Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

Disciplina Managementul proiectelor

Notă: textul de culoare verde este cu scop ajutător, el va fi îndepărtat la completarea
spațiilor cu textul aferent proiectului (inclusiv cele de la pag. 17-22)
Textul proiectului va fi negru.

A. Titlul proiectului:
Titlul exprimă ideea principală a proiectului dumneavoastră. Ideea de proiect trebuie să
țină cont pe de o parte de problema identificată la nivel local și pe de altă parte să fie în
concordanță cu prioritățile finanțatorului. Este recomandabil ca înainte de trecerea la
etapa de elaborare propriu zisă a proiectului să vă puneți cîteva întrebări de verificare :
 Ideea este nouă, inovatoare, competitivă?
 Proiectul este urgent?
 Proiectul este unic prin tipul de intervenție pe care îl propuneți?
Titul proiectului reprezintă de asemenea un element foarte important de marketing al
proiectului dumneavoastră pentru că poate capta sau stârni interesul finanţatorului
pentru propunerea dumneavoastră încă de la început. El trebuie să fie concis şi clar
pentru a fi uşor de ţinut minte. Unii finanţatori recomandă un anumit număr de
cuvinte pentru titlu. Nu folosiţi în titlu acronime, termeni ştiinţifici sau referiri la
vasta dumneavoastră cultură. Este foarte posibil ca finanţatorul să nu aibă aceeaşi
pregătire ca dumneavoastră sau aceleaşi hobby-uri.
Titlul proiectului trebuie să exprime, într-o formă concisă, spiritul întregului proces de
planificare, să atragă atenția și să aducă acel element de noutate care să arate că
proiectul respectiv este unic, inovativ și necesar organizației.
Este bine să evitam titlurile foarte lungi, care mai degraba creează confuzie, decât să
aduca lămuriri despre proiect.
Recomandăm stabilirea variantei definitive a titlului proiectului în momentul în care
știm toate detaliile și avem versiunea finală a proiectului, pentru a putea reflecta
formula concreta în care a evoluat intregul proiect de la concept pana la depunerea
sa în vederea evaluarii.
Responsabil de proiect – grupa _______

Nume: Prenume: Funcție

Se completează cu numele și prenumele managerului de proiect manager de proiect
CV-ul dvs., in calitate de manager de proiect, conform specificatiilor de la pagina 18. Se adaugă la final lucrare.
Telefon Fax Email

Fişa proiectului
1. Contextul şi justificarea proiectului (descrieţi situaţia grupului ţintă înainte de
implementarea proiectului, menţionaţi problema identificată, descrieţi cauzele şi
efectele problemei identificate, mentionaţi soluţia pentru rezolvarea problemei şi
impactul la nivelul grupului ţintă)

1 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

În vederea justificării proiectului, se vor prezenta elemente precum:

• nevoia identificată, urgența și cum își propune proiectul să răspundă la aceasta
(inclusiv, dacă este cazul, prin precizarea caracterului inovativ al proiectului);
• modalitatea în care proiectul contribuie la soluționarea problemelor
identificate la nivelul grupului țintă (nu doar membrii organizatiei!);
• corespondența și contribuția proiectului la obiectivul specific al organizatiei.
1.1 Situaţia grupului ţintă
Grupul/urile ţintă sunt acele grupuri pe care le vizează activităţile ce se vor derula în
proiect.
În definirea grupului țintă este necesar să țineți cont de următoarele aspecte:
 membrii grupului țintă trebuie să fie membrii ai organizației în care se
implementeaza proiectul;
 grupul țintă trebuie să fie relevant pentru atingerea obiectivelor specifice ale
proiectului ( corelat cu punctul de mai jos, 5. Obiectivele proiectului);
Grupul țintă (format din beneficiarii direcți, a se vedea pct. 2. Beneficiarii
proiectului) se stabilește raportat la nevoile/problema/problemele identificate, care pot
fi rezolvate integral sau parțial prin proiect, fiind astfel relevant pentru atingerea
obiectivelor proiectului.

1.2 Descriere problemă identificată

În această fază, trebuie să avem răspunsuri clare la câteva întrebări cheie:

 Nevoia / problema căreia i se adresează proiectul este una reală, corect
identificată?
 Rezolvarea acestei probleme reprezintă o prioritate şi se încadrează planului
strategic de dezvoltare a organizaţiei din care fac parte / pentru care scriu propunerea
de proiect?
Proiectul trebuie neapărat derulat acum? De ce acum şi nu la o dată ulterioară?
Ideea de proiect şi obiectivele acestuia reprezintă, într-adevăr, cea mai bună
modalitate de a rezolva problema identificată în mod corect?
Organizaţia din care fac parte / pentru care scriu proiectul are capacitatea tehnică,
managerială şi financiară de a pune în practică respectiva idee de proiect?
Dacă un singur răspuns la întrebările de mai sus este „nu”, „nu ştiu”, sau „nu
suntem siguri”, înseamnă că ideea de proiect trebuie revăzută / regândită.
 Durata reprezintă intervalul de timp în care se va desfăşura proiectul.
 Locaţia constituie locul / aria în care va proiectul va fi pus în practică

2 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

 Argumentul include enunțarea și motivarea problemei și justificarea necesităţii

intervenției prin proiect, precum și explicaţia alegerilor făcute (categorii ţintă, tipuri
de activităţi, tipuri de parteneri, etc.)
 Descrierea contextului include date relevante şi precise despre mediul intern şi
extern (instituție/comunitate)
 Problema identificată este problema care a fost extrasă din analiza situaţiei
prezente a grupului/rilor.
 În general problema este reprezentată de o nevoie sau o stare de fapt negativă care
trebuie înlăturată. Acesta înlăturare a problemei existente se va realiza ulterior prin
intermediul proiectului implementat. Ideea unui nou proiect porneşte întotdeauna
de la necesitatea rezolvării unei probleme existente la nivelul unui grup, al unei
comunităţi, al unei organizații etc.
 Modul în care problema este identificată şi enunţată are o mare impact deosebit
asupra coerentei proiectului si a şanselor de a primi finanţarea. De fapt, este primul
contact pe care orice persoană care citeşte proiectul îl are cu acesta. De aceea
trebuie să va asiguraţi că problema pe care ati identificat-o:
 este a oamenilor şi nu a resurselor dumneavoastră;
 este concretă şi rezolvabilă;
 are efecte negative serioase;
 este urgentă;
 este orientată spre nevoi, nu spre ofertă (adică există cu adevărat acea
problemă care generează o nevoie şi nu este doar o idee care să răspundă
unor obiective sau priorităţi ale finanţatorului).
 Formularea problemei trebuie să fie clară și explicită, orice alt document care
atesta existența și importanța problemei identificate constituie un supliment și este
bine să fie folosite pentru a susține argumentația existenței și rezolvării problemei.
 Formularea problemei trebuie să fie:
 specifică – explică exact ceea ce nu este cum trebuie şi face o distincţie între
deficienţă şi probleme similare.
 observabilă – descrie evidenţa vizibilă a problemei.
 măsurabilă – indică scopul problemei în termeni cuantificabili răspunzând la
întrebările: „Cât de mult?”, „Câte?’, „Cât de des?” Măsurarea este importantă
din două motive:
o permite să realizăm dacă problema este suficient de importantă pentru a-i
o acorda atenţie;
o dacă proiectul începe să se deruleze, oferă criterii pentru evaluarea
remediilor.

1.3 Cauzele şi efectele problemei identificate

Analiza problemei implică adunarea tuturor datelor, informațiilor necesare în

abordarea problemei pentru a afla toate cauzele posibile și potențialele consecințe

3 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

(efecte) dacă nu apare intervenția prin proiectul pe care îl propuneți. Pentru a putea
face o analiză corectă a problemei identificate trebuie ca ea să fie foarte bine
formulată în etapa inițială. Numai în aceste condiții putem să analizăm corect
problema, să identificăm cauzele care au determinat apariția acesteia și de
asemenea să vedem care sunt efectele existenței acesteia. Este bine ca problema să
fie foarte bine analizată și explicată astfel încât cei care citesc proiectul, dar care nu
sunt familiarizați și nu cunosc comunitatea respectivă, să înțeleagă foarte bine care
este contextul. Pentru a fi siguri că am explicat foarte bine problema este bine să
avem în vedere următoarea listă de întrebări:
• De ce este această situaţie o problemă?
• Cine este afectat de această problemă?
• A cui este problema?
• Care este impactul problemei asupra organizației / comunităţii?
• Cât de urgentă este rezolvarea problemei şi de ce?
• Este rezolvabilă această problemă cu resursele disponibile?
• Ce se poate întâmpla dacă nu este rezolvată această problemă?

Se recomandă să se elaboreze diagrama cauză - efect pentru a se identifica cauzele.

Se va utiliza structura de mai jos, făcându-se înlocuirile de text corespunzătoare:
- în cazul problemei, cu problema identificată;
- în cazul grupelor de cauze – se pot păstra cele 6 grupe de cauze, se pot
înlocui, elimina o parte din ele, în funcţie de specificul problemei;
- în cazul cauzelor – se vor introduce cauze şi subcauze, din fiecare
categorie de cauză; nu este obligatoriu să se menţină numărul de cauze, se pot
adăuga / elimina.

Mediul Angajati Procesul

Cauza Cauza Cauza

Sub-Cauza Sub-Cauza Sub-Cauza
Cauza Cauza Cauza
Sub-Cauza Sub-Cauza Cauza
Cauza Cauza
Sub-Cauza
Sub-Cauza
PROBLEM
A
Cauza
Cauza Cauza
Sub-Cauza
Sub-Cauza Sub-Cauza
Cauza
Sub-Cauza Cauza Cauza
Cauza Cauza Sub-Cauza Cauza
Sub-Cauza Sub-Cauza Sub-Cauza

Masuratorile Masinile Materialele

4 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

1.4 Soluţia pentru rezolvarea problemei

Dezvoltarea soluțiilor alternative, implică listarea și examinarea unei game
variate de soluții și analiza tuturor aspectelor pozitive și negative ale impactului
fiecărei soluții alternative.
Alegerea celei mai bune soluții reprezintă procesul de alegere între soluții
alternative sau combinații ale acestora pentru a o determina pe cea mai bună.
Alternativa poate să nu fie cea mai bună pe moment. Cea mai bună alternativa se
analizeaza cel mai bine ținând cont nu numai de eficiența ridicată sau soluție rapida ci
și de factori: buget, timp, situația economică etc. În aceasta etapa este de asemenea
important să separam nevoile de ceea ce dorim.
Din diagrama cauză – efect (de la subpunctul 1.3 de mai sus) se selectează cea
mai importantă cauză (este la aprecierea studentului) şi se stabilesc posibile
alternative, soluţii de remediere.
Se evaluează alternativele (cu ajutorul unor criterii stabilite de studenţi – de ex.: costul
total; impactul asupra problemei; relaţia cost / beneficii; rezistenţa / impactul la
schimbare; timpul de implementare; incertitudinea în legătură cu eficacitatea; mediu).
Se va acorda un punctaj de la 1 – 5 după cum fiecare alternativă satisface criteriul.
Alternativa care obţine cel mai mare punctaj, devine soluţia la problemă.

Cauza 1:
Criteriul de Alternativa 1 Alternativa 2 Alternativa 3
selecţie

Punctaj obţinut
Soluţia:

1.5 Impactul la nivelul grupului ţintă

Impactul se definește prin consecinţele pe care proiectul le va avea asupra:

grupurilor ţintă, instituției/organizației care derulează proiectul, partenerilor din
proiect, comunității, etc. Parteneri în cadrul proiectului sunt persoane sau instituţii care
deţin competenţe sau resurse ce pot contribui la realizarea obiectivelor cuprinse în
proiect.

5 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

Efectele multiplicatoare constituie fapte sau procese care au o mare probabilitate

de realizare după finalizarea proiectului (continuarea prin activităţi similare,
extinderea la nivelul instituției / comunității, preluarea exemplelor de bune practici de
către alte instituții, etc.)

2. Beneficiarii proiectului (menţionaţi beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului)

Beneficiarii sunt persoanele, grupurile, instituţiile care vor avea un beneficiu

concret în urma implementării proiectului şi / sau a diseminării rezultatelor sale.

3. Analiza SWOT a capacităţii organizaţiei de a rezolva problema identificată

Analiza SWOT (Strenghts – Puncte tari ; Weaknessses – Puncte Slabe; Opportunities
– Oportunitatu ; Threats – Amenintari) a fost dezvoltată ca instrument pentru analiza
afacerilor.
 Analiza SWOT furnizeaza unui manager informatiile necesare pentru a-si
adapta resursele si potentialul cu proiectul de realizat si mediul competitiv in
care opereaza.
 Punct tare: un aspect pozitiv intern al organizatiei care permite exploatarea cu
succes al unui factor critic ce contribuie la imbunatatirea activitatii
/performantei proiectului /organizatiei.
 Punct slab: un aspect negativ (factor critic) intern al organizatiei care afecteaza
performantele activitatiii sau sau care contribuie la degradarea
activitatii/performantei proiectului/organizatiei.
 Oportunitate: o conditie externa care poate influenta pozitiv indicatoriii de
performanta ai organizatiei si care poate creste avantajul competitiv al acesteia.
Amenintare: o conditie externa care poate avea un impact negativ asupra indicatorilor
de performanta ai organizatiei si care poate reduce avantajul competitiv al acesteia.

6 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- acţiuni şi calităţi pozitive - - actiuni şi calităţi negative -
- Mediul intern - Firma/organizația, acum (prezent)
- Care sunt avantajele Ddvs.? - Ce puteti îmbunătăți?
- Ce faceti bine - Ce arată cam "prăfuit/ruginit" in
- Care sunt "valorile" dvs.? organizația Dvs.?
- Care sunt competențele de bază? - Ce nu faceți bine?
- De unde "scoateți" bani - Ce ar trebui să evitați?
- Ce experiență aveți? - Ce aveti nevoie?
- Ce resurse relevante aveți sau puteți - Unde vă lipsesc resursele?
atrage prin parteneriate încheiate? - Unde pierdeți bani?
- Ce văd alții ca fiind punctele dvs. tari?
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- posibile situaţii favorabile - - posibile situaţii nefavorabile -
- Mediul extern - Mediul firmei/organizației, viitor
- Ce schimbări în tehnologii sunt în - Ce obstacole întâmpinați?
domeniul activității organizației dvs.? - Ce fac concurenții dvs.?
- Ce schimbări în legislatie apar în - Se schimbă conținutul meseriilor –
domeniu? calificărilor în domeniul în care activați?
- Ce schimbări se produc în rândul - Poziția organizației este periclitată de
partenerilor sociali, profilului noi tehnologii ce apar în domeniu?
demografic, stil de viață? - Aveți datorii mari sau probleme grave
- Ce evenimente majore se vor întâmplă în fluxul de numerar?
în comunitate? -Organizația dvs. este serios amenințată
- Ce nevoi noi ale clienților/comunității de către unul dintre punctele slabe?
puteți satisface? - Unde sunteți vulnerabil în fața
- Care sunt tendințele economice de care competitorilor dvs.?
puteti beneficia?
- Ce nișe au ratat competitorii dvs.?
- Ce oportunități de finanțare există?
Deciziile luate în urma analizei SWOT (vă rugăm mentionaţi decizia sau deciziile
luate în urma analizei SWOT a problemei şi a capacităţii organizaţiei dvs. de a rezolva
problema identificată)

4. Scopul proiectului (unic!)

7 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

Scopul proiectului este finalitatea urmărită prin implementarea proiectului, o

declarație de intenție generală, care dă o măsură a rezultatului ideal al proiectului.
• Scopul reprezintă ținta strategică pe care ne-o propunem, unde vrem să
ajungem pentru a rezolva problema. Fiind în strânsă legătură cu problema pe
care o abordaţi, scopul proiectului este uşor de definit, reprezintă de fapt
pozitivarea problemei.
• De fapt, scopul proiectului este soluţia identificată pentru a diminua sau a
înlătura problema.
• În general scopul unui proiect este:
o cea mai buna soluție la problema pe care ai descris-o mai devreme;
o viziunea către care totul se direcționează, dar este realistă;
o o afirmație cuprinzătoare a ceea ce urmează a fi realizat;
o rezultatul unui proces.
• Scopul trebuie să fie: unic; general; scurt; concis.
• Scopul NU trebuie să conțina soluții sau strategii și nici conjuncția “și”, care ar
introduce un al doilea scop (și atunci NU mai este unic!).

5. Obiectivele proiectului (căile de urmat pentru atingerea scopului. Vă rugăm să

formulaţi obiective SMART)
 Specific: Ce? Când? Unde? Pentru cine?
 Măsurabil: Ce rezultate voi obține? Câte persoane vor fi afectate?
 Accesibil: Are grupul nostru resursele necesare pentru îndeplinirea acestui
obiectiv?
 Relevant: Ne putem încadra în termenul stabilit? Putem obține resursele
necesare?
 Încadrat în Timp: Cât timp ne va lua să realizăm ce ne-am propus? Avem
stabilit un termen-limită?
5.1 Obiectivul general al proiectului.
Obiectivul general al proiectului trebuie să abordeze problema/problemele
centrale și să fie definit în termenii obținerii de beneficii durabile pentru grupul țintă.
Un proiect va avea un singur obiectiv general, formulat clar și coerent care să
contribuie la atingerea unui obiectiv specific al organizației, în cadrul căruia se
omplementeaza acest proiect. Vă recomandăm ca definirea obiectivului general și al
obiectivelor specifice să fie succintă și relevantă organizație, utilizând fraze scurte și
clare, ținând cont ca în formularea obiectivului general să nu fie depășită o limită de
50 de cuvinte.

5.2 Obiectivele specifice ale proiectului.

Obiectivele specifice ale proiectului trebuie să fie formulate clar, cuantificate și

8 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

în strânsă corelare cu activitățile și rezultatele prevăzute a se realiza.

Obiectivele reprezintă paşi concreti ce trebuie urmaţi pentru a atinge scopul
proiectului. Obiectivele sunt o parte foarte importantă a proiectului, deoarece modul în
care sunt formulate aceste obiective dovedeşte buna cunoaştere a derulării proiectului
pas cu pas si succesul implementării.
Obiectivele sunt enunţuri specifice şi măsurabile a ceea ce doriţi să realizaţi
(schimbaţi, îndepliniţi, faceţi) într-un anumit interval de timp, în vederea atingerii
scopului proiectului.
Scrierea obiectivelor se face pornind de la scopul pe care vi l-ați propus în proiect
și nu sunt altceva decât pașii ooperaționali pe care îi veți face pentru atingerea
scopului propus.
Ca să vă asigurați că obiectivele pe care le-ați elaborat sunt corecte, este bine să
citiți cu atenție scopul proiectului, după care să listați ce doriți să faceți, să schimbați
pentru a vă îndeplini scopul proiectului și a rezolva problema pe care ați indentificat-o
în faza inițiala.
În enunțarea obiectivelor nu trebuie să menționați și modul în care veți produce
schimbarea, acest lucru putând să fie precizat în cadrul strategiei, metodologiei și
activităților ca atare. De regulă, un proiect are 2 – 6 obiective.
Spre deosebire de scopul proiectului care spuneam că are un caracter general a
ceea ce dorim să schimbăm, obiectivele trebuie să fie specifice problemei identificate
astfel încât să ne aducă foarte aproape de rezolvarea problemei și masurabile,
însemnând ușor de cuantificat, să fie abordabile și realiste astfel încât să realizaţi
ceea ce v-aţi propus. Pentru acuratețea formulării unui obiectiv nu este recomandat ca
într-unul să fie incluse două sau mai multe obiective, deoarece ulterior este dificil să
planificaţi activităţi în jurul acelui obiectiv şi chiar mai dificil de ştiut dacă respectivul
obiectiv a fost îndeplinit și bineînțeles foarte greu de măsurat.
Un obiectiv bine definit trebuie: să spună CINE ?; va face CE?; CÂND?; CÂT
timp?; CUM se va MĂSURA?.

5.2.1

5.2.2

5.2.3

9 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

5.2.4
…..

6. Rezultatele proiectului (ce veţi obţine la finalul proiectului)

Rezultatele proiectului exprimă în termeni concreţi, masurabili ce se va
obţine prin implementarea proiectului.
Rezultatele exprimă în termeni concreţi, măsurabili ceea ce se va obţine prin
implementarea activităților proiectului. De fapt toate rezultatele sunt “produse”
obținute ca urmare a desfășurării activităților. Scrierea rezulatatelor trebuie să
cuprindă cât mai multe informații cantitatitive, dar și calitative. O activitate poate
să aibă un rezultat sau mai multe rezultate. Rezultatul unei activități trebuie să
arate efectul pe care l-a avut activitatea respectivă asupra grupului ținta.

7. Analiza riscurilor proiectului

Natura temporară a proiectului prezintă şi câteva provocări / potenţiale riscuri:
• oamenii care au fost desemnaţi să facă parte din echipa de proiect au şi alte
activităţi de desfăşurat, alte sarcini de îndeplinit, fie în cadrul altor proiecte, fie
în cadrul muncii de rutină specifice organizaţiei respective;
• membrii echipei de proiect este posibil să nu mai fi lucrat împreună, au stiluri de
lucru diferite, abordări diferite; în plus, există situaţii când rapiditatea cu care
trebuie asamblată echipa de proiect nu le mai permite membrilor acestora să
dezvolte spiritul de echipă, să construiască încrederea reciprocă, să îşi
armonizeze stilurile de lucru;
• autoritatea asupra membrilor echipei de proiect este mai difuză: ea este
împărţită între managerul funcţional (directorul executiv al organizaţiei sau al
unui departament) şi managerul de proiect; acesta din urmă nu are la dispoziţie
instrumentele de motivare aflate la dispoziţia managerului funcţional, precum
creşteri salariale, aprecieri ale muncii depuse, propuneri de avansare; managerul
de proiect poate face apel la acestea, dar indirect, tot prin intermediul
managerului funcţional (a se vedea tema 3 de la curs).

Se vor descrie principalele constrângeri şi riscuri identificate pentru implementarea

10 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

proiectului
Implementarea proiectului poate fi influentata de apartia urmatoarelor categorii de
factori de risc:
• Riscuri legate de mangementul proiectului
• Riscuri tehnice legate de activitatea specifică a organizației;
• Riscuri ce pot afecta sustenabilitatea proiectului și realizarea indicatorilor de
monitorizare în perioada ex-post.
Riscuri cu caracter general:
• întârzierea finalizării proiectelor;
• creşterea costurilor de implementare ale proiectelor;
• realizarea cu întârziere ori nerealizarea unor livrabile;
• nesocotirea standardului de calitate pentru livrabile;
• nerespectarea – parţială sau totală – a cerinţelor utilizatorilor;
• diminuarea gradului de încredere în capacitatea furnizorului (sub-furnizorilor)
de implementare a proiectelor;
• erodarea (încordarea) relaţiilor dintre furnizor şi beneficiar sau dintre persoane
ale acestor structuri;
• abaterea de la obiectivele proiectului;
• lipsa sau slaba pregătire teoretică şi practică a persoanelor
vânzătorului/beneficiarului implicate în derularea proiectului.
Riscuri în controlul proiectelor
• neidentificarea la timp a dificultăţilor şi nesoluţionarea lor oportună;
• necunoaşterea de către beneficiar a stadiului real al progresului proiectului, ca şi
a problemelor cu care se confruntă furnizorul;
• managerul de proiect (şeful UMP) al beneficiarului nu dispune de pârghiile
instituţionale necesare pentru controlul proiectului;
• serviciile (documentele, livrabilele) care sunt furnizate nu sunt menţionate cu
precizie în contract;
• responsabilităţile părţilor (vânzător-cumpărător sau furnizor-beneficiar) şi a
dependenţelor reciproce sunt exprimate confuz;
• metodele de acceptare pentru livrabile nu sunt suficient de bine explicate;
• testele de acceptanţă pentru un produs/serviciu nu sunt identificate din timp, iar
rezultatele testelor nu sunt riguros documentate;
• responsabilităţile privind controlul şi raportarea progreselor sunt formulate
adecvat şi nu sunt repartizate pe persoane şi structuri (responsabile);
• ordinea de prioritate a documentelor contractuale nu este cunoscută de cei
interesaţi;
• existenţa unor neînţelegeri cu privire la modul în care trebuie livrate
produsele/serviciile;
Riscuri în managementul riscurilor
• întârzieri în derularea proiectului ca urmare a unor probleme neprevăzute;
• depăşirea costurilor ca urmare a unor situaţii neprevăzute;

11 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

• manifestarea unor stări tensionate între echipele de proiect ale furnizorului

↔ beneficiarului la apariţia unor riscuri;
• compromisuri acceptate tacit, din anumite interese, privind calitatea unor
livrabile.
8. Livrabilele proiectului. Indicatori de performanță
Indicatori
Indicatorii de performanţă reprezintă unităţile de măsură utilizate pentru evaluarea
performanţei prin prisma criteriilor stabilite. În funcţie de criteriul utilizat pentru
evaluarea performantei, indicatorii pot fi:
- CANTITATIVI
- Măsoară cantitatea ( de servicii, de clienti, de timp, etc.) şi sunt cei mai uşor
de măsurat. De exemplu: nr. de persoane implicate, rata de utilizare a unui
serviciu, nr. de ore pe zi pentru o anume activitate, nr. de zile pe an, etc.
- FINANCIARI
- Măsoară nu doar costurile directe (transport, cazare, salariul unui angajat,
etc.) ci şi cele indirecte (chirie, întreţinere, administrare). De exemplu: costul
pe unitate, etc.
- CALITATIVI
- Nu măsoară cât de mult se face, ci cât de bine sau cât e bun este produsul sau
serviciul. Indicatorii de calitate pot fi interni sau externi.
- DE PROCES
- Se concentrează pe cum se iau deciziile privind organizaţia şi serviciile sale
(cine este implicat în luarea deciziilor, cum se decide structura unui anume
serviciu, etc.)
- DE IMPACT
- Se concentrează pe efectele produse prin activitatea organizaţiei şi
beneficiile obţinute. Efectele şi beneficiile pot fi pe termen scurt şi pe termen
lung.
- COMPARATIVI
- Implică compararea a ceea ce face organizaţia în termen de activităţi,
servicii, produse, rezultate, calitate şi orice altceva cu ceea ce fac alte
organizaţii sau cu a nu face nimic.
Pentru a fi utilizabili, indicatorii de performanţă trebuie să fie:
1. Legaţi de o activitate sau funcţie specifică a organizaţiei - să ţină cont de
structura existentă sau planificată pentru viitor a organizaţiei.
2. Să măsoare ceva ce poate fi controlat sau îmbunătăţit - nu are sens să
masori ceva ce nu poate fi schimbat sau asupra căruia organizaţia nu are nicio
influenţă.
3. Să fie măsurabil - şi costul măsurării să nu depăşească beneficiul.
4. Împreună, ei să ne ofere o imagine generală şi completă - adesea, ceea ce
este mai greu de măsurat oferă şi cele mai valoroase informaţii privind
progresul în direcţia scopului organizaţiei.
5. În relaţie cu obiectivele şi valorile organizaţiei.
12 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

6. Agreaţi în prealabil de cei implicaţi - şi nu impuşi retrospectiv.

7. Uşor de măsurat
8. Uşor de interpretat
9. Coroboraţi cu planificarea.
10. Eficienţi prin prisma raportului cost-beneficiu.
9. Sustenabilitatea proiectului
Sustenabilitatea / durabilitatea impune precizări cu privire la felul în care institutia
care depune proiectul, va reuşi să continue activităţile din proiect după ce se va sfârşi
sprijinul acordat de instituţia finaţatoare. În acest context este bine să răspundeţi la
întrebări ca cele de mai jos:
 Cum vor fi menţinute grupurile, echipele, structurile construite prin proiect?
 Pe ce cale vor fi atrase resurse financiare pentru continuarea demersului?
 Ce propuneri pot fi făcute pentru îmbunătăţirea politicilor în domeniul în care s- a
desfăşurat proiectul?
Se vor preciza următoarele elemente:
 Identificarea resurselor financiare și umane necesare continuării proiectului și
după finalizarea acestuia (Se va preciza modul in care proiectul se va
autosusţine financiar după încetarea finanţării solicitate, capacitatea de a
asigura operarea şi întreţinerea investiţiei după finalizare (entităţi
responsabile, fonduri, activităţi, orizont de timp.);
 Posibilitatea continuării proiectului cu un altul, în situația în care acesta
reprezintă doar o etapă în rezolvarea problemei prezentate (Ce acţiuni/activităţi
vor trebui realizate şi/sau continuate după finalizarea proiectului; Cum vor fi
realizate aceste acţiuni/activităţi şi ce resurse vor fi necesare; Posibilitatea de
a obţine alte fonduri după finalizarea proiectului);
 Potențialul de multiplicare a proiectului și/sau a rezultatelor obținute în urma
implementării acestuia la diferite niveluri ale organizației de bază, ale
organizațiilor similare sau ierarhic superioare (Cum, unde şi de cine va fi
utilizat echipamentul/locatia/etc. după finalizarea proiectului; în ce măsură vor
fi diseminate rezultatele şi experienţele după finalizarea proiectului către
persoanele din organizaţie/ile care le-ar putea utiliza cel mai bine).
10. Activitățile proiectului
Activităţile sunt acele tipuri de acțiuni pe care le veţi desfăşura pentru atingerea
obiectivelor propuse. Ele pot fi definite ca mijloace pentru atingerea unui obiectiv.
Fiecare activitate trebuie să raspundă unui obiectiv. Unui obiectiv poate să-i raspundă
mai multe activități. Pe de alta parte activităţile alese trebuie să răspundă și
priorităţilor identificate de finanţator pentru programul respectiv. De exemplu, dacă
una dintre priorităţi este implicarea școlii în viața comunităţii, atunci şi propunerea de
proiect trebuie să includă această activitate.
Principalele etape care trebuie parcurse în definirea şi descrierea activităţilor sunt:

13 din 21
 Managementul proiectelor, anul II master, 2022-2023

1. listaţi toate activităţile posibile care pot fi întreprinse pentru atingerea

obiectivelor;
2. revedeţi aceste activităţi din mai multe perspective (
oportunități/obstacole);
3. stabiliţi ce activităţi vor fi implementate pornind de la ceea ce aţi
descoperit prin exerciţiul de verificare a activităţilor dar şi pe baza propriei
voastre experienţe şi intuiţii.
Activitățile trebuie să raspundă următoarelor întrebări: sunt adecvate?; sunt
corespunzătoare?; sunt eficace?; sunt suficiente?; care sunt efectele secundare ale
implementării?
În cadrul proiectului este bine să descrieți detaliat fiecare activitate oferind toate
informațiile necesare astfel încât finanțatorul să înțeleagă foarte bine cum se va face
implementarea proiectului. În aceasta descriere a fiecarei activități este bine să
mentionați: titlul; descrierea activității; loc de desfășurare; perioada de desfășurare;
participanți; responsabili.
Toate aceste informații pe care le oferiți în descrierea activităților proiectului vă
vor aduce mai multe șanse în finanțarea proiectului și ulterior în implementare,
monitorizare și evaluarea acestuia.

14 din 21
 Cod
Cod Resurse necesare
activitate Activităţi Subactivităţi Durata
Subact. (materiale, umane)

1 1.1

1.2

1.3

2 2.1

2.2

2.3

3 3.1

3.2

3.3

4 4.1

4.2

4.3

5 5.1

5.2

5.3

NECLASIFICAT
15 din 21
11. Graficul de îndeplinire a activităţilor
Lun Lun Lun Lun Lun Lun Lun Lun Lun Lun Lun Lun
  Activitatea a1 a2 a3 a4 a5 a6 a7 a8 a9 a 10 a 11 a 12
 
1                        
1.1                          
1.2                          
1.3                          
 
2                        
2.1                          
2.2                          
2.3                          
 
3                        
3.1                          
3.2                          
3.3                          
 
4                        
4.1                          
4.2                          
4.3                          
 
5                        
5.1                          
5.2                          
5.3                          

NECLASIFICAT
16 din 21
NECLASIFICAT
17 din 21
12. Bugetul (realizaţi bugetul pentru activităţile identificate, grupând costurile pe
categorii de cheltuieli)
Bugetul proiectului este, de fapt, planificarea financiară a acestuia. Un buget
corect nu se poate realiza decât după ce au fost clarificate obiectivele şi au fost
planificate în amănunt activităţile. Totodată, în buget trebuie incluse costurile aferente
evaluării.
Bugetul, împreună cu planul de activităţi reprezintă elementele critice ale unui
proiect. Ele trebuie să fie bine întocmite, pentru ca ele pot convinge finanţatorul să vă
considere proiectul sustenabil și să finanțeze ideea.
Pentru intocmirea unui buget se utilizeaza formatul standard oferit de finanțator,
iar în cazul în care acesta nu există atunci vă sugeram să elaborati un format care să
fie bine structurat, „aerisit” și usor de urmărit.
Cel mai folosit tip de buget este acela pe „categorii de cheltuieli”, în care se
grupează cheltuielile pe anumite categorii folosite frecvent de finanţator. Aceste
categorii de cheltuieli sunt:
1. Personal – salariile brute ale angajaţilor cu normă întreagă sau parţială,
onorariile;
2. Diurnă – pentru deplasări în ţară şi străinătate;
3. Transport – local sau internaţional;
4. Echipamente şi bunuri – mobilă, echipamente, tehnică de calcul, piese de
schimb;
5. Costuri direct legate de proiect – chirie, consumabile, telefon, internet,
electricitate;
6. Conferinţe, seminarii;
7. Alte costuri – publicaţii, audit, evaluare, traduceri;
8. Costuri administrative – de obicei maximum 7% din costurile totale.
Introducerea cheltuielilor se realizează la nivel de subactivitate. Nu este posibilă
introducerea, în bugetul proiectului, a unei cheltuieli care nu poate fi asociata unei
anumite subactivități. De asemenea, nu este posibilă introducerea, în bugetul
proiectului, a unei cheltuieli care să nu fie asociată unei activități.
Costurile proiectului sunt:
 costuri directe: cheltuieli de personal, echipamente, cheltuieli cu diurnă,
consumabile, protecţia intelectuală, utilizarea calculatoarelor, alte cheltuieli
specifice proiectului;
 costuri indirecte: amortizări ale cheltuielilor, închirieri, apă, canalizare, energie
electrică, asigurarea securităţii bunurilor pe toată durata proiectului, alte
cheltuieli de personal (asistenţă, administrative etc.), cheltuieli cu poşta, telefon,
fax, internet etc.;
 alte costuri: profit, costuri comerciale, de desfacere, marketing, vânzare,
publicitate, dobânzi, comisioane, datorii restante, orice alte costuri legate de
proiect.

NECLASIFICAT
18 din 21
 Unitate Număr Costuri totale /
Categorie de cheltuieli Cost/unitate
măsură de unităţi linie bugetară

12.1 Achiziţii

12.2 Subcontractări

12.3 Resurse Umane

12.4 Administrativ
10...15%

12.5 Diverse şi
neprevăzute 5%

TOTAL

B. Întocmiţi un CV Europass, care se va încărca odată cu proiectul.

A se vedea https://europass.cedefop.europa.eu/ro/documents/curriculum-vitae. A se avea în ve-
dere exemplul de la file:///C:/Users/Elena%20P/Downloads/CV-Example-2-ro-RO.pdf.
a. Pentru limbi straine (Cadrul european de referinţă pentru limbi străine – grila de au-
toevaluare), a se vedea https://europass.cedefop.europa.eu/ro/resources/european-lan-
guage-levels-cefr
b. Pentru Competenţă digitală a se vedea
https://europass.cedefop.europa.eu/ro/resources/digital-competences
c. A se consulta şi http://europass.cedefop.europa.eu/ro/home pentru documentare
extinsă.

NECLASIFICAT
19 din 21
Exemple de teme de proiecte orientative (pot fi adaptate sau adăugate alte teme):
1. Crearea unui site pentru organizaţie
2. Achiziţionarea/construirea/repararea/modernizarea unui nou sediu pentru
organizaţie
3. Campania de marketing pentru un nou produs
4. Reamenajarea departamentului X din organizaţie
5. Înnoirea reţelei IT/telefonice din cadrul organizaţiei
6. Reorganizarea activităţii unui department (inclusiv management)
7. Construirea unei case
8. Dezvoltarea unui sistem informatic pentru organizaţie

9. Îmbunătăţirea sistemului intern de asigurare şi management al calităţii în

formarea continuă a adulţilor (FCA).
10. Reţea instituţională de FCA din sistemul naţional de apărare (SNAp.) ,
parteneri.
11. Formarea formatorilor pentru adulţi.
12. Stimularea participării adulţilor din SNAp. la învăţarea /formarea continuă.
13. Analiza necesarului de formare profesională continuă (FPC) pentru
personalul militar disponibilizat în vederea integrării pe piaţa muncii.
14. Sistem de certificare a competenţelor pedagogice a formatorilor pentru
adulţi.
15. Stabilirea oportunităţilor de învăţare la locul de muncă şi de formare
profesională continuă a personalului militar în activitate.
16. Calificarea, recalificarea şi atestarea personalului militar activ în vederea
integrării pe piaţa muncii.
17. Sistem de formarea iniţială şi continuă a formatorilor pentru adulţii din
SNAp.
18. Sistem de evaluare şi transfer al competenţelor şi abilităţilor obţinute în
diferite contexte de învăţare pentru acreditarea formală a competenţelor
adulţilor din SNAp.
19. Actualizarea competenţelor şi cunoştinţelor pentru schimbarea carierei
personalului din SNAp.
20. Program de însuşire şi menţinere pe piaţa muncii a personalului
disponibilizat din SNAp.
Sistem de evaluarea a riscurilor şi prevenire a accidentelor la locul de muncă
în organizaţia ...
21. Sistem de utilizare eficientă a resurselor şi reducerea risipei în organizaţia ...
22. Sistem de colectare selectivă a deşeurilor în organizaţia...
23. Sistem de organizare a locului de muncă în organizaţia ...
24. Sistem de evaluare a performanţelor profesionale în organizaţia ...
25. Sistem pentru managementul proceselor în organizația.....
26. Tranzitia catre organizatia sustenabila – provocari si oportunitati în
organizaţia ...
27. Îmbunătăţirea fiabilității utilajelor de …producție la …..
28. Sistem de managementului mentenanței la...
NECLASIFICAT
20 din 21
 29. Sistem de monitorizare şi îmbunătăţire a fiabilităţii la ....
30. Managementul si monitorizarea aspectelor de mediu in organizaţia...
31. Managementul preventiv al mediului in cadrul organizatiei .....

Exemple de scopuri ale unor posibile proiecte (scop unic pentru un proiect):
1. dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea
infrastructurii de management al deseurilor în localitatea....;
2. lansarea pe piaţă a unui nou produs sau serviciu;
3. ocuparea unei nişe noi pe piaţă;
4. modernizarea unei întreprinderi;
5. construirea sau modernizarea unui service auto;
6. modificarea organigramei sau schimbarea stilului de lucru într-o organizaţie;
7. implementarea unui nou sistem informaţional într-o organizaţie;
8. implementarea unui nou sistem informatic într-o organizaţie;
9. construirea unui obiectiv (clădire, centrală termică, drum de acces, baraj);
10.derularea unei campanii electorale;
11.schimbarea grilei de programe la un post de televiziune;
12.realizarea unui film documentar;
13.activitatea de cercetare cu un obiectiv bine delimitat (în domeniul ştiinţelor
socioumane sau în domeniul ştiinţelor exacte);
14.punerea pe picioare a unei întreprinderi agricole sau zootehnice;
15.schimbarea modului în care se derulează fluxul comunicaţional şi informaţional
într-o organizaţie;
16.înfiinţarea unui ziar;
17. modernizarea procesului educaţional într-o universitate;

NECLASIFICAT
21 din 21