Rodica Stanoiu Criminologia 1993 Bucuresti Gheorghe Nistorianu Costica paun , Criminologia 1995 Bucuresti Tudor Anza , Criminologia

teoretica, Bucuresti 2000, Bucuresti 2002 Valerian Cioclei, probleme de criminologie,Bucuresti 1998 Ioan Oancea ,manual de criminologie ,bucuresti 1998 Gherghe Gladkii Criminologie teoretica ,Chisinau 2000 Valeriu Bujor , bazele statistice criminologice,Chisinau 2001 Valeriu Zabunovschi,Ghis de Criminologie, Chisinau 1993 Aurelia Turcan ,Criminologie teoretica CHisinau 2007 Mihai Bargau,Criminologie ,Chisinau 2012 Rotaru Oxana, criminologia, Chisinau 2012 Lunev Vaeriu 2007 Moscova 2009 2010 1.Tema:Criminologia -obiectul si domeniul de cercetare. 1.Difinitia criminologiei si conceptele acesteia 2.Functiile criminologiei 3.Ramurile criminologiei 4.metodele criminologiei 5.Raportul criminologie cu alte stiinte. Criminologia(tradus mo-to-mo)-semnifica stiinta despre crima.n realitate continutul acesteia este mult mai amplu.Astfel,in decursul dezvoltarii societatii au fost date multe difinitii criminologiei de cele mai dese ori in functie de gradul de dezvoltare a societatii sau de viziunea autorilor. In cele ce urmeaza vom elucida cele mai distinctive difinitii ale criminologie mentionind atit aspectele pozitive cit si insuficientele acestora(neajunsurile).Astfel,criminologul francez Jan loute in lucrarea sa stiinta penitenciara , mentioneaza ca *criminologia este stiinta care se ocupa cu ansamblul fenomenului criminal*.Difinitia data este corecta,insa mult prea sintetica deoarece criminologia ca stiinta studiiaza si alte elemente constitutive. In vederea difinirii criminologiei ca stiinta cercecetorii americani sunt de parerea ca aceasta studiiaza starea,evolutia si dinamica criminalitatii. Prin urmare ramin neelucidate asemenea elemente ca personalitatea infractorului si victima infractiunii.

Cercetatorul roman Rodica Stanoiu considera ca criminologia ca stiinta are drept prioritate stabilirea cauzelor savarsirii infractiunilor atunci cind Gheorghe si Costica Paun considera ca pentru criminologie este importanta stabilirea pronosticului(prognoz) criminalitatii. Dorim sa relevam si difinitia data criminologiei in cadrul celui de al 7 congres al ONU care sia tinut lucrarile la Havana intre 27 august si 7 septembrie 1991:Criminologiaeste acea stiinta care studiiaza criminalitatea cauzele savarsirii acesteia precum si elaboreaza politici in materie de prevenire si combatere a acestui flagel. Din cele mentionate anterior conchidem ca criminologia este acea stiinta care studiiaza criminalitatea atit ca fenomen individual cit si ca factor social ,cauzele savarsirii acesteia, personalitatea infractorului precum si elaboreaza masuri de profilaxie si combatere a acestora. Atentionam ca difinitia in cauza adera atit criminologii rusi cit si cei autoctoni. In difinitia data criminologiei rezulta ca ca stiinta aceasta opereaza cu urmatoarele concepte de baza: 1.Conceptul de criminalitate,Respectiv totalitatea infractiunilor savarsite pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp. Mentionam ca criminalitatea trebuie sa intruneasca anumite trasaturi si fata de ea sunt inaintate anumite cerinte .(desinestat) 2.Conceptul de crima 3.Personalitatea criminala Violatorii,criminalii achizitivi,criminalii lipsiti de frine sexuale,criminalii oligofreni,etc 4.ceonceptul de victima-85 provoaca si 15 inocente 5.Cauzele savarsii infractiunii 6.Masuri de profilaxie si combatere a criminalitatii In ultimele decenii stiinta criminilogica s-a mai completat cu un concept de reactie specila impotriva criminalitatii(masuri preventive sau represive) 2.In vederea elucidarii obiectul sau de studiu criminologia operea cu 3 functii de baza si anume: 1.fenomenologica (discriptiva)-are drept scop studierea intregului fenomen criminal pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp. Astfel,functia discriptiva operea cu 2 concepte de baza : a)conceptul de personalitate a infractorului b)conceptul de mediu,respectiv mediul social in care a crescut si s-a dezvoltat persoana data. 2.explicativa (etiologica)-spre deosebire de 1. are drept scop constatarea fenomenului criminal,functia etiologica se rezulta la stabilirea cauzelor si conditiilor savarsiri

infractiunilor .Anume din aceste considerente conceptele functiei etiologice se impart in 2 categorii si anume concepte principale si concepte auxiliare. Din categoria primei grupe fac parte : a)conceptul de personalitate a infractorului b)conceptul de criminogeneza,respectiv cauzele savarsirii infractiunilor , c)conceptul de criminodinamica,respectiv evolutia fenomenului criminal pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp. Din categoria conceptiilor auxiliare fac parte: a)conceptul de factor criminogen,motiv,mobil,loc,timp,etc. 3.Previzionala sau prospectiva-caracteristic pentru aceasta functie este de a gasi raspuns la intrebare a)cum va evalua fenomenul criminal (va creste,descreste,stationa) b)care anume persoane vor recediva. Cercetatorii romini Nistorianu,Stanoiu,Paun au venit cu propunerea ca criminologia sa fie imbunatatita cu o noua functia profilactiva.In realitate,insa,esenta acestei functii se regaseste in cadrul celei de a 3 functiei a criminologiei si anume Previzionala sau prospectiva Ramurile criminologiei cunosc distingirea acestora in 2 categorii si anume: 1.ramuri principale: 1.criminologia generala -reprezinta acea ramura principala care studiiaza fenomenul criminal pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp.Caracteristic pentru aceasta ramura este faptul ca ea ofera date vizind dinamican,geneza criminalitatii pentru celelalte ramuri criminologice 2.criminologia speciala sau sectoriala-spre deosebire de criminologia generala care studiiaza ansamblul fenomenului criminal,criminologia sectoriala studiiaza doar anumite segmente ale criminalitatii.Asa spre exemplu in dependenta de indicatorul de virsta distingem: -criminalitatea minorilor -criminalitatea majorilor In dependenta de indicatorul de gen: -criminalitatea feminina -criminalitatea masculina In dependenta de indicatorul de spatiu : -rurala

-urbana In dependenta de indicatorul de timp -saptaminala -lunara -trimestriala -anuala 3.criminologia clinica sau aplicativa-spre deosebire de criminologia generala si cea sectoriala care poarta un caracter teoretic,criminologia clinica reprezinta o ramura practica aplicativa.Astfel in competenta acestei ramuri criminologice,intra stabilirea nemijlocita a cauzelor savarsirii infractiunilor iar ulterior elaborarea unui pronostic. Asemanatoare cu medecina criminologia clinica elaboreaza asa numitul portret criminologic.Astfel,portretul criminologic include urmatoarele elemente componente: mediul social(respectiv mediul in care a crescut si s-a educat persoana data),sanatatea fizica,sanatatea psihica, si daca persoana respectiva a avut sau nu antecedente penale. Mentionam ca actualmente clinici criminologice exista in asemenea state ca Franta,Anglia si SUA.In RM au existat tentative de a infiinta asemenea clinici. 2.ramuri auxiliare Aici fac parte : a)antropologia criminala-fondatorul a fost medicul legist psihiatrul Italian Cesare Lombrozo care a incercat sa stabileasca interdependenta dintre trasaturile fizice exterioare si criminalitate.Astfel,in urma studiului a circa 393 de cranii a detinutelor din penitenciarile siciliene si un rol control ajungem la urmatoare concluzie:astfel,dupa teoria lui Lombrozo pentru criminali sunt caracteristice urmatoarele semne: 1.Fruntea proeminenta 2.urechele sa fie foarte mari ori sa fie foarte mici 3.sprincenele eminente 4.membrele superioare mai lungi. Lombrozo AJunge la concluzie ca creierul unui criminal este cu circa 32 grame mai usor decit creierul omului normal. O alta trasatura distincta caracteristica criminalilor este lipsa durerii. b)biologia criminala-drept ramura auxiliara a criminologiei are drept scop studierea factorului ereditar si influenta acestuia asupra dezvoltarii ulterioare a personalitatii criminale

c)psihologia criminala-atunci cind vorbim despre psihologia criminala urmeaza sa facem distinctie dintre psihopatia criminala si psihiatria criminala.Psihopatia criminala studiiaza acele tulburari emotionale care modifica comportamentul persoanei dar care nu ridica responsabilitatea penala a acesteia.Atunci cind psihiatria criminala studiiaza bolile psihice grave (mania,dementa,etc) in cazul carora persoana nu raspunde penal. d)sociologia criminala-are drept scop studiierea impactului societatii asupra formarii personalitatii criminale .Aceasta ramura auxiliara debuteaza in Italia prin studiul cercetatorului Errico Feri,ulterioar gaseste adepti in SUA si Anglia. 4.metodele criminologiei La fel ca si ramurile criminologice,metodele criminologice cunosc urmatoare clasificare: a)principalemetoda statistica-activitatea umana de obtinere a bunurilor materiale si spirituale s-a amplificat pe masura dezvoltarii acestora,realizata nemijlocit si prin intermediul statisticii.Statistica reprezinta acea stiinta care studiiaza fenomenele din natura si societate,indicatorii cantitativi in dependenta de cei calitativi,precum si stabileste interdependenta acestora.Statistica............. de la practica la teorie si cunoscind urmatoarele etape de dezvoltare: -prima etapa din istoria dezvoltarii statisticii coencide cu aparitia primelor forme de guvernamint in cadrul primelor formatiuni statale(india,china) -in cadrul celei de a 2 etape are loc delimitarea dintre evidenta contabila si cea statistica.Amintim ca teoria statistica cunoaste 3 tipuri de evidenta si anume: 1)Evidenta operativa 2)Evidenta contabila 3)evidenta statistica -etapa descriptiva -apare la sfirsitul sec 17 in Germania avind ca reprezentanti Herman Condring,Martin Snitel,Atenvali care pentru prima data introduce termenul de statistica in 1749.Caracteristic pentru aceasta etapa este functionarea curentului descrierea statului reprezentantii caruia incearca sa ridice statistica la nivel de stiinta,desi se ocupau doar cu analiza si prelucrarea datelor dar pentru ca statistica sa fie considerata stiinta ,aceasta urmeaza sa intruneasca 3 elemente constitutive si anume *observarea statistica sau culegerea datelor individuale de masa la baza carora se afla legea numerelor mari. *Prelucrarea statistica alcatuita din 2 elemente:centralizarea si gruparea datelor *analiza statistica alcatuita din urmatoarele elemente: |constatarea faptelor si aprecierea lor

|stabilirea cauzelor si conditiile savarsirii infractiunilor |elaborarea nemijlocita a masurilor de profilaxie si combatere. metoda psihologica, metoda sociologica, metoda medicala b)

4.Aceasta etapa apare in Anglia avindu0i ca reprezentanti: Galei,Graund,Peti. Se evidentiaza 2 directii de activitate si anume : 1)directia social-demografica care ii are ca reprezentanti pe Graund si Galei si directia economica care il are ca reprezentant pe Peti.Merita sa mentionam ca anume acesta a elaborat tabelul mortalitatii pentru populatia stationara din Londra . 5. In disputa dintre curentul discutiv si cel al arifmeticii politice a triumfat ultimul.Astfel,notiunea de optica-numerica dispare,aceasta fiind inlocuita cu notiunea de statistica.Caracteristic pentru aceasta etapa si formularea a 2 legi statistice fundamentale si anume : 1)legea numerelor mari 2)legea repartitiei unitatilor unei colectivitati(de studiat individual semnificatia termenilor:unitate statistica,colectivitate statistica,grupare statistica si variatie.) Reprezentantii acestei etape au fost Laplas,Puason,Jukovschii. 6.Etapa moderna-aceasta apare la sfirsitul sec 19 si se caracterizeaza prin infiintarea oficiilor nationale si internationale de statistica,organizarea congreselor internationale de statistica,editarea publicatiilor statistice,precum si introducerea statisticii in cadrul invatamintului universitar. 7.stadiul actual-aceasta se caracterizeaza prin organizarea in 1954 a unei conferintei internationale in cadrul careia ,statistica a obtinut statut de stiinta independenta. Ca domeniul de activitate ,ca metoda sau ca stiinta ,statistica cunoaste urmatoarele semnificatii : -activitate practica de culegere,prelucrare si analiza a informatiei statistice -metodologie statistica(totalitatea metodelor,tehnicelor si procedeelor de culegere,prelucrare si analiza statistica -metoda statistica -disciplica stiintifica si universitara

Teoria generala a statisticii se imparte in 2 ramuri mari: 1)statistica economica 2)statistica social-demografica Statistica economica: 1.microeconomie 2.macroeconomie 3.mondoeconomie statistica social-demografica: 1.statistica invatam 2.demografica 3.medicala 4.transportului 5..judiciara 6.culturala Statisticile de ramura asta sunt^^ Statistica judiciara: 1.penala: -statistica activitatii de urmarire penala -statistica activitatii de judecare a cauzei penale -statistica de executare a sentintei judiciare 2.civila -statistica activitatii de judecare a cauzei civile --statistica de executare a hotaririi judecatoresti 3.administrativa -statistica activitatii de judecare a contraventiei administrative -statistica de activitate a exevutarii a deciziei judiciare Obiectul nemijlocit de studiu al statisticii judiciare penale il constituie latura cantitativa a infractiunilor inregistrate,precum si elaborarea masurilor de profilaxie si combatere a

acestora. Obiectul nemijlocit de studiu al statisticii judiciare civile il constituie latura cantitativa a litigiilor civile care sunt precautate atit de catre instantele judecatoresti cit si de catre birourile notariale,precum si elaborarea masurilor de profilaxie a acestora Mentionam ca obiectul nemijlocit de studiu nu trebuie confundat cu obiectul observarii ramurii respective de drept. Astfel,obiectul observarii statisticii judiciare penale il constituie infractiunea,infractorul si pedeapsa atunci,cind obiectul observarii statisticii judiciare civile il constituie litigiul civil,partile(reclamantul si piritul) si hotarirea instantei Orice cercetare criminologica finisata este alcatuita din 3 elemente principale si anume: 1)observarea statistica 2)prelucrarea statistica 3)analiza indicatorilor generalizatori Observarea datelor sau colectarea acestora reprezinta prima si cea mai importanta etapa a unei cercetari criminologice.De aceea,erorile comise in cadrul acesteia vor duce la denaturarea rezultatului intregii cercetari. Mentionam ca doctrina distinge urmatoarele forme organizationale ale observarii statisticii: a)darea de seama reprezinta acea forma organizationala a observarii statistice in cadrul careia orice veriga inferioara prezinta informatia solicitata organului ierarhic superior in baza formularilor unice pe care urmeaza sa le completeze.Dupa perioada de prezentare a datelor,darile de seama se impart in : -saptaminale -lunare -trimestriale -anuale b)observarea statistica special organizata-de regula informatia care se contine in darile de seama nu oglindeste in totalitae realitatea,nu elucideaza toti indicatorii solicitati sau de care are nevoie cercetatorul,fapt pentru se recurge la cea de a 2 forma organizationala a observarii statistice si anume observarea statistica special organizata(de exemplu,recensamintul populatiei odata in 10 ani) c)registrele-cea de a 3 forma organizationala a observarii statistice si anume registrele este mentionata doar de literatura rusa de specialitate .Astfel incit acestea se impart in 2 categorii :

*registrele populatiei(data locul nasterii pers) *registrele intreprinderilor(statutul,infiintare) In vederea culegerii informatiei solicitate in practica sunt folosite urmatoarele procedee: -procedeul de prezentare -procedeul de expediere -procedeul postal sau telegrafic Dar oricit de atent n-ar fi cercetatorul in procesul de culegere a informatiei solicitate pot fi comise anumite erori. Eroarea de observare reprezinta diferenta dintre valoarea reala si valoarea inregistrata a caracteristicii.Exista 2 tipuri de erori: -eroarea intimplatoare-care apare de regula din neatentia operatorului de interviu sau in momentul trecerii informatiei de pe un sport pe alt,autorul carora are drept scop denaturarea rezultatului cercetarii -sistematice In practica sunt folosite 2 tipuri de control si anume: 1)controlul cantitativ -acesta la rindul sau poate fi : -controlul de volum -controlul arifmetic 2)calitativ sau logic Amintim ca orice cercetare criminologica finisata este alcatuita din 3 elemente de baza: 1)observare 2)prelucrarea statistica 3)analiza statistica care consta din Datele obtinute in urma observarii statistice a fi supuse prelucarii statistice.Cele mai frecvente ilustrari a datelor statistice prelucrate sunt cele sub forma de tabele statistice,serii statistice sau siruri numerice si grafice.Astfel,incit datele ilustrate in tabelele statistice pot fi absolute,relative sau marimi medii. Marimile absolute reprezinta acele marimi care sunt luate din tabelele statistice fara o prelucrare prealabila.Prin urmare sunt numere intregi. Marimile relative reprezinta acele date care sunt obtinute fie ca diferenta ,fie ca (cit).Astfel,in dependenta de baza marimile relative pot fi calculate in :

1.Coeficient-atunci cind baza este egala cu 1. 2.Poate fi calculat in procent atunci cind baza este cu 100. 3.promile cind egal cu 1000 4.zeceamile=10000 Marimile medii-cea mai des intilnita marimea medie o reprezinta media arifmetica. XX1+X2+X3+...+Xn= Presupunem ca urmeaza sa calculam sarcina medie anuala a dosarelor examenate de catre judecatorii judecatoriei s.centru CHisinau pentru anul 2011. 17,42,47,47,50,50,50. 63,68,68,65,68,80,80,85. Urmatorul indicator al marimii medii este mediana care imparte sirul numeric ordonat in 2 parti egale: Me cu linie jos Modulul reprezinta varianta cu cea mai mare frecventa Mo. TOate datele obtinute in urma prelucrarii cel mai eficient sunt ilustrate sub forma tabelara STS-subiectul tabelului statistic DTS-datele t s Din metodele principale ale criminologiei fac parte: 1.metoda statistica 2.metoda psihologica 3.sociologica 4.medicala Metoda psihologica are drept scop de a studia sanatatea psihica a individului,temperamentul,caracterul,coeficientul de intelegenta . Coeficientul de intelegenta in baza anumitor teste psihologice care de regula sunt aplicate in conditiile de laborator cu numar cit mai mare de subiecti.(teoria lui Froid,Adler.Testul lui Liusher) Metoda sociologica -impactul societatii asupra infractorului.

Metoda medicala-sanatatea fizica si psihica. Metodele suplimentare: Metoda studiului de caz-studiaza infractorul si infractiunea savarsita din toate puncte de vedere . Metoda studiilor reluate-studiaza persoanele care si-au ispasit pedeapsa privativa de libertate dupa o perioada de 5,10,15 ani pentru a vedea daca persoana in cauza s-a corijat(indreptat) sau daca savarseste o infractiune in continuare. Metoda careierii criminale-o metoda longitudiniala care are drept scop studierea acelor persoane pentru care savarsirea infractiunilor a devenit o profesie. Metoda comparativa-aceasta are drept scop de a studia sub aspect comparativ anumite segmente ale criminalitatii . Legea cu privire la statistica SUbiectul 5. Tema:Caracteristica cantitativ-calitativa 1.Conceptul de crima.Caracteristica criminologica a infractiunilor 2.Clasificarea infractiunilor din punct de vedere criminologic 3.indicatorii cantitativ-calitativi ai criminalitatii 4.felurile crimelor dupa gradul de descoperire si cunoastere Notiunea de crima cunoaste mai multe sensuri ,fapt ce genereaza o totala confuzine dar pentru bun jurist o asemenea eroare este inacceptabila.Astfel,distingem 3 intelesuri ale notiunii de crima : -cel utilizat in limbaj curent -prin crima se intelege o actiune care este indreptata impotriva vietii persoanei.Prin extensie regasim aceeasi notiune utilizata in cazul faptelor care au un alt obiect juridic principal dar care au ca rezultat moartea persoanei.Spre exemplu tilharia urmata de decesul persoanei sau violul in rezultatul caruia decedeaza victima.Aceeasi notiune este utilizata atit in operele literare cit si in mas media -cel care opereaza dreptul penal-prin crima se desemneaza acea actiune pentru care legiuitorul stabileste pedepse diferite conform procedurii speciale.Acest sens este dat de impartirea tripartita a infractiunii in crime, delicte si contraventii. Pentru prima data ,aceasta impartire a fost retinuta sau mentionata de Codul Revolutiei Franceze de la 1789 cunoscuta in literatura de specialitate sub denumire Codul lui Burnar preluata de Codul Penal al lui Napoleon in 1810 iar ulterior de majoritatea legislatiilor penale europene. Catre sfirsitul sec 19 impartirea tripartita incepe sa piarda teren astfel incit mai intii Olanda in 1886 iar ulterior Italia in 1889 prin Codul Zanardele trec la impartirea bipartita,respectiv- delicte si contraventii. Actualmente,impartirea tripartita nu mai

este mentinuta decit in urmatoarele state: Franta,Grecia,Belgia,Luxemburg,San-Marino. Consecventa propriilor sale traditii ,Franta in actualul sau Cod Penal din 1994 in art 111(1) mentioneaza ca in dependenta de gravitatea faptei,acestea se impart in :crime,delicte si contraventii. -cel folosit in criminologie.Desi,notiunea de crima are o acceptiune larga,este inexact a pune semnul de egalitate ..notiunea de crima fol in limbajul penal si cea ce opereaza stiinta criminologica.Primii care au incercat o abordare coerenta a acestei probleme au fost pozitivistii italieni.Astfel, in notiunea lui Rafael Garofalo(fondatorul teoriei a normalitatii morale) Pentru ca un om sa fie considerat criminal ,acesta trebuie sa atenteze la valorile morale fundamentale si anume mila si probitatea. Desi,juristi de formatie(Presedintele camerei de apel a Curtii din Neapole),Garofalo considera ca definirea crimei si a criminalului trebuie privita prin prizma sociologiei.Prin urmare,criminalul reprezinta un monstru in plan moral care atenteaza la sentimentele altruiste fundamentale(mila si provitatea).De asemenea Rafaelo Garofalo considera ca urmeaza sa se faca distinctia dintre delictele naturale si cele conventionale.Ultimele,fiind elaborate de legiuitor sunt si variabile in timp si in spatiu . O abordare recenta a conceptului de crima o prezinta cercetatorii americani care considera ca trebuie sa se faca distinctia dintre valoare-scop si valoare-mijloc.Primele reprezintind bunurile protejate iar celelalte-mijloacele,procedeele prin care urmeaza a fi protejate acestea. Pentru a defini crima in limbaj criminologic trebuie sa luam in calcul urmatoarele elemente : 1)Fapta sa fie prevazuta de legea penala 2)Fapta sa fie savarsita cu vinovatie 1)Doctrina criminologica studiiaza si acele fapte care au fost incriminate cu 10 sau chiar sute de ani in urma si aceasta din rumatoarele considerente: 1)pentru a studia traseul ereditar si respectiv personalitatea infractorului ,deoarece toate aceste fapte intra in categoria criminalitatii aparente. 2)fapta sa fie savarsita cu vinovatie.Prin prisma dreptului penal daca ca o fapta nu intruneste elementul constitutiv al vinovatiei,nu este considerata infractiune. Criminologia insa studiiaza si acele fapte si aceasta din urmatoarele considerente: a)pentru a elabora portretul criminologic al infractorului si ,respectiv, pentru a elabora masuri de profilaxie si combatere b)toate aceste fapte fac parte din criminalitatea aparenta. 2 Sub.Clasificarea.

1)dupa unele stari psihice speciale: a)crima primitiva sau crima exploziva b)aceasta se prezinta de regula sub forma unui scurt circuit nervos,fiind caracteristica de regula persoanelor cu un grad infractional scazut.Elementele componente sunt: -reprezinta o manifestare a unei reactii de explozii emotionale -de regula apare intr-o situatie de conflict -reprezinta o reactie de descarcare nervoasa Cercetatorii americani disting urmatoarele varietati a crimei primitive: *crima din razbunare comisa sau savarsita intr-un moment de furie puternica *crima de omor a intregii familiei ca urmare a acumularii de ura si ostilitate intre soti *crima de infanticit-uciderea copilasului *fapta piromanului 2)Crima comisa sub imperiul unei crize. Daca crima primitiva apare spontan si se prezinta sub forma unui scurt circuit nervos,atunci crima comisa sub imperiul unei crize apare ca rezultat a acumularii de emotii negative,stare din care persoana nu poate iesi decit ca urmare a savarsirii unei infractiuni. Criminologii americani acest tip de crima -crima utilitara sau necesara si imbraca urmatoarele varietati: -un anumit stadiu de dezvoltare biologica care implica o stare de criza(65-70ani) -o dezvoltare exagerata a tendintei achizitive care duce la cistig excesiv inclusiv prin savarsire infractiunii. -criza femeiei nemaritate ramase insarcinate -criza amorului nenorocit care duce la omor pasional. -criza toxicomanului care nu mai are bani pentru a-si procura droguri -crimele pseudo-judiciare-reprezinta acel tip de infractiuni prin care autorul considera ca infaptuieste justitia in realitate,insa savarseste o infractiune |crima pasionala este caracteristica acelor persoane care se afla intr-o relatie amoroasa si intr-o situatie in care unul din ei considera ca este inselat si isi omoara partenerul. |autorul acesteia are convingeri ideologice |crima profilactica(eutonasia)

|crima liberatorie sau crima de aventura-este caracteristica persoanelor care provin din familii instarite(asigurate material) si in cazul in care se plictisesc de monotonia vietii recurg la sav infractiunii. 2.Cuplurile criminale A)cuplul mandat mandatar-este vorba de acel cuplu criminal intre membrii caruia nu exista o afectiune,astfel incit o persoana vine cu ideia iar cealalta cu realizarea acesteia. Omorul la comana b)cuplul de amanti -este vorba de acel cuplu intre care exista dragostea,afectiunea,stima,respect,dar una din persoane este casatorita si atunci se recurge la elimenarea concurentului sau concurentei c)cuplul parinte-copil -este vorba de aparitia a 2 complexe psihologice si anume complexul oedip si complexul electra Comp oedip-consta in atractia sexuala feciorului fata de mama electra-atractia fiicei fata de tata 3.Crimile multimii-acestea reprezinta actiuni in masa comise sub impulsul unor antrenari colective in cadrul carora se degaja forte virtualitati care in stare de izolare ar ramine nemiscate. Pentru crimile multimii sunt caracteristice urmatoarele trasaturi : a)sunt savarsite in grupe de persoane alcatuite numeric de la 25 si mai mult. b)sunt savarsite sub antrenarea colectiva c)aduc la degajarea de tendinte sau stari tensionate 3.Indicatorii calitativ-cantitativ ai criminalitatii: 1)nivelul criminalitatii -acesta reprezinta caracteristica cantitativa a fenomenului infractional exprimata in valoare absoluta amintim ca valorile absolute reprezinta acele date statistice care sunt preluate din tabelele statistice fara o eventuala prelucrare nivelul criminalitatii se exprima prin coeficientul acestuia si se calculeaza dupa formula K= I:P * 100% K-coeficientul criminalitatii I=numarul infractiunilor savarsite sau nr de infractori p-nr populatiei 2)Dinamica criminalitatii-reprezinta evolutia si variatia a acesteia in timp si

spatiu(pentru seminar dinamica criminalitatii in timp si spatiu in RM) 3)Volumul criminalitatii-acesta reprezinta o evaluare strict cantitativa referindu-se la numarul total de fapte penale savarsite 4)Structura criminalitatii-acesta reprezinta o delimitare a criminalitatii in functie de diverse categorii de fapte penale (infractiuni contra proprietatii,contra persoanei,etc.) sau reprezinta cota parte a unui anumit timp de infractiune din numarul total al acestora(spre exemplu cota parte a criminalitatii minorilor sau cota parte a criminalitatii feminine) 4.Formele crimelor dupa gradul... Criminalitatea reprezinta totalitatea infractiunilor savarsite pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp.Doctrina criminologica distinge clasificarea obiectiva si subiectiva a criminalitatii.Daca e sa ne referim la clasificarea obiectiva ,atunci distingem urmatoarele tipuri ale acesteia : a)dupa indicatorul de timp avem : -saptaminala -lunara -trimestriala -anuala b)dupa indicatgorul de spatiu avem: -rurala -urbana c)dupa indicatorul de gen -masculina -feminina Clasificarea subiectiva distinge urmatoarele tipuri de criminalitate : a)criminalitatea reala-reprezinta totralitatea infractiunilor savarsite pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp,indiferent de faptul daca ajung ori nu la cunostinta organelor de cercetare penala b)cifra neagra a criminalitatii sau criminalitatea latenta-reprezinta totalitatea faptelor penale savarsite efectiv dar care nu ajung la cunostinta organelor de cercetare penala . Doctrina criminologica distinge urmatorii factori care genereaza cifra neagra a criminalitatii:

-abilitatea infractorului -ineficienta organelor de cercetare penala -pasivitatea victimelor In vederea determinarii cifrei negre a criminalitatii in practica sunt folosite urmatoarele tipuri de anchete: *ancheta de autoconfesiune adresata potentialelor infractori si care pentru prima data a fost folosita in statele unite ale americii in 1947 *ancheta de victimizare adresata potentialelor victime si de asemenea folosite pentru prima data in SUA in 1965. c)criminalitatea aparenta(criminalitatea relevata sau sesizata)-reprezinta acele fapte penale care doar in aparenta sunt infractiuni.DIn categoria acestora fac parte : |fapte care nu au avut loc |fapte existente dar care juridic nu sunt infractiuni (delictele civile sau contraventiile administrative |faptele care nu indeplinesc conditiile unei infractiuni(CP art 18) |fapte infractionale dar cu autori nediscoperiti |faptele savarsite de catre persoanele care nu raspund juridic

d)criminalitatea legala sau judecata-In aceasta categoria intra acele fapte care au fost examinate in cadrul sedintei judiciare si pentru care a fost pronuntata o sentinta de condamnare ramasa definitiva

TEMA: criminalitatea in sistem 1 definaitii sensuri 2 caracteristica unor boli patologice

a) Betis , alcolism b) Suicidul c) Narcomania

Ca notinune atit utilizata atit in sociologie atit shin criminologie , devianta

desemneaza indepartarea abaterea sau sau noncormfonism , Ase3menea abateri sau transgreseri ale normelor si valorilor sociale esista in orice societate si acestea pot fi catalogate ca fiind normale sau anormale ( patologice) in functie de gradul de dezvoltare a societatii respective Doctrina criminoplogica disatinge urmatoarele semnificatii ale notiunii de devianta :

a) Norma care reprezinta un model standart de compartament agreat de

majoritatea populatiei

b) Conformitatea reprezinta accpetarea scopurilor si mijloacelor instituitonalizate

indeferent de faptul daca individul le accepta ori nu

c) Devianta reprezinta nonconformitatea individului fata de normele shi valorilo

sociale

Conform doctrinei criminologice coonformitatea sau obedienta se datoreaza urmatorilor factori:

a) Presiunea grupurilor social exercitat asupra individului si intigrarea conformista a

acestuia in grupul respectiv

b) Procesul de socializare si de invatare a normelor sociale caracterisitice grupoului

respeactiv

c) Constiinta factorilor ca incalacarea normelor grupului respectiv atrage dupa sine

sanctoiuni

d) Faptul ca adeseori individul nu este constient de posivbilitate alegerii unui

comportament alternativ

Modele teoretice

intrebari

raspunsuri

cauze

exemple

anomia

De ce se incalca norma

Deveanta reprezinta o caracteristica patologica

Are loc rupturi intre scopurile sociale sjhi mijloacele institutionale

Clasele sociale defavorizate

Transmisia culturala

Deveanta rep[rezinta un comportame nt invata

Are loc socializareavalo rilor subculturale

Bandele deligvente

Ce obliga oamenii sa nu incalce norma

Devianta reprezinta un comportame nt normal atunci cind conformitate a trebuie explicata Devianta reprezinta o stare potentiala si nu o realitate efectiva

Abesnta legaturilor cu ceilaltoi si cu societatea

Indivizii slab integrati ( tinerii care provin din familii dezorganizat e)

functionaliz mul

Ce pastreaza ordinea sociala

Refuzul conformitatii

Cei ce refuza sau nu pot participa la realizare scopurilor sociale

Conflictul socia

Cum conduce la devianta accesul inegal la resurse

Devianta reprezinta un raspuns formal la situatiile competitive

Inegalitatea sociala si accesul restrins la resurse

Conflictele care apar intreclasele favorizate si cele defavorizate

6 teoria echitariil

Cum reactioneaza societatea fata de

Devianta este relativa deoarece depinde de cel care o

Dorinta de a nu asem=ana cu ceilalti

Cei care sunt lipsiti de putere sunt

devian ta

inmterpretea za

etichitati de catre cei care detin puterea

Teoria

In vederea stabilirii robert mentol stabileshte urmatoarele

Tipuri de comportare

Mod de adoptare la anomie ( confict care apare intre scop si mijloc 1 conformitateasau conformistii 2 invovatia sau invovatorii 3 ritualishtii sau ritualizmul 4 evazionishtii sau evaziunea 5rasvratitii

scopul

Mijlocul

exemplu

+ + _ _ _+

+ _ + _ _+

+ artishtii Birocratii Epavele societatii Liderii gruparilor teroriste sau religioase

Persoanele detinute dupa indicatorul de virsta : 1 total : 2006 2007 2008 2009 2010 2011

2femei: 2006 2007 2008 2009 2010 2011 3barbatii: 2006 2007 2008 2009 2010 2011 1 total detinuti : 2006 : 6404 , 6 447, 6551, 5470, 5285 2 femei 252 , 312 , 303, 282, 276 3 barbati: 6776 6152 6335 6218 5188 5009

Virsta pina la 20 de ani : Total : 757 703 939 796 465 Femei 5 18 67 34 5 4 Barbatii 752 785 872 762 388 461 Cu virsta 20 29 : Total 3139 2825 2803 2708 20358 1905 Femei 83 84 93 79 90 91 Barbat 3057 2811 2 710 20629 2288 1814 30-39 Total 1838 1677 1835 1779 1657 1596 Femei 69 85 73 102 86 78 Barabti 1779 1692 1662 1677 1571 1518 40-49 Total 824 764 807 775 687 884 Femei 57 40 52 48 64 61 Barbat 777 724 755 727 623 813 50-60 Total 325 310 300 387 308n 375 Femi 29 22 22 35 31 36 Barbati 296 288 278 352 277 339

Scola geografica sau cartografica 2 scoala ioneza 3 scoala sociologica 4 socialista 5 interpsihologica

1 Reprezentantii acesytei scoli a fost: lambert adolh jak ketler andrei mihsheli derim ketler fiind preocupat de fizica chimie astronomie dar shi meterologie considera ca fenomnenul criminal trebue sa fie aplicate legiile fizicii sociale astfel in urma studiilor efectuate ketler elaboreaza teria omuli mediu conform careia majoritatea populatiei constitue centrul sau nucleul acesteia caracterizat prin:

A) o greutate mediea a corpului B) Oinaltime medie C) Oviteza medie de alergare D) O predispozitie medie spre inchierea shi desfacerea casatoriilor precum si spre
savarshirea infractiunilor astfel daca omul mediu s eplaseaza in centru atunci spre extremitati se plaseaza indivizii cu o tendinta fie poate riicata fie dimpotriva scazuta privind savarshirea infractiunilor In vederea explicarii comportamentului criminal Ketler considera ca nu intructia scolara genereaza criminalitatea ca acea discrepanta care apare intre posibilitatiile shi aspiratiile individului , mentionam ca principalele lucrari a lui ketler au fost:

a) Cercetarii cu privire la tendinta spre crime la diferite virste b) Despre om si dezvoltarea facultatiilor lui sau eseu de fizica sociala
Cel deal doilea reprezentat al scolii geografice Andrei Misheli derim fiind jurist de informatie incearca sa explice fenomenul criminal prin prisma aspectului geografic , acesta repartizeaza teritoriul frantei in 5 departamente si astfel in urma studiiloir efectuate elaboreaza legea termica a criminalitatii conform careia in regiunele nordice in perioada rece a anului sunt savarshite infractiuni contraa proprietatii atunci cind in regiunele sudice in perioada calda a anului sunt savarshite infracatiuni contra persoanei Mentionam ca aceasta scoala are adepti atit in franta belgia cit mai ales italia shi

SUA 2 scoala ioneza : Fondatorul acestei scolia fostprofesor de criminologiea alexandru lacasani , in literatura de specialitate scoala ioneza mai este numita scoala mediului social desi in aparenta alexandu lacasani incerca sa explice comportamentul criminal prin prisam micromediu shi macromediului in realitate insa acesta a fost promotorul teoriei longroziene si anum,e a teoriei a anormalitatii biologice , mentionam ca pentru prima data tezele de baza sau ideiile ale scolii ioneze au fost formulate in cadrul primului congrez de criminologie care sia tinut lucrariile la roma in 1885 Ideiile sunt:

a) Orice act daunatar existentei unei colectivitati reprezinta o crima b) Orice crima reprezinta un obstacul in calea prigresului c) Societatile criminale pe care ii merita d) Societatea reprezinta supa de cultura atunci cind individul reprezinta acel micrib
care fermenteaz adoar in momentul care nimereshte in supa Scoala sociologica Fondatorul acestei scoli a fost sociologul emil durkei , care pentru prima data introduce in uz temenul de anomie in viziunea cercetatorului anomia reprezinta neconcordanta intre scopuriile si mijloacele institutionalizate , deasemenea durkei era de parerea ca criminalitatea reprezinta un fenomen de sanatate publica atunci cind in fiecarea dintre noi exista un criminal totul depinde doar de acelea conditii in care acesta urmeaza sa se manifeste , principalele lucrari a lui durkei au fost:

a) Suicidul b) Doua legi ale evolutii penale

Scoala socialista Fondatorii acestei scoli au fost Carl marx shi federik hendels , care explicau fenimenul criminal prin prisma inegalitatii economice Scoala respectiva nushia gasit adepti deoarece inca in epoca rafaelo garopalo considera daca inegalitatea econmica ar fi cauza criminalitatii atunci nu ar trebue sa regasim infactori in rindul proletariilor si vicrtime in rindul claselor instarite

Scoala inter psihologica

Fondatorul acestei scoli este gabriel targhe , in urma studiilor efectuate gabriel observa o descrestere considerabila a infractiunilor savarsite in schimb observa cresterea delictelor si contraventiklor , acest lucru ia sugerat ideia conform careia statistica sau stiinta statisticii poate asterne in calea cititorului neavizat (care nu cunoaste) anumite capcane , in vederea exlicarii fenomenuli criminal acesta considera ca nu este altceva decit un comportament imitatm principalele lucrari al acestui cercetator au fost:

a) Criminalitate comparata b) Legiile imitatii

Tema proziitismul 1 teoria anormalitatii biologice 2teoria anormalitatii morale 3 teoria anormalitatii bio psiho sociale

1 fondatorul acestei teorii a fost medicul legiost psihiatru italian cezare lombrozo : Proncopala lucrare a cercetatoruli a fost:

a) Omul criominal publicata pentru prina data in 1881, in urma studiilor efectuate
pe i esantion de treisute 93 de cranii pe un lot de control de 25 mii persoane aflate in libertate cezare lombrozo elaboreaza stigmatele criminale , un lucru mai putib aminitit in doctrina consta iun fap[tul ca doar in faza incipienta a cercetariilor sale cezare lombrozo consodera ca criminalul se naste criminal pentru ca ulterior pe parcursul stuidiilor efectuate sa conchida ca factorrului eridoiar ii revin doar 40 la suta atunci cind asupra formarii personalitii criminale mai influentiasa cel putin 16 factori

b) Cercetatorul studiaza degenerescenta( tulb psihol) si impactul aceteia aspura

formarii personal criminale , anume in cadrul acestei etape cezre lombrozo defineste crimnalul nebun p;;recum si studiaza atit organele interne ale acestuia precum si literatura jargonul tatuajele acestora , rezumind cele mentionate conchidem ca teoria longroziana parcurge urmatoarele etape :

A) Natura atavica a criminalitaii ( stigamtele ex urechele craniu , fruntea ) B) Legatura dintre degenerescenta si criminalitate C) Epelepsia ca forma a criminalitatii

2 fondatorul acestei teorii a fost baronu rafaelo garofalo Pentru prima data in 1885 garofalo publica lucrarea crimninologia care ukterior in 1889 a fost tradusa in limba fracneza , engleza , germana desi jurist de informatie garofalo considera ca problema criminalitatii trebue abordata prin prisma sociologiei astfel acesta face distinctie dintre delictele naturale si delictele conventionale care sunt niste creatii ale legiuitorului si care respectiv sunt variate in timp si spatiu ,

deasemenea invederea nexplicarii comportamentului criminal garofalo considera ca acesta urmeaza a fi abordat prin prisma sentimentelor umane , prin urmare inopinia cercetatorului criminalul nu este altceva decit un monstru in plan moral , monstrul care antenteaza la sentimentele altruiste fundamentale respectiv mila si probitatea ( cinstea) inprima editie a croiminologiei rafaelo clasifica criminalii in 2 categorii:

1) Cei care pedeapsa inchisorii ii poate opri de la savarsirea unor noi infractiuni 2) Cei pentru care pedeapsa prevativa de libertate nu are niciun efect
In cea de a 2 editie al criminologie garofalo recurge la o alta clasificare a criminalelor :

a) Asasini b) Violenti c) Necestinti d) Cinici

3 fondatorul acestei teorii a fost enrico ferri Spre deosebire de cezario lombrozo care in debutul cercetarilor sale considera ca omul se naste criminal pentru ca ulterior sa ajunga la congluzia ca la 40 la 100 revine factorului genetic , precum si spre deosebire de rafaelo garofalo , care in vederea explicarii comportamentului criminal punea special accentul de factorul moral . enrico ferri era de parerea ca comportamentujl criminal urmeaza a fi privit printro prisma mult mai larga si anume prin intermediul factorilor bio psiho sociale , din aceasta enrico ferri clasifica infractorii in urmatoarele categorii:

a) Criminali nebuni b) Criminali nascuti

c) Criminali deocazie d) Criminali profesionisti

Anu,me cercetatoruli italalian enrico ferri ii apartine formularea legii saturatiei criminale ( legea consta pe un anumit teritoriu intro anumita perioada perioada de timp urmeaza a fi savarsite un numar constatn de infractiuni ) precun legea suprasaturatii criminale , deasemenea cercetatorul introduce termenul de echivalenti ai pedepselor conform carora persoanele care au savarsit infractiuini urmeaza sa raspunda nu doar juridic Teoria etiologica moderne 1 teorii psiho biologice teoria bio tipologica teoria inadaptarii biopsihice teoria genetica 2Teorii psiho sociale \-eoria asociatilor diferentiate -teoria conflictelor de cultura 1 A ) biopsihologica fondatorul acetei teorii a fost psihiatrul german ernestladzapelen ca re in functie de bio tipului uman incerca sa explice cauzele criminalitatii astfel in functia de structura corpului pot fi destinse uirmatoarele tipuri predispusi spre savarsirea anumitor infractiuni , in viziunea cercetatorului acestia sunt :

Atleticul Astenicul Picnicul Displasticul

1 tipul picnicomosii sau picnicii Acestea sunt indivizii corpolensi sau chiar grasi scunti cu extremitatile scurte , fata rotunda adeseori intelegenti si expansivi , persoane extravative acestia se caracterizeaza printro ciminalitate vicliana \( savarsesc infractiuni , fraude) 2 tipul leptomorf sau astenicul

Acestia reprezinta inalti slabi , tipul prelungit dotati divers din punct de vedere intelectual dar de regulasunt interiorizati si adaptarea sociala este precara , acestea de regula savarsesc infractiuni patrimoniale 3 tipul atletomor sau atleticul Acesta se caracterizeaza [rintrun sistem ostio muscular puternic de regulade regula oscioleaza intre sintumentalitet si brutalitate, acesta se caracterizeaza printro criminalitate brutala de regul savarsest omoruri si este predispus spre recidiva 4Tipul displastic Aceasta categorie include indivizii inapoeati in plan psihic si morfologic cele mai adesea foarte slabi cu deficiente ale caracterelor sexuale ori cu malformatii corporale , din punct de vedere psiho medical in aceasta categorie sunt schizofrenii , infractiunele savarsite de acestea poarta caractere otenta sexuala , cariera criminala o incep pina la virsta majoratului Teorii inadaptarii psihologice Il are me fondator olof kinberg , cercetator suedez care sia expus tezele de baza in lucrarea sa probleme fundamentale ale criminalitatii editatan in 1935 , in opinia cercetatorului exista 2 elemente componente de la care trebue pornit invederea explicarii comportamentul lui criminal ,si anume :

1) Nucleul costitutional 2) Functia morala

1nucleul costitutional reprezinta suma tendintelor emotiuonale ale individului si acesta este alcatuit din 4 elemente constitutive si anume:

Capacitatea care reprezinta nivelulo maxim de intelgenta pe care poate sa o atinga un individ Validitatea aceasta reprezinta cantitatea de energie de care dispune fiecare individ Stabilitatea reprezinta capacitatea subiectului de a dobindi comportamente ferme Soliditatea care reprezinta coeziunea interna a personalitatii

Mentinam c a toate cele 4 elemente se regasesc in orice persoana dar intro cantitate variabila astfel in functie de cantitatea celor 4 elmente componente , pot fi destinse urmatoarele categorii de radicali:

a) Super capabil reprezinta o persoan intelegenta spirituala si adaptabila b) Subcapabil este stupid marginit inert c) Super valid reprezinta persoana atenta expansiva calma sigura tenace ,
reponsabila , tine mult la opiniile si deciziile sale

d) Subvalid- este persoana precauta anxioasa ii este frica de raspndere si de

actiune

e) Super stabil reprezinta o persoana rece afectiv abila dibace iscusita eleganta si
abstracta

f) Sub stabil este persoan afectiva interesanta de lucruri concrete ci este

caracterisitca asiduitatea practica

g) Super solid- este lent ferm si obiectiv h) Sub soli este persoan schimbatoare subiectiva nesirioasa si uneriori chiar
mincinoasa

Functia morala in opinia lui olof kinberg reprezinta modalitatea si profunzimea asimilarii valorilor morale ce compun atmosfera morala ]unde individul a trait sau traeshte , in viziunea cercetatorului este caracteristica pentru 4 categorii de indivizi si anume :

a) Indivizi a caror functie morala se reduce la unelke cunositinte ale evaluarilor

morale genera acceptate dar carora le lipseste aproape complect elementul emotional ( imbecilii si debilii mintali din aceasta categorie fac parte)

b) Indivizii care nu doar ca poseda cunostine de spre regurielk morale dar si

le aplica in paractica ( oameni normali )

c)

Indivizii ale caror functii morale au suferit modificari in urma unor leziuni patologice ale tesuturi

d) Indivizii care recunosc regulile rapund emotional la stima dar au preceptie

deforamta a sensului realitatii

In viziunea cercetatorului ca o persoana sa devina infractor este necesar ca sa apara interactiunea dintre cel putinun radical al nucleului costitutional si o grupa de indivizi caracterizata de functia morala

Teoria genetica -pentru prima data informatia genetica a fost studiata in anul

1956 , amintim ca cariotipul numan este alcatuita din 46 de cromozomi dintre care 44 formeaza soma si o pereche de cromozomi raspund de informatia genetica ,in cazul in care la unele persoane apare in plus un cromozom de tip x fie de tip y , acestea mostenesc nu doar aparentile cromozolui respectiv dar si potentialul savarsirii unor anumitor infractiuni