ușurează comiterea unei game mai largi de
infracțiuni9. În schimb, anumite tipuri de infracțiuni, reieșind din natura lor, pot fi săvârșite, în mod
exclusiv de către femei (ca de exemplu pruncuciderea (art.147 CP RM)).
În contextul studierii specificului formelor de manifestare a delincvenței de gen, atenția
principală a specialiștilor este concentrată pe trăsăturile manifestării agresivității la bărbați și femei.
În mare parte, este acceptat faptul că bărbații sunt mai agresivi decât femelele. E. Maccoby și
K. Jacklin au considerat că agresiunea este singurul tip de comportament social în care diferențele de
gen se manifestă în mod clar10.
De exemplu, mulți cercetători subliniază că omorurile (ca manifestări extreme ale agresiunii)
sunt comise cel mai des de femei împotriva rudelor și persoanelor apropiate (așa-numita agresiune
reactivă intrafamilială), în timp ce pentru bărbați este specifică agresiunea extrafamilială comisă
împotriva persoanelor necunoscute11.
Putem să subliniăm că nu există și nu poate fi conceput semnul egalității dintre criminalitatea
masculină și cea feminină, acestea sunt absolut diferite și ca esența și ca forme de manifestare.

1.2. Analiza statistică a criminalității masculine în Republica Moldova

Ca fenomen de masă criminalitatea masculină este reflectată și fixată în ansamblul general de
indici statistici cu privire la criminalitate, care ne dau posibilitatea să-i analizăm, să relevăm calitățile
specifice, inclusiv cele noi. Datorită acestei însușiri, poate fi studiată starea, structura, dinamica,
tendințele și alți parametri importanți ai criminalității masculine pentru perioada 2017-2022.

8
Ibidem, p.309.
9
Ibidem, p.297.
10
Грошев И. Психофизиологические различия мужчин и женщин. Москва: Изд-во Моск. психол.- соц. ин-та,
2005, p.318.
11
Дмитриева Т.Б., ХаритоноваН.К., Иммерман К.Л., Качаева М.А., Королева Е.В., Васянина В.И. Женщины,
обвиняемые в убийствах (клиническая и психологическая характеристики). В: Агрессия и психическое здоровье
/ под ред. академика РАМН Т.Б. Дмитриевой и профессора Б.В. Шостаковича. – Санкт-Петербург: Изд-во
«Юридический центр Пресс», 2002, p.65–93.
7
 Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, numărul bărbaților care au săvârșit
infracțiuni în RM este: 14 484 de bărbați (în anul 2017), 12 767 de bărbați (în anul 2018), 11 942 de
bărbați (în anul 2019), 12 015 de bărbați (în anul 2020), 13 121 de bărbați (în anul 2021), 12 423 de
bărbați (în anul 2022) 12.
Analizând datele Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova privind situația
infracționalității, prezentate în Anexa №1, putem observa că ponderea criminalilor-bărbați a variat
între 91,4%-92,3%, în timp ce ponderea criminalilor-femei a variat între 7,7%-8,6%, proporția medie
a acestor contingente fiind de 91,84% și, respectiv, 8,16%, în peroada 2017-2022.
La compararea datelor statistice privind criminalitatea masculină în perioada 2017 – 2022,
se constată următoarele trăsături distinctive, care se manifestă în indicatorii corespunzători:
1) În diagrama prezentată (vezi Anexa №1), se poate observa că сel mai înalt nivel al
infracţionalităţii, totuși a fost înregistrat în rândul bărbaţilor, femeile constituind, în medie, 8,16% în
numărul persoanelor care au comis infracţiuni.
2) Pentru structura criminalității masculine este caracteristică predominarea infracțiunilor contra
patrimoniului. Graficele (vezi Anexa №2 și Anexa №3) prezintă indicatorii medii ai tipurilor de
infracțiuni pentru perioada 2017-2022 comise de bărbați. Bărbații sunt implicați mai mult în
săvârșirea infracțiunilor contra patrimoniului, infracțiunilor contra securității și a ordinii publice,
infracțiunilor contra sănătății publice și coviețuirii sociale. La rândul său, una dintre infracțiunile
tipice săvârșite de bărbați este violența în familie (art.2011 CP RM). Potrivit INSP al IGP, anual se
înregistrează în medie 872 de cazuri de violență în familie, unde în majoritatea cazurilor agresorul
este de sex masculin, ceea ce reprezintă 93,1% din numărul total de agresori pe criterii de gen13.
3) În diagrama prezentată (vezi Anexa №4) se constată că femeile care au comis infracțiuni cu
vârsta de 30 ani și peste, au comis infracțiuni într-o proporție mai mare (55,4%) decât bărbații de
aceeași vârstă (52%), în timp ce bărbații în vârstă de 18-24 ani au comis infracțiuni într-o proporție
mai mare (22,8%) decât femeile de această vârstă (19,7%).
4) Infracțiunile comise de bărbați sunt des comise în stare de ebrietate în momentul săvârșirii
infracțiunii spre deosebire de femei.
5) Conform datelor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, numărul persoanelor
condamnate în primă instanță, în perioada 2017-2022, în medie a constituit 10 786 de persoane.
Bărbații au constituit în medie, 93,60% în numărul total al condamnaţilor (vezi Anexa №5). În

12
Informația Biroului Național de Statistică privind nivelului infracționalității în Republica Moldova în anul 2022. //
[On-line]: https://statistica.gov.md/ro/nivelul-infractionalitatii-in-anul-2022-9478_60321.html (Accesat pe 13.11.2023).
13
Notă informativă privind starea infracţionalităţii ce atentează la viaţa şi sănătatea persoanei şi celor comise în sfera
relaţiilor familiale pe parcursul a 12 luni ale anului 2022. // [On-line]:
https://politia.md/sites/default/files/ni_privind_infractiunile_ce_atenteaza_la_viata_persoanei_si_cele_1.pdf (Accesat pe
13.11.2023).
8
majoritatea cazurilor, ei au fost condamnați pentru infracțiuni contra patrimoniului (art.186-188 CP,
art.189 CP), infracțiuni contra vieții și a sănătății a persoanei (art.145, art.147, art.151 CP), infracțiuni
privind viața sexuală (art.171-175 CP), infracțiuni contra sănătății publice și conviețuirii sociale
(art.217-219 CP) și altele.
Prin urmare, datele statistice de astăzi arată că bărbații, sunt implicate în activități infracționale
în mod stabil, iar acest lucru este facilitat de o serie de circumstanțe care influențează manifestarea
lor infracțională în viața societății.

1.3. Cauzalitatea criminalității masculine

În cadrul oricărei cercetări criminologice, între etapa cunoaşterii, aprecierii criminalităţii şi
etapa organizării combaterii acestui fenomen, este necesară etapa relevării cauzalităţii criminalităţii.
Prin cauzele infracțiunii concrete se subînțeleg acele fenomene și procese care generează
viziunile antisociale ale persoanei și acțiunea (inacțiunea) ei criminală, iar prin condițiile ce contribuie
la săvârțirea infracțiunii concrete ne înțelegem circumstanțele care au înlesnit apariția intenției
criminale, săvârșirea actului criminal și obținerea rezultatului spontan. Condițiile nu pot da naștere
criminalității și crimei, iar fără existența lor cauza nu poate nici să se formeze și nici să se realizeze.
Noțiunea generală a acestor cauze și condiții se referă și la infracțiunile săvârșite de bărbați 14.
În raport cu criminalitatea masculină vom exemplifica o serie de cauze ale acestei forme de
criminalitate:
 Cauzele subiective care se referă la aspectele psihice ale infractorului;
La bărbat prevalează facultățile intelectuale, rațiunea. Bărbatul are o capacitate mai mare de
reflecție, de logica, de creație, de abstacție, de aprofundare. Instinctele puternice cum ar fi furia,
lăcomia, încrederea în sine și sexul se asociază bărbatului. Deseori infractorii bărbații își exprime
furia agresând pe ceilalți, întrucât ar fi în acord cu masculinitatea sa. Bărbații au tendința să se adune
în grupuri mari, organizate ierarhic, caracterizate prin interacțiuni fizice și competitive. Ei ar trăi într-
un context în care excesul, abuzul, abaterea de la norme ar fi susținute în mod constant de către grup
prin încurajarea încălcărilor de reguli. Conflictul între bărbați este deschis și fizic (exemplu, bătaie),
pe când între femei este de obicei indirect (exemplu, vorbitul pe la spate). În plus, grupurile de bărbați
au tendința de a-și asuma riscuri și de a sfida autoritatea15.
Astfel, conform opiniei unui număr de cercetători, bărbații sunt în mod inerent mai cruzi și
mai predispuși la violență în raport cu alte persoane (cel mai adesea membri ai familiei), cu o
agresivitate pronunțată țintită și acționând cu intenția directă de a obține rezultate ilegale.
 Cauzele obiective care ar fi legate de aspecte materiale ca, sărăcia, lipsurile materiale etc.;

14
Faigher A., Țarălungă V. Op.cit., p.178.
15
Cernomoreț S., Faigher A. Op.cit., p.310-311.
9
 Scăderea nivelului de trai al oamenilor este unul din factorii care nemijlocit împinge individul
la săvârşirea, în primul rând, a infracţiunilor patrimoniale (însă, se ştie, că multe din infracţiunile
patrimoniale sunt săvârşite cu violenţă, iar aceasta se poate solda cu omoruri, chiar şi asupra unor
victime-rude apropiate). Conform datelor statistice prezentate de către Ministerul Afacerilor Interne,
din numărul total de infracțiuni înregistrate, în anul 2022, fiecare a doua infracţiune înregistrată a fost
contra patrimoniului (43,1%)16. În structura acestui tip de infracțiuni predomină cantitativ jaful și
furtul bunurilor cetățenilor.
Un exemplu de infracțiune contra patrimoniului este cazul care s-a întâmplat în mun.Bălți, în
anul 2019. B.D., la 17.09.2019 ora 15:00, aflându-se în construcția nefinisată a SC ”Răut” SRL,
având scopul sustragerii deschise bunurilor altei persoane, l-a atacat pe minorul N.B., aplicându-i
ultimului multiple lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea feței, iar urmare al acțiunilor criminale,
deschis a sustras de la minorul N.B. telefonul mobil de model ”Xiaomi Redmi Note 7” cu husă la preț
de 4200 lei, în care se afla două cartele sim ”Orange” și ”Moldcell” la preț de 20 lei fiecare, precum
și mijloace bănești în mărime de 29 lei, după care cu bunurile sustrase s-a eschivat de la fața locului,
astfel pricinuindu-i părții vătămate N.B. o daună materială în proporții considerabile, în sumă totală
de 4269 lei. B.D. a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2)
lit. e), f) Cod penal şi în baza acestei Legi i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un
termen de 2 ani și 4 luni, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis17.
În practică, există multe astfel de cazuri, deoarece sărăcia determină reprezentanţii acestora la
săvârşirea faptelor socialmente periculoase în scopul ameliorării situaţiei materiale.
Unul din factorii criminogeni sunt, de asemenea, conflictele în familie.
Voi aduce un caz caracteristic de astfel de conflicte, care în 2017 a devenit dosar penal în
privința unui ucigaș.
Cauza penală examinată de Judecătoria Cimișlia, sediul Leova în privință lui C.I., învinuit
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) CP. Din sentință putem deduce că C.I.,
aflându-se în domiciliul mamei sale C.E., situat în X.Y., in rezultatul unui conflict apărut cu
concubinului mamei sale numit P.V., cu scopul provocării intenționate a leziunilor corporale, C.I. i-
a aplicat lui P.V. multiple lovituri cu pumnii şi cu picioarele în regiunea capului şi corpului,
cauzându-i, conform raportului de expertiza judiciară, vătămare corporală gravă. În rezultatul
leziunilor corporale provocate, P.V. a decedat. Motivul săvârșirii aceste infracțiuni de către C.I. a
fost plângerea surorii și a mamei împotriva concubinului ei P.V., conform căreia P.V. în fiecare lună

16
Informația Biroului Național de Statistică privind nivelului infracționalității în Republica Moldova în anul 2022. //
[On-line]: https://statistica.gov.md/ro/nivelul-infractionalitatii-in-anul-2022-9478_60321.html (Accesat pe 13.11.2023).
17
Sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 27.01.2023. Dosar penal nr.1-1023/2022 (1-21011852-09-1-20122022).
// [On-line]: https://instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/99221A88-2BE8-4C25-9BDB-25929903802B (Accesat
pe 13.11.2023).
10
îi lua pensia mamei oarbe a lui C.I., fără să-i lase surse de existență. Condiția care a provocat
conflictul a fost consumul de alcool, ca ulterior, în stare de ebrietate, să înceapă a se certa de la
problemele respective18.
Analizând acest caz, putem trage concluzia că сonflictele familiale, de regulă, au loc pe fonul
unui comportament autodistrugător (alcoolism, narcotizare etc.) al unuia sau al ambilor
soți/concubini, iar uneori chiar și al copiilor. S-au îndesit cazurile de neînțelegere și ostilitate între
tata sau concubin și copii, care ajung la bătăi și torturi, refuzul de a alimenta copiii, alungarea de
acasă sau chiar omor19.
De asemenea, profesorul columbian D. Abrahamsen în lucrările sale Cine este vinovat?
Studierea educației și criminalității și Situația încordată în familie – cauza principală a conduitei
delictuoase vede în condițiile familiale cauza principală care generează criminalitatea. El scria că a
constatat că raporturile afective dintre părinți și copii influențează dezvoltarea caracterului mai mult
decât situația economică sau socială a familiei, iar situația tensionată din familie dă naștere
infractorilor 20. Studiile asupra bărbaților adulți au demonstrat că abuzul din copilărie este asociat mai
tîrziu cu probleme psihologice, ca depresie, anxietate, abuz de droguri etc. Efectele de lungă durată
includ o serie de dificultăţi interpersonale, sentimentul de izolare, nivelul scăzut de autoapreciere,
neîncrederea, victimizarea repetată21.
Condițiile cele mai criminogene ale criminalității masculine moderne sunt deficiențele
reglementării legale și ale practicii de aplicare a legii. Reformele aflate în desfășurare în statul,
datorită proceselor sociale dinamice, nu exclud apariția unui număr de lacune în legislație. Adoptarea
promptă proiectelor de lege (inclusiv cele care vizează combaterea criminalității), ignorarea
procedurii de promovare a unei expertize criminologice și a opiniilor specialiștilor și experților, duce
adesea la faptul că legile nu pot fi aplicate corespunzător din lipsa unui mecanism de implementare a
scopurilor si obiectivelor indicate in acestea. Toate acestea conduc la formarea unei politici care
contravin proceselor obiective de incriminare a societății.
De asemenea, un factor grav care influențează creșterea criminalității este problema
resocializării condamnaților după executarea pedepsei sub formă de privare de libertate. Acest
proces este îngreunat de absența unei familii în rândul condamnaților, precum și de dezintegrarea
acesteia în timpul șederii acestora în locurile de privare de libertate, lipsa competențelor și abilităților

18
Sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, din 30.10.2018. Dosar penal nr.1-58/2018 (21-1-1754-05062018). //
[On-line]: https://instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/7FA13B51-0EDC-E811-80D6-0050568B44C1 (Accesat pe
13.11.2023).
19
Cernomoreț S., Faigher A. Op.cit., p.314.
20
Bîrgău M., Criminologie (Curs universitar). Ed. a 2-a rev. și compl. Chișinău, 2010, p. 100.
21
Rotari O. Criminologie. Chișinău, 2011, p.381-382.
11
de muncă, experiența de muncă înainte de comiterea unei infracțiuni, nivelul scăzut de educație sau
absența completă a acestuia, lipsa locuințelor proprii, starea psihică a condamnaților.
Rezumând cele spuse, trebuie remarcat că criminalitatea masculină este o consecință a
interacțiunii mai multor factori și circumstanțe concentrate la diferite niveluri ale complexului
criminogen. În același timp, contradicțiile de natură socio-economică, politică, spirituală, morală și
de altă natură sunt factori deosebit de semnificativi. Identificarea principalelor cauze și condiții ale
criminalității masculine moderne este necesară pentru dezvoltarea ulterioară a principalelor direcții
de activități preventive atât la nivel social general, cât și la nivel criminologic special.

12
 CAPITOLUL II. MĂSURILE DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A
CRIMINALITĂȚII MASCULINE
Atitudinea față de criminalitate ca fenomen social negativ sugerează că societatea trebuie să
dezvolte o strategie de combatere a acesteia. Una dintre direcțiile unei astfel de strategii este
prevenirea criminalității care este una din prioritățile actuale ale reformelor economice, politice și
sociale din Republica Moldova. Ea urmează să determine politica penală a statului la etapa ulterioară
a reformei juridice.
Prin conceptul de prevenire se înțelege luarea unor măsuri care se conducă la împiedicarea
comiterii de crime22. De asemenea, M. Bîrgău23 menționează că, actualmente, prevenirea
criminalității constituie un sistem de reglare socială, cuprinzând organele specializate şi formaţiunile
sociale care utilizează rezultatele ştiinţei în scopul asigurării respectării legislaţiei în vigoare.
Autorii români, Gh. Nistoreanu și C. Păun24, definesc prevenirea criminalității ca un proces
social permanent, care presupune aplicarea unui ansamblu de măsuri cu caracter social, cultural,
economic, politic, administrativ și juridic destinate să preîntâmpine săvârșirea faptelor antisociale,
prin identificarea, neutralizarea și înlăturarea cauzelor fenomenului infracțional.
În știința criminologiei, măsurile preventive sunt clasificate în primul rând în generale,
speciale și individuale.
Măsurile generale sunt măsuri care vizează rezolvarea problemelor economice și sociale
globale, generale; nu sunt concentrate în mod special pe lupta împotriva criminalității, dar datorită
importanței lor pentru viața economică, socială și spirituală a societății, pot fi rezolvate și problemele
luptei împotriva criminalității. Cu alte cuvinte, măsurile de prevenire generală cuprind un spectru
extrem de larg şi de variat, care acţionează faţă de toate categoriile şi grupele de cauze şi condiţii
generatoare de crime. Spre exemplu: înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care au generat economia
subterană ar da posibilitatea redresării economiei naţionale, cu toate consecinţele pozitive ale
acesteia.
Măsurile speciale vizează direct la rezolvarea problemelor de combatere a criminalității. Ele
pot fi adresate întregii populații, adică unui cerc nedeterminat de oameni sau un grup social separat.
De exemplu, adoptarea unui cod penal sau introducerea unor noi norme de drept penal este o măsură
specială, întrucât se referă în mod special la prevenirea criminalității. Putem spune că măsurile
speciale reprezintă un ansamblu de măsuri, mijloace și metode ce au drept scop împiedicarea
săvârșirii unor infracțiuni de către persoanele care anterior au comis o infracțiune.
Măsurile individuale se adresează întotdeauna asupra unei persoane concrete şi a

22
Pop O., Neagu Gh., Criminologie generală, Chișinău, 2005, p.68.
23
Bîrgău M. Criminologie: Curs universitar. Chișinău: Print - Carol, 2010, p.183.
24
Nistoreanu Gh., Păun C., Criminologie. Bucureşti, 1994, p.248-251.
13
micromediului său social, întrucât modul de viaţă pe care îl duce individul poate să semnaleze faptul
că în viitorul apropriat el va comite, posibil, o crimă25.
Reieșind din practică, și luând în calcul diversitatea activităților criminale desfășurate de
bărbați, ajungem la ideea că nicio măsură de prevenire ori combatere a fenomenului criminalității
masculine nu este universal valabilă. Problemele prevenirii trebuie să fie soluționate în contextul
luptei cu criminalitatea în general, și cu fiecare infracțiune luată în parte, în mod special, ținând cont
de pluralitatea faptelor penale, dar și de situațiile în care bărbații devin sau pot deveni victime ale
unor infracțiuni26.
Potrivit opiniei doctorandei Boroiu-Dragomir C., activitatea de prevenire a criminalităţi
bărbaților trebuie să cuprindă acele domenii ale vieţii sociale în care se formează calităţi negative ale
personalităţii, în legătură cu care ele deseori săvârşesc infracţiuni. Mai întîi de toate, acestea sînt
condiţiile de trai şi de muncă. Este foarte dificil de soluţionat toate aceste probleme, deoarece sînt
legate de problemele globale ale societăţii, de dezvoltarea generală a ţării şi de modificarea multor
concepte înrădăcinate. Însă fără soluţionarea lor nu este posibilă prevenirea eficientă a
comportamentului antisocial al bărbaților 27.
De asemenea, savanții autohtoni Cernomoreț S. și Faigher A., consideră că pe lângă condiţiile
de viaţă şi de muncă, obiectul prevenirii criminalităţii masculine îl constituie domeniul relațiilor de
familie. Familia modernă se confruntă cu un șir de probleme generate de sistemul economic existent,
imperfecțiunea legislației și birocratismului aparatului de stat. Aceste probleme, desigur, se
structurează pe funcțiile de bază ale familiei și anume: economice, demografice, social-psihologice
și social-culturale. Dacă o astfel de bază lipsește atunci, de regulă, niște relații sănătoase se stabilesc
destul de deficil și poate să apară o situație de criză, care formează o atmosferă de îngrijorare
permanentă, invidie, impulsionează la savârșirea unor fapte ilegale.
În acest sens, după opinia autorilor sus-menționați, este necesară crearea și dezvoltarea
infrastructurii sistemului social și special (psihologic, pedagogic) de ajutor acordat populației. Este
vorba despre centrele psiho-pedagogice și sociale de ajutor acordat populației. Activitatea centrelor
trebuie să fie orientată spre deservirea socială a cetățenilor, realizarea drepturilor familiei și copilului,
precum și apărarea și ajutorul din partea statului, asigurarea pretecției psihologice a populației,
soluționarea reușită a conflictelor de familie, desfășurarea unor cercetări științifice în domeniul
novațiilor protecției sociale, aprobării și implementării acestora în viață 28.

25
Смирнова С. Теория и практика профилактики преступлений: учебное пособие. Волгоград: Издательство
Волгоградского института управления – филиала РАНХиГС, 2022, p.69-70.
26
Bălășiou A. Criminalitate și victimologie feminină. București: Pro Universitaria, 2017, p.189.
27
Boroiu-Dragomir C. Măsuri cu caracter special-criminologic de prevenire a criminalității în rîndul femeilor. În: Jurnalul
juridic național: teorie și practică, Nr.4(8)/2014, p.41. // [On-line]: https://criminology.md/wp-
content/uploads/2020/05/ispca_jjn_8_2014_nr_4.pdf (Accesat pe 14.11.2023).
28
Cernomoreț S., Faigher A. Criminologie. Bălți, 2022, p.321-322
14
 Reieșind din cele analizate mai sus, putem concluziona că majoritatea savanților autohtoni
preferă modelul social de prevenire a criminalității, pe motiv că aspectele sociale ale prevenirii
criminalității vizează intervenția timpurie, prin reducerea factorilor de risc asociați cu criminalitatea
ulterioară și întărirea factorilor de protecție. Munca de prevenire efectuată într-un stadiu incipient al
criminalității, de preferință înainte de a fi prea târziu pentru repararea daunelor, li se pare majorității
o abordarea logică în procesul de prevenire a criminalității.
Având în vedere opiniile savanților autohtoni și străini cu privire la măsurile de prevenire a
criminalității masculine, se evidențiază următoarele măsuri de prevenire:
- măsuri pe termen lung legate de necesitatea elaborării unui program național ce ar viza, în
mod separat și distinct, dar în același timp egalitar, statutul bărbatului, având drept finalitate
îmbunătățirea generală a tuturor sferelor vieții a bărbaților, inclusiv îmbunătățirea climatului moral
în societate.
- dezvoltarea unui sistem de activități educaționale, ținând cont de particularitățile negative în
procesul de formare a comportamentului la bărbați;
- acordarea de asistență psihologică bărbaților care duc un stil de viață antisocial;
- analiza situației la locul de muncă, în familie, în viața de zi cu zi în vederea identificării
factorilor care provoacă bărbații la comiterea infracțiunilor;
- elaborarea unor măsuri care ar viza prevenirea infracțiunilor specifice comise de bărbați. În
acest caz, se aplică metodologia generală a măsurilor preventive, ținând cont însă de specificul
săvârșirii infracțiunilor de către bărbați.

15
 Concluzii și recomandări
Cercetările reflectate în contextul lucrului individual au permis înaintarea mai multor
concluzii care, în totalitate, confirmă noutatea ştiinţifică şi valoarea teoretico-practică a rezultatelor
obţinute.
Cele mai importante concluzii sunt:
1. Prin noțiunea de „criminalitatea masculină” vom înțelege totalitatea crimelor săvârșite în
limitele unei perioade de timp determinat, într-o arie geografică determinată, de către persoanele de
sex masculin.
2. Pentru a înțelege mai bine comportamentul infracțional al bărbaților, ni s-a părut oportun să
apelăm la Teorii de gen ale criminalității. Teoriile de gen ale criminalității susțin că diferențele care
stau la baza dintre viața bărbaților și femeilor formează diferențe specifice de gen în tipurile, frecvența
și contextul comportamentului criminal al ambelor sexe. În primul rând, bărbații au mai multe
posibilități de a comite infracțiuni, sunt mai puțin controlați social, au mai multe șanse să posede
anumite trăsături temperamentale – cheie și să se asocieze cu alte persoane deviante, iar femeile, la
rândul lor, sunt în mod tradițional mai protejate de controlul familiei încă din copilărie, astfel încât
inițial sunt mai puțin susceptibile de a comite infracțiuni. În al doilea rând, din punct de vedere a
conținutului, criminalitatea masculină este predominant violentă, în timp ce femeile comit adesea
infracțiuni contra patrimoniului. Dar în majoritatea cazurilor, bărbații comit diferite infracțiuni
indiferent de natura și obiectul lor. În schimb, anumite tipuri de infracțiuni, reieșind din natura lor,
pot fi săvârșite, în mod exclusiv de către femei (ca de exemplu pruncuciderea (art.147 CP RM)). În
al treilea rând, în contextul studierii specificului formelor de manifestare a delincvenței de gen,
bărbații sunt mai agresivi decât femeile.
3. Analizând dinamica și structura criminalității masculine prin prisma metodei de statistică,
pentru perioada 2017-2022 poate fi evidențiat faptul că сel mai înalt nivel al infracţionalităţii a fost
înregistrat în rândurile bărbaţilor constituie, în medie 91,84% în numărul persoanelor care au comis
infracţiuni.
Pentru structura criminalității masculine este caracteristică predominarea infracțiunilor contra
patrimoniului, infracțiunilor contra vieții și a sănătății persoanei și infracțiunilor contra familiei și a
minorilor. Pe lângă aceste tipuri de infracțiuni, bărbații sunt implicați mai mult în săvârșirea
infracțiunilor privind viața sexuală (art.171-175 CP), infracțiunilor contra sănătății publice și
conviețuirii sociale (art.217-219 CP) și infracțiunilor în domeniul transporturilor (art.264-2641 CP) și
altele.
4. În condiţiile actuale de dezvoltare a societăţii tendinţele nefavorabile ale criminalității
masculine și feminine sunt condiţionate de o serie de cauze ale acestor forme de criminalitate: cauze
subiective care se referă la aspectele psihice ale infractorului; cauzele obiective care ar fi legate de
16
aspecte materiale (sărăcia, șomajul etc.); conflictele în familie; deficiențele reglementării legale și ale
practicii de aplicare a legii; ineficacitatea programelor de resocializare a condamnaților după
executarea pedepsei sub forma de privare de libertate.
5. Analizând practica judiciară în materie, s-a constatat că bărbații comit infracțiuni contra
patrimoniului, în procent de 39,10% din cauza sărăciei și șomajului.
De asemenea, din cauza că bărbații sunt în mod inerent mai cruzi și mai predispuși la violență în
raport cu membrii ai familiei (cel mai adesea) cu o agresivitate pronunțată țintită, cel mai adesea
aceștia comit infracțiuni contra familiei și minorilor, și anime violența în familie.
6. Prevenirea criminalității masculine este soluționată în contextul luptei cu criminalitatea în
general. În literatura de specialitate se evidențiază următoarele măsuri de prevenire a criminalității
masculine: îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, dezvoltarea infrastructurii sistemului social
și special (psihologic, pedagogic) de ajutor acordat populației etc.
Având în vedere abordările expuse în lucrare şi reieşind din concluziile enunţate, se
conturează următoarele propuneri, care pot fi luate în consideraţie la perfecţionarea activităţii de
prevenire a criminalității masculine:
1. În vederea eficientizării cadrului legal național în domeniul prevenirii și combaterii a
criminalității, considerăm oportun adoptarea unui act legislativ unic, care să stabilească scopurile,
obiectivele, principiile legislației de prevenire a criminalității, conținutul acestei legislații, tipurile,
metodele și formele de prevenire, subiecții și competența acestora, care ar fi un ghid, un standard în
domeniul preventiv.
2. Dincolo de faptul că, foștii deținuți nu dispun de suport după eliberarea din detenție și fiecare
dintre foștii deținuti se lovește de necesitatea de a prezenta dovada unui cazier fără antecedente penale
la un loc de muncă, ceea ce este imposibil, propunem crearea unei întreprinderi sociale, care să preia
foștii deținuți și să îi includă în programe de muncă.
3. Din motiv că, bărbațile victime sau autorul ale unor fapte penale nu au studii de specialitate
în sfera juridică și, pe cale de consecință, nu își cunosc drepturile, uneori nici chiar pe cele
fundamentale, opinăm că este necesară inițierea unor programe de informare minimă în plan juridic,
cu accent pe drepturile omului, dreptul penal, dreptul contravențional și elemente de drept procesual,
simpla prezumție a Principiului neinvocării necunoașterii legii fiind nesuficientă, față de realitatea
socială actuală.

17
 Bibliografie
Acte normative:
1. Constituția Republicii Moldova, nr.1 din 29.07.1994 // [On-line]:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=136130&lang=ro# (Accesat pe 14.04.2023).
2. Codul penal al Republicii Moldova, nr.985 din 18.04.2002 // [On-line]:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=136765&lang=ro# (Accesat pe 14.04.2023).
3. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, nr.122 din 14.03.2003 // [On-line]:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=136769&lang=ro (Accesat pe 10.04.2023).
Practica judiciară:
1. Sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, din 30.10.2018. Dosar penal nr.1-58/2018 (21 1-
1754-05062018) // [On-line]: https://instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/7FA13B51-0EDC-
E811-80D6-0050568B44C1 (Accesat pe 13.11.2023).
2. Sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 27.01.2023. Dosar penal nr.1-1023/2022 (1-
21011852-09-1-20122022) // [On-line]:
https://instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/99221A88-2BE8-4C25-9BDB-25929903802B
(Accesat pe 13.11.2023).
Manuale, monografii:
1. Bălășiou A. Criminalitate și victimologie feminină. București: Pro Universitaria, 2017.
2. Nistoreanu Gh., Păun C., Criminologie. Bucureşti, 2008.
3. Pop O., Neagu Gh., Criminologie generală, Chișinău, 2005.
4. Rotari O. Criminologie. Chișinău: ULIM, 2011.
5. Грошев И. Психофизиологические различия мужчин и женщин. Москва: Изд-во Моск.
психол.- соц. ин-та, 2005.
6. Стеффенсмайер Д., Аллан Э. В поисках моделей: пол, возраст и преступность. В:
Криминология / под ред. Дж.Ф. Шели / пер. с англ. – Глава 4. Санкт-Петербург: Питер, 2003.
Articole în reviste de specialitate:
1. Boroiu-Dragomir C. Măsuri cu caracter special-criminologic de prevenire a criminalității în
rîndul femeilor. În: Jurnalul juridic național: teorie și practică, Nr.4(8)/2014, p.41-47. // [On-line]:
https://criminology.md/wp-content/uploads/2020/05/ispca_jjn_8_2014_nr_4.pdf (Accesat pe
28.03.2023).
2. Дзюман Е., Целиковский С., Котова Т., Михайлова О. Модели гендерной
делинквентности. В: Российский психологический журнал, №3(9)/2012, p.43-48.
3. Дмитриева Т.Б., Харитонова Н.К., Иммерман К.Л., Качаева М.А., Королева Е.В.,
Васянина В.И. Женщины, обвиняемые в убийствах (клиническая и психологическая
характеристики). В: Агрессия и психическое здоровье / под ред. академика РАМН Т.Б.
18
Дмитриевой и профессора Б.В. Шостаковича. – Санкт-Петербург: Изд-во «Юридический
центр Пресс», 2002, p.65–93.
Teze ale comunicărilor la congrese, conferinţe, simpozioane, culegeri (naţionale /
internaţionale):
1. Faigher A., Țarălungă V. Analiza criminologică a formelor criminalității după făptuitor în
Republica Moldova. În: Materialele Colloquia Professorum: Tradiție și inovare în cercetarea
științifică, Ediția a 9-a Bălți, 2020, p.168-173.
Alte surse:
1. Bîrgău M. Criminologie: Curs universitar. Chișinău: Print - Carol, 2010.
2. Cernomoreț S., Faigher A. Criminologie. Bălți, 2022.
3. Notă informativă privind starea infracţionalităţii ce atentează la viaţa şi sănătatea persoanei şi
celor comise în sfera relaţiilor familiale pe parcursul a 12 luni ale anului 2022. // [On-line]:
https://politia.md/sites/default/files/ni_privind_infractiunile_ce_atenteaza_la_viata_persoanei_si_ce
le_1.pdf (Accesat pe 13.11.2023).
4. Raportul privind activitatea Poliției pentru ianuarie-septembrie anului 2022, p.22-23. // [On-
line]:https://www.politia.md/sites/default/files/raport_activitate_9_luni_2022.pdf (Accesat pe
13.11.2023).
5. Смирнова С. Теория и практика профилактики преступлений: учебное пособие.
Волгоград: Издательство Волгоградского института управления – филиала РАНХиГС, 2022.
Webografie:
1. [On-line]: https://statistica.gov.md/ro/statistic_indicator_details/9 (Accesat pe 13.11.2023).
2. [On-line]:http://criminology.ru/ (Accesat pe 13.11.2023).
3. [On-line]:http://yurpsy.com/ (Accesat pe 13.11.2023).
4. [On-line]:https://archive.org/ (Accesat pe 12.11.2023).
5. [On-line]:https://penitenciar.gov.md/index.php/rapoarte-de-bilant-semestriale-anuale
(Accesat pe 12.11.2023).
6. [On-line]:https://polis.osce.org/ (Accesat pe 14.11.2023).
7. [On-line]:https://psyjournals.ru/journals/psylaw/archive (Accesat pe 14.11.2023).
8. [On-line]:https://www.criminologyclub.ru/ (Accesat pe 14.11.2023).

19
 Anexe
Anexa №1

Numărul persoanelor care au comis infracţiuni

după criteriul de gen, în perioada 2017-2022

14483

13121
12767
12423
11942 12015

1262 1160 1117 1142 1059

1002

2017 2018 2019 2020 2021 2022

Numărul persoanelor de gen feminin 1262 1160 1117 1002 1142 1059
Numărul persoanelor de gen masculin 14483 12767 11942 12015 13121 12423

Numărul persoanelor de gen feminin Numărul persoanelor de gen masculin

Sursa anexei: [on-line] https://statistica.gov.md/ro/nivelul-infractionalitatii-in-anul-2022-

9478_60321.html

20
 Anexa №2

Tipuri de infracțiuni, comise de persoane de gen

masculin în perioada 2017-2022, in mediu

89

Omor (art.145-147 CP RM)

474 Vătămare intenționată gravă și medie

(art.151 și art.152 CP RM)
Furt (art.186 CP RM)
2921

Jaf (art.187 CP RM) și tîlhăria

(art.188 CP RM)
52% Huliganism (art.287 CP RM)
549
Infracțiuni legate de droguri (art.217-
765 219 CP RM)

716 Violența în familie (art.201/1 CP RM)

675
Alte infracțiuni

Sursa anexei: [on-line] https://statistica.gov.md/ro/nivelul-infractionalitatii-in-anul-2022-

9478_60321.html

21
 Anexa №3

Persoane care au comis infracțiuni pe grupe de vârsta

și sexe în perioada 2017-2022, în mediu

55.40%
30 ANI ȘI PESTE

52%

13%
25-29 ANI
16.50%

19.70%
18-24 ANI
22.80%

8.90%

PÂNĂ LA 18 ANI
8.70%

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%

până la 18 ani 18-24 ani 25-29 ani 30 ani și peste

Femei 8.90% 19.70% 13% 55.40%
Bărbați 8.70% 22.80% 16.50% 52%

Sursa anexei: [on-line] https://statistica.gov.md/ro/nivelul-infractionalitatii-in-anul-2022-

9478_60321.html

22
 Anexa №4

Numărul persoanelor condamnate în primă instanță,

conform factorului de gen masculin și feminin

14000

12155
12000
11115
10707

9870
10000
8808

7917
8000

6000

4000

2000
785 845 793
630 592 493

0
2017 2018 2019 2020 2021 2022

Numărul persoanelor condamnate de gen feminin Numărul persoanelor condamnate de gen masculin

Sursa anexei: [on-line] https://statistica.gov.md/ro/nivelul-infractionalitatii-in-anul-2022-

9478_60321.html

23
 Anexa №5

Numărul persoanelor condamnate de gen masculin

după infracțiuni comise în perioada 2017-2022,
în mediu

Altele 7.78%

Înfracțiuni contra securității publice și a ordinii publice 5.02%

Infracțiuni în domeniul transporturilor 3.60%

Infracțiuni contra sănătății publice și conviețuirii sociale 9.10%

Infracțiuni contra familiei și minorilor 4.90%

Infracțiuni contra patrimoniului 39.10%

Infracțiuni privind viața sexuală 10.60%

Infracțiuni contra vieții și a sănătății a persoanei 19.90%

Infracțiuni Înfracțiuni
Infracțiuni Infracțiuni contra Infracțiuni în contra
Infracțiuni Infracțiuni
contra vieții și contra sănătății domeniul securității
privind viața contra Altele
a sănătății a familiei și publice și transporturilo publice și a
sexuală patrimoniului
persoanei minorilor conviețuirii r ordinii
sociale publice
Infracțiunile comise 19.90% 10.60% 39.10% 4.90% 9.10% 3.60% 5.02% 7.78%

Sursa anexei: [on-line] https://penitenciar.gov.md/index.php/rapoarte-de-bilant-semestriale-anuale

24