CRIMINOLOGIE.SEM 1 AN 3....

2011-2011

1.CE ESTE CRIMINOLOGIA.(definitie).

Def:Criminologia este stiinta multidisciplinara care studiaza factorii si proces
ele actiunii criminale ca fenomen social si elaboreza mijloace menite sa previna
,sa contracareze si sa reduca criminalitatea.
2.DEFINITI OBIECTUL CRIMINOLOGIEI.
Obiectul crimonologiei il constituie ansamblul format de criminalitate ca fenome
n social si fapta, infractor, victima si reactie sociala ca element de impact av
and proprietati si functii proprii, diferite de cele ale partilor componente.
3.IN CE CONSTA *CODUL LUI HAMMURABI*.(1792-1750 IHR)
Continea 282 de paragrafe sapate in piatra si cuprindea aproape tot dreptul publ
ic si privat in vigoare la babilonieni in vremea lui.
-un indrumar al judecatorului
-de aproteja pe cei bogati, pedepsele pentru furt erau cele mai severe, pedepsit
e cu moartea.
-era scris pe o piatra de diorit neagra, inalta de 2,25 m, lata la baza de 1,90m
,iar la varf de 1,65m.Era scris cu caractere cuneiforme.
Sub chipul lui Hammurabi in rugaciune urma textul codului: 16 coloane pastrate,
iar 5 rase cu delta.
Facand o comparatie intre Legea Mozaica si Codul lui Hammurabi se observa ca bab
ilonienii aveau in vedere in primul rand pedepsirea faptei in timp ce evreii rec
uperarea daunei si realizarea uniu castig.
4.Care este deosebirea dintre criminologie si dreptul penal.
-sunt 2 discipline distincte.
-au acelasi obiect: actiunea criminala, dar nu il studiaza din acelasi punct de
vedere.
-dreptul penal este o disciplina normativa care declara *ceea ce trebuie sa fie*
.
-criminologia este o stiinta empirica care studiaza *ceea ce este*.
Criminologia nu are decat o infuenta limitata asupra crearii si aplicarii dreptu
lui penal, insa daca vrem ca dreptul penal sa fie un instrument eficient in lupt
a impotriva criminalitatii trebuie sa-l bazam obligatoriu pe o cunoastere efecti
va a realitatii criminale.
5.CARE ETE DEOSEBIREA DINTRE CRIMINOLOGIE SI CRIMINALISTICA.
-CRIMINALISTICA este ansamblul stiintelor si al tehnicilor folosite in justitie
pentru a stabili fapte materiale constitutive ale actului delictual si culpabili
tatea persoanei care la comis.
-criminalistica nu are tangente directe cu criminologia ,ea avand un scop exclus
iv probatoriu in timp ce criminologia explica aciunea criminala.
-criminalistica are raporturi cu criminologia , ea imprumuta date care o ajuta l
a perfectionarea datelor de identificare si cercetare a delicventilor, iar crimi
nologia gaseste in criminalistica informatii foarte precise pentru studiul crime
i si al criminalilor.
6.CARE ETE DEOSEBIREA DINTRE CRIMINOLOGIE SI SOCIOLOGIA PENALA.
Sociologia se imparte in trei parti mari:
a)Sociologia dreptului penal propriu zisa care consta in studiul empiric al legi
lor.
b)Ssociologia pedepsei.
c)Sociologia procesului penal care studiaza cum functioneaza diferitele organe a
le justitie si care sunt rezultaele lor.
Criminologia are ca obiect explicarea factorilor si proceselor actiunii criminal
e in timp ce sociolaogia penala studiaza diferitele aspecte empirice ale reactie
i la aceasta actiune.
Lucrarile sociologiei penale le sunt foarte utile criminologilor penru a inteleg
e mai bine anumite aspecte ale actiunii criminale.
7.CE ESTE CRIMINALITATEA REALA.
Reprezinta totalitatea faptelor penale savarsite intro perioada de timp determin
ata pe un anumit teritoriu.
8.CE ESTE CRIMINALITATEA APARENTA.
Reprezinta totalitatea faptelor semnalate justitiei si luate in evidenta ca fapt
e penale.
9.CE ESTE CRIMINALITATEA LEGALA.
Reprezinta totalitatea faptelor penale pentru care sau pronuntat hotarari de con
damnare ramase definitive.
10.DEFINITI CIFRA NEAGRA A CRIMINALITATII.
Reprezinta diferenta dintre criminalitatea reala si si criminalitatea aparenta,
respectiv faptele penale care raman necunoscute sistemului judiciar din diferit
e motive.
11.PREZENTATI GRAFIC TIPURILE DE CRIMINALITATE SI CIFRA NEAGRA A CRIMINA
LITATII.

12.DEFINITI NOTIUNEA DE INFRACTIUNE,

Reprezinta fapta prevazuta de lege penala savarsita cu vinovatie, nejustificata
si imputabila persoanei care a savarsito.
13.DEFINITI NOTIUNEA DE INFRACTOR.
Reprezinta aceea persoana care cu vinovatie savarseste o fapta prevazuta de lege
a penala.
14.CE STUDIAZA BIOLOGIA CRIMINALA.
-primul aspect al fenomenului criminal care a retinut atentia este aspectul sau
biologic.
-el a creat posibilitatea aparitiei faimoasei teorii a *criminalului inascut* im
aginata de intemeetorul criminologiei , italianul Cesare Lombroso, potrivit care
ia ar exista la delicvanti stigmate anatomice si psihologice care i-ar distinge
de non delicventi.
Astazi ea studiaza nu numai apectele anatomoce si psihologice ale personalitatii
delicventilor, ci si aspecte genetice, biotipologice, biochimice, chiar bio-soc
iale.
-ea are rolul de a studia particularitatile biologice cele mai diverse care s-ar
gasi la delicventi si propune tratamente medicale care ar fi capabile sa ii vin
dece.
15.CE STUDIAZA SOCIOLOGIA CRIMINALA.
-Ea studiaza fenomenul criminal ca fenomen social si fenomen de masa.
-Se ocupa de studiul criminalitati in ansamblul sau , ca si de influenta mediulu
i familial si social al delicventului si al relatiilor inter-individuale care se
stabilesc intre delicvent si mediul sau.
-Sociologia criminala este cea care se ocupa si de problemele de reclasrea socia
la a delicventului ca si de aceea a preventiei colective a crimei.
-Sociologia criminala se sprijina pe statistica criminala care ofera informatii
despre structura si variatiile in timp si in spatiu.
16.CE STUDIAZA PSIHOLOGIA CRIMINALA.
Dezvoltarea psihanalizei este cea care pare sa fi provocat studiul sistematic al
psihologiei delicventului.
Urmarind excelenta descriere a lui Pinatel, psihologia criminala studiaza inteli
genta, caracterul, aptitudinile sociale si morale ale delicventilor recurgand la
teste de psihologie experimentala.
Ea foloseste deopotriva resursele psihologiei clinice pentru a studia motivatiil
e actiunii criminale si procesele mentale care conduc la trecerea la act.
Impreuna cu psihanaliza ,ea analizeaza viata profunda a delicventului ,motivatii
le sale inconstiente in vederea cercetarii cauzelor motivatiilor aparente si ime
diate.Psihologia criminala se intersecteaza cu cu psihiatria atunci cand abordea
za aspectele psihopatologice ale conduitei criminale.
17.CUM SE CLASIFICA METODELE SOCIO-UMANE UTLILIZATE DE CRIMINOLGIE DUPA
CRITERIUL TEMPORAL.
Dupa criteriul temporal metodele socio-umane se impart in:
-transversale: urmarind descoperirea realitatilor intre laturile, aspect
ele, termenele si procesele socio-umane la un moment dat si
-longitudinale: studiind evolutia fenomenelor in timp(biografias,studiul
de caz).
18.CLASIFICATI METODELE SOCIO-UMANE UTILIZATE DE CRIMINOLOGIE DUPA CRITE
RIUL DE REACTIVITATE.
Cu referire la gradul de interventie al cercetatorului asupra obiectului de stud
iu avem:
-metode experimentale(exp sociologic, criminologic, psihologic)
-metode cvasiexperimentale(ancheta, sondajul e opinie, biografia)
-metode de observatie(studiul documentelor sociale,observatia)
19.CLASIFICATI METODELE SOCIO-UMANE UTILIZATE IN CRIMINOLOGIE DUPA CRITE
RIUL LOCULUI OCUPAT IN PROCESUL INVESTIGATIEI EMPIRICE.
-de culegere a informatiilor(inregistrarea statistica,studiul de teren)
-de prelucrare a informatiilor(metode cantitative si calitative)
-de interpretare a datelor cercetarii(metode coparative si interpretativ
e).
20.DEFINITI METODOLOGIA CRIMINOLOGICA.
Deriva de la cuvintele *METHODOS* si *LOGOS* interpretandu-se ca *stiinta metod
elor*.
Metodologia in stiintele sociale si in criminologie are doua laturi:
-analiza critica a activitatii de cercetare si
-formularea unor propuneri pentru perfectionarea acestei activaitati.
Def: metodologia criminologica este aceea parte din criminologie care se ocupa c
u studilu metodelor si tehnicilor de investigare a fenomenului infractional, urm
arind integrarea acestora intrun sistem logic si coerent care sa permita indepli
nirea scopurilor acestei stiinte.
21.CARE SUNT ETAPELE CERCETARII IN CAZUL CERCETARII FUNDAMENTALE IN CRIM
INOLGIE.
Cercetarea fundamentala poate fi descrisa :
-in funcie de etapele cercetarii si
-in functie de nivelul de profunzime al cercetarii.
Etapele cercetarii sunt:
-documentarea:observarea faptelor ,colectarea datelor si clasificarea ac
estora dar si pregatirea teoretica complexa a celui care efectueaza cercetarea.
-elaborarea ipotezelor explicative. Ipoteza este o constructie deductiva
elaborata, bazata pe faptele observate si care urmeaza a fi verificate ulterior
.
-verificarea ipotezelor pe grupuri de control, deoarece pe cale experime
ntala nu este posibila.
In functie de nivelele profunzimii cercetarii distingem:
-descrierea
-clasificarea datelor se realizeaza prin aranjarea in clase sau categori
i
-explicarea vizeaza clarificarea naturii si cauzelor obiectului de studi
u al acestei stiinte.
22.PREZENTATI PRINCIPALII INDICATORII STATISTICI UTILIZATI IN CRIMINOLOG
IE.
 a)statisticile criminalitatii(internationale si nationale).
b)ancheta.
c)sondajul(de victimizare, recunoscute, de opinie).
23.ENUMERATI METODELE GENERALE UTILIZATE IN CRIMINOLOGIE.
Din categoria metodelor generale fac parte:
a)metoda observarii
b)metoda experimentala
c)metoda istorica
d)metoda Panel
e)metoda comparativa
f)metoda de predictie
24.PREZENTATI ETAPELE CERCETARII FUNDAMENTALE IN CRIMINOLOGIE IN FUNCTIE
DE NIVELUL DE PROFUNZIME AL CERCETARII.
a)descrierea-reprezinta primul stadiu al cercetarii, urmeaza dupa faza d
ocumentara.
b)clasificarea datelor se realizeaza prin aranjarea in clase sa sau cate
gorii.Categoria este o clasa de obiecte sau fiinte ce reprezinta caracteristici
comune si permite compararea cu alte clase care au propriile caracteristici.
c)explicarea vizeaza clarificarea naturii si cauzelor obiectului de stud
iu al acestei stiinte.Ea trebuie sa raspunda la intrebarea de ce se produce infr
actiunea si ce determina producerea acesteia.
25.DEFINITI OBIECTUL METODEI OBSERVARII IN CRIMINOLOGIE SI CARACTERIZATI
OBSERVATIA EMPIRICA.
DEF:Observarea in criminologie are ca obiect domeniul comportamentului delicvent
, individual si de grup, actiunile in care si prin care acesta se manifesta, rea
ctiile pe care faptele antisociale le provoaca in randul membrilor societatii.
Observatia empirica ia nastere in contactul spontan dintre individ si realitatea
inconjurataoare, fiin limitata la sfera individului, la grupul social din care
face parte.
Ea se caracterizeaza prin:
a)este intamplatoare, neselctiva, nesistematizata si insuficient control
ata critic.
b)este fragmentara intrucat nu se poate nota totul, retine decat cazuri
izolate, rupte din sistemele de fapte si din intregul *fenomenelor* si *procesel
or sociale* datorita influientei experientei personale ale observatorilor si lip
sei ipotezelor si teoriilor prealabile.
c)este vaga si imprecisa, adesea confuza si inexacta, intrucat se realiz
eaza sub presiunea primelor impresii.
d)este subiectiva , intrucat nedispunand de un aparat teoretico-conceptu
al corespunzator si de instrumente stiintifice de lucru, observatia spontana est
e ghidata, orientata de opiniile observatorului.
e)nu este critica si nu este prelucrata logic, nu dispune de un demers s
tiintific.
f)nu este inregistrata, de regula la fata locului, este retinuta in memo
rie, care oricat ar fi de exersata pierde o parte din informatie.
26.DEFINITI OBIECTUL METODEI OBSERVARII IN CRIMONOLOGIE SI PREZENTATI EL
EMENTELE CARE DEOSEBESC OBSERVATIA STIINTIFICA DE OBSERVATIA EMPIRICA.
Observatia stiintifica presupune o contemplare intentionata si metodica a realit
atii, fiind orientata catre un grupbine orientat.
Spre deosebire de observatia empirica observatia stiintifica este:
a)fundamentata teoretic-are la baza o conceptie stiintifica despre lumea
inconjuratoare, valoarea unei observatii este, in primul rand in functie de val
oarea teoriei conceptuale.
b)sistemica si integrala- vizeaza fenomenul in ansamblu, ca un sistem cu
elemente interdependente in unitatatea dialectica a tuturor aspectelor si fapte
lor semnificative.
c)analitica- presupune descompunerea fenomenului in partile sale compone
nte.
d)metodica si verificata- pentru a asigura un grad mai mare de obiectivi
tate si pentru a descoperii -pe baza unor observatii repetate- tendintele dezvol
tarii si evolutia obiectului studiat.
27.IN CE CONSTA EXPERIMENTUL CRIMINOLOGIC SI DE CATE FELURI POATE FI.
Eperimentul reprezinta o observare provocata in conditii alese de cercetator.
Eperimentul este uneori definit ca o observare perfecta si dirijata in care se p
arcurg urmatoarele etape:
-creare conditiilor de observatie, a fenomenelor vizate.
-introducerea factorilor externi.
-stabilirea consecintelor acestora.
-controlul si dirijarea variabilelor urmarite.
Experimentul poate fi:
A)de laborator- supravegherea in detentie, hipnoza.
B)standardizat- recunoasterea din grup.
C)natural- supravegherea in realitate dupa ce a survenut o modificare.
DECI: consta in analiza efectelor unor variabile independente asupra variabilelo
r dependente intr-o situatie controlata, cu scopul verioficarii ipotezelor cauza
le.
28.IN CE CONSTA METODA ISTORICA IN CERCETAREA CRIMINOLOGICA.
Metoda istorica in cercetarea stiintifica criminologica consta in analiza condit
iilor ecologice ,sociologice, economice, culturale, educationale,polotice s.a in
care a evoluat criminalitatea in diferite perioade istorice, de-a lungul diferi
telor oranduiri sau in cadrul aceleiasi oranduiri in diferite etape.
29.IN CE C0NSTA METODA COMPARATIVA IN CRIMINOLOGIE.
Se inscrie in categoria metodelor generale si se foloseste in paralel sau asocia
ta cu alte metode in toate fazele de cercetare, de la descrierea si explicarea f
enomenului infractional pana la prognoza acestuia, la toate nivelurile de cercet
are a obiectului criminologiei.
Ea reprezinta metoda cu cel mai larg camp de aplicare in stiintele sociale si ca
nu avem decat un anumit mod de a demonstra ca intre doua fapte exista o relati
e logica, un raport de cauzalitate, acela de a compara cazurile in care ele sunt
prezente sau absente simultan si de a cerceta daca variatiile pe care le prezin
ta in aceste combinatii diferite de imprejurari, dovedesc ca unul depinde de cel
alalt.
Comparatia se defineste ca- operatiunea prin care cercetatorul fenomenului crimi
nalitatii urmareste sa constate, sa fixeze elementele identice sau divergente la
doua fenomene cercetate.
30.PREZENTATI PROCEDEELE UTILIZATE DE METODA COMPARATIVA.
Sunt utilizate procedeele de inductie ale lui Stuart Mill.Dintre aceste, crimino
logia foloseste:
a)CONCORDANTEI-se bazeaza pe faptul ca, atunci cand producerea unui anum
it fenomen este precedata in timp de actiunea altor fenomene aparent fara legatu
ra intre ele, pentru a putea determina cauza este necesar ca prin analiza fenome
nelor anterioare, sa determinam elementul comun existent in cuprinsul lor, acest
ea constituind cauza.
XC-este urmat de E
YC-este urmat de E
ZC- este urmat de E
Rezulta ca C cauzeaza E
b)DIEFERNTELOR-ori de cate ori un fenomen se produce, in cazul in care s
unt intrunite anumite conditii, dar el nu se mai produce cand una dintre aceste
conditii lipseste, atunci aceasta presupusa conditie constituie cauza fenomenulu
i.
XYC- este urmat de E
XY- nu este urmat de E
Rezulta deci ca C cauzeaza E.
c)VARIATIILOR CONCOMITENTE-in masura in care mai multe fenomene preced u
n alt fenomen, acela dintre fenomenele precedate care variaza in acelasi fel cu
fenomenul care succede, constituie cauza.
31.CARE ESTE SCOPUL METODEI DE PREDICTIE FOLOSITA IN CERCETAREA CRIMINOL
OGICA.
-urmareste raportul dintre legitatile statistice si prognosticul fenomenului inf
ractional.
-metodele de predictie urmaresc formularea de preveziuni cu privire la:
-evolutia criminalitatii pe o perioada de timp data si
-evaluarea posibilitatilor de delicventa.
-in vederea evaluarii probabilitatilor de delicventa se fac investigatii care:
-sa prevada semnele unei delicvente viitoare la o varsta frageda;
-sa prevada comportamentul viitor al persoanelor care au deja o conduita
delicventa.
32.CARE ESTE CLASIFICAREA CRIMINALILOR CONFORM CRIMINOLOGULUI AUSTRIAC T
. SEELING.
Urmatoarele tipuri de criminali:
-criminali profesionisti-principala sursa de venituri provine din infrac
tiuni.
-criminali contra proprietatii.
-criminali agresivi.
-criminali carora le lipseste controlul sexulal.
-criminali care intro situatie de criza nu gasesc decat o solutie crimin
ala
-criminali dezechilibrati psihic;
-criminali care actioneaza in baza unor reactii primitive.
33.CARE ESTE ROLUL METODEI CLINICE IN CRIMINOLOGIE.
Obiectul cerecetarii in cadrul metodei clinice il constituie cazul individual in
scopul stabilirii unui diagnostic si prescrierii unei terapii.Ea opereaza cu an
amneza( istoria cazului, evolutia cazului) si nu cu variabile.
Metoda clinica se foloseste in criminologie pentru a studia personalitatea crimi
nalului.
Ea este organizata dupa principiile si modelul clinicii medicale si isi propune
sa orienteze regimul de executare al sanctiunilor penale si programul de resocia
lizare al infractorului in raport cu concluziile ce rezulta din examenul clinic
al acestora.
34.CLASIFICATI OBSERVATIA CA TEHNICA DE CERCETARE CRIMINOLOGICA.
Principalele tehnici de cercetare criminologica sunt:observatia, chestionarul si
interviul.
Reprezinta un procedeu practic de cerecetare
Se clasifica in mai multe tipuri:
-in functie de fenomenul studiat.
- in functie de relatia observatorului cu realitatea supusa observatiei:
-directa
-indirecta
-in functie de etapa cercetarii:
-globala
-partiala
-in functie de obiectivele si scopurile urmarite:
-sistematizata
-nesistematizata
-in functie de pozitia observatorului fata de sistemul studiat:
-interna
-externa.
35.IN CE CONSTA CHESTIONARUL CA TEHNICA DE CERCETARE IN CRIMINOLOGIE.
Reprezinta o tehnica de investigare constand dintr-un ansamblu de intrebari scri
se si eventual imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care prin administ
rarea de catre cercetatori sau prin autoadministrare determina, din partea perso
anelor anchetate, raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris.Deci o succes
iune de intrebari si imagini fixate in scris si grafic.
36.CLASIFICATI CHESTIONARELE FOLOSITE IN CERCETAREA CRIMINOLOGICA.
Se calsifica dupa mai multe criterii:
A)Dupa continutul informatiilor adunate:
-chestionare de date factuale- de tip administrativ- referitoare la fapte obiect
ive, susceptibile de a fi observate direct si verificate.
-chestionarele de opinie se refera la datele imposibil de observat.
 B)Dupa forma intrebarilor se pot distinge:
-chestioonare cu intrebari inchise nu permit decat alegerea raspunsurilor dinain
te fixate.
-chestionare cu intrebari deschise- lasa persoanelor anchetate libertatea unei e
xprimari individuale a raspunsurilor.
-chestionare mixte.
37.PREZENTATI STRUCTURA POSIBILA A UNUI CHESTIONAR.
Structura chestionarelor difera de la un tip la altul in functie de forma, ordin
ea intrebarilor,natura intrebarilor.
In structura lor, dupa functia lor pot fi puse in evidenta:intrebari introductiv
e, de trecere, filtru, bifurcate, de control si de identificare.
a)intrebari introductive- au rolul de a incalzi atmosfera
b)intrebari de trecere- au scopul de a marca structura chestionarului
c)intrebari filtru- au o functie contrara intrbarilor de trecere
d)intrebari bifurcate- separa sensurile pro si contra din raspunsuri
e)intrebari de ce?- au functia de a provoca explicatii in raport cu dif
eriteleopinii exprimate.
f)intrebarile de control- nu aduc informatii noi ci verifica fidelitatea
, consistenta opiniei exprimate.
gintrebari de calificare servesc la analiza raspunsurtilor din chestiona
r.
38.DEFINITI INTERVIUL SI PREZENTATI TIPURILE DE INTERVIURI UTILIZATE IN
CERCETAREA CRIMINOLOGICA.
DEF:este un procedeu de investigare stiintifica care utilizeaza procesul comunic
arii verbale pentru a culege informatii in legatura cu scopul urmarit.
Tipuri de interviuri:
A)In functie de demersul stiintific:
-interviul de cercetare
-interviul interventie.
Interviul cercetare vizeaza mai ales culegerea de opinii adica de informatii cu
valoare de imagine subiectiva asupra fenomenului investigat.
Interviul interventie vizeaza stabilirea uniu diagnostic social-comportamental,
B)Dupa gradul de formalism al interviului: formal, flexibil, de conversa
tie si ghidat.
-interviul formal-consta in faptul ca intrebarile,nr, ordinea si formularea lor
sunt prestabilite.
-interviul felexibil- nu are la baza un chestionar cu intrebari prestabilite.
-interviul ghidat sau concentric se apropie se cel formal dar fara a avea rigidi
tatea acestuia.
39.IN CE CONSTA TEORIA AVATISMULUI EVOLUTIONIST.
Avatismul:aparitia la descendeti a unor caracteristici proprii ascendentilor ind
epartati si care nu s-au manifestat in generatia intermediara.( CESARE LOMBROSO)
Efectuand examene antopometrice, biologice, pe 104 delicventi, 71 au prezentat s
emne ereditare.
Potrivit acestei ipoteze, caracterele omului primitiv si ale animalelor inferioa
re pot aparea la anumiti indivizi sub forma unor *stigmate anatomice*(malformati
i), ale scheletului si cutiei craniene, asimetrie bilaterala, dezvoltarea masiva
a maxilarelor, anomalii ale urechilor, ochilor , nasului, mainilor,etc.
Marro a gasit printre parintii a 500 de criminali-40% tati alcoloci si 5% mame a
lcolice, printre parintii a 500 de indivizi normali insa numai 16% tati alcolici
.Nebunia a gasito la 42% din parintii criminalilor si 13% din cei ai oamenilor n
ormali, epilepsia la 5% din parintii celor dintai si la 2% din cei ai celor din
urma.
40.IN CE CONSTAU TEORIILE EREDITATII.
Antropologii si psihiatrii au sustinut ca exista o contributie a ereditatii la s
avarsirea crimelor.
Ereditatea:inseamna transmiterea caracterelor fizice si psihice de la parinti la
copii prin mijlocirea plasmei germinative(zestrea ereditara).
Johan Gregor Mendel- naturalist austriac, a descoperit regulile si mecanismele d
e transmitere ereditara si anume: 1/2 din caracterele tatalui si 1/2 din caracte
rele mamei( din parinti inalti se nasc copii inalti,din tata inalt si mama mica
se nasc 1/4 copii inalti, 1/4 copii scunzi si 2/4 copii hibrizi(amestec de carac
tere).Unele caractere sunt ascunse iar daca nu apar la prima generatie po aparea
la a doua sau a treia.
41.IN CE CONSTAU TEORIILE BIOTIPURILOR CRIMINALE.
Potrivit acestor teorii de sustine ca exista legaturi intre tipurile biologice,
conformatia fizica a individului si normalitatea mentala a caracterului.
-tipul astenic:(longelin, umeri ingiusti, musculatura subdezvoltata),tip
ul rece, rezervat,nesociabil- este asociat cu infractiuni contra proprietatii.
-tipul atletic: este asociat cu infractiunile contra persoanei;
-tipul picnic: (scund cu tendinte de ingrasare, prietenos, sociabil)- es
te asociat cu fraudele;
-tipul displastic: (disfunctionalitati glandulare)-infarctiuni sexuale.
42.IN CE CONSTA ORIENTAREA PSIHOLOGICA SI CARE SUNT PRINCIPALELE TEORII
ALE ACESTEIA.
Orientarea psihologica pleaca de la ideea ca intre comportamentul normal si cel
delicvent diferenta nu survine de la natura, ci din sfera psihicului, ca urmare
a unui conflict intre individul marcat de anumite particularitati si anturajul s
au.
Principalele teorii ale acesteia sunt
-teoria psihoanalitica(Sigmund Freud)
-teoria personalitatii criminale.
Mai exista inca doua teorii distincte:
-teoria caracterului antisocial
-teoria complexului de inferoritate a lui Alfred Adler.
43.IN CE CONSTA TEORIA PERSONALITATII CRIMINALE SI CARE SUNT TRASATURILE
CARE STAU LA BAZA PERSONALITATII CRIMINALE, POTRIVIT LUI JEAN PINATEL.
Adeptii teoriei personalitatii criminale considera ca intre criminal si non crim
inal nu sunt deosebiri de natura, ci de grad.
In viziunea profesorului Jean Pinatel gradul reprezinta nivelul de la care impul
surile indogene si excitatiile exogene il determina pe individ sa comita o fapta
antisociala.
Trasaturile care stau la baza personalitatii criminale sunt:
a)egoncentrismul-tendinta de a raporta la propria persoana, de a constat
a ca tot ce este bun tine de propria persoana si iti apartine.
b)labilitatea-fire slaba, ce nu se poate opune tentatiei.
c)agresivitatea-instinct ce duce la satisfacerea unei nevoi.Se caracteri
zeaza prin:
-autoagresivitate
-agresivitate fizica, sociala.
-agresivitatea spontana,profesionala.
d)indiferenta afectiva- absenta unor emotii, sentimente de omenie, priet
enie, perversitate.
44.PREZENTATI TEORIA PSIHANALITICA A LUI SIGMUND FREUD.
Medic neurolog si psihiatru vienez, creatorul psihanalizei demonstreaza ca *eul
nu este stapan la el acasa*.
Conflictul intra psihic dintre constient si constiinta impregneaza intreaga viat
a a individului.Principiul placerii promovat de inconstientul axat pe viata anim
ala i se opune principiul realitaii promovat de constiinta centrata pe viata soc
iala,morala a omului.
-supraeul:
-reflecta implicatia socoi-culturala asupra psihicului:
-personalitatea,maturitatea,civilizatia;
-se formeaza in prezenta parintilor
-eul(ego):bariera intre sine si lumea exterioara.
-reprezinta:constiinta de sine, nucleul personalitatii;
cunostiintele si imaginea de sine;
-asigura echilibrul intre instincte si tendintele profunde ale individului.
-sinele:
-tot ceea ce este ereditiv;
-ceea ce este constitutional;
-stimuli si impulsuri;
-inclinatiile primareM;
-instinctele distructive, sexuale;
-principiul placerii;
-polul energetic, impulsional, dinamic;
-tensinta permanenta de revarsare in eu si supraeu.
Destinul instinctelor este triplu:
-satisfacerea imediata ce consta introi descarcare pasionala;
-refularea consta in reprimarea instinctelor incepute la nivelul sinelui si este
insotita de formarea unor complexe si siptome morbide.
-sublimarea consta in canalizarea intro activitate derivata, investitia de energ
ie fiind orientata spre creatia artistica,sportiva etc.
45.PREZENTATI TEORIA CARACTERULUI ANRISOCIAL.
Se sustine ca la origine copilul este o fiinta absolut instinctiva, dominata de
principiul placerii; el urmand sa se conformeze principiului realitatii print-un
proces care parcurge trei etape:
A)etapa primelor relatii dintre copil si parinti: etapa cea mai importan
ta cuprinzand atat fixatiile libidoului cat si complexul oedipian.
B)etapa formarii supraeului: etapa in care copilul incearca sa se identi
fice cu parintii:
C)etapa formarii de grup in sanul familiei: etapa adaptarii sociale a co
pilului-relatiile ce se dezvolta in familie in aceasta perioada reprezinta punct
ul de proiectie a relatiilor sociale ulterioare.
46.MODURI DE INTERPRETARE A FENOMENULUI CRIOMINAL POTRIVIT TEORIILOR SOC
IOLOGICE CONTEMPORANE.
Distingem doua moduri distincte de interpretare:
-abordarea consensuala;
-abordarea coflictuala.
Abordarea consensuala
Potrivit acesteia pentru a se putea preveni dezmembrarea societatii, este necesa
r a se considera unele forme ale comportamentului ca deviante.Pentru a se putea
controla se elaboreaza norme care regleaza comportamentul, astfel incat sa fie f
unctional cu intraga societate.
Putem vorbi de mai multe curente: curentul ecologist, culturalist, functionalist
si controlului social.
Abordarea conflictuala
Legile nu exista pentru binele colectiv, ele reprezinta interesele anumitor grup
uri care au puterea sa le promulge;conceptul cheie este puterea- cei care detin
controlul politic in orice sicietate sunt aceia care au posibilitatea sa faca lu
crurile sa se intample;cei care detin puterea incearca sa-ii dezavantajeze pe ce
ilalti astfel:legile isi au originea in intersele catorva care contureaza valori
le si valorile contureaza legile.
Exista o serie intreaga de curente:-curentu interactionist
-curentul radicalist.
47.CARE SUNT FACTORII ECONOMICI CE DETERMINA CRIMINALITATEA CA FENOMEN S
OCIAL.
Factorii criminogeni care deytermina criminalitatea saunt: economici,demografici
,culturali,politici si naturali.
Factorii economici:
a)industrializarea:
-ofera locuri de munca;
-posibilitati de instruire si specializare;
-cresterea nivelului de trai;
-navetismul prelungit;
-dezechilibrul psihologic cu efecte in starea de stres a muncitorilor;
-mobilitatea poulatiei spre zonele industriale din mediul rural, individ
ul devenind un necunoscut.
b)somajul:
-scaderea nivelului de trai;
 -instabilitate emotionala;
-scade autoritatea tatalui ca si cap de fam.
c)nivelul de trai:
-saracia si dorinta de inavutire imping spre delicventa.
d)crizele economice:
-scad salariile;
-apare specula
-creste rata somajului;
-proprietatea este in pericol, atat a statului cat si cea particulara.
48.CARE SUNT FACTORII DEMOGRAFICI CE DETERMINA CRIMINALITATEA CA FENOMEN
SOCIAL.
a)mobilitatatea sociala si urbanizarea:
-scade controlul social;
-structurile urbane nou formate sunt necuprinzatoare la inceput creeindu
-se o presiune emotionala.
b)emigrarea spre tari cu potential economic:
-tel neatins-frustrarea
-necunoasterea legislatiei;
-acceptarea sclaviei si a muncii fortate:
-export de delicventa si criminalitate autohtona;
-import de criminalitate straina.
c)imigrarea din tari foarte sarace,asiatice, africane spre spatii favorizate eco
nomic:
-dezechilibru social pe zonele unde se instaleaza;
-ermetizarea etniilor;
-lipsa factorilor educationali in mediul etniilor;
-lipsa comunicarii cu autoritatile datorata necunoasterii limbii.
d)traficul cu fiinte umane:
-prostitutie, cersetorie, sclavie, dezvoltarea retelelor de trafic, spal
area banilor, violenta maxima.
49.CARE SUNT FACTORII SOCIO-CUTURALI CE DETERMINA CRIMINALITATEA CA FENO
MEN SOCIAL.
a)familia- celula de baza a spcietatii-asigura copilului siguranta, caldura, dra
gostea, ingrijirea, intelegerea pentru o dezvoltare normala a acestuia.
-familia contemporana si-a micsorat dimensiunile si rolul, apar sint
agme noi precum: *disparitia familiei*, familia in bucati*, familia asistata*, *
familia destramata*.
-sa dezvoltat concubinajul;
-varsta casatoriei a crescut la 40 de ani;
-procentajul divortului este in crestere;
-preocuparea pentru parinti ori rudele in neputinta a scazut.
b)scoala-dupa familie este cea care asigura socializarea.In comparatie cu famili
a are cateva avantaje:
-monitorizarea eficienta a comportamentului;
-identificarea comportamentelor deviante;
-controlarea comportamentelor deviante prin ordine si disciplina- putand
realiza ceea ce familia a esuat.
c)anturajul
d)imactul activitatilor din timpul liber- lipsa de interes pentru sport, cultura
, arta etc.
e)statutul material;
f)clasa sociala, rasa, etnia;
g)religia
h)impactul mijloacelor de informare in masa( radio, tv etc.)
-ea are un efect deosebit asupra comportamentului social al adolescentil
or.
-ii invata stilul de viata agresiv;
-le reduce inhibitiile referitoare la agresiune;
-ii face insensibili si ii obisnuieste cu violenta;
i)alcoolismul si consumul de droguri.
 50.CARE SUNT FACTORII CRIMINOGENI CE DETERMINA CRIMINALITATEA CA ACT IND
IVIDUAL.

51.DEFINITI PREVENIREA IN CRIMINOLOGIE SI PREZENTATI IN CE CONSTA PREVEN

IREA PREDELICTUALA SI POSTDELICTUALA.
DEF:se intelege luarea unor masuri care sa conduca la impiedicarea comiterii de
crime, prin acestea intelegand acele actiuni sau inactiuni pe care societatea le
considera daunatoare pentru valorile sale materiale si spirituale.
Prevenirea predelictuala: constituie un ansamblu de masuri sociale luate de orga
nele de stat cu atributiuni specifice in stransa conlucrare cu diferite asociati
i in vederea eliminarii factorilor cauzatori de infractionalitate si care consta
in principal in identificarea, neutralizarea si inlaturarea acestora.
Se urmareste eliminarea unor factori cum sunt: saracia, criza economica, lipsa s
colarizarii,probleme de inadaptare sociala.
Prevenirea post delictuala:ansamblul de masuri care vizeaza resocializarea celor
care au incalcat legea si au suferit o condamnare.
Scopul este de a contracara posibilitatea recidivarii actului criminal.
52.DEFINITI ACTIVITATEA DE COMBATERE A CRIMINALITATII CA LATURA COMPLEME
NTARA A PREVENIRII SI ENUMERATI MODELELE DE PREVENIRE A CRIMINALITATII.
DEF:combaterea criminalitatii constituie un ansamblu de masuri juridico-penale l
uate de organele de stat specializate, in temeiul legii, pentru realizarea scopu
lui procesului penal si anume constatarea operativa a infractiunilor si tragerea
la raspundere a autorilor acestora.
Conceptul de prevenire poate fi analizat sub doua abordari diferite:
-prevenire predelictuala
-prevenire postdelictuala.
Putem lua in considerare cateva modele de prevenire:
a)modelul clasic- imparte prevenirea criminalitatii in doua aspecte:prev
enirea generala si speciala.
b)modelul social-consata in utilizarea de masuri cu caracter social,anti
cipativ si presupune participarea comunitatii in efortul de prevenire a crimanal
itatii.
Poate fi clasificata in -prevenire primara
-prevenire secundara
-prevenire tertiara.
c)modelul situational sau tehnologic- se adreseaza infractorilor potenti
ali, reducandu-le acestora oportunitatile de comiterea de infractiuni.
Aici avem doua categorii de masuri:
-masuri de securitate;
-masuri de influentare a costurilor si beneficiilor infractorilor.

Conf.Univ.Dr. Gabriel Naghi.

6